Anul 2022: Cel mai mare număr de companii funcționale
După o ușoară reducere în anul 2021, numărul total de companii care depun situațiile financiare anuale și-a reluat creșterea, pentru prima dată în ultimii 5 ani depășind valoarea de 810.000 de astfel de companii pe piață, este una dintre concluziile ultimului studiu Termene.ro.
Bariera de 800.000 de firme funcționale a fost depășită în anul 2020, când în România au funcționat simultan pentru prima dată peste 804 mii societăți comerciale, dar o scădere a acestora s-a înregistrat în anul 2021 când numărul total de deponenți situații financiare a scăzut la 803 mii. Pentru activitatea desfășurată în anul 2022 un total de 810.700 companii au depus situații financiare, valoarea fiind cu atât mai spectaculoasă cu cât în urmă cu 5 ani (anul 2018), doar 749 mii companii au depus aceste situații, activând simultan.
Majoritatea companiilor care activează în România au termen de depunere a situațiilor financiare – ultima zi lucrătoare a lunii mai aferentă fiecărui an (o excepție de la această regulă reprezentând anul 2020 când din cauza pandemiei termenul a fost mutat la finalul lunii iulie).
Depunerea situațiilor financiare reprezintă momentul în care o companie își publică oficial activitatea către ANAF. O parte din datele financiare sunt disponibile, oricine putând verifica principalii indicatori ai respectivei companii, indicatori din care se poate observa modul în care respectiva companie a funcționat.
Numărul record de companii care au depus situații financiare la finalul anului 2022 a fost generat de o serie de evenimente precum:
– Încheierea pandemiei și reașezarea modului de lucru în majoritatea domeniilor de activitate a creat premisele creșterii poftei de business a românilor;
– Lansarea programului de finanțare Startup Nation, dedicat în special companiilor nou înființate – a oferit cadrul financiar pentru reorientarea profesională;
Anul 2022: Pe fondul inflației se sparg toate barierele de venituri
După un an 2020 atipic – cu două luni de lockdown complet, când veniturile generate la nivelul întregii economii au scăzut în comparație cu anul anterior (de la 1.661 mii de miliarde în anul 2019 la 1.649 mii de miliarde în anul 2020), economia și-a reluat creșterea într-un ritm accelerat, ajungând la venituri totale de 1.975 mii de miliarde în anul 2021 respectiv la venituri totale de peste 2.392 mii de miliarde în anul 2022, acest an fiind de altfel primul în care este depășit pragul de 2 mii de miliarde lei. Același trend a fost observat și în cazul veniturilor medii (per companie) care după o ușoară scădere în anul 2020 comparativ cu anul 2019 (de la 2,09 milioane lei la 2,05 milioane lei) au crescut accelerat, inițial la 2,46 milioane lei în 2021 și ulterior la 2,95 milioane lei în anul 2022.
De ce veniturile companiilor aferente anului 2022 au crescut accelerat:
– Rata inflației în anul 2022 a fost una extrem de ridicată peste 16% în luna decembrie, respectiv 13,8 % (conform raportului INS) la nivelul întregului an. Ca o comparație, rata inflației din anul 2021 a fost de 5,1%, iar ultimul an cu o inflație comparabilă cu cea din prezent a fost anul 2003 când s-a înregistrat o valoare de 15,3%. Inflația reprezintă o creștere generalizată a prețurilor, fără ca respectivele produse/servicii să fie superioare. Spre exemplu, dacă prețul unei pâini crește de la 5 lei la 6 lei acest lucru nu înseamnă o creștere economică a respectivei brutării, dar poate însemna o creștere a valorii veniturilor pe care aceasta le obține.
– Creșterea economică – deși principalul motiv al exploziei veniturilor este inflația, o mică pondere a acestui fenomen este datorat și creșterii economice, România fiind în continuare într-un proces de creștere și reducere a decalajelor față de alte state membre ale U.E.
– Psihologia populației – afectată în primă fază de restricțiile perioadei 2020-2021 (perioade lungi de timp în care mai multe activități au funcționat restricționat) și ulterior de războiul ruso-ucrainean (început din anul 2022 în proximitatea granițelor) – este în continuare predispusă la a cheltui sume ridicate de bani în consumarism.
Așteptări:
– În prezent, principala așteptare este de reducere ușoară a ratei inflației și o scădere a ritmului de creștere a veniturilor (atât generale cât și medii, per companie) fără însă ca anul 2023 să însemne coborârea acestora a nivele inferioare anului 2022.
Anul 2022: Cel mai profitabil an al firmelor românești
Ca și în cazul veniturilor, anul 2022 a reprezentat un an record și în cazul profiturilor generate de companiile românești precum și în cel al profitabilității medii a acestora.
Dacă în anul 2020, profitul general realizat la nivel național a fost de 103 miliarde lei (fiind primul an în care a fost depășit pragul de 100 miliarde lei), în anul 2021 valoarea acestuia a crescut cu aproape 50% – ajungând la 149 miliarde lei iar în anul 2022 a mai înregistrat o creștere de 50% ajungând la peste 204 miliarde lei.
Concomitent cu creșterea profitului s-a înregistrat și o creștere a profitabilității (indicatorul procentului profitului cu care rămâne un antreprenor din veniturile realizate), care a urcat de la 6,26% în anul 2020 la 7,57% în anul 2021 și ulterior la 8,56% în anul 2022.
Principalele motive pentru care profitabilitatea companiilor din România a crescut sunt următoarele: – Apariția fenomenului de ”greedflation” o inflație care este alimentată și de creșterea prețurilor într-un mod artificial care alimentează respectiva inflație. Astfel, pe fondul scumpirii materiei prime, prețurile sunt crescute nu doar să acopere respectivele scumpiri ci si să genereze profituri mai mari decât generau înainte.
– Apariția forței de muncă provenite în special din Asia, care acceptă salarii inferioare forței de muncă autohtone și au un grad mai ridicat de toleranță la condițiile de lucru impuse – generează o reducere a costului final al diverselor livrabile (bun, serviciu sau lucrare) vizibilă în profitabilitatea finală rezultată.
Ce ne putem aștepta:
– Pentru anul 2023 se previzionează în continuare, creșterea profiturilor și a profitabilității din două considerente:
▪ Reducerea semnificativă a costurilor la energie (curent electric, gaz, combustibil) în contextul în care prețurile au continuat să-și mențină valorile (în unele cazuri chiar crescând) în prima parte a anului 2023.
▪ Continuarea procesului de creștere a ponderii forței de muncă ieftine, – dispuse să lucreze pe salarii apropiate de minimul pe economie în detrimentul celei autohtone;
Anul 2022: Numărul locurilor de muncă ocupate reia creșterea?
Pentru prima dată de la decretarea stării de pandemie (anul 2020), numărul total de locuri de muncă ocupate din sectorul privat și-a oprit scăderea – valoarea anului 2022 fiind relativ similară cu cea înregistrată în anul 2021 și anume 4,01 milioane locuri de muncă ocupate în sistemul privat. Procesul de reducere a început în anul 2020 – când pe fondul pandemiei, numărul locurilor de muncă ocupate în sistemul privat românesc a scăzut de la 4,12 milioane, câte era înregistrat în anul 2019 la 4,03 milioane și a continuat în anul 2021 când a ajuns la 4,01 milioane. Anul 2022 a adus primele semne că numărul locurilor de muncă ocupate în sistemul privat și-a oprit scăderea, menținându-se la 4,01 milioane locuri ocupate.
Stoparea scăderii numărului de locuri de muncă ocupate și păstrarea unui trend relativ constant (cu perspectiva de a fi în realitate ușor crescător) în anul 2022 are ca principal argument un proces de ocupare al acestora de către personal străin, provenit în special din țările slab dezvoltate din Asia.
Analizată la nivel unui trend (intervalul 2019-2022), reducerea locurilor de muncă ocupate din sistemul privat românesc are la bază mai multe motive:
– Apetitul antreprenorial al românilor, vizibil prin numărul record de companii care au depus situații financiare (analizat la începutul prezentului articol) a creat o reducere a numărului de persoane care mai rămân angajate. Acest lucru trebuie coroborat cu faptul că impozitul pe dividende este inferior celui salarial și încurajează munca din calitatea de administrator neangajat în propria firmă.
– Procesele de automatizare – care deși nu generează în primă fază desființarea unor posturi de lucru, au ca efect scăderea necesității factorului uman și implicit scăderea nevoii de înlocuire în cazul potențialelor plecări.
– Continuarea fenomenului de migrație a forței de muncă românești către țările dezvoltate din centrul și vestul Europei atât caracter sezonier precum și permanent;
Ce ne putem aștepta:
– Deși schimbarea regimului de impozitare pentru firmele cu 0 angajați, întrată în vigoare la începutul anului 2023 poate avea ca efect pe termen scurt o creștere a numărului locurilor de muncă ocupate, procesele de automatizare și apariția AI vor face ca pe termen lung, numărul locurilor să-și continue lent scăderea.
Deși numărul locurilor de muncă ocupate în sistemul privat românesc a rămas relativ constant (cu ușoare semne de creștere), acest lucru nu este valabil pentru toate domeniile de activitate existând arii în care numărul acestora a scăzut.
Astfel, scăderea cea mai semnificativă o înregistrează producția, unde sunt cu 5% mai puține locuri de muncă în anul 2022 față de anul 2021 (peste 50.000 de locuri), comerțul (reducere de 1,5% respectiv 13.000 locuri) și agricultura (reducere 2,5% respectiv 3.000 locuri).
La polul opus, cea mai mare creștere a numărului de locuri de muncă este vizibilă în domeniul TIC, unde în anul 2022 sunt cu 16% mai mulți angajați decât în anul 2021 (30.000 locuri), urmat de domeniul hotelier cu o creștere de aproximativ 7% (10.000 locuri) și de construcții cu 3,2% (14.000 locuri).
Continuând analiza cu evoluția numărului de locuri de muncă în cele 10 județe în care sunt peste 100.000 de locuri de muncă în sistemul privat – se poate observa păstrarea trendului de ușoară creștere.
Astfel, numărul locurilor de muncă din București – Ilfov a înregistrat cea mai mare creștere – peste 5,5% respectiv o creștere cu peste 60.000 de locuri urmat de județele Timiș și Cluj, unde creșterile au fost de aproximativ 2% respectiv de aproximativ 3.000 de locuri.
La polul opus, dintre județele de top din punctul de vedere al numărului de locuri de muncă existente, scăderi s-au înregistrat la nivelul județelor Argeș – 3,11% și Bihor -2,7%, în ambele cazuri aproximativ 3.000 de locuri.
Se poate observa așadar că la nivelul județelor de top din România, creșterea numărului locurilor de muncă ocupate este un fenomen foarte vizibil, în majoritatea înregistrându-se creșteri, unele (București-Ilfov) chiar spectaculoase.
Analizat individual, acest fenomen maschează un alt fenomen, vizibil în județele mai puțin dezvoltate din România și anume reducerea continuă a locurilor de muncă ocupate din acestea. Astfel, pe lângă motivele principale enumerate anterior (privind trendul înregistrat în intervalul 2019 – 2022) aceste județe sunt afectate și de migrarea forței de muncă spre marile centre economice ale României, un fenomen care crește ușor disparitatea regională a României.
Anul 2022: Comportament de plată mai corect
Comportamentul de plată al unei companii poate fi analizat prin prisma a doi indicatori: – Viteza de plată a datoriilor: în câte zile (în medie) o societate își plătește o datorie; – Viteza de recuperare a creanțelor: în câte zile (în medie) unei societăți îi este plătită o datorie.
Din punctul de vedere al vitezei de plată a datoriilor – indicatorul este alterat din cauza faptului că în mod normal ia în calcul doar datoriile pe termen scurt ale unei societăți pe când datele publice (existente și puse la dispoziție inclusiv de Termene.ro) nu permit defalcarea pe tipuri de datorii (termen scurt/termen lung). Astfel, valoarea rezultată este raportată la întreaga valoare a datoriilor societăților de unde rezultă o discrepanță mare comparativ cu viteza de recuperare a creanțelor. Cu toate acestea, se poate observa un trend de scădere al vitezei acestui indicator, de la 220 zile durată de plată în anul 2021 la 201 zile durată de plată în anul 2022 după ce în anul 2020 înregistra viteza maximă a perioadei analizate, aproximativ 245 zile.
În cazul vitezei de recuperare a creanțelor trendul este similar, în anul 2022 acest timp scăzând la puțin sub 86 de zile, cu 3 zile mai puțin comparativ cu anul 2021 (89 zile) respectiv cu 11 zile mai puțin comparativ cu anul 2020, an în care și în acest caz se înregistra cea mai mare valoare înregistrată.
Principalele motive pentru care cei doi indicatori înregistrează o îmbunătățire constantă sunt: – Informarea și conștientizarea tot mai bună pe care companiile o realizează în alegerea partenerilor. Practic – în contextul economic actual este imperativ necesar ca o companie să cunoască în detaliu comportamentul de plată al partenerului iar acest fenomen este vizibil prin îmbunătățirea constantă a acestor parametrii.
– Procesul continuu de digitalizare al companiilor – soluțiile oferite de băncile partenere înlesnind viteza de circulație a banilor în economie.
Ce ne putem aștepta:
Trendul vizibil în anul 2022 privind ameliorarea comportamentului de plată al companiilor, este de așteptat să continue și în viitor.
– Soluții de verificare a partenerilor comerciali, promovate de companiile de profil (inclusiv instrumentul PASP dezvoltat în cadrul proiectului de cercetare Termene_AI_360) cresc gradul de conștientizare asupra importanței unui comportament corect de plată;
– Programe de finanțare nerambursabilă pentru digitalizarea companiilor – vor genera soluții care permit creșterea continuă a vitezei de circulație a banilor.
Datele analizate iau în calcul situația publică disponibilă la 17.07.2023. Este de așteptat ca în perioada următoare valorile analizate să sufere ușoare modificări fără însă să schimbe în vreun fel vizibil cele deja observate și detaliate în prezenta analiză. Excepția la cele menționate o face situația numărul de locuri de muncă ocupate, unde evoluția anului 2022 poate fi sensibil crescătoare comparativ cu anul 2021.
