1 din trei angajatori spune că a decis ca munca
să fie de la birou de două ori pe săptămână

• 61% dintre angajații chestionați lucrează de acasă
• 62% dintre salariați vor să munceasă remote pentru a fi eficienți
• 13% dintre angajati vor să lucreze de acasă pentru a mai avea un job. 65% dintre angajați ar lucra de la birou doar dacă li s-ar cere
• 46% dintre companii nu au reguli privind telemunca

Aproximativ 40% dintre angajați și-ar căuta alt job dacă angajatorul le-ar solicita să lucreze preponderent de la birou, iar ei nu și-ar dori acest lucru, conform unui sondaj realizat la finalul lunii august de către Undelucram.ro, cea mai mare comunitate online a angajaților din România.

Conform aceluiași studiu, în jur de 33% dintre specialiștii în resurse umane chestionați au răspuns că în companiile pe care le reprezintă angajații lucrează de la birou două zile pe săptămână.

Pentru acest sondaj au răspuns 2.813 angajați și 537 de experți în HR. 

Două joburi în același timp 

Astfel, în prezent, 61% dintre angajați lucrează preponderent de acasă (3-5 zile pe săptămână), iar restul de la birou. Totodată, 72% își doresc să continue astfel – să lucreze de acasă, în timp ce doar 28% ar vrea să lucreze preponderent de la birou (3-5 zile pe săptămână).

Cei care preferă să lucreze de acasă au ales acest mod de a munci pentru că li se pare mai eficient (62% dintre angajați) sau pentru că pot să aibă grijă și de familie&casă în timpul programului de lucru (57%). În jur de 13% spun că le place să lucreze de acasă pentru că acest lucru le permite să aibă încă un job. 

65% dintre angajați s-ar întoarce la birou doar dacă li s-ar cere 

De altfel, dacă ar fi să se întoarcă să lucreze de la birou, în jur de 65% dintre salariați ar face acest pas doar dacă ar fi o cerință din partea companiei. În jur de 50% dintre angajați ar lucra de la birou pentru a socializa, iar 27% din motive legate de eficiență.

În cazul în care compania le-ar cere să lucreze 3-5 zile pe săptâmână de la birou, 54% nu ar fi de acord. 

De asemenea, în cazul în care li s-ar cere să lucreze în majoritatea timpului de la birou și nu ar vrea acest lucru, aproximativ 40% dintre salariați și-ar căuta un alt loc de muncă. Aproximativ 36% dintre angajați ar vorbi cu alți colegi pentru a convinge managementul și departamentul de HR să schimbe această decizie, iar 25% s-ar conforma deciziei de a merge la birou pentru ca nu au alternative.

Mai bine de jumătate dintre angajați (52%) spun că angajatorii nu i-au întrebat ce cred atunci când au decis cum se desfășoară modul de lucru. 

În schimb, 90% dintre specialiștii în HR chestionați spun că și-au consultat salariații cu privirea la întoarcerea la munca de la birou. Aproximativ 7% nu au făcut acest lucru, iar 3% spun că o vor face. 

83% dintre specialiștii HR au discutat în departament sau cu managementul despre back to office 

Pe de altă parte, 83% dintre experții în HR afirmă că au discutat anul acesta în departament sau cu managementul companiei despre ideea de a rechema angajații să lucreze preponderent de la birou. În jur de 13% nu au vorbit despre acest subiect, iar pentru 4% discuția nu își are rostul pentru că în ultimii doi ani au lucrat doar de acasă. 

În jur de 90% dintre specialiștii în HR spun că managementul susține un echilibru între munca de la birou și cea de acasă. Aproximativ 6% dintre experții HR afirmă că managerii încurajează munca de acasă, iar 4% ar dori să cheme angajații la birou. 

46% dintre companii nu au reguli privind telemunca

De asemenea, experții în resurse umane spun că în urma discuțiilor avute cu managementul companiei au hotărât: munca să se desfășoare de la birou două zile pe săptămână (32% dintre specialiștii în HR), munca să fie de la birou patru zile pe săptămână (19%), decizia să fie a angajaților (12%), munca să fie trei zile pe săptămână de la birou (9%), angajatii să vină în fiecare zi la birou (7%), angajații să lucreze patru zile remote și una de la birou (3,3%), exclusiv remote – cu anumite excepții (3,1%) și angajații să lucreze trei zile remote (2,9%). 

Deși în foarte multe businessuri se lucrează de acasă de peste doi ani și jumătate, doar 54% dintre specialiștii HR spun că există reguli privind telemunca în companiile pe care le reprezintă. Totodată, 44% dintre angajatori au răspuns că vor stabili astfel de reguli. 

Îngrijorările angajatorilor 

Principalele îngrijorări ale specialiștilor HR privind munca remote sunt: faptul că angajații nu mai comunică la fel de bine unii cu alții – ceea ce poate afecta eficiența (33%), tendința ca angajații să nu își mai dorească să lucreze de la birou (29%), eficiența angajaților (24%), menținerea motivării angajaților (24%), faptul că inițiativele de HR nu mai sunt suficient de vizibile (10%) și faptul că urmează o criză economică în care este nevoie ca angajații să fie mai uniți și eficienți, iar aceștia nu vor să revină la birou (8%). 

„Deși pandemia a trecut, efectele ei le vedem foarte puternic pe piața muncii. Mai exact, peste 60% continuă să lucreze de acasă și s-ar întoarce la birou doar dacă li s-ar cere acest lucru. Mai mult, aproape jumătate dintre salariați ar căuta alt job dacă li s-ar impune munca de la birou. Astfel, specialiștii în HR sunt într-o poziție dificilă între a păstra libertatea angajatilor de a-și alege modul de lucru, dar și o tot mai mare nevoie de eficiență. De altfel, dacă adunăm procentele din studiu, observăm că pentru peste 65% dintre specialiștii în HR principalele îngrijorări privind munca remote sunt legate de eficiență. Probabil că soluția este ca angajatorii să fie cât mai atenți la starea de bine a angajaților și să găsească continuu medode noi de motivare și fidelizare a angajaților”,  spune Costin Tudor, fondator și CEO Undelucram.ro 

Regiunea Asia-Pacific continuă să deschidă tot mai multe oportunități de dezvoltare a industriei financiare. Un raport McKinsey privind viitorul serviciilor financiare din Asia descrie regiunea ca fiind „motorul de creștere a consumului mondial”, estimând că această regiune are o oportunitate de creștere a consumului de aproximativ 10 trilioane de dolari în următorul deceniu.

De asemenea, cel mai recent raport EY Global FinTech Adoption Index, care a chestionat 27.000 de consumatori activi din punct de vedere digital din 27 de piețe, a arătat că Asia este lider mondial în ceea ce privește adoptarea FinTech.   

Digitalizarea serviciilor financiare
în regiunea Asia-Pacific, bazată pe sustenabilitate 

Există o nevoie actuală a băncilor de a deveni digitale pentru a oferi servicii mai bune, pentru a răspunde cererilor tot mai crescute și pentru a concura pe o piață din ce în ce mai competitivă. Însă, pentru a atinge acest obiectiv, băncile trebuie să aibă la dispoziție tehnologii inovatoare, care să le permită o mai bună putere de calcul, eficiență energetică și, în mod esențial, capacitatea de a valorifica inteligent datele.

„Tehnologia, mai ales conectivitatea și datele, continuă să reprezinte motorul de dezvoltare a industriei financiare”, a spus Jason Cao, Chief Executive Officer al Huawei Global Digital Finance. 

Sustenabilitatea este, de asemenea, unul dintre criteriile pe care organizațiile trebuie să le ia în considerare pe măsură ce implementează soluții tehnologice de viitor. Ecologia este legată în mod direct de eficiența operațiunilor, iar tranziția digitală joacă un rol foarte important în acest sens. 

Huawei a semnat recent un Memorandum de Înțelegere cu banca singaporeză Oversea-Chinese Banking Corporation (OCBC) pentru „sucursale și clădiri verzi” prin care Huawei va contribui la facilitarea utilizării tehnologiei Smart Internet of Things (IoT). Huawei va colabora, de asemenea, cu OCBC în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a operațiunilor băncii, pentru a reduce emisiile de carbon prin furnizarea de soluții inovatoare care se integrează cu dispozitivele inteligente IoT din sucursalele băncii.

Un alt exemplu este Kasikorn Business Technology Group (KBTG), ce a încheiat un parteneriat cu Huawei pentru soluția OceanStor Dorado 8000 V6, precum și FlashLink®,un algoritm inteligent conceput exclusiv pentru mediile flash, pentru a putea oferi performanțe stabile clienților, simplificând în același timp operarea și întreținerea (O&M) și reducând costurile IT.

Government Savings Bank (GSB) din Thailanda s-a asociat cu Huawei pentru conectarea unei infrastructuri de rețea în sucursalele mari și mici, astfel încât să asigure o funcționare optimă și un nivel ridicat al calității serviciilor oferite. GSB a folosit soluția SD-WAN de la Huawei pentru a crea o rețea puternică bazată pe cloud, care să răspundă noilor cerințe și obiectivelor viitoare de extindere a activității băncii.

Așadar, accelerarea transformării digitale, bazată pe soluții tehnologice inovatoare și principii de sustenabilitate, va aduce beneficii pentru numeroase instituții financiare din regiunea Asia-Pacific, ce își vor optimiza activitatea și vor putea oferi servicii mai bune tuturor clienților. Mai multe informații despre soluțiile Huawei Intelligent Finance sunt disponibile aici.

Liderul pieței locale de anunțuri generaliste, OLX a raportat date despre cele mai avantajoase destinații de vacanță pentru vara anului 2022. Studiul analizează evoluția prețurilor la cazări pe teritoriul României în perioada 1.07 – 17.08.2022 în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Datele OLX arată că cea mai avantajoasă destinație de pe litoralul românesc este Mangalia cu o medie de preț de 500 de lei/noapte, stațiunea Mamaia înregistrând cele mai mari creșteri de pe litoralul românesc, cu un preț mediu de 2,964 de lei/pachet de weekend.

Potrivit datelor OLX, top 3 cele mai ieftine orașe din țară în perioada 01.07. – 17.08.2022 sunt Mangalia (500 RON), Pitești (500 RON) și Tomești (500 RON). Comparativ cu anul 2021, cea mai mare scădere în 2022 pentru perioada de concedii este în Pitești (scădere de 500% față de 2021), urmat de București (scădere de 114% față de 2021) și Năvodari (scădere de 48% față de 2021). În același timp, cea mai mare creștere a prețului mediu pentru 2022 este în Micești (creștere de 426% față de 2021), urmată de Mamaia (creștere de 317% față de 2021) și Constanța (creștere de 84% față de 2021).

Alte locații de agrement avantajoase de pe litoralul românesc înregistrează prețuri medii de 666 lei/noapte pentru Saturn sau 700 lei/noapte în Mamaia-Sat, cu o scădere de 16% a prețurilor față de anul trecut. 

În același timp, Constanța înregistrează o creștere de 84% a prețurilor medii cu 968 lei/noapte în 2022, iar stațiunea Olimp a oferit cazări cu 2000 lei/pachet de weekend în medie – reprezentând o creștere de 39%, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. 

„După ridicarea relativă a restricțiilor, Românii au vrut să călătorească mai mult. Datele OLX ne arată că, deși prețul pentru destinațiile populare de vacanță din țară a crescut în acord cu scumpirile generate de contextul economic internațional, există și scăderi drastice și neașteptate. Vedem o scădere de peste 300% în ceea ce privește prețurile pentru unitățile de cazare din București, dar și scăderi pentru unitățile de cazare din Năvodari”, declară Andreea Stoican-Popescu, PR & Campaign Manager OLX Romania, Bulgaria, Portugalia.

Utilizatorii platformei folosesc filtrarea după preț ca factor fundamental în alegerea unei oferte de vacanță în diferite părți ale țării.

Comisia Europeană aprobă o schemă de ajutoare a României în valoare de 1,5 miliarde EUR menită să compenseze costurile indirecte ale emisiilor suportate de întreprinderile mari consumatoare de energie.

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutoare a României menită să acorde o compensație parțială întreprinderilor mari consumatoare de energie confruntate cu o creștere a prețurilor la energie electrică ce rezultă din costurile indirecte ale emisiilor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii („ETS”).

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Această schemă în valoare de 1,5 miliarde EUR sprijină obiectivul României de a reduce riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru industriile sale mari consumatoare de energie. În același timp, stimulentele pentru o decarbonizare eficientă din punctul de vedere al costurilor a economiei sale vor fi menținute, în conformitate cu obiectivele Pactului verde, iar denaturările nejustificate ale concurenței vor fi limitate.”

Măsura adoptată de România

Schema notificată de România, cu un buget total estimat de 1,5 miliarde EUR, va acoperi o parte din prețurile mai ridicate la energie electrică rezultate din impactul prețurilor carbonului asupra costurilor de producere a energiei electrice (așa-numitele „costuri indirecte ale emisiilor”) suportate în perioada 2021-2030. Măsura de sprijin vizează reducerea riscului de „relocare a emisiilor de dioxid de carbon”, situație în care întreprinderile își mută producția în țări din afara UE cu politici mai puțin ambițioase privind clima, ceea ce duce la sporirea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial.

De această măsură vor beneficia întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon enumerate în anexa I la Orientările privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2021 („Orientările privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS”). Aceste sectoare se confruntă cu costuri semnificative ale energiei electrice și sunt expuse în mod deosebit concurenței internaționale.

Compensația va fi acordată întreprinderilor eligibile sub forma unei rambursări parțiale a costurilor indirecte ale emisiilor suportate în anul precedent, plata finală urmând să fie efectuată în 2031. Valoarea maximă a ajutorului va fi egală cu 75 % din costurile indirecte ale emisiilor suportate. Valoarea ajutorului se calculează pe baza valorilor de referință privind eficiența consumului de energie electrică, care asigură faptul că beneficiarii sunt încurajați să economisească energie.

Pentru a putea beneficia de compensație, beneficiarii trebuie fie (i) să pună în aplicare anumite recomandări formulate în urma auditului energetic, (ii) să acopere cel puțin 30 % din consumul lor de energie electrică din surse care nu produc emisii de dioxid de carbon (prin instalații de producere a energiei din surse regenerabile de la fața locului sau din aproprierea sitului, prin contracte de achiziție de energie electrică fără emisii de dioxid de carbon sau prin garanții de origine), fie (iii) să investească cel puțin 50 % din valoarea ajutorului în proiecte care conduc la reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale instalațiilor lor. Beneficiarii vor trebui să respecte una dintre aceste obligații în termen de trei ani de la acordarea ajutorului.

România a notificat, de asemenea, o modificare a unei scheme anterioare de compensare parțială a întreprinderilor mari consumatoare de energie pentru creșterea prețurilor energiei electrice rezultate din costurile indirecte ale emisiilor suportate în perioada 2019-2020. Schema anterioară a fost aprobată de Comisie în mai 2020. Prin această modificare, România prelungește până în 2022 termenul pentru plata ajutoarelor pentru anul 2020, având în vedere întârzierea plăților din cauza unei rate de îmbolnăvire excepțional de ridicate în contextul pandemiei de coronavirus.

Comisia a evaluat măsura în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat și, în special, cu Orientările privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS.

Comisia a constatat că schema este necesară și adecvată pentru a sprijini întreprinderile mari consumatoare de energie să facă față creșterii prețurilor la energie electrică și pentru a evita ca întreprinderile să se mute în țări din afara UE cu politici climatice mai puțin ambițioase, ceea ce duce la o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial. În plus, Comisia a constatat că schema respectă cerințele privind auditurile energetice și sistemele de gestionare prevăzute în Orientările privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS. Prin urmare, aceasta sprijină obiectivele UE în materie de climă și mediu și obiectivele stabilite în Pactul verde european. În plus, Comisia a concluzionat că ajutorul acordat este limitat la minimul necesar și nu va avea efecte negative nejustificate asupra concurenței și a schimburilor comerciale din UE. Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

În plus, Comisia a constatat că, pe baza circumstanțelor excepționale invocate de România, modificarea schemei anterioare nu modifică evaluarea compatibilității măsurii, aprobată în mai 2020, cu normele UE privind ajutoarele de stat. Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat modificarea schemei de ajutoare a României în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Pactul verde european, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. EU ETS este una dintre componentele esențiale ale politicii UE de combatere a schimbărilor climatice, reprezentând instrumentul său cheie pentru reducerea într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor a emisiilor de gaze cu efect de seră. La 30 iunie 2021, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Legea europeană a climei aprobând obiectivul obligatoriu de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030, în comparație cu nivelurile din 1990.

La 21 septembrie 2020, Comisia a adoptat Orientările revizuite privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS în contextul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2021, ca parte a modernizării tuturor instrumentelor de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon legate de EU ETS, cum ar fi alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de CO2. Orientările revizuite privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, odată cu începerea noii perioade de comercializare a EU ETS. Acestea se vor aplica până în 2030, cu o actualizare intermediară a anumitor elemente prevăzută pentru 2025.

Versiunea neconfidențială a deciziei de astăzi va fi publicată cu numărul de caz SA.102431 (în Registrul ajutoarelor de stat) pe site-ul web al DG Concurență. Buletinul informativ electronic Competition Weekly e-News conține lista deciziilor referitoare la ajutoare de stat publicate recent pe internet și în Jurnalul Oficial.

Gabriel Biriș, co-fondator Casa de avocatură Biriș-Goran și fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe spune într-un interviu exclusiv pentru FoodBiz despre cât de reală este creșterea economică a României de 5,8%.

„Creșterea economică de 5,8% este cât se poate de reală. Trebuie însă să avem grijă să nu ne îmbătăm cu apă rece pentru că o componentă foarte importantă a PIB-ului este consumul intern. Consumul intern a continuat să crească după creșterile susținute din perioadele anterioare, alimentate din mai multe surse: din creșteri de salarii, angajări la buget cu salarii foarte mari, creșterii de pensii și pensii speciale și de un credit, relativ încă, disponibil. Dar trebuie să ne uităm și la celelalte componente unde rezultatul nu este atât de pozitiv. ”

„Creșterea economică este reală, este un motiv de bucurie dar trebuie să o privim cu multă prudență. Pentru că în spatele creșterii economice se ascund niște riscuri care provin din deficitul bugetar și deficitul balanței comerciale. Consumăm mai mult decât producem și cheltuim mult mai mult decât avem.”

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Cercetarea la nivel de excelență în domeniul construcțiilor reprezintă esența evenimentului de profil ce reunește a XXII-a ediţie a conferinţei de cercetare în construcţii, economia construcţiilor, arhitectură, urbanism şi dezvoltare teritorială cu tema „Excelența în cercetările aplicative privind sustenabilitatea în construcții”, organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC în perioada 27-28 octombrie 2022, precum și conferinţa aniversară la 60 de ani de existență a Sucursalei Cluj-Napoca a INCD URBAN-INCERC, în organizarea acesteia.

Vor fi prezentate cele mai noi cercetări din domeniul construcţiilor, economiei construcţiilor, arhitecturii, urbanismului şi dezvoltării teritoriale, prin reliefarea celor din cadrul Sucursalei INCD URBAN-INCERC Cluj-Napoca. Sunt programate o conferinţă ştiinţifică de comunicări realizate de cercetători ai INCD URBAN-INCERC, o sesiune de postere şi ateliere de prezentare şi dezbatere a rezultatelor unor proiecte de cercetare ale INCD URBAN-INCERC, precum și o conferinţă festivă dedicată celebrării a 60 de ani ai Sucursalei INCD URBAN-INCERC Cluj-Napoca, întregite cu o vizită tehnică.

Partener principal academic este Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, partener academic este Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, parteneri sunt Con-A Sibiu şi ASA ConsolisTurda.

Înregistrările pentru prezentările de comunicări trebuie să se facă până la data de 14 octombrie 2022. Organizatorii subliniază că „programul, ce va fi comunicat până pe 21 octombrie 2022, se întocmeşte exclusiv pe baza înscrierilor”.

Apelul de participare: