_________________
Ngozi Okonjo-Iweala
Directorul general al Organizației Mondiale a Comerțului
Singurul lucru care este sigur despre viitor este incertitudinea. Și asta este valabil și pentru viitorul comerțului.
În ciuda avertismentelor anterioare repetate cu privire la o posibilă pandemie globală, COVID-19 a luat lumea prin surprindere. Impactul asupra comerțului a fost rapid și dramatic. În al doilea trimestru al anului 2020, când o mare parte din lume a fost în lockdown, volumul comerțului global de mărfuri a plonjat cu 15% de la an la an – tipul de scădere bruscă rar întâlnită în afara perioadei de război.
Puțini ar fi ghicit atunci că până în primul trimestru al anului 2021, la mai puțin de un an de la începutul pandemiei, volumele comerciale vor depăși nivelurile prepandemiei și vor atinge noi recorduri. Limitarea guvernelor în utilizarea măsurilor comerciale protecționiste, împreună cu sprijinul fiscal și monetar la scară largă, au contribuit la redresarea economică. În octombrie 2021, Organizația Mondială a Comerțului și-a majorat previziunea pentru creșterea comerțului global cu mărfuri în 2021 la 10,8% – în creștere față de 8% anterior – și la 4,7% în 2022.
Factorii decizionali nu știu dacă următoarea criză globală majoră va fi financiară, legată de climă sau cauzată de un atac cibernetic, o altă pandemie sau altceva. Dar dacă trecutul este un ghid, putem fi siguri că ceea ce ne va ajuta să facem față oricărei crize vor fi comerțul și cooperarea economică internațională.
În timpul pandemiei, de exemplu, comerțul a fost o forță a binelui. În ciuda întreruperilor inițiale, a unor restricții la export în curs și a întreruperilor lanțului de aprovizionare, comerțul a oferit un colac de salvare în ceea ce privește alimentele și proviziile medicale. În 2020, chiar dacă valoarea totală a comerțului global de mărfuri a scăzut cu 7,4%, comerțul cu produse medicale a crescut cu 16% – iar comerțul cu echipamente de protecție individuală cu aproape 50% – în timp ce comerțul cu produse agricole a rămas stabil. Lanțurile de aprovizionare au contribuit la creșterea producției de bunuri necesare urgent, astfel încât, de exemplu, măștile de protecție pentru față, rare și scumpe, au devenit abundente și accesibile. Pur și simplu, comerțul a salvat vieți.
Pe măsură ce oamenii de știință au dezvoltat vaccinuri sigure și eficiente împotriva COVID-19 cu o viteză record, lanțurile de aprovizionare din mai multe țări s-au unit pentru a furniza inputurile specializate și bunurile de capital necesare producției la scară largă. Lanțurile de aprovizionare pentru vaccinurile COVID-19 de la Pfizer/BioNTech și Moderna implică 19 țări, iar cele de la Oxford/AstraZeneca și Johnson & Johnson cuprind 15 și, respectiv, 12. În timp ce producția de vaccin rămâne cu mult sub nivelul necesar, în special pentru oamenii din țările cu venituri mici, este greu de văzut cum ar fi putut lumea să administreze miliardele de doze pe care le are fără un comerț deschis.
OMC a răspuns la pandemie colaborând cu producătorii de vaccinuri împotriva COVID-19 și cu toate celelalte părți interesate, inclusiv companiile de distribuție, ONG-urile și agențiile de reglementare, pentru a menține funcționarea lanțurilor de aprovizionare și pentru a crește producția de vaccinuri. Pe termen lung, trebuie să diversificăm producția globală de vaccinuri, astfel încât bunurile să fie mai rezistente și mai echitabile.
Comerțul are un rol important de jucat în abordarea marilor provocări globale, de la schimbările climatice până la pregătirea pentru pandemie. Dar pentru ca OMC să continue să-și atingă obiectivele de la înființare – acelea de a îmbunătăți standardele de trai, de a crea locuri de muncă și de a sprijini dezvoltarea durabilă – regulamentul său trebuie să fie reformat și actualizat pentru a reflecta realitățile economice în schimbare și imperativele sociale și de mediu.
Viitorul comerțului
Trei tendințe care modelează viitorul comerțului se discern clar. În primul rând, după cum a evidențiat pandemia, serviciile și noua economie digitală vor deveni din ce în ce mai importante.
Chiar înainte de criza COVID-19, comerțul cu servicii – în mare parte activat digital – creștea mult mai rapid decât comerțul cu bunuri. Între 2010 și 2019, exporturile globale de servicii comerciale au crescut cu 57%, în timp ce exporturile de mărfuri au crescut cu 25%.
Și pentru multe afaceri, inclusiv microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, comerțul electronic a fost o salvare de vieți de când a început pandemia. Toată lumea știe cum Amazon și Alibaba din China au beneficiat comercial de pe urma crizei. Dar și platformele africane de comerț electronic precum Jumia au avut o expansiune, valoarea plăților online la nivel continental aproape dublându-se între prima jumătate a anului 2019 și prima jumătate a anului 2020.
Dar se poate și trebuie făcut mai mult pentru a stimula atât comerțul, cât și inovațiile care îl promovează. Închiderea decalajului digital ar face ca puterea internetului să fie disponibilă tuturor. Noile cadre internaționale pentru servicii și comerțul digital ar spori predictibilitatea și ar reduce costurile de reglementare, creând noi oportunități pentru întreprinderile de toate mărimile. Negocierile multilaterale de la OMC privind comerțul electronic și simplificarea reglementării interne a serviciilor au avansat rapid, aducând la îndemână acorduri importante.
În al doilea rând, nu există absolut nicio îndoială că viitorul comerțului trebuie să fie ecologic pentru a răspunde problemelor comunității globale, cum ar fi sustenabilitatea oceanelor și schimbările climatice. Generațiile tinere – producătorii și consumatorii de mâine – insistă asupra acestui lucru.
Multe guverne s-au angajat să atingă zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050, iar OMC poate maximiza potențialul comerțului pentru a ajuta la îndeplinirea acestui obiectiv. Agenția Internațională pentru Energie și Comisia Europeană estimează că atingerea zero emisii net până la jumătatea secolului ar putea costa aproximativ 4,5% din PIB-ul global. Creșterile rapide ale investițiilor în tehnologii ecologice ar putea duce la lipsuri de aprovizionare și blocaje. Dar comerțul deschis și previzibil ar contribui la reducerea oricăror presiuni „ecoinflaționiste” care riscă să crească costul atenuării emisiilor.
În mod specific, relansarea negocierilor OMC privind liberalizarea comerțului cu bunuri și servicii de mediu ar contribui la scăderea costurilor pentru atingerea neutralității carbonului. Ultima astfel de inițiativă a fost abandonată în 2016, deoarece politica a depășit interesul public global. Acum trebuie să încercăm din nou.
În plus, abordările fragmentate ale prețului carbonului vor deveni aproape sigur o sursă de tensiuni comerciale. Banca Mondială a identificat 64 de instrumente de stabilire a prețului carbonului la nivel subnațional, național și regional și trei programate pentru implementare, cu prețuri între industrii variind de la mai puțin de 6 dolari pe tonă la 918 dolari pe tonă. Aici, OMC și alte organizații internaționale pot dezvolta metodologii comune pentru luarea în considerare a carbonului încorporat în mărfurile comercializate.
În cele din urmă, comerțul trebuie să devină mai incluziv, atât între țări, cât și în interiorul acestora. Acest lucru înseamnă extinderea beneficiilor sale asupra economiilor mai sărace și a oamenilor săraci din țările mai bogate, care au fost în mare parte lăsați în afara lanțurilor globale de aprovizionare în cei 30 de ani dinaintea pandemiei. Firmele își mută acum operațiunile în țări precum Vietnam, Laos, Cambodgia, Turcia, Bangladesh și Etiopia pentru a reduce costurile de producție, a diversifica riscurile și a fi mai aproape de clienți. Trebuie să extindem această „reglobalizare” la părți până acum slab integrate din Africa, Asia și America Latină.
De asemenea, trebuie să extindem oportunitățile pentru oameni și firme din toate țările – și în special femei și întreprinderi mai mici – pentru a se conecta la rețelele globale de aprovizionare. Politicile sociale, educaționale și economice interne joacă un rol indispensabil în asigurarea faptului ca oamenii să poată beneficia de schimbările economice, indiferent dacă acestea rezultă din comerț sau tehnologie.
Comerțul ne poate ajuta să înfruntăm orice ne rezervă viitorul. Dar acest lucru va necesita politici comerciale care să ofere rezultate pentru oameni, altfel ne vom confrunta cu mai multe reacții furioase care nu oferă soluții la nemulțumirile economice reale. Și o OMC reformată și revitalizată joacă un rol cheie în asigurarea comerțului centrat pe oameni.
Ngozi Okonjo-Iweala, director general al Organizației Mondiale a Comerțului, este fost ministru de finanțe și ministru de externe al Nigeriei.
Drepturi de autor: Project Syndicate, 2021. www.project-syndicate.org
