• Eficiența energetică revine ca temă cheie, atunci când prețul energiei atinge vârfuri record, se reutilizează resurse foarte poluante, iar seceta amenință capacitățile hidro și nucleare.
• Între modalitățile de a reduce factura energetică se află și „pompele de căldură”, care, deși denumite astfel, pot practic să răcorească vara și să încălzească iarna.
• Pentru o companie japoneză din domeniul climatizării, cu o capitalizare de aproape 50 de mld. dolari, segmentul de pompe de căldură e în cea mai puternică creștere, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
• Se estimează o creștere a pieței pentru toți producătorii: în 2030 în Europa vor fi instalate 4 milioane de pompe anual. Cu un ritm de creștere de 20%, ar însemna că 1 din 3 sisteme de încălzire vor fi de tipul pompelor de căldură.
• Investitorii pe termen lung vor lua, probabil, notă de trendul în derulare, fiind atenți, însă, și la riscurile induse de inflație și încetinire sau chiar recesiune pe termen scurt și mediu,se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Europa experimentează una dintre cele mai fierbinți veri din istorie. 

Temperatura crește, însă, și la modul figurat: cu gândul la aprovizionarea cu energie și gaz natural din timpul iernii, consumatorii și autoritățile simt o presiune ridicată. 

Acum, pentru a menține condiții suportabile în locuințe și birouri, aparatele de aer condiționat sunt deschise la, sau aproape de maxim. 

Atunci când prețul energiei atinge vârfuri record, iar pentru a acoperi nevoia crescută de energie se utilizează inclusiv mai multe resurse foarte poluante, precum cărbunele, și seceta amenință să scoată din producție capacități hidro și nucleare, eficiența energetică revine ca temă cheie. 

Gazul natural a ajuns miercuri 205 EUR/MWh pe bursa din Olanda, în interiorul sesiunii, fiind însă la doar câteva procente de vârful record atins la scurt timp după intrarea trupelor ruse în Ucraina. 

În Germania, prețul pentru 1 MWh de energie a ajuns miercuri la un vârf de 619 EUR, deși media a fost mai jos, în timp ce în România prețul atinsese 2.529 RON (aprox. 512 EUR). 

Explorarea unor modalități de a reduce factura energetică capătă relevanță majoră. 

Între modalitățile încă relativ puțin cunoscute de a reduce factura energetică se află și pompele de căldură, care, deși denumite astfel, pot nu doar aduce, ci și prelua căldură, reușind astfel să răcorească vara și să încălzească iarna. 

Costul inițial mare al echipamentelor și nevoia de a realiza foraje pentru anumite specificații, împreună cu alte cerințe pentru instalare au limitat apetitul până în prezent, însă condițiile se schimbă. 

Politica europeană de susținere a investițiilor eficiente energetic este foarte prietenoasă cu pompele de căldură. 

În Italia, guvernul plătește efectiv cetățenii pentru a și le instala: rambursarea costului cu echipamentul este de 110%. 

Franța are un program care acoperă de la 2.000 la 4.000 de EUR pentru pompele de tip aer/apă și de la 4.000 până la 10.000 EUR pentru pompele sol/apă, în funcție de venituri. 

În România subvenția ajunge până la 8000 de lei (sol/apă și aer/apă).

SUA are, de asemenea, un program de susținere, deși suma de 300 dolari e considerată de unii legislatori prea mică, propunerile fiind de dublare la 600 de dolari. 

La nivel local și de state, se pot adăuga beneficii suplimentare. 

În termeni relativi, programele din Europa sunt, însă, mai generoase. 

Un studiu al Harvard și CLASP arată că, până în 2032, dacă cetățenii care instalează aparate de aer condiționat ar trece pe pompe de căldură, s-ar realiza economii de 27 mld. de dolari la factura de energie, și s-ar evita emiterea de 49 milioane de tone de CO2.

Producătorii de sisteme alternative de climatizare sunt numeroși, însă numai o parte dintre aceștia sunt listați pe burse. 

 În Europa sunt prezente companii uriașe care au și divizii de climatizare cu produse de tipul pompelor de căldură: Toshiba, Bosch, Viessmann, Vaillant.

Între firmele cu focus mai mare pe pompe de căldură se află NIBE Industrier din Suedia. 

Acțiunile NIBE, cu o capitalizare de piață de 197 mld. coroane suedeze (18,8 mld. EUR) au avut un an dificil, în scădere cu 25,7% de la 1 ianuarie până pe 28 iulie (ora 11.30). 

Corecțiile vin, însă, după un trend ascendent pronunțat, care triplase valoarea în doi ani, până la 1 ianuarie 2022. 

Compania a trebuit să marcheze o pierdere de 114 mil. SEK în urma închiderii operațiunilor din Rusia. 

Vânzările au crescut în trim I al anului cu 28,1% la 8,75 mld. coroane (SEK), cu un profit de 0,33 SEK pe acțiune față de 0.31 anterior. 

Datele pentru trimestrul al doilea sunt așteptate pe 18 august. 

Deși consumatorii sunt sensibili la scumpirea energiei, astfel încât cererea este în creștere, costurile cu materia primă, lipsa forței de muncă, a unor semiconductori și în general, așa cum e descrisă într-un comunicat al companiei suedeze, starea de „aproape haos” în aprovizionare fac dificilă estimarea rezultatelor financiare.

O altă companie din Suedia care produce, pe lângă alte produse, pompe de căldură, este Systemair. 

Având capitalizarea la 12,2 mld. SEK (1,17 mld. EUR), este mult mai mică decât NIBE, însă cu o evaluare mai bună din perspectiva profitului pe acțiune raportat la prețul acțiunii (PER): 23,02 vs 56.05 pentru NIBE. 

Dificultățile cu care se confruntă competitorul său mai mare sunt cel puțin la fel de presante și pentru Systemair.

În general, Systemair are avantajul unei agilități mai mari, dar dezavantajul unei vizibilități mai reduse pe piață.

În SUA, lista de producători este numeroasă. Aici se regăsesc firme cu produse foarte variate precum Johnson Controls, Eaton Corp, Ingersoll Rand sau Carrier, având capitalizări de 30 – 50 mld. dolari. 

Totuși, investitorii atenți mai ales la segmentul de pompe de căldură ar trebui să își îndrepte privirea spre firme relativ mai mici. 

AAON din SUA are o capitalizare de 3,06 mld. dolari și a pierdut 26,5% anul acesta. 

Cu un nivel al PER de 51,4, se află mai aproape de zona „înaltă” a evaluărilor, dar așteptările pentru profitul la trim. II, care va fi anunțat pe 8 august, sunt bune, 0,41 dolari/acțiune. 

Dacă ritmul de profit va fi menținut, indicii de evaluare, inclusiv PER-ul, se vor îmbunătăți considerabil. 

Thermon Group, listat la NYSE, are o capitalizare de 514 mil. dolari, și a coborât cu 11,7% anul acesta. 

Deși, privind în urmă, PER de 25,2 este la jumătate față de AAON, profitul așteptat a fi anunțat pe 3 august e de doar 0,11 dolari/acțiune, aprox. o treime din cel al trimestrului anterior.

 În Japonia, gigantul Daikin, cunoscut mai ales pentru sisteme „clasice” de climatizare, are o divizie de pompe de căldură. 

Cu o capitalizare de 6,82 trilioane de yeni (49,9 mld. dolari) la închiderea zilei de 27 iulie, firma este în altă „ligă” față de alți producători din lista noastră. 

Daikin a pierdut 11,6% anul acesta, și are un indicator PER de 31,4, produsele sale de climatizare fiind, însă, foarte diversificate. 

Totuși, segmentul de pompe de căldură al Daikin este în creșterea cea mai puternică. 

Compania estimează o creștere a pieței pentru toți producătorii: în 2030 în Europa vor fi instalate 4 milioane de pompe anual. 

Cu un ritm de creștere de 20%, ar însemna că 1 din 3 sisteme de încălzire vor fi de tipul pompelor de căldură. 

Investitorii pe termen lung vor lua, probabil, notă de trendul în derulare, fiind atenți, însă, și la riscurile induse de inflație și încetinire sau chiar recesiune pe termen scurt și mediu.

_________________

Material de opinie de Camelia Malahov,
Director, și
Răzvan Urzică,
Senior Consultant,
Deloitte România (foto)

Regulile de impozitare aplicabile microîntreprinderilor și societăților din domeniul ospitalității (HoReCa) se schimbă din nou din 2023, astfel că dispare impozitul specific pe suprafața de servire, iar societățile vizate trebuie să analizeze în amănunt ce regim fiscal este mai favorabil: impozit pe profit sau impozit pe cifra de afaceri. 

Totodată, de anul viitor, regimul de impozitare pentru microîntreprinderi devine opțional și scade pragul de încadrare de la un milion de euro la 500.000 euro. Deși cota de impozitare devine unică (i.e. 1%), se restricționează accesul la acest regim de impozitare pentru societățile care realizează venituri din consultanță și/sau management în proporție mai mare de 20% din veniturile totale și se limitează la cel mult trei numărul de societăți care aplică acest regim și la care un acționar poate deține peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot. 

Impozitul specific dispare. Ce alternative au companiile din HoReCa?

În domeniul HoReCa, impozitul specific acestor activități, respectiv impozitul fix în funcție de suprafața de servire, este eliminat după cinci ani de la apariția sa, perioadă în care au fost multe incertitudini legate de modul de aplicare (de la delimitarea veniturilor și cheltuielilor pentru a stabili impozitul specific sau pe profit, la aplicarea facilității privind sponsorizările etc.).

Astfel, de la 1 ianuarie 2023, companiile din industria ospitalității vor putea opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor sau pentru aplicarea impozitului pe profit. Interesant este însă că, deși pentru toate celelalte categorii de contribuabili, regimul de microîntreprindere este plafonat la 500.000 de euro cifră de afaceri, pentru HoReCa această limită nu se aplică. Prin urmare, chiar dacă depășesc acest plafon, companiile din HoReCa pot opta pentru plata unui impozit de 1% din cifra de afaceri. Acest sistem, desigur, va avantaja companiile mari. 

Inițiatorii actului normativ susțin că măsura era necesară având în vedere că, „din analiza efectelor aplicării măsurii (n.r. impozitul specific), a rezultat faptul că aceasta nu a condus la atingerea obiectivului estimat, fiind aplicată pentru un număr redus de contribuabili”. Totodată, aceștia estimează că impactul acestor modificări va fi unul pozitiv, „dat fiind faptul că, prin aplicarea regimului privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aceștia beneficiază, astfel, de un sistem de impunere simplificat”.

Într-adevăr, contribuabilii din industria HoReCa ce vor alege acest mod de impozitare vor determina mult mai simplu impozitul datorat decât cei care aplică impozitul pe profit, fapt ce va simplifica și activitatea de control, dat fiind că autoritățile verifică mai ușor baza de impozitare în cazul microîntreprinderilor.

Pe de altă parte, înainte de alegerea regimului fiscal, trebuie efectuată o analiză care sa aibă în vedere toate aspectele relevante, cum ar fi existența pierderilor fiscale, impozitul cu reținere la sursă ce ar putea fi datorat, având în vedere neclaritățile legate de aplicarea Directivei privind Dobânzile și Redevențele și a Tratatelor de evitare a dublei impuneri sau aplicabilitatea regulilor privind prețurile de transfer. 

În concluzie, societățile care au fost supuse până acum acestor forme de taxare, respectiv impozitul pe venit (și acum nu mai îndeplinesc condițiile necesare) sau cel specific, trebuie să analizeze opțiunile pe care le au la dispoziție pentru a alege regimul cel mai favorabil pentru activitatea desfășurată.

_________________

Doina Bîrsan,
partener PwC România

 

Publicitatea va domina piața de media și divertisment de la nivel global în 2026, urmând să ajungă la o valoare de un trilion de dolari, din care trei sferturi vor fi generate de reclamele online, pe fondul creșterii consumului de servicii digitale, de la cumpărături până la platformele de streaming și la programele de exerciții fizice. 

După un an 2020 în care companiile au frânat cheltuielile cu publicitatea din cauza incertitudinilor create de pandemia COVID-19, iar valoarea acestui sector a scăzut cu aproape 7% la nivel global, în 2021 a fost înregistrat un avans de peste 22%, potrivit raportului Global Entertainment & Media Outlook 2022–2026 (GEMO) realizat de PwC. Industria de media și divertisment se prefigurează din ce în ce mai digitală, orientată către media care atrage tinerii și mai dependentă de publicitate în toate formele sale. În acest an publicitatea (32,2%) va depăși cheltuielile pentru accesul la internet (31,9%), iar până în 2026 va surclasa și cheltuielile consumatorilor, urmând să devină cel mai mare sector al industriei, cu o cotă de 35,1% din piață. 

Iar această evoluție va fi susținută de publicitatea online, care este înfloritoare, deși consumatorii instalează în mod obișnuit programe de blocare a reclamelor și pot ignora mesajele de marketing care le întrerup experiențele media. Totuși, numărul și tipurile de medii digitale se extind: site-uri web și platforme de social media, aplicații de comunicații și site-uri de comerț electronic, lumi de realitate virtuală și jocuri video. Și se dovedește că fiecare dintre aceste medii are ceva convingător de oferit agenților de publicitate, cu mult dincolo de spoturi de 30 de secunde și jingle-uri digitale. Cele mai mari site-uri de comerț electronic vând reclame de miliarde de dolari în raport cu rezultatele căutării efectuate pe site-urile lor, iar jocurile video au devenit un vehiculul de livrare pentru reclame adresate tinerilor. 

Pe parcursul perioadei de prognoză de cinci ani din cadrul raportului, veniturile globale din publicitatea pe internet vor crește cu o rată anuală compusă de 9,1% și vor ajunge la 723,6 miliarde de dolari în 2026, trei sferturi urmând să fie obținute din publicitatea pe mobil. Numai reclamele video pe mobil vor atinge 138,9 miliarde dolari în 2026. În schimb, publicitatea non digitală este de așteptat să scadă după 2025.

Toate acestea înseamnă o schimbare în ceea ce privește influența și puterea, de la cheltuielile de consum (cărți, abonamente la cablu, platforme streaming, presă etc.) și acces la internet (persoane care plătesc pentru acces online și date), la publicitate. 

În România, publicitatea va crește, dar nu va depăși consumul de internet și cheltuielile de consum

Și în România publicitatea (online, TV și Out-of-home) va crește în următorii ani, până la o valoare de 1,18 miliarde euro în 2026, de la 967 milioane euro anul acesta, dar nu va depăși consumul de internet (2 miliarde euro) și cheltuielile de consum (1,4 miliarde euro).

Evoluția va fi dictată tot de publicitatea pe internet care a depășit publicitatea tradițională pe TV pentru prima oară în 2019, anul trecut a atins pragul de 500 milioane euro (plus 35% față de 2020) și va crește constant, cu rate între 4-14%, până în 2026. În 2026, valoarea pieței de publicitate online din România este estimată la 712 milioane euro.

Deși va avea cea mai rapidă creștere, piața de publicitate pe internet din România rămâne una dintre cele mai mici din regiune. Spre exemplu, în 2026, piața de publicitate pe Internet din Cehia este estimată la 1,7 miliarde euro, iar cea din Polonia la 2,7 miliarde euro.

---

Raportul Global Entertainment & Media Outlook analizează 16 segmente ale industriei de media și divertisment din 52 de teritorii și facilitează compararea datelor referitoare la consumatori și cheltuielile de publicitate. Segmentele acoperite de acest raport sunt: cărți, media B2B, cinema, acces la internet, publicitate pe internet, ziare și reviste, muzică, radio și podcasturi, publicitate outdoor, video OTT, televiziune tradițională și consum de video acasă, publicitate TV, jocuri video și sporturi electronice, realitate virtuală.

---

de Victoria Dobre, Senior Manager,
și Raluca Ciocîia, Senior Consultant, Taxe Indirecte, Deloitte România  (foto)

Sistemul național care vizează monitorizarea transportului de mărfuri cu risc fiscal ridicat pe teritoriul României, RO e-Transport, implementat de autorități în cadrul procesului de digitalizare a administrației fiscale, este în vigoare de la data de 1 iulie, iar contribuabilii vizați trebuie să se conformeze, chiar dacă procedura a fost finalizată cu întârziere, iar termenul de aplicare a amenzilor a fost amânat până la 1 octombrie 2022. Această nouă obligație se adaugă la celelalte două măsuri majore adoptate în cadrul aceluiași proces, cu termene de conformare în iulie 2022, respectiv SAF-T și RO e-Factura. Care sunt pașii necesari pentru o raportare corectă?

Sistemul SAF-T este în vigoare de la 1 ianuarie 2022 pentru marii contribuabili încadrați în această categorie de mai multă vreme, iar aceștia au avut o perioadă de grație de șase luni, astfel încât termenul de depunere a situațiilor lunare pentru perioada ianuarie – iunie este ultima săptămână din luna iulie. În plus, de la 1 iulie intră în acest sistem de raportare și contribuabilii mari care au fost incluși pe listă la finalul anului trecut. 

La aceeași dată a intrat în vigoare și Ro e-Factura, sistemul pentru raportarea, stocarea și descărcarea facturilor prin intermediul serverului ANAF. În prima tranșă de contribuabili vizați sunt incluși, pe de o parte, partenerii privați ai entităților publice și, pe de altă parte, cei care comercializează anumite bunuri considerate cu risc fiscal ridicat.

În cazul Ro e-Transport, obligativitatea declarării în noul sistemul a intervenit tot de la 1 iulie, iar clarificările Ministerului de Finanțe cu privire la modalitatea de aplicare a reglementării au fost publicate în luna iunie. 

Ca urmare a publicării procedurii de aplicare, societățile trebuie să analizeze în ce măsură transporturile programate să fie desfășurate intră sub sfera de aplicare a raportării. Ulterior, relația dintre contribuabilii obligați să raporteze și transportatori va trebui consolidată, având în vedere că declarantul va avea nevoie din start de toate datele, cum ar fi numărul de înmatriculare al vehiculului care realizează transportul și numai, pentru a le introduce în sistem. Mai mult, datele trebuie să rămână valabile pe toată durata transportului.  

Pașii pentru raportare

Primul pas constă în accesarea sistemului RO e-Transport din spațiul privat virtual (SPV) al contribuabilului și completarea, în secțiunile dedicate, a datelor referitoare la partenerii comerciali, mărfurile transportate, respectiv descrierea, caracteristicile, cantitățile și valoarea acestora, locurile de încărcare și descărcare sau detalii despre tipul de transport folosit.

Raportarea presupune transmiterea fișierului .xml, cu datele menționare, care, similar celorlalte raportări nou introduse, va fi supus unei serii de validări de către autoritatea fiscală. Ulterior verificărilor, sistemul fie va aplica semnătura electronică a Ministerului Finanțelor, care atestă primirea declarației, fie va considera că declarația nu se consideră transmisă în sistem, iar contribuabilul va primi un fișier de tip .xml ce conține erorile identificate.

În urma transmiterii și validării datelor, sistemul RO e-Transport atribuie automat un număr unic de identificare (UIT), utilizat ca referință în cadrul proceselor și operațiunilor specifice sistemului. Codul UIT se transmite către transportator pentru a fi aplicat pe documentația de transport. 

Totodată, este important de subliniat faptul că în RO e-Transport trebuie declarate inclusiv transporturile care conțin atât bunuri cu risc fiscal ridicat, cât și alte tipuri de bunuri, iar sistemul va genera un singur cod UIT pentru întregul transport.

Decizia autorităților de a amâna aplicarea amenzilor pentru neconformare până la 1 octombrie 2022 oferă un răgaz binevenit pentru contribuabili, care au astfel un interval de trei luni în care își pot pune ordine în sistemele informatice interne, dar demersurile trebuie urgentate pentru a se asigura că la acea dată totul va funcționa corespunzător. În caz de neconformare, amenda este cuprinsă între 10.000 şi 50.000 lei, pentru persoane fizice, sau între 20.000 şi 100.000 lei, pentru persoane juridice (plus confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate). 

Așadar, scopul implementării sistemului RO e-Transport este unul benefic, pentru că asigură trasabilitatea bunurilor și, astfel, contribuie la reducerea evaziunii fiscale și implicit la creșterea gradului de colectare a impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat, dar întârzierea definitivării procedurilor necesare de către autoritățile fiscale a pus o presiune ridicată pe contribuabilii vizați, mare parte dintre aceștia fiind, în același timp, împovărați cu implementarea raportărilor SAF-T și RO e-Factura. 

În concluzie, este incontestabil faptul că toate aceste schimbări legislative creează un nivel ridicat de transparență între contribuabili și autoritățile fiscale, astfel că, pe termen lung, inspecțiile fiscale ar trebui să fie cu mult simplificate, în beneficiul ambelor părți. Pe de altă parte, însă, există și consecințe nefaste pe termen scurt, având în vedere dificultățile întâmpinate de contribuabili pentru o conformare corectă și completă, dar mai ales în timp util.

 

• Reducerile costurilor și încetinirea locurilor de muncă au devenit noua normă în rândul companiilor Big Tech.
• Sectorul în ansamblu se așteaptă la o încetinire puternică.
• Printre factorii determinanți ai scăderilor se numără problemele continue cu lanțurile de aprovizionare și restricțiile continue de pe piața chineză.
• Costurile uriașe ale cercetării și construirea de facilități în jurul tehnologiei științifico-fantastice, într-o perioadă de creștere a costurilor de capital, sunt în mod clar un factor de stres pentru investitori. 
• „Deși acțiunile giganților tehnologici s-au aflat pe un trend descendent în acest an, este dificil să comparăm deprecierea de aproape 60% a Meta Platforms cu corecția de aproape 15% a Apple.”, se mai arată în analiza XTB Polonia.

Recesiunea, deși încă timidă, începe să bată din ce în ce mai tare la porțile Wall Street-ului. 

Mai multe companii de dezvoltare, cu profil înalt, încep să arate rezultate dezamăgitoare. 

În cazul Netflix, peste 1 milion de persoane din întreaga lume au încetat să-și plătească abonamentele în perioada aprilie – iunie. 

Acțiunile Snap au înregistrat o scădere devastatoare, de aproape 40%, după ce au publicat rezultate care „abia” au fost în conformitate cu așteptările. 

Ne pregătim pentru un „deja vu” în industria BigTech din SUA, așa cum o știm din boom-ul „sălbatic” al acțiunilor companiilor de jocuri? 

Sau există, totuși, o șansă ca firmele „blue chip” din BigTech, cu modele de afaceri consolidate de-a lungul a mai multor recesiuni, să poată rezista – cel puțin deocamdată – impactului deteriorării datelor economice? 

Vor adăuga combustibil rezultatele financiare ale companiilor emblematice din Silicon Valley, crescând temerile de recesiune, sau vor îmbunătăți starea de spirit de pe Wall Street, care s-a deteriorat de la începutul anului? 

Vom afla săptămâna aceasta, piețele așteptând cu nerăbdare rapoartele trimestriale ale giganților tehnologici Alphabet, Apple, Amazon, Microsoft și Meta Platforms. 

Investitorii sunt îngrijorați că recesiunea economică va afecta BigTech-ul, care a fost câștigătorul ultimului deceniu.

Meta Platforms (META.US) – rezultate 27.07 după închiderea sesiunii

Acțiunile Meta Platforms au scăzut cu peste 50% în acest an. 

Sentimentul investitorilor a avut de suferit în timpul sesiunii de vineri, pe fondul rezultatelor dezamăgitoare ale Snap Inc., care aruncă o umbră asupra modelului de afaceri „capricios” al companiei, bazat pe reclame. Modelul funcționează bine mai ales în perioadele de creștere economică. 

În timpul unei recesiuni, însă, când companiile reduc cheltuielile și consumul încetinește, poate deveni o adevărată problemă și poate reduce veniturile. 

Aceasta nu este singura problemă existentă pentru Meta Platforms. 

Compania este angajată în dezvoltarea tehnologică costisitoare a lumilor virtuale „Metaverse”, despre care CEO-ul Mark Zuckerberg a vorbit în repetate rânduri, semnalând transformarea printr-o schimbare de marketing a numelui. 

Meta Platforms investește miliarde de dolari în dezvoltarea tehnologiilor VR și AR și a platformei Oculus, pe care a achiziționat-o în 2014. 

Ambițiile companiei pot fi privite pozitiv de investitorii, care cred în potențialul Metaverse, dar costurile uriașe ale cercetării neprofitabile și construirea de facilități în jurul tehnologiei științifico-fantastice, într-o perioadă de creștere a costurilor de capital, sunt în mod clar un factor de stres pentru investitori. 

La fel este și dolarul foarte puternic, care probabil va afecta profitabilitatea. 

Pe termen scurt, Meta Platforms se confruntă cu provocări sub forma monetizării tendinței Metaverse pe care o construiește și construirea unui model de publicitate care ocolește restricțiile de confidențialitate ale iOS (Apple), care au răcit efectiv apetitul și previziunile privind veniturile. 

Între timp, analiștii au redus așteptările cu privire la rezultatele Meta Platforms, aproape acceptând dezamăgirea care va urma. 

Va repeta Meta scenariul Netflix și va depăși previziunile scăzute ale unui Wall Street panicat? 

Datorită popularității sale și a bazei mai largi de agenți de publicitate, compania poate „supraviețui” recesiunii mai bine decât Snap.

Analiștii se așteaptă la 30,7 miliarde de dolari în venituri și un EPS de 2,61 de dolari, obținute cu o scădere a costurilor la 87/92 de miliarde de dolari, față de previziunile anterioare de 90/95 de miliarde de dolari.

Amazon (AMZN.US) – rezultate 28.07 după închiderea sesiunii 

Amazon își va raporta joi rezultatele pentru Q2 2022, tot după închiderea sesiunii. 

După cum era așteptat deja pe piață, acestea pot fi la niveluri istoric de slabe. 

Compania este cunoscută pentru că a raportat o creștere minimă a veniturilor în fiecare trimestru de la intrarea pe bursă, care a avut loc în urmă cu 25 de ani. 

Creșterea veniturilor (linia de top) a fost sub 10% în doar trei din cele 101 trimestre până în prezent. 

Prima a fost când bula dot-com ,,s-a spart” în 2001. 

Următoarele două au fost Q4’21 și Q1’22. S-a spus că se poate înregistra „doar de maxim trei ori” un astfel de scenariu, dar există multe indicii că al doilea trimestru al anului ar putea fi cel mai slab de până acum. 

Analiștii și-au redus previziunile privind profitul și veniturile pentru acest trimestru și următorul, precum și pentru întregul an 2023. 

Amazon prognozase anterior venituri cuprinse între 116 și 121 miliarde dolari, ceea ce reprezenta o creștere între 3% și 7%. 

Această prognoză include un impact estimat de 2% al ratelor de schimb nefavoraile, o estimare care este aproape sigur prea scăzută, având în vedere aprecierea continuă a dolarului față de monedele europene și asiatice din ultimele luni. 

Consensul actual al pieței de valori prognozează venituri de 119,1 miliarde de dolari și EPS de 14 cenți. 

Pentru Q3 2022, consensul analiștilor prognozează venituri de 127 de miliarde de dolari și EPS de 33 de cenți.

Apple (AAPL.US) – rezultate 28.07 după închiderea sesiunii

Spectrul unei recesiuni globale a afectat recent starea de spirit a consiliilor de conducere ale companiilor din SUA, fapt ce semnalează din ce în ce mai mult nevoia de schimbări în cadrul afacerii. 

Acest lucru nu este diferit pentru Apple (AAPL.US), care săptămâna trecută a anunțat o încetinire a angajărilor și reduceri de buget în unele dintre diviziile sale.

Acoperirea mass-media a acestor anunțuri a căpătat și o viață proprie, deoarece compania a fost mult timp relativ imună la schimbările factorilor externi. 

Conform previziunilor analiștilor, rezultatele trimestriale vor arăta o scădere bruscă a vânzărilor și, astfel, un decalaj estimat de 8 miliarde de dolari în veniturile companiei. 

Factorii care creează o pierdere atât de puternică sunt problemele continue cu lanțurile de aprovizionare și restricțiile continue de pe piața chineză. 

Consensul indică venituri de 82 de miliarde de dolari și EPS de 1,16 dolari. 

Apple se așteaptă la marje brute cuprinse între 41,5% – 42,5%. 

Predicțiile băncilor importante variază foarte mult. 

Analiștii de la JP Morgan și UBS sunt relativ pozitivi în ceea ce privește rezultatele. 

Morgan Stanley, pe de altă parte, subliniază presiunile lanțurilor de aprovizionare, care ar putea avea un impact negativ asupra câștigurilor din acest trimestru.

Concluzii

Deși acțiunile giganților tehnologici s-au aflat pe un trend descendent în acest an, este dificil să comparăm deprecierea de aproape 60% a Meta Platforms cu corecția de aproape 15% a Apple. 

Prin urmare, trebuie menționat că rezultatele intermediare, așa cum a fost cazul în primul trimestru al acestui an, pot avea consecințe mixte. 

Reducerile costurilor și încetinirea locurilor de muncă au devenit noua normă în rândul companiilor Big Tech, ceea ce poate semnala că sectorul în ansamblu se așteaptă la o încetinire puternică. 

Rapoartele trimestriale vor arăta dacă firmele „blindate” pot încă transfera costurile în creștere către consumatori și se pot bucura de cererea în creștere pentru servicii. 

Totuși, merită remarcat faptul că Wall Street are așteptări exorbitante în ceea ce privește creșterea veniturilor majorității companiilor Big Tech, care s-ar putea dovedi a fi un test real pentru cea mai mare parte a economiei SUA. 

Rezultatele viitoare ar putea stabili direcția următoare a indicilor din SUA și oferă mai multă claritate cu privire la validitatea temerilor de recesiune. 

Cu toate acestea, se poate dovedi că, așa cum a fost cazul companiilor de jocuri de noroc, rezultatele în conformitate cu așteptările pieței sunt catalogate deja ca fiind „dezamăgitoare” pentru investitori.