Strategii pentru combaterea crizei economice

Date:

Concomitent cu măsurile de ordin sanitar, menite să limiteze efectele dezastruoase ale pandemiei de COVID-19, guvernanții Federației Ruse caută și soluții pentru combaterea consecințelor negative ale acesteia asupra economiei, întrucât este de așteptat ca dispariția locurilor de muncă și scăderea nivelului de trai al majorității populației să ducă la apariția unor nemulțumiri în masă, a unor manifestări de natură să perturbe ordinea socială.

Un sondaj de opinie realizat de compania Rosgosstrah și Centrul de Proiecție Socială Platforma relevă creșterea îngrijorătoare a numărului locuitorilor cu venituri mici. Dacă, în luna februarie a.c., procentul locuitorilor cu venituri mai mici de 15.000 ruble (70 ruble = 1 euro) era de 38 la sută din totalul populației, la finele lunii iunie acesta a fost de 44 la sută. Iar dacă, în februarie, procentul locuitorilor cu venituri lunare mai mici de 5.000 ruble era de 6,5 la sută, în luna iunie el a fost de 8 la sută. De menționat că un sondaj de opinie întreprins de agenția RIA Rating, cu un an în urmă, constata că, în comparație cu anul 2018, în anul 2019, procentul rușilor care trăiesc sub pragul sărăciei scăzuse, de la 12,9 la sută, la 12,3 la sută („Izvestia”, din 7 iulie 2020).

Ca urmare a restrângerii activității în mai toate sectoarele de activitate în Rusia, au dispărut sute de mii de locuri de muncă. Desigur, creșterea șomajului datorat pandemiei nu afectează doar Federația Rusă, ci toate țările lumii, putând fi considerată o suferință a întregii planete. Directorul general al Organiziaței Mondiale a Muncii, Guy Ryder, releva că, în câteva luni, în 2020, au dispărut 400.000.000 locuri de muncă, acest rezultat neputând fi fi considerat decât ca provizoriu. În urma crizei economice din 2008, s-au înregistrat pierderi de zeci de ori mai mici.

Deși în statisticile Ministerului Muncii al Federației Ruse sunt înregistrați doar 2.200.000 de șomeri, potrivit șefului Agenției pentru Muncă a Rusiei, Rostrud, numărul real al acestora, ar fi de 2.700.000 persoane, cu 2 milioane mai mult decât acum un an („Izvestia”, din 30 iunie 2020). Situația se va agrava, întrucât două treimi din companiile active pe piață și-au anunțat intenția de a opera reduceri de personal, în viitorul apropiat. Ministrul muncii, Anton Kotiakov, apreciază că 25 la sută din șomeri sunt rezultatul pandemiei. Meandrele molimei au făcut ca, de la începutul anului, să fie disponibilizate 3.700.000. persoane și angajate sau reangajate 3.037.000 persoane. Statistic, deocamdată, nu a avut loc decât o majorare a procentajului șomajului, de la 5 la 6 la sută. Dar, chiar dacă nu și-au pierdut locurile de muncă, 45 la sută din angajați au de suportat reduceri mai mult sau mai puțin semnificative ale salariului.

În context, autoritățile fac demersuri pentru majorarea salariului minim. Acum, la un nivel mediu al salariilor pe economie, de 48.000 ruble, nivelul salariului minim este de 12.000 ruble. De aceea, în rândul angajaților din sectorul privat, care știu că la marile companii de stat și în diferite alte sectoare ale statului salariul minim este mult mai mare, există nemulțumiri. Dar când Duma de Stat a luat în dezbatere propunerea de a se fixa plafonul salariului minim lunar la 30.000 ruble s-au făcut auzite temeri că măsura ar putea duce la șomaj în masă, întrucât patronii privați nu ar fi dispuși să suporte un asemenea balast salarial și vor prefera sau vor fi nevoiți să treacă la disponibilizări ale personalului („Pravda”, din 16 iunie 2020). În opinia unor comentatori, fixarea abuzivă a unui salariu minim ar contraveni și principiilor economiei de piață, stânjenind concurența și inițiativa antreprenorială.

Principala grijă a guvernanților de la Moscova este, însă, asigurarea unui minim existențial pentru persoanele disponibilizate. Astfel, indiferent de nivelul salarizării anterioare, fiecare șomer primește, lunar, 12.130 ruble, în așa fel încât să poată face față, în mod decent, nevoilor curente. Anterior, în primele trei luni de șomaj, persoana în cauză primea 75 la sută din salariu, în următoarele trei luni – 60 la sută și în următoarele trei luni – 45 la sută. În ce-i privește pe angajații întreprinderilor din Extremul Nord, s-a adoptat o lege potrivit căreia, în cazul disponibilizării din motive de criză și dacă nu își pot găsi un alt loc de muncă, angajații acestora își păstrează salariile întregi timp de 6 luni.

Pe întreaga perioadă a carantinei se acordă o indemnizație lunară de 4.500 ruble tuturor persoanelor valide care nu au locuri de muncă. În acest scop, de la bugetul federal au fost alocate 13,8 miliarde ruble.
Pensionarii reprezintă o altă categorie socială de a căror soartă trebuie să se preocupe autoritățile. S-a stabilit, prin lege, ca indexarea pensiilor să țină pasul cu rata inflației, în așa fel încât aceasta să nu ducă la deteriorarea condițiilor de viață ale beneficiarilor. Evaluările statistice oficiale nu coincid, însă, cu realitățile, așa că indexarea cu doar 6,5 la sută, pentru anul în curs, a pensiilor celor 42.240.000 milioane de asigurați nu pare a fi realistă. O pensie de nivel mediu, de 14.600 ruble, de pildă, va fi indexată cu suma de 1.000 ruble, mult mai mică decât scumpirile alimentelor și bunurilor de larg consum care vor avea loc. Potrivit hotărârii guvernului, pensiile sociale, în valoare de 9.000 ruble, ale persoanelor care îngrijesc bolnavi sau invalizi, în valoare de 10.000 ruble, și alte forme ale ajutoarelor de stat, vor fi indexate, și ele, lunar. În acest scop, de la buget au fost alocate 720 milioane ruble.

O mai veche reglementare legislativă pentru protejarea maternității prevede ca, pentru primul copil născut, să se acorde mamei o alocație de 466.000 ruble, iar pentru al doilea încă 150.000 ruble. Totalul de 616.000 ruble, adică așa-zisul „capital matern”, poate fi ridicat și utilizat odată sau, în rate, de-a lungul anilor, pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit sau acoperirea unor necesități ale copiilor. Fiecărui copil de până la 16 ani i se atribuie o indemnizație lunară de 10.000 ruble. Soțiile însărcinate ale militarilor mobilizați în termen primesc o indemnizație lunară de 28.500 ruble. Stagiul de pensionare al mamelor „eroine”, care au născut 10 și mai mulți copii, se reduce cu 6 ani.

Anumiți specialiști susțin că statul nu ar trebui să arunce oamenilor bani „din elicopter”, în dreapta și în stânga, fără o evidență clară a destinației și utilizării lor, deoarece prin aceasta se ajunge doar la escaladarea inflației. Alți specialiști, mai optimiști, sunt însă de părere că banii acordați determină creșterea consumului unui număr mai mare de locuitori, ducând, astfel, la stimularea producției de bunuri și servicii, implicit la păstrarea locurilor de muncă și, în final, la revigorarea economiei.

În condițiile carantinei sanitare, s-a ajuns și la experimentarea sistemului muncii la domiciliu, pe alocuri, cu o anumită reducere a salariului. El a dat oarece rezultate, dar președintele Uniunii Arendatorilor și Întreprinzătorilor din Rusia, Andrei Bunici, consideră că munca la domiciliu nu este decât o formă mascată a șomajului, posibilă datorită digitalizării și robotizării economiei. În final, acest mod de lucru, arată el, scoate din circuit un număr mai mic sau mai mare de salariați, în funcție de specificul activității („Pravda”, din 30 iunie 2020). Nici în opinia directorului general al Organizației Mondiale a Muncii, Guy Ryder, soluția corectă pentru evitarea disponibilizărilor nu poate fi munca la domiciliu.
În pofida eforturilor guvernului condus de Mihail Mișustin, soluții fezabile nu au putut fi găsite pentru toate consecințele negative ale crizei economice. Printre acestea se înscrie scumpirea chiriilor și a serviciilor edilitare. Din cauza dificultăților apărute, mulți locatari nu și-au mai putut plăti la timp chiriile, așa încât, la finele lunii iunie, datoriile pentru spațiul locativ în întreaga țară se ridicau la 80 miliarde ruble („Rossiiskaia Gazeta”, din 8 iulie 2020). De la 1 iulie 2020, tarifele pentru apă, gaze, electricitate și colectarea resturilor menajere s-au majorat, în funcție de regiune, de la 2,4 la 6,5 procente.

Strategia guvernului federal privind contracararea consecințelor economice ale pandemiei include măsuri pentru stimularea mediului de afaceri, ca mijloc pentru menținerea în funcțiune a întreprinderilor și, ca atare, salvarea cât mai multor locuri de muncă. Între altele, luând în considerare experiența acumulată în SUA, în privința așa-ziselor „food stamps” (taloane pentru achiziționarea de produse alimentare), de care
beneficiază 50.000.000 de americani săraci, dar prin intermediul cărora sunt încurajați și fermierii americani, se discută, și în Rusia, despre așa ceva. Taloanele reprezintă, de fapt, o formă de achiziții de stat care asigură în avans piața de desfacere pentru un anumit produs, dând producătorului garanția că acesta nu va rămâne nevândut. Metoda poate fi aplicată pentru industria bunurilor de larg consum în general.

Spre a ușura micilor întreprinzători povara consecințelor pandemiei, guvernul federal a recurs la scutiri de impozite și taxe, la relaxarea penalităților pentru întârzierile privind plata obligațiilor fiscale, acordând întreprinderilor mici și mijlocii păsuiri pentru întârzierile plății ratelor unor credite. O lege adoptată de către Duma de Stat dă datornicilor, persoane juridice, respectiv, mici întreprinzători, dreptul la o amânare de maximum un an a plății ratelor pentru împrumuturi sau impozite pentru sume care nu depășesc 15.000.000 ruble. Scutirea se acordă numai o singură dată. Și persoanelor fizice, respectiv pensionarilor li se acordă o amânare de până la doi ani a datoriilor care nu depășesc 1.000.000 ruble. Vor putea beneficia de acest avantaj peste 4.000.000 persoane fizice și juridice. O mai veche reglementare, privind așa-zisele „vacanțe de plată”, permite întreruperi sau amânări ale plății ratelor și pentru creditele ipotecare.

Directorul Centrului de Cercetări privind Societatea Postindustrială, Vladislav Inozemțev, susține că guvernul federal nu dispune de o strategie coerentă pentru ieșirea din criză. În opinia sa, ar fi de dorit ca autoritățile să abandoneze strategia pasivă, doar de răspuns la provocările curente ale crizei, și să treacă la ofensivă, anticipând fenomenele de pe piață și impunând cadrul în care acestea să evolueze. El crede că prin măsuri manageriale curajoase, s-ar putea iniția premisele unui reviriment economic substanțial. Iar dacă, în primele trei luni de la declanșare, criza a dus la creșterea de 36,7 la sută a procentului întreprinderilor cu pierderi, creând pericolul unei căderi a economiei în anul 2020 de 8-9 la sută, în viitor situația se va putea îmbunătăți, asfel încât în 2021 și ulterior economia să câștige 2-3 procente, rămânând însă la acest nivel („Moskovskii Komsomoleț”, din 9 iulie 2020).

Domnul Inozemțev este de părere că, dacă guvernanții ar avea curajul să renunțe în totalitate la impozitele datorate de întreprinderile mici, aceasta ar însemna pentru stat o pierdere de doar câteva sute miliarde ruble, adică 1,5-2 la sută din bugetul federal, dar pentru întreprinzătorii privați ar fi un stimulent apreciabil. După el, o măsură alternativă ar putea fi și scutirea micilor întreprinderi de TVA, pentru că, dacă acum se dau bani păturilor defavorizate, spre a putea face față diverselor cumpărături, scutirea întreprinderilor de TVA ar fi un stimul ca acestea să nu scumpească mereu produsele.

În opinia directorului Centrului de Cercetări, sprijinirea păturilor defavorizate trebuie să rămână o direcție permanentă a măsurilor guvernamentale anticriză. El sugerează ca, pentru a nu diminua prea mult fondurile de rezervă ale statului (Fondul Bunăstării Naționale este acum de 13.000 miliarde ruble), să se recurgă la lansarea unor împrumuturi de stat. Măsura ar fi justificată de faptul că datoria de stat a Rusiei reprezintă doar 15 la sută din PIB, în timp ce, în alte țări, procentul este mult mai mare (în SUA, de pildă, 120 la sută).
Adresându-se, recent, Organizației Mondiale a Muncii, premierul Mihail Mișustin a declarat că salvarea locurilor de muncă și protejarea nivelului de trai al păturilor defavorizate trebuie să constituie o prioritate, nu numai pentru guvernanții Rusiei, ci și pentru guvernele tuturor celorlalte țări, care au obligația să colaboreze pe toate căile în acest scop.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Noile reglementări UE pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor, tema centrală a Forumului România Eficientă 2024

Creșterea performanței energetice a clădirilor, responsabile pentru 40% din...

Lavazza – cifră de afaceri de peste 3 miliarde de de euro în 2023

Consiliul director al Grupului Lavazza a aprobat declarațiile financiare...