Garanti BBVA Credite de Consum, parte a Garanti BBVA Group România, unul dintre cele mai dinamice grupuri financiare de pe piața locală, anunță semnarea unui „acord de împrumut de 10 milioane de euro cu International Finance Corporation (IFC), prin care își propune să spijine românii în reducerea amprentei de carbon a locuințelor.
Prin noul acord, Garanti BBVA Credite de Consum devine prima instituție financiară nebancară (IFN) din România, activă pe acest segment, care primește din partea IFC, membră a Grupului Băncii Mondiale, un împrumut dedicat finanțării sustenabile.
Împrumutul de 10 milioane de euro va permite Garanti BBVA Credite de Consum să ofere finanțări avantajoase persoanelor fizice care aleg să investească în produse care contribuie la protejarea mediului înconjurător, respectiv o gamă largă de aparate electrocasnice eficiente energetic clasa A++++, precum și îmbunătățiri eficiente energetic pentru casele și apartamentele românilor, cum ar fi produse pentru izolarea locuințelor, ferestre eficiente energetic și panouri solare fotovoltaice (PV). Mai mult, banii pot fi folosiți și pentru achiziționarea de vehicule electrice și hibride, trotinete sau biciclete electrice”.
Tolga Banyocu (foto), director general la Garanti BBVA Consumer Finance: „Schimbările climatice reprezintă o provocare serioasă la adresa existenței umane și a naturii și nu putem sta deoparte. Acordul cu partenerul nostru pe termen lung IFC ne va ajuta să ne dezvoltăm portofoliul de credite verzi, sprijinind astfel mai mulți români și, în același timp, obiectivele climatice ale țării. Suntem convinși că fiecare contribuție, indiferent cât de mică, este esențială pentru viitorul nostru și pentru generațiile următoare.”
Vittorio Di Bello, șeful regional al IFC pe industrie pentru instituțiile financiare din Europa: „IFC îşi asumă angajamentul de a ajuta România să accelereze tranziția ecologică și să promoveze creditele de consum ca parte a instrumentelor disponibile pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice. Sperăm să demonstrăm astfel modul în care instituțiile financiare nebancare se pot implica în diversificarea ofertelor de produse din sectorul financiar și stimularea creșterii sectorului privat.”
Grupul Garanti BBVA subliniază că „are un parteneriat pe termen lung cu IFC și a primit de-a lungul anilor mai multe împrumuturi de la această instituție financiară. Cu toate acestea, este prima dată când banii sunt direcționați spre finanțarea persoanelor care planifică achiziții durabile și, astfel, contribuie la protejarea mediului.
IFC susține dezvoltarea sectorului privat din România de peste 30 de ani, acordând finanțări care totalizau 1.114 miliarde de dolari în iunie 2021”.
Compania Leader Team Broker, caracterizată ca „jucător cheie pe piața asigurărilor de nișă din Europa”, anunță că „a lansat Asigurarea Titlului de Proprietate (Title Insurance), produs inovator ce se adresează persoanelor fizice și/sau juridice ce achiziționează clădiri sau terenuri, inclusiv clădiri istorice, și vor să se protejeze de riscul unor pagube provocate de eventuale nereguli din dreptul de proprietate sau litigii apărute ulterior. Astfel, această poliță plătește costul perfectării drepturilor de proprietate și oferă despăgubiri în cazul în care noul proprietar pierde terenul sau clădirea achiziționate”.
Răzvan Rusu (foto), fondatorul Leader Team Broker: „Situația proprietăților în România este de multe ori neclară, din cauza istoriei zbuciumate și a numeroaselor legi stufoase care reglementează acest domeniu și care, de multe ori, se bat cap în cap. De aceea, chiar și la mai bine de 30 de ani de la apariția legislației privind retrocedarea terenurilor și clădirilor confiscate de comuniști și în lipsa unui Registru Cadastral bine pus la punct, piața imobiliară este expusă ambiguității și nesiguranței privind drepturile de proprietate. Încă întâlnim cazuri în care cineva cumpără o proprietate, documentele de proprietate sunt, aparent, în regulă, iar după câțiva ani, noul proprietar află că acea proprietate este revendicată de altcineva, care de multe ori o și câștigă în instanță. Situația este extrem de sensibilă în special în cazul terenurilor sau imobilelor cu valoare mare. Pentru a elimina acest risc, am venit cu o soluție care asigură practic titlul de proprietate pentru cei care achiziționează imobile și terenuri. Title Insurance se adresează tuturor persoanelor fizice și juridice care vor să-și pună la adăpost dreptul de proprietate asupra noii achiziții, fără teama că, într-un interval oarecare de timp, vine un terț și revendică în instanță proprietatea lor. De asemenea, dacă ulterior apar dovezi de fraudă, de fals sau de încălcări ale proprietății, care nu sunt cunoscute de către cei care cumpără o asemenea proprietate, aceștia vor fi despăgubiți, dacă au încheiat o astfel asigurare la achiziția imobilului.”
Alexandra Elena Durbacă, CEO Leader Team Broker: „Recomandăm cu tărie încheierea unei asigurări a titlului de proprietate, în special companiilor care achiziționează terenuri pe care construiesc sedii de birouri, depozite logistice, mall-uri, mari centre comerciale sau de agrement. La ora actuală, sunt mulți jucători în România care au cumpărat proprietăți, au construit pe ele și și-au început activitatea, iar acum se găsesc în situația în care trebuie să se relocheze sau să sisteze activitatea din cauza revendicării terenului pe care au construit. Cel care revendică o astfel de proprietate poate merge până la a cere în instanță sistarea activității până la rezolvarea litigiului. O altă categorie pentru care recomandăm această poliță sunt clădirile istorice, de patrimoniu, proprietăți pentru vânzarea cărora este nevoie de o serie de avize și aprobări speciale. Lipsa unui astfel de document la momentul vânzării poate duce, mai târziu, la pierderea proprietății, în cazul în care statul sau o terță persoană revendică imobilul.”
Leader Team Broker precizează că „Asigurarea Titlului de Proprietate despăgubește daune și costuri legale care pot apărea într-o varietate de situații, inclusiv pierderea parțială sau totală a titlului de proprietate, costuri de demolare sau de consolidare/renovare a clădirilor, pierderi cauzate de întreruperea activității/repunerea în funcțiune, în cazul firmelor, deprecierea valorii imobilului/activului sau plata oricăror despăgubiri și costuri de judecată, în cazul unor decizii stabilite de instanță.
Încheierea poliței de asigurare a titlului de proprietate se face în momentul achiziționării proprietății și acoperă fie proprietarul, fie creditorul care a finanțat ipoteca. Asigurarea Title Insurance este valabilă până la revânzarea proprietății și poate fi transmisă mai departe viitorului proprietar.
Polița de asigurare a titlului de proprietate emisă de Leader Team Broker se poate încheia nu numai în România, ci și pe teritoriul altor țări din Uniunea Europeană, caz în care se aplică legislația ce reglementează proprietatea din statul respectiv.
Title Insurance se adresează tuturor proprietăților cu o valoare mai mare de 500.000 de euro, atât pe segmentul rezidențial, cât și comercial”.
Leader Team Broker de asigurare este „o companie de brokeraj în asigurări cu prezenta la nivel european si cu peste 16 ani de experiență în managementul riscului și asigurări. Compania este recunoscută ca unul dintre cei mai inovatori jucatori de brokeraj in asigurări cu produse unice de răspundere, sanatate, cyber security, produse pentru industria IT, industria navală, aviație, energie, marketing si HR.
Anul trecut, Leader Team Broker a intermediat prime în valoare totală de peste 7,2 milioane de euro, cea mai mare sumă din istoria companiei, cele mai vândute asigurări din portofoliul firmei de brokeraj fiind cele auto, cele pentru risc de atac cibernetic (Cyber Risk) și asigurările pentru bunuri și clădiri. Compania s-a extins, totodată, și în 20 de țări din UE, unde a vândut cu precădere asigurări Cyber și Amazon.
În 2021, Leader Team Broker a primit in UK-Londra, distincția de ”Brokerul de asigurări al anului”, în cadrul premiilor Corporate LiveWire, pentru gradul de creativitate și de inovare a produselor de asigurare, concepute pentru noile industrii aflate în dezvoltare și care acoperă noile provocări ale mediului de business. Juriul a apreciat felul în care Leader Team Broker sparge tipare și vine cu produse creative, pentru industrii aflate în plină expansiune și pentru riscuri dintre cele mai diverse.
În 2020, performanțele companiei au fost recompensate de publicația Piața Financiară cu titlul de Brokerul anului în asigurări și de Financial Intelligence cu distincția Asigurarea pentru securitate cibernetică a anului 2020.
Publicația londoneză Treat Technologies dedicată știrilor din domeniul securității cibernetice a inclus Leader Team Broker în top 20 companii la nivel mondial care oferă cele mai bune soluții și produse de asigurare în cyber insurance. În anul 2017, compania a primit premiul Cel mai creativ Broker de asigurare din România, oferit de Media XPrimm iar în 2019 a primit premiul pentru Inovație și Digitalizare, fiind singura companie de brokeraj care a folosit tehnologia RPA pentru operațiunile financiare repetitive. Compania a fost premiată în 2020 de publicația Piața Financiară, la Gala e-finance, cu premiul e-Risk pentru cel mai bun produs destinat prevenirii și acoperirii riscului de atacuri cibernetice.
Leader Team este singura companie de brokeraj în asigurări care a dezvoltat conceptul iDoctor, un program integrat de servicii medicale naționale și internaționale, având la bază un program de asigurări personalizat”.
S-au pus în vânzare bilete pentru a XVIII-a ediție a Concursului Internațional George Enescu: două categorii de bilete, cu prețuri cuprinse între 90 și 130 de lei, precum și două categorii de abonamente pentru concertele și recitalurile susținute în cadrul concursului. Programul complet este disponibil pe site-ul www.festivalenescu.ro, la acest link.
Organizatorii anunță că „vânzarea biletelor se va face online pe site-ul www.festivalenescu.ro, prin intermediul platformei Eventim, sau direct de pe site-ul Eventim. Accesul publicului la semifinalele Concursului Enescu va fi gratuit.
Organizatorii vor pune gratuit la dispoziția elevilor, studenților și profesorilor din instituțiile muzicale de specialitate un număr de 50 de locuri la recitalurile și finalele din cadrul concursului, pentru a facilita accesul și stimula prezența unui număr cât mai mare de tineri muzicieni în formare și a profesioniștilor în domeniu. Procedura de înscriere pentru această categorie va fi publicată pe site-ul concursului la începutul lunii august.
Artexim precizează că accesul la evenimentele din cadrul Concursului se vor face conform condițiilor sanitare prevăzute de autoritățile competente în vigoare la data desfășurării acestora. În cazul în care vor fi impuse măsuri de protecție pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, organizatorii nu își asumă acoperirea costurilor suplimentare (test PCR negativ sau test anticorpi)”.
Concertul de deschidere va avea loc la 64 de ani de la prima ediție a Festivalului și Concursului Internațional Enescu
Ediția a XVIII-a a Concursului va debuta la Ateneul Român pe 4 septembrie 2022 cu Concertul de Gală susținut de Filarmonica George Enescu, sub bagheta maestrului Peter Ruzicka. Programul serii se va deschide cu o premieră internațională – An Axe for the Frozen Sea de Karlo Margetić, lucrare distinsă cu premiul I la secțiunea Compoziție a Concursului Internațional George Enescu 2020/21.
Din program face parte și Triplul concert pentru vioară, violoncel și pian de Ludwig van Beethoven, primul de acest gen din istoria muzicii, continuând tradiția prezentării acestuia de către câștigătorii celor trei secțiuni ale Concursului. Anul acesta va fi interpretat de câștigătorii ediției din 2020/21: violonistul Valentin Șerban, violoncelistul Jaemin Han și pianista Yeon-Min Park.
Cei mai talentați tineri muzicieni pe scena Ateneului Român
Peste 100 de tineri muzicieni au aplicat la cea de-a XVIII-a ediție și au participat la Etapa Online a Concursului. Pentru prima oară în istoria Concursului, concurenții selectați în prima fază de către membrii juriilor de specialitate au intrat direct în Semifinale. Astfel, 34 de tineri talentați vor urca pe scena Ateneului Român.
Finalele Concursului vor fi dirijate de muzicieni de seamă ai scenei internaționale. Dirijorul Wilson Hermanto revine la pupitrul orchestrei Filarmonicii George Enescu pentru finala secțiunii vioară. În premieră, Tito Muñoz va dirija finala secțiunii de violoncel, iar Kensho Watanabe va fi dirijorul finalei de pian, acompaniate de aceeași orchestră de top bucureșteană.
Listele complete ale concurenților care vor participa în Semifinalele celor trei secțiuni pot fi găsite pe site-ul www.festivalenescu.ro, la secțiunea Concurenți.
Valoarea totală a premiilor este de 120.000 euro, precum și promovarea internațională și lansarea artistică a celor mai talentați concurenți. Câștigarea locului I la Concursul Enescu 2022 este biletul de acces pe scena Festivalului Internațional George Enescu, la ediția 2023. Astfel, cei mai talentați dintre concurenți vor avea oportunitatea de a concerta în ediția următoare a Festivalului alături de mari orchestre ale lumii.
Muzicieni de seamă în recital pe scena Concursului Enescu
Între probele de concurs, vor avea loc cinci recitaluri extraordinare susținute de membri ai juriilor și de muzicieni remarcabili. Astfel, publicul poate achiziționa bilete la următoarele evenimente: recital David Grimal & Itamar Golan (7 septembrie), Frank Huang & invitații (9 septembrie), Dmitry Sitkovetsky, David Geringas & Alexander Gordon (12 septembrie), Daria Parkhomenko (14 septembrie) și Nelson Goerner (17 septembrie).
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România semnalează că Executivul „anulează în mai puțin de trei luni o lege votată în Parlament și condamnă selectiv unele sectoare economice, în timp ce altele sunt favorizate”. Ca urmare, UNTRR solicită „menținerea regimului fiscal al prestațiilor suplimentare pentru clauza de mobilitate conform prevederilor legii 72/2022”, prezentând următoarea analiză în susținerea solicitării:
„Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) își exprimă îngrijorarea cu privire la proiectul Ministerului Finanțelor privind modificarea Codului Fiscal, care prevede eliminarea prestațiilor suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate din categoria indemnizațiilor cu tratament fiscal egal cu cel al diurnelor/indemnizațiilor de detașare, respectiv neimpozabile în limita plafonului stabilit prin legea 72/2022.Reamintim că aceasta a fost printre principalele solicitări ale industriei transporturilor rutiere la începutul acestui an, care a fost preluată prin legislația recent adoptată de România respectiv Legea 72 din 30.03.2022, pentru a se elimina incertitudinea juridică determinată de interpretările ANAF privind impozitarea diurnei șoferilor profesioniști care operează transporturi rutiere internaționale în UE și pentru a se menține competitivitatea transportatorilor rutieri români la nivel european, în contextul intrării în vigoare a prevederilor Pachetului Mobilitate 1 privind detașarea conducătorilor auto.
Modificarea unei legi recent adoptate creează instabilitate juridică și neîncredere în dialogul cu autoritățile române, într-un moment în care industria transporturilor rutiere este grav afectată de intrarea în vigoare a Pachetului Mobilitate 1, creșterea prețului la carburanți și lipsa forței de muncă. Ceea ce a rezolvat Parlamentul României prin Legea 72/2022, este anulat de Guvern 3 luni mai târziu.
Operatorii de transport rutier nu pot suporta o nouă impozitare a salariilor, numai dacă se dorește eliminarea sectorului de transport rutier românesc și favorizarea firmelor din afara României.
Având în vedere că marja de profit a industriei de transport rutier este extrem de mică și este deja erodată de creșterea prețului la combustibil și inflație, o astfel de măsură generează costuri cu mult peste marjele existente și astfel firmele de transport rutier din România sunt eliminate de pe piața europeană de transport.
Aceste propuneri de modificări în codul fiscal vor permite din nou ANAF să interpreteze după bunul plac încadrarea șoferilor care efectuează transport internațional și să încadreze diurnele la drepturi primite în baza clauzei de mobilitate și să impoziteze tot ce trece de 33% din salariul de încadrare.
Această propunere legislativă modifică substanțial ceea ce s-a obținut prin Legea 72/2022 și anume neimpozitarea sumelor aferente clauzei de mobilitate până la plafonul maxim de 3 salarii de bază ale angajatului/șoferului, introducând un nou plafon neimpozabil mult mai mic pentru prestațiile aferente clauzei de mobilitate de numai 33% din salariul de bază.
Introducerea în Codul fiscal a 2 plafoane neimpozabile pentru indemnizații care au aceeași natură, respectiv un plafon pentru indemnizațiile de delegare/detașare stabilit prin Legea 72/2022 și un alt plafon pentru prestațiile aferente clauzei de mobilitate prin actualul proiect legislativ al Ministerului Finanțelor va genera o incertitudine majoră în rândul operatorilor de transport rutier creând în mod inadmisibil premisele pentru interpretări și abuzuri din partea autorităților de control.
UNTRR solicită retragerea acestei propuneri din proiectul MF de modificarea a Codului fiscal. UNTRR solicită menținerea regimului fiscal al prestațiilor suplimentare pentru clauza de mobilitate conform prevederilor Legii 72/2022 recent adoptate pe 30.03.2022, respectiv tratament fiscal egal între indemnizația de delegare/detașare și prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate, având în vedere că:
– atât indemnizațiile de delegare/detașare cât și prestațiile suplimentare pentru clauza de mobilitate se acordă conform Codului Muncii în aceleași condiții, respectiv în vederea compensării inconveniențelor cauzate de îndepărtarea salariatului de mediul său obișnuit
– atât indemnizațiile de delegare/detașare cât și prestațiile suplimentare pentru clauza de mobilitate sunt sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare
Totodată, UNTRR solicită Guvernului României ca pentru perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2028 să aplice Legea nr. 135/2022 și transportului rutier.
În ultimii 3 ani, industria de transport din România s-a confruntat cu controale din partea ANAF care a reinterpretat Codul Fiscal și a recalificat diurnele ca venituri salariale și a emis decizii de impunere pentru plata acestor sume și a penalităților aferente.
În ultimii 3 ani, UNTRR a solicitat Guvernului României să se aplice salarizarea din construcții șisectorul agricol și industria alimentară și industriei de transport rutieri.
Dacă în ultimii 3 ani autoritățile au precizat că nu vor mai extinde excepțiile din construcții și IT, ci dimpotrivă ca potrivit angajamentelor din PNRR chiar și facilitățile existente vor fi eliminate până în 2025, modelul a fost replicat în agricultură până în 2028 dincolo de orice angajament din PNRR.
Astfel, UNTRR solicită menținerea regimului fiscal al prestațiilor suplimentare pentru clauza de mobilitate conform prevederilor Legii 72/2022 și extinderea modelului de salarizare din agricultură și aplicarea imediată inclusiv la industria transporturilor rutiere până în 2028”.
Peste 80% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani din mediul online susțin că sunt deranjați de reclamele online care reflectă stereotipuri, cum ar fi cele de gen, ca femeile în bucătărie sau bărbații care conduc mașini puternice.Concluziile au fost trase în urma unui studiu realizat de Zitec, lider pe piața de IT & digital marketing din România, și agenția de cercetare Ipsos, prin instrumentul automat și DIY de cercetare Ipsos.Digital, pentru evaluarea modului în care consumatorii români interacționează cu brandurile și campaniile de publicitate din mediul online.
Potrivit studiului, realizat la nivel național în prima jumătate a anului 2022, pe un eșantion de 500 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani, peste 68% dintre respondenți afirmă că au observat prezența stereotipurilor în campaniile de promovare online, în timp ce 83% dintre aceștia s-au declarat deranjați de ele.
Cele mai apreciate tipuri de reclame în ultima perioadă de către români au fost cele cu conținut amuzant, care îi ajută să se deconecteze, în proporție de 63%, urmate de cele care prezintă direct specificațiile sau caracteristicile unui produs (56%), cele care promovează valori sau îndeamnă la acțiune (52%) și reclamele cu conținut emoționant care vorbesc despre realitatea cotidiană (43%). De altfel, circa 73% dintre participanții la studiu consideră reclamele pe care le urmăresc online ca fiind relevante pentru ei.
La polul opus, cele mai puțin apreciate reclame au fost cele care promovează o agendă politică (57%), reclamele complexe care sunt greu de înțeles (42%), cele care nu au acțiune și doar prezintă un produs sau o ofertă (39%), sau în care brandurile își prezintă valorile, dar nu și faptele (37%).
„Prin intermediul acestui studiu ne-am propus să avem o viziune de ansamblu asupra modului în care românii interacționează atât cu brandurile, dar și cu campaniile de marketing din online. Rezultatele studiului ne ajută să venim cu cele mai bune soluții pentru clienții și partenerii noștri, astfel încât produsele sau serviciile lor să ajungă la public într-o manieră cât mai relevantă pentru acesta”, a declarat Dan Toma (foto), Digital Marketing Director Zitec.
Divizia de Digital Marketing a Zitec oferă în prezent servicii complete, de la analize de piață și public țintă, până la strategie, media buying și creație, pentru clienți locali și internaționali din industrii diverse, printre care: Pfarma.ro, Arctic, Kärcher, ASE București, Orange Valley, iELM sau STMicroelectronics.
Intenția de cumpărare și factorii care o influențează: de la valorile de brand, la influenceri
Potrivit studiului Zitec, peste 62% dintre respondenți aleg să susțină un brand dacă valorile promovate de acesta rezonează cu ale lor, precum sustenabilitate, promovarea anumitor cauze sau transmiterea unor mesaje cu impact social puternic. În același timp, 54% dintre participanții la studiu au afirmat că au renunțat să cumpere produsele sau serviciile unui brand pentru că nu erau de acord cu valorile sau acțiunile acestuia.
Totodată, 61% dintre respondenți declară că sunt atrași de o reclamă din partea unui brand de care nu au auzit, dar care prezintă un produs de care sunt interesați. De asemenea, jumătate dintre aceștia au afirmat că motivul care îi determină să se aboneze la newsletter-ele companiilor sunt reducerile sau beneficiile pe care le primesc în urma acestei acțiuni.
În ceea ce privește tipul de conținut consumat cel mai des în mediul online, aproape 60% dintre participanți preferă conținutul video și imaginile, în timp ce numai 26% sunt interesați de cel audio.
Și componenta de influencers marketing s-a dovedit eficientă în cazul brandurilor care se adresează consumatorilor români. Mai bine de jumătate dintre participanții la studiu au declarat că au achiziționat un produs după ce l-au văzut promovat de către un influencer, iar 25% au căutat mai multe informații despre acel produs sau brand. De asemenea, 81% dintre respondenți au descoperit un brand sau o companie după ce le-au văzut promovate de către un influencer.
Referitor la intenția de cumpărare online a românilor anul acesta, potrivit cercetării Zitec și Ipsos, circa 52% dintre respondenți estimează că vor face anul acesta la fel de multe cumpărături online precum în 2021, iar 30% își propun să facă mai multe achiziții online comparativ cu anul precedent. De cealaltă parte, doar 16% dintre participanți estimează că vor face mai puține cumpărături online în 2022.
În timpul recentelor scăderi ale burselor, doar 6% din investitorii români au vândut, în timp ce 60% și-au păstrat investițiile, iar 34% au cumpărat pe scădere.
Investitorii individuali și-au crescut expunerea la cripto (26%), mărfuri (19%) și acțiuni locale (16%)
43% dintre investitorii români plănuiesc să investească aceeași sumă de bani în următoarele 3 luni, în timp ce 36% se așteaptă să investească mai mult
Investitorii de retail din întreaga lume rămân încrezători în ciuda vânzărilor de pe piețele bursiere și a temerilor legate de recesiune, nouă din zece menținându-și investițiile sau cumpărând pe scădere, conform ultimului sondaj Retail Investor Beat, un sondaj trimestrial realizat de platforma socială de investiții eToro, în rândul a 10.000 de investitori individuali din 14 țări.
La nivel global, mai puțin de unul din zece (8%) și-a vândut investițiile în timpul recentelor scăderi de pe piețele bursiere, două treimi (64%) și-au păstrat pozițiile, iar alți 28% au cumpărat. Doar 6% dintre români și-au vândut investițiile, în timp ce 60% și-au păstrat investițiile, iar 34% au cumpărat pe scădere.
„În ciuda a numeroase reculuri pe piețele financiare globale, investitorii individuali au găsit puterea de a privi dincolo de volatilitatea pe termen scurt și de a folosi aceste scăderi de prețuri pentru a-și consolida portofoliile pe termen lung”, comentează Ben Laidler, Global Market Strategist la eToro.
„Pentru mulți investitori individuali, aceasta este prima lor experiență de scădere a piețelor. Gestionarea riscului, stăpânirea emoțiilor și menținerea atenției asupra obiectivelor pe termen lung sunt lucruri cu care se luptă chiar și cei mai experimentați investitori. Cel mai recent studiu al nostru, Retail Investor Beat, arată că investitorii de retail sunt rezilienți, au rămas implicați pe piețe și își construiesc portofolii diversificate pentru a face față situației. Având în vedere că, în cele din urmă, piețele bull se construiesc pe umerii piețelor bear și au o durată și o amploare de aproape patru ori mai mari, menținerea cursului ar trebui să le fie de folos acestor investitori.”
Având în vedere recenta volatilitate a pieței, investitorii români de retail și-au repoziționat portofoliile prin creșterea expunerii la cripto (26%), numerar (23%), mărfuri (19%), acțiuni locale (16%), acțiuni străine (16%), investiții alternative (14%), obligațiuni naționale (14%), valute (13%) și obligațiuni străine (10%).
Dacă ne uităm la sectoare, 29% dintre investitorii români și-au crescut expunerea la sectorul energetic, 24% au cumpărat tehnologie și 23% servicii financiare. Au urmat utilitățile (22%), sănătatea (17%), sectorul imobiliar (16%), bunurile de consum de bază (18%), telecomunicațiile (15%), materialele (14%), bunurile de consum discreționar (12%) și produsele din sectorul industrial (10%).
La nivel global, încrederea investitorilor individuali în investițiile lor a scăzut în mod constant în cele cinci trimestre de la lansarea sondajului eToro Retail Investor Beat. Încrederea a scăzut de la 83% în T2 2021, 81% în T3 2021, 80% în T4 2021, 73% în T1 2022 la 72% la sfârșitul lunii iunie a acestui an. În România, încrederea în investiții a scăzut lent de la 87% în T2 2021, 83% în T3 2021, 85% în T4 2021, 79% în T1 2022 la 78% la sfârșitul lunii iunie a acestui an.
Creșterea inflației continuă să rămână cel mai mare risc și pentru 62% dintre respondenții români, detronând conflictul internațional, care a fost cel mai mare risc în trimestrul trecut (57% în T1). Cu toate acestea, conflictul internațional este în continuare al doilea cel mai mare risc (45%), urmat de evoluția economiei globale (43%) și de economia românească (32%). 16% dintre români continuă să creadă că o schimbare a fiscalității reprezintă un risc major pentru portofoliul lor, în creștere de la 12% în trimestrul trecut.
În ciuda acestor riscuri, 44% dintre români (48% la nivel global) intenționează să investească aceeași sumă de bani în următoarele 3 luni, în timp ce 36% se așteaptă să investească mai mult. 45% dintre investitorii români consideră că energia va prezenta în continuare cea mai bună oportunitate de investiții în următoarele trei luni, urmată de tehnologie (36%), utilități (31%), servicii financiare (24%) și imobiliare (23%). La nivel global, o treime (32%) consideră energia, urmată de tehnologie (31%) și imobiliare (25%), sectoarele cu cele mai bune oportunități de cumpărare în următorul trimestru.
„Energia și sectorul imobiliar sunt două dintre cele mai mici sectoare globale, dar din punct de vedere istoric, au fost o bună acoperire împotriva inflației și continuă să fie în topul listei de achiziții și în atenția investitorilor individuali. Ceea ce am văzut în România este că, la toate nivelurile de experiență, investitorii individuali au crescut alocările într-o serie de sectoare defensive, dar cred în continuare și în sectorul de technologie. Investitorii români cred cu tărie în alegerile făcute și sunt rezilienți în urmărirea planurilor lor de investiții”, concluzionează Bogdan Maioreanu, analist de piață eToro pentru România.
Potrivit sondajului de opinie intitulat „Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I”, realizat de INSCOP Research în la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group, peste 80% dintre români cred că pe termen lung (următoarele decenii), România trebuie să urmeze direcția Vest (UE, SUA, NATO) din punct de vedere al alianțelor politice și militare. De asemenea, majoritatea consideră că și în viitorul îndepărtat NATO va rămâne principala garanție de securitate pentru România și susține o consolidare a Armatei României.
Prof. univ. dr. Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara: „Lumea de astăzi a ieșit din paradigma blocurilor geopolitice stabile ale secolului 20 și s-a schimbat semnificativ prin fragmentarea intereselor și multiplicarea relațiilor internaționale bilaterale, prin creșterea disparităților economice și sociale, dar și prin avansul tehnologic rapid și interdependențele circuitelor globale logistice. În contextul unei perioade dominate de riscurile de securitate globale generate de intervenția militară nelegitimă a Federației Ruse în Ucraina, dar și după cei doi ani de restricții pandemice și intrarea într-o criza energetică generalizată, românii, ca și ceilalți europeni, resimt acut nevoia de siguranță, în raport cu care instituțiile publice sunt chemate să ofere mai multe mecanisme de stabilitate și securitate. Dezbaterea asupra preocupărilor și îngrijorărilor exprimate social prin curentele de opinie își găsește un spațiu privilegiat în mediul universitar. La Universitatea de Vest din Timișoara s-au conturat, de mai mulți ani, programe și proiecte de cercetare, educație și dezbatere comunitară îndreptate spre dezvoltarea culturii de securitate și spre aprofundarea principiilor și realităților care funcționează astăzi în relațiile internaționale. Ca urmare a proiectelor strategice derulate și a orientării structurale către dezvoltarea culturii de securitate în mediul academic, Universitatea de Vest Timișoara a obținut în 2020 statutul de membră a Colegiului European de Securitate și Apărare al UE, în cadrul căruia participă, prin componente educaționale, la dezvoltarea resurselor umane din UE. Avem tot mai mare nevoie de jaloane în cunoașterea și înțelegerea realităților internaționale, pentru a ne fixa strategia de dezvoltare ca țară, pentru un termen de minimum zece sau chiar douăzeci și cinci de ani. Contextul securitar și al poziționării noastre strategice, ca stat component al UE și NATO, reprezintă o piesă de referință pentru construcția acestei strategii, în orizontul anului 2050”.
Securitatea națională a viitorului
Direcție România – Vest vs. Est
În opinia a 83,5% dintre români, VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 8% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 8,5%. Analiza socio-demografică: Nu sunt diferențe semnificative în funcție de categoriile socio-demografice analizate între cei care consideră că România ar trebui să se îndrepte către VEST din punctul de vedere al alianțelor politice și militare.
Garanțiile de securitate pentru România – percepție viitor
Dacă ar fi să se gândească la viitorul mai îndepărtat, 65,8% dintre români cred că NATO va rămâne principala garanție de securitate a României, în timp ce 29% sunt de părerea contrarie. 5% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,2% nu răspund. Analiza socio-demografică: Consideră că NATO va rămâne principala garanție de securitate a României în procente mai ridicate decât restul populației: tinerii până în 30 de ani și persoanele cu venituri foarte ridicate.
Armata Română
În opinia a 70,9% dintre români, în viitor Armata României ar trebui să se mărească. 23,2% sunt de părerea că Armata Română ar trebui să rămână la fel ca acum, iar 3,5% că ar să se micșoreze. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,4% din totalul eșantionului. Analiza socio-demografică: Sunt de părere că Armata Română ar trebui să se mărească mai ales locuitorii din regiunea Sud Est și persoanele cu venituri foarte scăzute. Gulerele albe, persoanele cu studii superioare și locuitorii din regiunea Centru împărtășesc în proporții semnificativ mai ridicate decât restul populației părerea că Armata Română ar trebui să rămână la fel ca acum.
Sondajul de opinie „Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I” a fost realizat de INSCOP Research în la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de mediul privat și având drept parteneri academici Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea București, Universitatea Politehnica din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași.
Datele au fost culese prin în perioada 23 mai – 14 iunie 2022 metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.53 %, la un grad de încredere de 95%.
Crama Oprișor se află în clasamentul celor mai bune vinuri din România, un sortiment se află chiar în top trei cele mai bune vinuri roșii, numărându-se, în același timp, și printre cei mai mari exportatori autohtoni.
Din păcate, însă, deși se numără printre cei mai mari producători europeni, cu multe premii internaționale obținute, vinurile românești nu intră în preferințele consumatorilor la nivel european sau internațional. Principalele direcții pe care trebuie acționat: comunicare, promovare și marketing, susține Gabriel Roceanu, General Manager al Cramei Oprișor.
El a povestit într-un interviu pentru revista FoodBiz cum a luat naștere și s-a dezvoltat brandul Crama Oprișor. Nu în ultimul rând, a explicat și de ce suferă imaginea vinului românesc pe piața internațională.
„Crama Oprișor și-a stabilit activitatea de producție în podgoria Oprișorului din Județul Mehedinți prin anul 1997, atunci când acolo erau versanții dealurilor acoperiți de plantațiile de viță-de-vie vechi, ale fostelor întreprinderi moștenite din perioada comunistă. Crama în sine este la baza unui deal, iar în perioada 1997 -2000, echipa Cramei Oprișor a recepționat strugurii de la cultivatorii din zonă, iar vinul era produs în crama închiriată la acea vreme. După aceea, locația cramei și terenurile cu viță-de-vie au fost achiziționate de Crama Oprișor ca și entitate, adică de către compania Carl Reh Winery, firma care activează sub numele comercial de Crama Oprișor (…) iar de atunci, au început investițiile puternice în modernizarea zonei”, a povestit Managerul General al Cramei, Gabriel Roceanu pentru revista FoodBiz.
Deși România este pe locul 6 la producție în Europa și locul 13 la nivel mondial, cu peste 150 000 de hectare de viță-de-vie și o tradiție îndelungată în cultivarea de struguri și producerea de vin, realitatea este că în magazinele din întreaga lume vinul românesc nu se regăsește la raft. Crama Oprișor, alături de alți mari producători de vin români, încearcă să-ți ocupe locul meritat în magazinele marilor retaileri.
„Potențialul vinului românesc, noi cei de la Crama Oprișor, îl considerăm ca fiind imens și nu numai noi și alții. Am participat la zeci de degustări cu comisii internaționale prin care vinurile au fost ascunse în spatele unui ambalaj netransparent (…) așa numitele degustări în orb, iar vinurile românești au fost foarte apreciate, în top 5”, a mărturisit managerul Cramei Oprișor.
Un Cabernet Sauvignon românesc clasat, la un astfel de concurs, pe locul 3 costă 10 euro, față de un Cabernet Sauvignon al unui brand european renumit clasat 8, care costă 60 de euro.
România are nevoie să depună eforturi mai mari pe partea de comerț internațional pe trei direcții: comunicare, promovare și marketing, mai spune Gabriel Roceanu.
Daniel Vinerean (foto), Avocat Senior Coordonator, D&B David și Baias
Păstrarea anonimității online este în zilele noastre un deziderat greu de îndeplinit în condițiile în care simpla vizită a unui site web presupune, în mod aproape sigur, o prelucrare de date cu caracter personal. Mai mult, din nevoia de eficientizare a costurilor și dorința de maximizare a profiturilor, mulți deținători de site-uri web, fie de prezentare sau e-commerce, recurg la tot felul de metode care servesc acestor scopuri, dar care, în cele din urmă îi expun unor riscuri de sancționare pentru lipsa de conformitate din punct de vedere GDPR.
Printre metodele folosite pentru eficientizarea costurilor se numără: folosirea unor șabloane în designul site-ului (i.e. template-uri) cu scopul de a reduce cheltuielile, încorporarea unor tehnologii de urmărire sau de analiză cu scopul de a crește încasările sau realizarea unor audituri necorespunzătoare din perspectiva protecției datelor cu caracter personal, tot în scopul de reduce costurile.
În ciuda beneficiului temporar pe care îl poate aduce oricare dintre acțiunile menționate mai sus, acestea sunt inevitabil acompaniate de riscuri de sancționare pentru lipsa de conformitate, dar mai ales pentru încălcarea prevederilor legale aplicabile în domeniul protecției datelor cu caracter personal, precum Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date (GDPR) sau Legea 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice (Legea E-Privacy). Și asta pentru că toate acțiunile menționate mai sus implică sau au un efect direct asupra datelor cu caracter personal prelucrate prin intermediul site-ului web.
Vom analiza în continuare două situații, mult prea des întâlnite în practică, care se pot transforma în adevărate probleme pentru deținătorii de site-uri web, având în vedere regimurile sancționatorii din GDPR și Legea E-Privacy, dar care pot fi evitate în urma unui audit corespunzător și a unui plan de (re)conformare adecvat.
Prelucrări de date cu caracter personal contrar opțiunilor exprimate de vizitatori
Inevitabil, orice utilizator, este întâmpinat de interfața unei platforme de gestionare a consimțământului (Consent Management Platform sau CMP) privind tehnologiile de tip cookies sau alte tehnologii de urmărire în momentul în care accesează un site web pentru prima dată sau după o perioadă semnificativă de timp.
Prin intermediul unui CMP, ca regulă generală, utilizatorul este informat în legătură cu: (i) faptul că site-ul web pe care îl accesează folosește tehnologii de urmărire, precum cele de tip cookie sau pixeli de urmărire; (ii) care sunt aceste tehnologii folosite pe site-ul web pe care utilizatorul dorește să-l acceseze; (iii) necesitatea consimțământului său pentru plasarea acestor tehnologii folosite de site-ul web, cu excepția cookie-urilor strict necesare.
În practică însă, un număr alarmant de mare de site-uri web procedează la plasarea unor cookie-uri de măsurare sau analiză, fie în absența consimțământului exprimat de către utilizator, fie și în cazul în care utilizatorul a optat doar pentru fișierele cookie strict necesare.
Cel mai des întâlnit caz este cel al lui Google, respectiv al cookie-urilor sale de măsurare și analiză (i.e. Google Analytics) aproape omniprezente pe majoritatea site-urilor web accesibile din Uniunea Europeană și nu numai. Aceste cookie-uri pot fi ușor identificate prin denumirea identificatorilor lor, respectiv _ga și _gid.
Deși exista o opinie anterioară privind inexistența datelor cu caracter personal în cadrul metadatelor colectate de acest tip de fișiere cookie, o hotărâre recentă a autorității de supraveghere din Austria a stabilit exact contrariul, schimbând astfel paradigma privind fișierele cookie de analiză și statuând că metadatele cuprind date cu caracter personal. La scurt timp după hotărârea autorității din Austria, și autoritatea din Franța s-a aliniat la această opinie printr-o hotărâre de sancționare având concluzii similare.
În prezent, numeroase site-uri web din România se regăsesc în practica descrisă anterior, plasând fișiere cookie de analiză (mai ales din cele create de Google), fără a obține în prealabil consimțământul utilizatorilor care accesează site-ul web sau contrar opțiunilor exprimate de aceștia.
Lipsa de transparență privind tehnologiile de urmărire folosite
În situațiile în care sunt achiziționate șabloane de design pentru site-uri web, există situații în care acestea au implementate, în mod implicit (by default) de către cel care a creat șablonul, și tehnologii de urmărire despre care viitorul deținător care folosește respectivul șablon nu poate avea cunoștință în absența unor cunoștințe de specialitate sau în lipsa unui audit corespunzător.
În mod corelativ, există și situații în care echipa IT din spatele unui site web nu realizează o informare corectă a deținătorului despre tehnologiile de urmărire prezente pe respectivul site web și modul de funcționare al acestora, inclusiv existența unor prelucrări de date cu caracter personal.
Ca urmare a unor situații precum cele de mai sus, apar prelucrări de date cu caracter personal ascunse, îndeosebi prin intermediul unor pixeli de urmărire, despre care utilizatorul nu este informat și pentru care acesta nu își exprimă în prealabil consimțământul.
Trebuie reținut faptul că un „pixel de urmărire” este un program software menit să înregistreze o acțiune a unui utilizator (de exemplu, dacă utilizatorul a văzut o reclamă afișată pe site-ul web accesat), colectând totodată și alte metadate, în mod asemănător unui fișier cookie. De asemenea, trebuie avut în vedere că metadatele sunt definite în mod “crud” ca fiind date despre date, precum: momentul când au fost create, cine le-a creat, ce software / hardware a fost folosit pentru a le crea, etc.
În prezent, mai multe site-uri web din România plasează cookie-uri pe care nu le menționează în politica de cookies și în CMP, atunci când solicită consimțământul utilizatorilor, deși acestea nu intră sub categoria fișierelor cookie-urilor strict necesare. Dacă această plasare are loc cu sau fără cunoștința deținătorului site-ului web nu reprezintă o cauză justificativă din perspectiva aplicării unor sancțiuni pentru încălcarea normelor legale aplicabile în domeniul protecției datelor cu caracter personal.
Mai mult decât atât, foarte mulți deținători de site-uri web folosesc pixeli de urmărire fără a solicita consimțământul prealabil al utilizatorilor și fără a le oferi informații despre existența acestora pe site-ul web. Dacă în cazul vulnerabilităților privind securitatea cibernetică, cauza lor este adesea exterioară, în cazul riscurilor prezentate mai sus, eventualele neconformități sau chiar sancțiuni pot fi evitate prin efectuarea unui audit corespunzător din perspectiva protecției datelor cu caracter personal și prin implementarea unui plan adecvat de conformare cu prevederile din GDPR și din Legea E-Privacy.
Având în vedere faptul că în prezent se află în discuție un ghid redactat de către Comitetul European pentru Protecția Datelor privind calcularea cuantumului amenzilor aplicabile în cazul încălcării prevederilor din GDPR, reiterăm faptul că amenzile aplicabile în cazul constatării unor încălcări precum cele de mai sus se pot ridica de până la 20.000.000 euro sau, în cazul unei companii, de până la 4 % din cifra de afaceri totală anuală corespunzătoare exercițiului financiar anterior, luându-se în calcul cea mai mare valoare.
Mai puțin de 800.000 de companii au depus situațiile financiare aferente anului 2021, până pe 30 iunie, potrivit unui studiu termene.ro. Este cel mai mic număr din ultimii patru ani, cu peste 70.000 mai puține firme față de 2020. Același studiu arată că valoarea veniturilor a crescut anul trecut, depășind, pentru prima dată, 1,9 mii de miliarde de lei. Și cifra de afaceri medie per companie s-a majorat, iar valoarea a ajuns la 2,47 milioane lei/companie.
,,2021 este, cu siguranță, unul al contrastelor, din punct de vedere al business-ului. Faptul ca atât de multe companii nu au depus situațiile financiare la ANAF ȋnseamnă că ele nu mai sunt funcționale sau, cel puțin, nu au fost, anul trecut. Din păcate, acesta este unul dintre efectele crizei pandemice, o parte dintre firmele mici și mijlocii nu au reușit să depășească provocările. Ȋn același timp, cele care au făcut-o au ȋnregistrat venituri, dar și profituri record, raportat la ultimii patru ani”, spune Adrian Dragomir, consultant de business și fondator termene.ro.
Doar 767.278 de situații financiare anuale au fost depuse până la data de 30 iunie – adică cu 30 de zile peste termenul legal de depunere al bilanțurilor, fixat la data de 30 mai, o valoare care este cu peste 70.000 mai mică în comparație cu cea a anului precedent. Anul de vârf al perioadei analizate a fost anul 2019, când au fost depuse peste 875.000 de situații financiare, urmat de anul 2018 – cu 853.000, o valoare aproximativ similară cu cea din anul 2020.
Depunerea situațiilor financiare reprezintă momentul în care o companie își publică oficial activitatea către ANAF. O parte din datele financiare sunt disponibile și oricine poate verifica principalii indicatori ai respectivei companii, indicatori din care se poate observa modul în care respectiva companie a funcționat.
Nedepunerea situațiilor financiare la termenul limită este cauzată de mai multe motive, dintre care cele mai des întâlnite sunt:
Firma a fost radiată sau este în proces de radiere;
Firma și-a suspendat activitatea;
Firma nu a desfășurat în anul respectiv nici un fel de activitate;
Administratorii au abandonat societatea – în termen de 3-5 ani aceasta urmând a fi radiată din oficiu.
Anul 2021: Veniturile obținute de companii au ajuns la cel mai mare nivel istoric
La nivelul întregului mediu economic românesc, valoarea veniturilor este în creștere și a ajuns, pentru prima dată, la peste 1,9 mii de miliarde de lei. Ȋn același timp, la nivel mediu (cifra de afaceri/companie), valoarea a crescut la 2,47 milioane lei/companie, pentru prima dată peste 2 milioane lei.
La nivel general, anul 2020 a fost un an atipic – valoarea totală înregistrată a veniturilor a fost de doar 1,675 miliarde lei, în scădere comparativ cu anul 2019, când valoarea totală a fost de 1,7 mii de miliarde lei, dar superioară anului 2018 (cu doar 1,566 mii de miliarde). La nivelul mediu însă, trendul este unul crescător, anual, veniturile pe care o companie le-a obținut fiind mai mari decât ce a obținut în anul precedent.
Veniturile companiilor, aferente anului 2021, au crescut datorită relaxării restricțiilor anti-Covid, față de 2020. Populația s-a reȋntors, parțial, la o viață normală și a reluat achizițiile (vizibile în situațiile financiare ale anului 2021).
,,Creșterea anuală a veniturilor are la bază nu doar dezvoltarea economică, ci și apariția inflației. Inflația reprezintă o creștere generalizată a prețurilor, fără ca respectivele produse/servicii să fie superioare. Spre exemplu, dacă prețul unei pâini crește de la 5 lei la 6 lei, acest lucru nu înseamnă o creștere economică a respectivei brutării, dar poate însemna o creștere a valorii veniturilor pe care aceasta le obține”, completează Adrian Dragomir.
Anul 2021: Cel mai profitabil an al firmelor românești
Atât din punct de vedere al profiturilor generate, precum și din cel al profitabilității, trendul observat este unul crescător. Valoarea celor doi indicatori a fost, an de an, în creștere. Astfel, la nivel valoric, companiile din România au generat profituri de peste 146 miliarde de lei, în creștere de la 104 miliarde lei – cât se înregistra în anul 2020. Valoarea profitabilității depășește 7,68%, după ce în anul 2020 era de doar 6,22%, iar în 2019 – de 5,33%. De altfel, se poate observa faptul că valorile înregistrate în anii pre-pandemie (2018 și 2019) sunt relativ apropiate, creșterea fiind mai accentuată în anul 2020 (raportată la anul 2019), respectiv în anul 2021 (raportat la anul 2020).
Profitabilitatea companiilor din România a crescut datorită eficientizării (forțate) a activității și a reducerii costurilor fixe pe fondul fenomenului ,,work from home”.
La ce să ne așteptăm, ȋn 2022
,,Chiar dacă vedem o creștere accentuată a veniturilor, în contextul unei rate a inflației ridicate, fenomenul se va reduce, ȋn curând. Populația ȋncă mai are bani economisiți și ȋși permite, ȋn continuare, produse și servicii la prețuri ridicate. Ȋn timp, ȋnsă, nivelul economiilor va scădea, iar incertitudinea financiară va genera o scădere a consumului, o reducere a costurilor pentru elementele care nu sunt de bază și, implicit, o ȋncetinire a ritmului economic”, explică fondatorul termene.ro.
De asemenea, potrivit lui Adrian Dragomir, ȋn 2022, ne putem aștepta ca profiturile generate, dar și profitabilitatea medie înregistrată să înceapă un proces de scădere, pe fondul majorării prețurilor pentru cei trei vectori fundamentali ai întregii economii – gaz, curent și combustibil. Pentru majoritatea companiilor, aceste elemente reprezintă costuri fixe, iar majorarea lor generează o creștere a costurilor de producție (sau prestare servicii, lucrări etc). Dacă în primă fază aceste creșteri pot fi acoperite prin creșterea prețului produsului finit (suportată în final de populație) – există un prag de la care valoarea afacerii va începe să scadă. Depășirea unui prag de preț, în contextul în care resursele populației scad, va genera amânarea sau anularea achiziției respectivului produs (serviciu) de către consumatorul final.
Acestor trei elemente li se adaugă și costurile cu materia primă (cauzate și de conflictul ruso-ucrainean) care este mai vizibilă în industria prelucrătoare și în construcții – putem avea o previziune mai puțin optimistă pentru anul 2022, când valorile celor doi indicatori, profiturile generate, precum și profitabilitatea, pot să scadă semnificativ.
