Inflația din zona euro va ajunge la 7,0% în 2022 și la 3,0%, în 2023, arată o analiză efectuată de Allianz Trade, care accentuează că și pentru  România, și pentru restul țărilor europene afectate de criza energetică, pericolul inflaționist rămâne omniprezent:

Inflația maximă din zona euro nu dă semne de scădere

În 2023, eforturile de normalizare impuse de Banca Centrală Europeană se vor risipi din ce în ce mai mult înainte ca rata efectivă a politicii monetare să atingă un nivel neutru. Pe lângă creșterile cauzate de prețurile la energie, a blocajelor în lanțul de aprovizionare și a incertitudinii geopolitice, riscurile tot mai mari de fragmentare a zonei euro vor afecta planurile de normalizare ale BCE.  Având în vedere că Rezerva Federală își va tempera ambițiile de creștere în 2023, va deveni mai greu pentru BCE să se opună tendințelor și să-și continue calea de normalizare.  Prin urmare, se conturează două majorări ale ratelor pentru 2023, ambele fiind preconizate în prima jumătate a anului.

În ciuda presiunilor inflaționiste, analiștii se așteaptă ca Banca Centrală să urmărească o normalizare treptată, dar hotărâtă, a poziției sale monetare în semestrul II din 2022. Astfel, începând cu luna iulie analiștii se așteaptă la creșteri suplimentare de 25 pb în special pentru lunile septembrie și decembrie. Așteptările pieței cu privire la un ritm de normalizare mult mai agresiv, inclusiv o creștere a ratei de 50 bps, par puțin probabil să se materializeze, perspectivele inflaționiste pe termen mediu par mult mai limitate, iar incertitudinea ridicată în jurul perspectivelor macroeconomice impune gradualism.

Prin creșterea cu 220 bps a ratei de politică monetară în următoarele 12 luni, ratele de schimb au supus BCE la „testul hawkishness”. Cu toate acestea, în ceea ce privește activele, acestea vor rămâne extrem de sensibile la evoluția orientării monetare a BCE. În cazul în care Banca Centrală se va comporta mai agresiv decât se așteaptă piața, acest lucru ar putea genera o scădere a valorii activelor. În acest caz, BCE va anunța cel mai probabil sfârșitul achizițiilor nete de active. Mai mult, este de așteptat ca aceasta să se angajeze în prealabil la o majorare a ratei în iulie – prima în ultimii 11 ani. Între timp, toți ochii vor fi ațintiți pe orice recalibrare a orientărilor BCE privind creșterea viitoare a ratei, care va depinde foarte mult de modul în care evoluează schimburile comerciale dintre combaterea inflației și gestionarea încetinirii creșterii.

Inflația maximă din zona euro nu dă semne de scădere. După o pauză de scurtă durată în aprilie, când măsurile guvernamentale au ajutat la menținerea temporară a inflației energetice sub control, dinamica a crescut în special în luna mai. Inflația globală din zona euro a crescut cu 0,7 puncte procentuale, ajungând la un nou nivel record de 8,1% (consens: 7,8%), în principal din cauza accelerării inflației în domeniul energiei (cu 1,7 puncte procentuale până la 39,2%) și a creșterii prețurilor la alimente (7,5% după 6,3% în aprilie). 

Cu toate acestea, presiunile asupra prețurilor continuă să se extindă, inflația de bază crescând cu 0,3 puncte procentuale până la un nou record de 3,8%. Perspectivele inflației rămân extrem de incerte și nu poate fi exclusă o nouă creștere. În timp ce măsurile de sprijin fiscal vor contribui la limitarea inflației cu aproximativ 0,5 puncte procentuale pe parcursul anului (de exemplu, reducerea consumului de combustibil în Germania și plafonarea prețului energiei electrice în Franța, Spania și Portugalia), analiștii se așteaptă la creșteri ale prețurilor la materiile prime (creșterea petrolului Brent ca urmare a embargoului UE asupra petrolului rusesc), inflația continuând să crească în timpul verii. În ansamblu, se preconizează că inflația din zona euro va ajunge la 7,0% în 2022 și 3,0% în 2023.

În ceea ce privește incertitudinea în jurul perspectivei economice, aceasta rămâne ridicată, cu riscuri în creștere care cer o normalizare graduală a ratelor. Dinamica economică a zonei euro s-a menținut remarcabil de bine pe fondul șocului prețurilor la energie, a blocajelor prelungite în lanțul de aprovizionare și a incertitudinii geopolitice ridicate. Cu toate acestea, sondajele de opinie orientate spre viitor indică mai multe obstacole economice. De exemplu, spre deosebire de titlul PMI, componentele anticipative, cum ar fi cele pentru comenzile noi de fabricație, au scăzut sub pragul neutru de 50, alăturându-se ordinelor de export, care au devenit negative în luna martie. 

Este de așteptat ca economia zonei euro să se extindă cu +2,6% în 2022 – în mare parte datorită unei creșteri solide reportate de 1,9 pp față de 2021 – înainte de o scădere la doar +1,3% în 2023. Între timp, riscurile rămân în mod clar înclinate spre dezavantaj. 

Atât pentru România, cât și pentru restul țărilor europene afectate  de criza energetică, pericolul inflaționist rămâne omniprezent. Deși analiștii se așteaptă ca în a doua parte a anului existe o reducere ușoară spre 12,5-13%, de la vârful de peste 14% la sfârșitul trimestrului doi, aceștia nu exclud însă posibile surprize neplăcute.

„Efectul pozitiv asupra scăderii prețurilor din timpul verii venit din zona produselor agricole poate fi anulat de o posibilă întrerupere a furnizării cu gaz rusesc ca măsură de prevenție împotriva acumulării de stocuri pentru iarnă. Într-adevăr, România are o poziție favorabilă din punct de vedere al aprovizionării datorată zăcămintelor proprii însă prețurile de extracție/producție nu sunt mici. Efectul negativ datorat crizei energetice apare și prin importurile de diverse produse mai scumpe”, declară Mihai Chipirliu, CFA Risk Director – Allianz Trade.

În ceea ce privește costurile în creștere de finanțare a deficitului bugetar, acestea sunt departe de a fi atins maximele. 

Astfel, cu costuri de finanțare în creștere ritmul de îndatorare al companiilor este așteptat să depășească creșterile de profit, cu efect direct asupra lichidității și solvabilității companiilor. Astfel, decontarea acestor datorii presează bilanțurile companiilor în 2023, pe măsură ce crește decalajul dintre dinamica profiturilor și cea a costurilor de finanțare.

În 2023, procesul de normalizare al BCE va rămâne din ce în ce mai puțin accelerat înainte ca rata efectivă a politicii să atingă rata neutră. Ritmul și amploarea normalizării politicilor către rata neutră vor depinde de viteza presiunilor actuale asupra prețurilor scăzute, de evoluția pieței forței de muncă (și de implicațiile asupra salariilor) și de măsura în care așteptările inflaționiste vor continua să rămână ancorate. În timp ce riscul de efecte secundare este în mod clar ridicat, vedem puține dovezi ale unei spirale a prețurilor salariale. Chiar și în Germania – țara din zona euro cu cea mai scăzută rată a șomajului – presiunile salariale cresc, dar nu sunt alarmante (cu salarii negociate excluzând bonusurile care se extind cu +1,1% pe an în T1 2022). Perspectivele sumbre de creștere vor contribui la menținerea unui nivel ridicat al cererilor salariale ale sindicatelor, deoarece preocupările legate de securitatea locurilor de muncă vor începe să își revină. În plus, așteptările privind inflația pe termen lung rămân sub control. Valoarea așteptată preferată a BCE, swap-ul forward pe inflație 5y5y, se tranzacționează la 2,2%. În mod similar, așteptările inflaționiste bazate pe piață pe un orizont de 10 ani rămân încă ancorate în linii mari.

În prezent, BCE lucrează la un program de control al spread-ului pentru a se asigura că stresul de pe piața obligațiunilor nu reprezintă un obstacol în calea normalizării politicilor. Cu toate acestea, este puțin probabil ca un astfel de instrument să fie eficient în abordarea riscului de redenominare. Având în vedere că Rezerva Federala își va tempera ambițiile de creștere în 2023, va deveni mai greu pentru BCE să se opună tendințelor și să-și continue calea de normalizare. Prin urmare, se conturează două majorări ale ratelor pentru 2023, ambele fiind preconizate în prima jumătate a anului.

Conform estimărilor, în acest proces de descoperire, zona euro a rămas în urma SUA, unde așteptările privind rata de politică monetară au depășit aproximativ 3%. Orice indicație cu privire la intervalul în care BCE estimează rata neutră ar putea contribui la ancorarea așteptărilor pieței. Analiștii sunt de părere că BCE nu va putea să facă față în contextul unei creșteri de 220 bp a ratei de politică monetară în următoarele 12 luni și se așteaptă ca OIS la 12 luni să se stabilizeze în jurul valorii de 1.25% după întâlnirea membrilor săi. 

Figura 1: Prețuri în funcție de dobânda de politică, intervalul neutru (forwards OIS)

Perspectivele ratei pe termen scurt conduc la creșterea întregii curbe a randamentelor. Randamentul Bund 10y este acum tranzacționat la peste 1.3%, adică 100 bps mai mare decât în urmă cu trei luni. Această creștere este aproape în întregime determinată de așteptările privind rata de politică monetară. Componenta de risc (prima pe termen) care conține incertitudine cu privire la perspectivele ratei, riscul de inflație și efectul așteptat al încetării achizițiilor de active rămân pe un teritoriu neutru. Prin urmare, o restabilire a prețurilor de politică în urma reuniunii BCE ar trebui să conducă, de asemenea, la randamente mai mici pana la sfârșitul anului. 

O consecință directă a mediului inflaționist ridicat a fost reajustarea continuă a contractelor futures de politică monetară, pe măsură ce participanții pe piață încearcă să-și urmeze traiectoria politică a BCE. Aceste modificări ale așteptărilor pe termen scurt continuă să afecteze performanța capitalurilor proprii, acțiunile având o performanță structurală inferioară de la începutul anului. În această privință, intervalul de timp relevant pentru deciziile de investiții s-a redus, piețele de capital neavând o orientare pe termen scurt și suferind de o volatilitate exacerbată (figura 2).

Figura 2: Acțiuni, rate pe termen scurt și lung (%)

Spread-urile de credit au prezentat un model similar cu cel al piețelor de capital. Retarifarea anticipată de politică monetară a condus la o restabilire substanțială a riscului de credit al întreprinderilor, la o încetinire relevantă a piețelor primare și la o creștere a ponderii obligațiunilor corporative care tranzacționează sub nivelul de capital. Măsura este mai violentă în cadrul unui randament ridicat, în cazul în care așteptările de costuri de finanțare mai mari aproape au „ucis” piața primară. În mod surprinzător, și în ciuda creșterii prețurilor la riscul de credit, spread-urile de credit s-au oprit din ce în ce mai mult și chiar au crescut pe măsură ce combinația de randamente „mai mari” și așteptările unei protecții de tipul „orice este nevoie” ar rămâne prezentă în mintea investitorilor de credite corporative (figura 3).

Figura 3: Așteptările politicii EUR față de creditul corporativ (pb)

În ciuda recentei reziliențe a riscului de credit corporativ, clasa de active nu este încă în afara pericolului, deoarece pericolul unei căi de politică mai mare decât cea așteptată și un impuls fiscal mai slab decât cel așteptat ar putea duce la o restabilire rapidă a riscului de credit, în special în cadrul unui randament ridicat. Acest lucru este valabil mai ales deoarece probabilitatea implicită de neplată a pieței creditelor corporative rămâne ușor ridicată, în ciuda spreadurilor de credit, ratele de nerambursare rămân extrem de scăzute (cu o întârziere de un an) (figura 4).

Figura 4: Spreadurile EUR HY față de probabilitatea de neplată și rata BCE

Prezicem astăzi riscul comercial și de credit, astfel încât companiile să aibă încredere în ziua de mâine

Allianz Trade este liderul mondial pe piața asigurărilor de credit comercial și un specialist recunoscut în domeniile: garanții, recuperarea creanțelor, creditul comercial structurat și risc politic. Rețeaua noastră proprie de informații analizează modificările zilnice în solvabilitatea unui număr de peste 80 de milioane de companii. Oferim companiilor încrederea de a tranzacționa, prin asigurarea plăților lor. Vă despăgubim compania în cazul unei datorii neperformante, dar, mai important, vă ajutăm să evitați din start datoriile neperformante. Ori de câte ori oferim asigurări de credit comercial sau alte soluții financiare, prioritatea noastră este protecția predictivă. Iar, dacă survine un eveniment neașteptat, ratingul nostru de credit AA vă garantează că avem resursele, susținuți de Allianz, de a vă acorda compensații și de a vă ajuta astfel să vă continuați activitatea. Având sediul central la Paris, Allianz Trade este prezentă în 52 de țări și are 5.500 de angajați. În 2021, cifra noastră de afaceri consolidată a fost de 2,9 miliarde EUR, iar tranzacțiile comerciale globale asigurate au reprezentat o expunere de 931 miliarde EUR. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați allianz-trade.com.

Notă de  avertizare privind declarațiile anticipative

Declarațiile din acest document pot include perspective, declarații privind așteptările viitoare și alte declarații anticipative, bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii companiei, și implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Este posibil ca, în realitate, rezultatele, performanțele sau evenimentele să difere semnificativ de cele exprimate sau implicite în aceste declarații anticipative. Diferențele pot apărea din diverse cauze, printre care enumerăm (I) modificări ale condițiilor economice generale și ale situației concurențiale, în special în activitățile de bază și în piețele de bază ale Grupului Allianz, (II) situația piețelor financiare (în special evenimente legate de volatilitatea pieței, lichiditate și credite), (III) frecvența și gravitatea daunelor asociate evenimentelor asigurate, inclusiv catastrofe naturale, și evoluția cheltuielilor asociate pierderilor, (IV) nivelurile și tendințele mortalității și morbidității, (V) nivelurile de persistență, (VI) în special în activitatea bancară, gradul de nerambursare a creditelor, (VII) nivelurile ratei dobânzii, (VIII) ratele de schimb valutar, inclusiv cursul de schimb euro/dolar american, (IX) modificări ale legilor și reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale, (X) impactul achizițiilor, inclusiv aspecte legate de integrare și măsuri de reorganizare și (XI) factori generali de concurență, în fiecare caz la nivel local, regional, național și/sau global. Probabilitatea ca unii dintre acești factori să apară sau să se manifeste mai pronunțat este mai mare ca urmare a eventualelor activități teroriste și a consecințelor acestora.

Economia din România a cunoscut o perioadă de creștere relativ ridicată între 2015 și 2019, „după o perioadă de stagnare și o redresare relativ lungă după criza financiară din 2008”, apreciază „Raportului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) privind piața de capital din România: pregătirea unei strategii naționale”, lansat printr-un eveniment care a reunit reprezentanți ai Autorității de Supraveghere Financiară, ai Ministerului Finanțelor și ai OECD. Autoritatea de Supraveghere Financiară derulează, în colaborare cu Ministerul Finanțelor, proiectul privind Strategia națională pentru piața de capital, finanțat din fonduri europene, consultant fiind Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Raportul analizează piața de capital din România și propune un set de recomandări care privesc cu precădere îmbunătățirea cadrului instituțional, juridic și de reglementare, în vederea valorificării oportunităților de dezvoltare a pieței autohtone.   

O constatare a raportului este că „piețele de capital din România rămân subdimensionate. Cota țării în capitalizarea bursieră totală a Uniunii Europene este cu mult sub ponderea sa în PIB. Din 2008, 45 de companii s-au delistat de pe piața principală a Bursei de Valori București, comparativ cu doar 16 companii care s-au listat. Din 2017, nu s-a mai accesat capital monetar prin IPO (oferta publică inițială), iar până în 2020 activitatea SPO (ofertă publică secundară) a fost la fel de scăzută. Accesul la credit este deficitar, în special la capitalul disponibil pe piața de capital. Chiar dacă 99% din finanțarea datoriilor companiilor din România este formată din împrumuturi bancare, totalul creditelor bancare raportat la PIB reprezintă doar o treime din media UE, în timp ce finanțarea din piață reprezintă doar o optime din nivelul mediu al UE. În plus, IMM-urile din România prezintă niveluri scăzute de capitalizare, iar o parte semnificativă a companiilor au acces limitat la credite. În ciuda faptului că s-a implementat un sistem de fonduri finanțat de fondurile de pensii private, dezvoltarea limitată a pieței interne a valorilor mobiliare împiedică fondurile de pensii să-și diversifice portofoliile către un echilibru între riscuri și rentabilitate”.

Raportul formulează mai multe recomandări pentru îmbunătățirea cadrului legal, de reglementare și instituțional pentru piețele de capital și pentru pregătirea unei strategii naționale pentru piața de capital.

Domeniile vizate sunt: 

„ – Îmbunătățirea condițiilor de listare la bursa de valori prin: revizuirea procedurii de atragere de capital din perspectiva de reglementare, atât pentru ofertele publice inițiale, cât și pentru cele secundare; îmbunătățirea standardelor de guvernanță corporativă prin promovarea unei transparențe sporite a activităților comitetului de audit; listarea întreprinderilor de stat semnificative din punct de vedere financiar și asigurarea că acestea respectă cele mai înalte standarde de guvernanță corporativă; dezvoltarea unei campanii naționale public-private pentru a încuraja companiile să utilizeze finanțarea prin piață; și, prioritizarea autorizării și înființării unei contrapărți centrale

– Creșterea lichidității bursiere secundare prin: stabilirea unui mecanism care oferă participanților la piață cercetări cantitative independente asupra companiilor mai mici fără costuri sau subvenționează companiile de brokeraj pentru furnizarea unor astfel de cercetări pieței; crearea unei campanii naționale pentru a ajunge la acționarii inactivi pentru lichidarea acțiunilor legate de programul de privatizare din anii 1990; reducerea comisionului de tranzacționare perceput de ASF; simplificarea declarației impozitului pe câștiguri de capital și a modalităților de plată pentru a stimula participarea investitorilor la bursă; creșterea nivelurilor de free float ale companiilor deja listate; și îmbunătățirea eficienței managementului garanțiilor în România pentru a sprijini dezvoltarea operațiunilor de împrumut de titluri de valoare și a pieței instrumentelor financiare derivate

– Stimularea unei piețe dinamice de dezvoltare a IMM-urilor prin: stabilirea unei cooperări între bursă și Camera de Comerț și Industrie a României pentru a promova utilizarea finanțării bazate pe piață în rândul IMM-urilor; oferirea de seminarii și sesiuni de formare privind finanțării din piață pentru IMM-uri; creșterea pragului de renunțare la cerințele privind prospectul pentru a încuraja IMM-urile să facă oferte publice pentru a ajunge la un grup mai mare de investitori; sprijinirea companiilor mai mici în pregătirea informațiilor relevante și corecte care să fie dezvăluite investitorilor; proiectarea unui mecanism de transfer al companiilor listate pe piața AeRO pe piața principală; și, creșterea vizibilității pieței de capital privat și de capital de risc din România pentru agențiile guvernamentale tradiționale, fondurile de fonduri și alți administratori de active

– Promovarea economiilor gospodăriilor prin: utilizarea băncilor cooperative ca parteneri cheie în implementarea unui instrument digital de economisire la costuri reduse; valorificarea Strategiei naționale pentru educație financiară pentru a consolida cooperarea între toate părțile interesate relevante; șiintroducerea unui cont de economii individual, simplificat, scutit de impozite, adaptat gospodăriilor românești

– Creșterea rolului investitorilor instituționali prin: revizuirea metodologiei de ponderare a riscurilor aplicabilă fondurilor de pensii pentru a crește universul investibil al claselor de active; permiterea fondurilor de pensii să împrumute valori mobiliare; creșterea deductibilității fiscale a contribuției anuale la Pilonul III; și promovarea schemelor de pensii ocupaționale în sfera campaniei naționale public-private, cu scopul de a stimula economisirea pe termen lung

– Facilitarea finanțării din piață a datoriei pe termen lung prin: efectuarea unei revizuiri a cadrului de reglementare pentru a simplifica procesul de listare; reevaluarea cerinței de convocare a adunării generale extraordinare pentru emisiunile de obligațiuni; luarea în considerare a existenței vreunei autorități care să dețină capacitatea și datele necesare pentru a furniza ratinguri de credit pieței; adaptarea cadrului de reglementare actual al fondurilor de pensii care recunoaște doar ratingurile de credit de la cele trei mari agenții internaționale, pentru a include mai multeagenții de rating de credit; și, oferirea de stimulente
pentru emitenții și investitorii în obligațiuni verzi” 

Concluziile Raportului OECD pot fi regăsite AICI 

Raportul integral poate fi consultat AICI