Peste 22 de milioane de produse vândute în total, atât ​​piese de mobilier, cât și accesorii pentru locuințe;

În cele 2 magazine IKEA din România au fost vânduți peste 2,5 milioane de hotdogi.

IKEA România a înregistrat rezultate pozitive în anul fiscal 2022[1], cu o creștere de 2,5% a vânzărilor totale, respectiv de peste 13% pentru comerțul online, comparativ cu anul precedent. Mai mult, IKEA a vândut peste 22 de milioane de produse, dintre care 66,55% au fost piese de mobilier și 34,2% accesorii, cifra de afaceri ajungând la peste 1 miliard de lei.

Peste 4,5 milioane de oameni au vizitat magazinele IKEA din România, iar magazinul online a avut  peste 31,2 milioane de vizitatori. Anul fiscal 2022 a înregistrat o creștere și în ceea ce privește comenzile online, compania înregistrând un total de peste 400.000 de comenzi. Cel mai popular produs a fost purificatorul de aer FORNUFTIG, cu peste 2.400 de piese vândute în total, în timp ce categoria de mobilă favorită a fost HEMNES, cu peste 12.700 de piese vândute. 

„An de an, menținem pe piața din România o creștere solidă, indiferent de provocările cu care ne-am confruntat atât noi, cât și întregul sector privat. Sunt foarte recunoscătoare pentru toate eforturile colegilor noștri, care ne-au ajutat să ne extindem și să ne asigurăm că IKEA rămâne un brand accesibil pentru cât mai mulți români”, a declarat Violeta Neniță, Market Manager, IKEA România.

În ultimele 12 luni, au fost vânduți peste 2,5 milioane de hotdogi, o cantitate suficientă pentru a crea un drum de 433 km până la Timișoara, zonă care reprezentă următorul reper important în extinderea IKEA în România. 

IKEA își menține angajamentul de a rămâne aproape de oameni, creând astfel noi formate care să rămână accesibile, convenabile și sustenabile atât în prezent, cât și în viitor, prin dezvoltarea permanentă a unui mediu de tip omnichannel. IKEA România a deschis recent un punct de ridicare comenzi în Oradea, iar Sibiul va fi un alt oraș ai cărui locuitori se vor bucura de produsele și serviciile IKEA, printr-un punct de ridicare comenzi dedicat. În plus, compania a lansat în septembrie un nou serviciu de ridicare a comenzilor în magazinul IKEA Pallady, Click & Collect Box.

Accesibilitatea în materie de prețuri rămâne una dintre priorități pentru IKEA România. Începând cu 1 octombrie, compania scade prețurile unora dintre produsele gamelor sale. Clienții se vor putea bucura de prețuri mai mici cu până la 20% la unele dintre cele mai populare produse, incluzând soluțiile de depozitare emblematice KALLAX sau mobilierul de dormitor MALM.

[1]  Anul fiscal 2022 pentru IKEA România s-a desfășurat în intervalul 1 Septembrie 2021 – 31 August 2022.

Perioada 2020-2021 a reprezentat un context favorabil pentru investițiile pe piaţa de capital. Cei mai mulţi dintre speculatorii de pe piața de capital din România au fost însă prinşi pe picior greşit, aproape 90% dintre aceştia înregistrând pierderi din cauza lipsa educaţiei financiare și a insuficientei cunoașteri a domeniului.

„Mirajul câștigului facil la bursă este un viciu extrem de tentant și care vine pe fondul unei predilecții cauzate și de nivelul precar de educație financiară. Când piața este pe creștere atenția se mută dinspre caracteristicile produsului financiar și analizei acestora către un singur indicator: prețul. O strategie de investiții în 2020-2021 a fost să cumperi fiecare mică scădere (buy the dip). Această strategie nu mai funcționează în 2022. Mulți și-au îndreptat atenția către piața de capital, dar au sărit etape importante din educația financiară, iar speculatorii amatori pierd într-o proporție de 60%, 70% și chiar 90%, pentru că fac greșeala fundamentală de a tranzacționa fără să aibă un plan bine definit”, spune Șerban Florea(foto), fondator al Selective Capital.

Principalele greşeli ale investitorilor pe termen lung

România este pe locul 123 din 143 de țări la nivel global și pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al gradului de educație financiară. Doar 22% din populație are informații solide la acest capitol, în timp ce gradul de intermediere financiară ajunge la 26,6%, cel mai mic din Europa, de mai mult de 3 ori sub media europeană, potrivit datelor Asociației Române a Băncilor.

Una dintre dificultățile alfabetizării financiare în România este legată de absența unor cadre pedagogice care să aibă pregătirea necesară, susţine Şerban Florea. Prima etapă a educației financiare constă în stabilirea unui buget și în organizarea finanțelor în active și pasive. O dată ce sunt stăpânite aceste noțiuni și se realizează o disciplină a cheltuielilor într-un cadru stabil, se poate vorbi despre a doua etapă: economisirea. După ce sunt constituite fondul de urgență și fondul de siguranță de 6 -12 luni (după preferință), abia atunci se poate trece la a treia etapă, cea a investițiilor.

Condițiile favorabile de pe bursele de valori, excesul de lichiditate din piață și creșterile constante ale prețurilor activelor la nivel global au creat o „exuberanță irațională”, conform lui Şerban Florea, exuberanţă care i-a determinat pe investitori să nu ia în calcul riscurile în perioada 2020-2021. Inflația, dificultățile apărute în lanțurile de aprovizionare globale și prăbușirea prețurilor activelor și acțiunilor au început însă deja să creeze panică, mai ales în perspectiva unei recesiuni a cărei amploare nu poate fi încă anticipată.

„Când vom vedea primele semne că blocajul lanțului de distribuție se relaxează, fluxul economic va putea absorbi aceste dezechilibre de preț într-un mod potențat de politica monetară, iar atunci nivelul inflației se va întoarce la valorile țintă care nu mai au impact asupra economiei. Din acel moment preocuparea tuturor băncilor centrale va gira către refacerea economică”, spune Șerban Florea.

Numărul investitorilor la BVB continuă să crească

Nu e prima dată însă când avem parte de acest tipar. Exuberanța urmată de panică a apărut de mai multe ori în istoria recentă, precum cea a pieței imobiliare din 2003-2007, urmată de criza din 2008-2009. Cel mai recent exemplu este însă excesul de lichiditate din 2020-2021, generat în pandemie, care a produs explozia unor instrumente alternative cum ar fi SPAC (cecuri în alb pentru idei „inovatoare”), cryptomonede și multe alte active cu risc ridicat. După numai un an valoarea bursieră a acestor active riscante a scăzut cu 80%-90%.

Investitorii interesați de tranzacționarea pe piețele de capital preferă bursele externe datorită accesului la informații și a costurilor mici de tranzacționare, în timp ce bursa autohtonă are costuri ridicate pentru investitori. Listarea mai multor companii ar revigora însă interesul investitorilor pentru piața de capital românească, în ciuda comisioanelor mari aplicate tranzacțiilor. La sfârșitul anului 2021, numărul investitorilor la Bursa de Valori București era de aproape 82.000, în creștere cu 24% comparativ cu finalul anului 2020, potrivit datelor Fondului de Compensare a Investitorilor. În acest an, numărul investitorilor a crescut abrupt și s-a apropiat de nivelul de 120.000 la încheierea primului semestru.

Selective Capital este consultant de investiții pe piața de capital și își propune să fie puntea de legătură care oferă suportul necesar investitorului, astfel încât acesta să fie informat, să înțeleagă și să acționeze conștient pe piața bursieră. Fondatorul companiei, Șerban Florea, are o experiență de peste 20 de ani de tranzacționare pe bursele de valori.

Allianz Trade prezintă o analiză asupra crizei actuale de pe piața cipurilor, cu explicarea consecințelor ei previzibile:

Penuria de cipuri din sectorul auto
a creat un deficit de 18 milioane de vehicule

Industria automobilelor a fost prima impactată de criza mondială a semiconductorilor. Pentru a face față crizei provocate de pandemie, producătorii și furnizorii au reacționat prin reduceri drastice ale stocurilor și comenzilor de semiconductori. La scurt timp după revenirea cererii de pe piața automobilelor, mult mai rapidă decât se preconiza în a doua jumătate a anului 2020, jucătorii din industrie au descoperit că producătorii de cipuri au realocat capacitățile de producție către piețele finale cu o cerere în plină expansiune precum computerele și centrele de date, lăsând astfel puține capacități pentru sectorul automobilelor. Deși au trecut aproape doi ani de la primele semne ale scăderii stocului de semiconductori, producția de mașini rămâne de departe sub nivelul din 2019, înregistrând un deficit cumulat de producție de peste 18 milioane de vehicule la nivel mondial. Situația a fost comparativ mai grea în Europa, spre deosebire de China sau America de Nord, producția de vehicule scăzând la un nivel fără precedent de aproximativ 13 milioane de vehicule în 2021. După ce a dat semne de îmbunătățire la finalul anului 2021 și în primul trimestru al anului 2022, recuperarea producției a fost din nou afectată de tensiunile suplimentare cauzate de blocarea lanțurilor de aprovizionare din Shanghai, precum și de invazia Rusiei în Ucraina.

Penuria cipurilor a provocat pierderi
de aproape 100 de miliarde EUR în 2021 și 2022

Pentru a calcula impactul produs de penurie specialiștii Allianz Trade au comparat producția din anii 2021 și 2022 cu nivelurile din 2019. Având în vedere cheltuielile generale de consum pentru bunuri, în această perioadă, se preconiza că cererea va fi similară cu cea din 2019, dacă oferta ar fi permis acest lucru. 

Calculele arată că mai mult de 50 de miliarde de EUR au fost deja pierduți în 2021, echivalent cu 0,4% din PIB. Presupunând că producția europeană va scădea cu încă -1% în 2022, s-ar putea pierde în total 98 de miliarde EUR. Cu toate acestea, Germania a făcut față celei mai mari lovituri (o pierdere de 47,5 miliarde EUR în valoare adăugată în 2021 și 2022), deoarece sectorul automobilelor reprezintă o cotă mai mare din valoarea adăugată în ansamblu. Pe de altă parte, istoricul nivelurilor scăzute în cazul retailerilor sugerează că ar putea exista un mare potențial de creștere dacă producția va fi reluată în 2023.

La o primă vedere, situația pieței auto în România pare decuplată de tendințele globale, producția de autoturisme înregistrând o creștere de peste 15%, vânzările de autoturisme noi fiind în creștere cu 5% în primele opt luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă din 2021. 

„Dacă luăm în considerare ultimele evoluții, observăm că vânzările de autoturisme noi au scazut cu mai mult de 20% în luna august față de perioada similară a anului trecut. Și mai important de specificat este că mare parte din producție a fost destinată exportului, motiv pentru care, ne așteptăm la un recul și pe această dimensiune. Chiar dacă mare parte din autoturismele produse local se adresează unui public cu buget mai redus și au potențialul de a menține nivelul comenzilor la un nivel ridicat într-o perioadă de criză, nu putem lua în calcul o perioadă lungă de timp. Totuși, cei mai importanți factori care vor modela cererea și oferta în perioadă următoare rămân gestionarea penuriei de semiconductori și, cu efect mai de durată, trecerea la producția în masă de modele electrice”, punctează Mihai Chipirliu, CFA Risk Director, Allianz Trade.

Cu toate acestea, suportul din partea statului ar trebui să rămână ridicat pentru un sector care contribuie cu mai mult de un sfert la formarea produsului intern brut, însă provocările la nivel geopolitic global și regional sunt de asemenea foarte mari. România este la granița unui conflict devastator și percepută cu un risc mai mare decât poate o arată cifrele, din punct de vedere al factorilor ce pot influența decisiv atât deciziile de a rămâne investit (sau căutarea unor măsuri alternative de disipare a acestui risc prin constituirea unor companii de tip „joint-venture”) cât și deciziile cele de continuare a investițiilor sau de relocare a facilităților de producție din alte țări. 

Figura 1 : Producția de vehicule (milioane de unități, variație în %)

Sursa: OICA, Allianz Research

În timp ce principalul motiv pentru producția globală scăzută este unul comun în toate regiunile, analiștii observă o dispersie semnificativă în performanța regională. Comparând reziliența înmatriculărilor de automobile cu capacitățile mature de producție de semiconductori la nivel regional, se observă o legătură puternică și pozitivă, care subliniază importanța producției locale de cipuri. Vulnerabilitatea Europei este mult mai accentuată din cauza faptului că producția cipurilor pentru automobile se bazează pe tehnologii de fabricație bine stabilite. Spre deosebire de cipurile de calcul sau de memorie prezente în smartphone-uri și calculatoare care utilizează cele mai avansate tehnologii de fabricație („noduri”) și care se găsesc doar în Taiwan și Coreea de Sud, cipurile pentru automobile se bazează pe noduri mature introduse în anii 1990 și 2000.
Tabel 1: Valoarea adăugată pierdută estimată a automobilelor (miliarde de euro și % din PIB)

Sursa: ACEA, Eurostat, Allianz Research 
Figura 2: Nivelurile stocurilor în UE, comercianții cu amănuntul din sectorul auto

Sursa: Eurostat, Allianz Research calculations

Pe termen lung, lanțurile de aprovizionare rămân în pericol pe măsură ce semiconductoarele devin omniprezente, iar mașinile devin din ce în ce mai tehnologizate datorită: conectivității (cipurile vor asigura conectarea prin WiFi la rețeaua producătorului și la telefoanele șoferilor prin Bluetooth), siguranței ( prin implementarea tot mai multor senzori de mișcare, de detectare a unghiului mort) și electrificării, datorită faptului că, mașinile electrice au de două ori mai mulți semiconductori decât mașinile cu motor cu combustie internă.

Figura 3: Conținutul mediu de semiconductori pe vehicul fabricat (în dolari americani actuali)

Sursa: OICA, IDC, Allianz Research calculations

În acest context sprijinul ar trebui să fie focalizat pe obiective imediate și rezonabile, deoarece, autonomia semiconductorilor este departe de a fi la îndemâna Europei. Cu toate acestea, factorii de decizie politică pot oferi suport, în special pe segmentele unde Europa este o piață importantă de producție. Ca rezultat, există puține stimulente, însă, cu toate acestea, sunt necesare soluții viabile din punct de vedere economic pentru a contribui la creșterea amprentei de producție pentru semiconductori de calitate industrială și auto. Astfel, factorii de decizie politică trebuie să încline balanța în direcția corectă pentru ca investițiile locale să fie mai valoroase decât externalizarea în Asia.

Roxana Cîrcu (foto) a fost numită în funcția de manager regional pentru operațiunile din Europa Centrală (Bulgaria, Republica Moldova și România) al companiei britanice de servicii tehnologice de ultimă generație Endava. Anterior, ea a condus cu succes centrul Endava din București, începând cu februarie 2019. Acum, preia de la Claudiu Constantinescu conducerea operațiunilor din Europa Centrală în noul an fiscal 2023.

Roxana Cîrcu, Manager Regional EC: „Sunt onorată să preiau acest nou rol în compania alături de care m-am dezvoltat în ultimii 10 ani și mă bucur să încep un nou capitol în care mi-am propus să creștem valoarea pe care o aducem clienților noștri și să oferim noi oportunități de creștere colegilor noștri”, a declarat Roxana Cîrcu, Manager Regional Endava EC. „Le mulțumesc colegilor din București care mi-au fost alături în ultimii ani și fără de care nu aș fi ajuns în acest moment important al carierei mele. Endava este o companie în continuă creștere, iar misiunea mea aici este să continui această evoluție alături de echipele din Europa Centrală, să atragem noi talente și să le oferim colegilor noștri posibilitatea de dezvoltare personală și profesională.”

Roxana Cîrcu are o experiență vastă în zona de leadership, fiind în companie de 10 ani, „timp în care a gestionat proiecte și programe complexe, conturi de client, centre de livrare, și a fost implicată într-o multitudine de proiecte strategice pe care Endava le-a implementat la nivel regional în ultimii ani”.

Odată cu începerea noului an fiscal, Endava a anunțat „noua structură de conducere regională, din care face parte Remi Savu, care va continua să coordoneze regiunea Adriatică (Bosnia și Herzegovina, Croația, Macedonia de Nord, Slovenia și Polonia) și care va lucra îndeaproape cu Roxana Cîrcu la alinierea operațiunilor în Regiunea  Adriatică și Europa Centrală. Echipei din regiune i se vor alătura 3 noi country managers: Darius Ștefan pentru Bulgaria, Veaceslav Panfil pentru Moldova și Daniel Țîru pentru Polonia.

Excepția notabilă în regiune este România, unde, datorită complexității, dimensiunii și contextului istoric, centrele de livrare și sateliții existenți sunt grupați în 4 clustere, ca un pas intermediar către realizarea unei structuri integrate la nivel național. Acestea sunt: București, a cărui conducere a fost preluată de Francesco Giovanne; Cluj Napoca-Târgu Mureș, sub conducerea lui Adrian Roman; Iași-Galați-Suceava, sub conducerea lui Iulian Antonovici și Timișoara-Sibiu-Pitești-Craiova-Brașov, sub conducerea lui Iulian Tatarcan și a lui Alin Grama. Managerii celor patru clustere vor raporta direct către Roxana Cîrcu, alături de managerii din Bulgaria și Republica Moldova.  

În acest moment, peste 5.000 dintre angajații companiei sunt localizați în regiunea Europa Centrală (Bulgaria, Moldova, România) și lucrează pentru diverși clienți din industrii precum procesare plăți, servicii financiare, TMT (Tehnologie, Media si Telecom) sau logistică. Fiind una dintre cele mai mari companii de software de pe piața locală și în topul celor mai doriți angajatori, Endava este în proces continuu de extindere a echipei”.

Endava se recomandă prin aceea că „reimaginează relația dintre oameni și tehnologie. Prin valorificarea tehnologiilor de ultimă generație, echipele noastre agile și multidisciplinare oferă o combinație de strategii de produs și tehnologie, experiențe inteligente și inginerie de clasă mondială pentru a ajuta clienții să devină companii digitale, bazate pe experiență, sprijinindu-i în călătoria lor de la generarea de idei la dezvoltarea și implementarea de produse, platforme și soluții. Endava colaborează cu clienții săi, integrându-se perfect cu echipele acestora, catalizând ideile și livrând soluții robuste.      

Clienții Endava activează în industriile de plăți și servicii financiare, TMT (tehnologie, media și telecom), bunuri de consum, retail, mobilitate și ssistență medicală.

La 31 martie 2022, 11.001 angajați Endava ofereau servicii clienților din locații precum Australia, America de Nord, Singapore și Europa de Vest și centre de livrare din Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Moldova, Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Argentina, Columbia, Mexic, Uruguay și Venezuela”.

Omul de afaceri Florin Pogonaru și Tudor Georgescu, CEO al companiei Promateris, producător român de ambalaje biodegradabile și compostabile, beneficiază de asistența firmei de avocatură Filip & Company în vânzarea a 24% din acțiuni către compania Pavăl Holding. Echipa Filip & Company, coordonată de Alexandru Bîrsan, i-a inclus pe Olga Niță (partener), Anca Bădescu (associate) și Rareș Crâșmaru (associate).

Alexandru Bîrsan(foto), partener Filip & Company: „Promateris este unul dintre campionii noștri locali în economia circulară, luptă cu schimbările climatice și este o poveste pur românească a unui grup de oameni foarte frumoși și inimoși. Intrarea Dedeman în acționariat este o continuare firească a unei povești de creștere excepționale și sunt convins că va fi una dintre investițiile lor cele mai bune. Noi ne bucurăm că am putut să ajutăm și le mulțumim clienților pentru încredere și buna colaborare – ca de obicei, a fost o experiență excelentă.”

Filip & Company reamintește că avocații firmei „au avut roluri importante în multe dintre tranzacţiile semnificative de fuziuni & achiziţii din România. Fie că este vorba despre privatizări, tranzacţii de private equity, venture capital sau growth capital sau alte fuziuni şi achiziţii complexe, de foarte multe ori, cel puţin una dintre părţi a primit consultanţă juridică din partea Filip & Company. Totodată, avocații Filip & Company sunt clasați pe primul loc în cele mai prestigioase directoare internaționale – Chambers and Partners și Legal 500 în practica de Fuziuni și achiziții atât la nivel de echipă cât și individual”.