Un nou traseu de vizitare în Parcul Natural Văcărești

0

Asociația Parcul Natural Văcărești și Fundația Globalworth anunță lansarea traseului de vizitare „Poteca Fluturilor”, în Parcul Natural Văcărești, „parte din proiectul de educare și conștientizare a importanței fluturilor și ai altor polenizatori urbani”.

Inițiatorii subliniază că „noul traseu tematic promovează natura urbană și serviciile ecosistemice oferite de Parcul Natural Văcărești pentru un număr de aproximativ 30.000 de vizitatori anual. 

Amenajarea traseului lung de aproximativ un kilometru a fost realizată prin activități de igienizare, reconstrucție ecologică și restaurare a vegetației și include amplasarea unor panouri de informare și elemente de signalistică, precum și refugii sau hoteluri de insecte destinate polenizatorilor.

În cadrul proiectului va fi promovat și rolul educațional al ariei protejate pentru comunitate, punându-se în valoare capacitatea acesteia de a conserva biodiversitatea. Parcul va avea șansa de a deveni o școală vie în ceea ce privește importanța fluturilor în ecosistemele actuale, servind totodată ca un veritabil rezervor de polenizatori pentru alte zone verzi ale orașului”.

Vlad Cioflec, biolog la Asociația Parcul Natural Văcărești: „Fluturii sunt animale delicate și frumoase, cu vieți fascinante și complexe. Văzuți cu ușurință de copii și iubiți de toți, ei sunt ambasadorii perfecți ai biodiversității urbane care ne înconjoară. Prin urmare, alocarea câtorva ore pentru a ne bucura de fluturi în habitatul lor natural face minuni pentru sănătatea noastră fizică și mentală. Proiectul «Poteca Fluturilor» își propune să tragă un semnal de alarmă despre declinul cu care se confruntă fluturii în întreaga lume și să promoveze ideea că supraviețuirea lor, precum și starea mediului de care depindem și noi, oamenii, sunt în mâinile noastre. Făcând pași mici pentru a ajuta speciile polenizatoare aflate în pericol ne va aduce, în cele din urmă, beneficii tuturor.”

Alexandra Coviltir, Project Manager la Fundația Globalworth: „Infrastructura verde-albastră reprezintă infrastructura ecologică a orașelor și o prioritate în contextul orașelor viitorului. Acest lucru se poate realiza în primul rând prin valorificarea inteligentă a ecosistemelor existente. Cu această idee în minte a fost creată Poteca Fluturilor. Aici, vizitatorii se vor convinge că locul polenizatorilor este printre flori și că spațiile verzi sunt ecosisteme foarte valoroase, ce trebuie protejate și nu transformate. Și își vor aminti cât este de benefică pentru corp și minte o incursiune de câteva ore în mijlocul naturii.”

Pe noul traseu, „copiii au posibilitatea să afle de ce fluturii sunt indicatori ai calității mediului și să învețe despre cauzele declinului polenizatorilor la nivel mondial, despre poluare sau încălzirea globală, dar și care sunt soluțiile practice pe plan local pentru a limita degradarea habitatelor sau efectele schimbărilor climatice. Vor învăța să construiască un hotel pentru insecte în curtea casei sau a școlii și vor afla mai multe despre importanța crucială a florilor de câmp. Iar cu multă răbdare și cu puțin noroc, vor avea chiar șansa de a descoperi o specie nouă de fluture pentru lista Parcului Natural Văcărești.

Specialiștii Asociației Parcului Natural Văcărești au identificat până în prezent peste douăzeci de specii de fluturi în parc, iar biologii și naturaliștii asociației vor prezenta publicului diversitatea lor, ciclul complex de viață și serviciile ecosistemice pe care le oferă prin intermediul unor tururi organizate, ateliere și materiale informative”. 

Creștere cu 80% a rezervărilor pe Litoral față de 2021

0

Luând ca reper mijlocul lunii iunie, rezervările pentru vacanță pe Litoral înregistrează o creștere cu 80% față de anul trecut, anunță agenția IRI Travel, principalul touroperator specializat pe litoralul românesc și pe cel bulgăresc. În calitate de CEO al companiei, Lucian Bădîrcea remarcă o creștere deosebită a cererii pentru litoralul românesc și, în ansamblu, pentru litoralul Mării Negre (România și Bulgaria). Totodată, estimează o dublare a cererilor pentru Grecia continentală și pentru cea insulară.

Până în prezent, pentru acest an, cele mai solicitate locuri, din perspectiva touroperatorului IRI Travel, sunt: pe litoralul românesc – Mamaia, urmată de Eforie Nord, apoi de Saturn, Venus; pe litoralul bulgăresc – Nisipurile de Aur, apoi Albena; Grecia – insula Thassos, urmată de Riviera Olimpului; Turcia – Kușadasi.

Nivelul de rezervare pe litoralul românesc este în prezent de aproximativ 70%. Estimarea este că în acest an va fi atins nivelul de ocupare din 2019. 

Majorările tarifelor sunt estimate la 10%-15% pe litoralul românesc, la 15%-25% în Bulgaria, Grecia, Turcia.

Cunoscători ai situației obiective din piață, profesioniștii touroperatorului IRI Travel dau asigurări că nu se vor resimți efectele unor probleme de ordin economic, precum cele legate de resursa umană, ca și de ordin geopolitic, de felul celor care influențează regularitatea curselor aeriene.  

Startup-ul românesc Coingrig lansează primul portofel digital din lume ce reunește atât active bancare cât și crypto

0

Start-up-ul local Coingrig anunță lansarea unei noi versiuni și a unei funcționalități unice pe piața internațională: vizualizarea într-o singură aplicație a activelor crypto împreună cu cele bancare și a instrumentelor tradiționale de investiție precum acțiuni sau ETF-uri.

Coingrig este unica aplicație mobilă financiară care oferă utilizatorilor o viziune de ansamblu a întregului portofoliu financiar, înlocuind, în medie, până la șase aplicații financiare de asset-uri crypto, banking si investiții tradiționale.

Prin aplicația mobilă gratuită, utilizatorii se pot conecta atat la diverse CEX-uri sau DEX-uri (platforme pe care poți cumpăra,vinde sau schimba criptomonede), cât și la majoritatea instituțiilor bancare. În acest moment, Coingrig este conectat la peste 2.300 de bănci din Europa, iar în curând platforma va oferi suport și pentru 11.000 de bănci din SUA și Canada.

Astfel, cu o singură aplicație mobilă, utilizatorii pot vedea balanța din conturile bancare și pot monitoriza & gestiona portofoliul de acțiuni, ETF-uri, criptomonede, NFT-uri și alte asset-uri financiare.

Conform unui studiu independent, 38% dintre români au sau au avut criptomonede până în prezent și peste 84% dintre aceștia plănuiesc să investească în acest tip de asset, niște procente mult peste piața internațională, unde proporția este de doar 10%. 

„Cu un interes atât de crescut, este nevoie de un hub complex, care să răspundă nevoii de a reuni toate asset-urile financiare ale investitorilor sub o singură umbrelă, sigură și ușor de folosit. Ne dorim ca Aplicația Coingrig să devină asistentul financiar inteligent care răspunde acestei cereri”, a spus Radu Vulpescu, co-fondator Coingrig.

Planurile companiei pe termen scurt vizează atragerea mai multor utilizatori activi în aplicație și dezvoltarea de noi servicii și integrări prin parteneriate strategice cu companii locale și internaționale. De asemenea, echipa Coingrig a fost recent selectată în acceleratorul Filecoin din Portugalia, securizând o rundă de investiție pre-seed și se află deja în discuții cu potențiali investitori pentru următoarea rundă de finanțare.

Spre deosebire de majoritatea aplicațiilor financiare din piața românească prin care pot fi achizitionate criptomonede, Coingrig oferă un portofel digital non custodial, utilizatorii acestuia fiind în deplin control asupra activelor crypto deținute. Serviciul Coingrig este unul total securizat, cheile private și datele financiare ale utilizatorului fiind păstrate doar pe telefonul acestuia, nefiind partajate nici cu Coingrig și nici cu oricare dintre furnizorii de servicii financiare integrați în aplicație. 

Coingrig oferă transparență totală, fiind unul dintre puținele portofele digitale care își pune la dispoziția comunității către inspecție codul sursă, pentru a demonstra că datele confidențiale ale utilizatorului și cheile private nu pleacă niciodată de pe telefon. 

Prin funcția swap, utilizatorii Coingrig pot tranzacționa peste un milion de active crypto sau monede token la cel mai bun preț din piața descentralizată prin interogarea automată a până la 30 de platforme de schimb. Coingrig are comision 0 la aceste operațiuni de swap.


Prin conectarea multiplelor servicii într-o singură aplicație, Coingrig reduce semnificativ timpul pe care utilizatorii îl petrec în administrarea activelor financiare. De asemenea reduce semnificativ și șansele de eroare în operațiunile crypto.

Start-up-urile Synaptiq.io, Prime Dash şi Quick Legal sunt câștigătoarele InnovX-BCR Demo Day Startup Alliance, un eveniment cu premii totale de peste 100.000 de euro

  • Start-up-ul Synaptiq.io, care reduce timpul de analiză a imaginilor medicale în tratamentul cancerului, marele câştigător al evenimentului InnovX-BCR Demo Day, „STARTUP ALLIANCE – Article 5”. Locurile doi şi trei: Prime Dash şi Quick Legal; 
  • InnovX-BCR, acceleratorul dedicat start-up-urilor din tehnologie, a organizat miercuri, 15 iunie, o nouă ediție Demo Day în cadrul căreia 10 start-up-uri au putut să își prezinte afacerile în fața unui juriu format din investitori și experți de la companii de top;
  • La eveniment a participat și Mircea Geoană (Secretar General Adjunct & Președinte al board-ului pentru Inovație NATO), care a prezentat planurile de creare a unui accelerator dedicat Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic (DIANA) și crearea unui fond de investiții de 1 miliard de euro, susținut de NATO.

10 start-up-uri cu o cifră de afaceri sau finanțare atrasă cuprinsă între 50.000 de euro și 500.000 de euro și-au prezentat afacerile inovatoare în fața unui juriu format investitori și experți de la companii de top, în cadrul celei cea de-a 10-a ediție InnovX-BCR Demo Day, sub umbrela conceptului „Startup Alliance – Article 5”. Valoarea totală a premiilor oferite în cadrul evenimentului a fost de peste 100.000 de euro, fiind oferite de InnovX-BCR și partenerii programului – Microsoft, DLA Piper, Mindspace, IBM, Veranda Mall, Colliers și Fortech

Cele trei businessuri care i-au impresionat cel mai mult pe jurați au fost: Synaptiq.io, un start-up care reduce timpul de analiză al imaginilor medicale în tratamentul cancerului, Prime Dash, o platformă ce oferă companiilor şi instituţiilor soluţii financiare inovative bazate pe Machine Learning şi Artificial Intelligence, şi Quick Legal, un start-up de tip marketplace ce aduce în acelaşi loc cererea şi oferta de consultanţă în domeniul legislativ. 

Cei trei câștigători au primit premii formate din pachete Platinum, Gold și Silver, care le permit participarea la Startup Grind Global Conference 2023, din Silicon Valley, stand de prezentare și acoperirea costurilor pentru cazare și bilete de avion. 

„Un sfat pe care îl dau des antreprenorilor este să  îmbrățișeze diferențele dintre ei și corporațiile cu care vor să lucreze, în loc să vadă în diferențe un motiv de frustrare, este mai productiv să le înțeleagă și să le accepte procesele, care uneori pot fi mai lente. În final, companiile mari pot fi un catalizator extraordinar pentru start-up-uri. Prin InnovX-BCR, pe lângă oportunitățile de dezvoltare pe care le accelerăm, punem bazele unei legături între start-up-uri, mentori, parteneri și investitori, iar colaborarea dintre aceste părți este elementul cheie pentru succesul proiectelor. Agilitatea și inovația aduse de start-up-uri, alături de expertiza corporațiilor și fondurilor de investiții, creează premisele pentru dezvoltarea unor parteneriate de durată, care vor crește aria de aplicabilitate a tehnologiei”, a declarat Thomas Kolarik, COO BCR.

„În ultimii trei ani, InnovX-BCR a accelerat peste 110 companii inovatoare, pregătindu-le pentru a dezvolta afaceri de succes în domeniul tehnologiei, pentru a atrage investiții și pentru a scala afacerile la nivel global. Aseară, la cea de-a 10-a ediție Demo Day, am asistat la zece prezentări ale unor antreprenori care au dat dovadă de curaj, viziune și dorința de a îmbunătăți lumea cu ajutorul tehnologiei. Fiecare dintre ei și-a prezentat afacerea, planurile de viitor și a primit întrebări din partea juraților și posibililor investitori. Astfel de experiențe, dar și premiile obținute, îi vor ajuta să crească și să dezvolte companii de succes, care vor scala într-un mod sustenabil”, spune Diana Dumitrescu, CEO InnovX-BCR. 

Printe câștigătorii premiilor speciale se numără:

KIM 4 INDUSTRY (România), o platformă ce integrează mai multe module menite să colecteze și să automatizeze date de teren legate de: starea activelor, mișcările inventarului, eficiența angajaților, fluxul de lucru în producție, alocarea resurselor, este câștigătorul premiului DLA Piper care va beneficia de un atelier exclusiv, personalizat, cu tema „Pre-Investment Due Dilligence”;

Quick Legal (România) este câștigătorul premiului Mindspace, care va beneficia de o campanie de marketing de 1 lună, pe paginile de socializare ale Mindspace Business District, în cadrul comunității;

Quarks Interactive (România), o platformă de învățare ce face înțelegerea fizicii cuantice sau a algoritmilor ușor de înțeles, inclusiv pentru persoanele fără cunoștințe matematice, este câștigătorul premiului oferit de IBM, care va primi credite Cloud Credits în valoare de 12.000 de dolari pentru un an sau în valoare de 18.000 de dolari, timp de 6 luni;

KIM 4 INDUSTRY (România) a câștigat și premiul oferit de Microsoft și va primi consultanță personalizată și conexiuni cu clienții din portofoliul Microsoft, pentru implementarea unui Proof of Concept. în valoare de 15.000 de dolari;

Qpick.App (Lituania), o soluție end-to-end de tip eWallet ce aduce mai aproape consumatorii și magazinele fizice din proximitatea lor, au plecat acasă cu premiul Veranda Mall Proof of Concept, ce își propune să sprijine startup-ul în comercializarea tehnologiei dezvoltate prin validare într-un mediu de afaceri real;

KIM 4 INDUSTRY (România) a primit din partea Colliers Proof of Concept, scopul premiului fiind de a accelera comercializarea tehnologiei dezvoltate de start-up.

Synaptiq.io (România), câștigătorii locului I, care oferă o soluție software bazată pe AI ce urmărește îmbunătățirea și eficientizarea serviciilor medicale, au primit din partea Fortech Romania, constând într-o prima rundă de investiție bazată pe încheierea cu succes a proceselor de due diligence. 

Dintre membri juriului au făcut parte: Ioana Anca Dobre (Strategy Consultant BCR), Sorin Vișan (Executive Director, IT Solutions BCR), Alex Burciu, (Tech Venture Partner Fortech Investments), Antonela Dragomir (Investment Manager, Catalyst Romania), Nikola Yanev (Marketing Manager Eleven Ventures), Liviu Munteanu (Partner Founders Bridge), Kamilla Rácz (Investment Analyst at Impact Ventures), Katerina Manley (Investment Manager Seed Starter ČS), Carmen Sebe (Chief Executive Officer Seedblink), Alexandru Bogdan (Chief Executive Officer RocaX) și Petar Tsachev, (Investment Analyst at LAUNCHub Ventures).

Acceleratorul InnovX-BCR este un proiect realizat în parteneriat cu UiPath, Microsoft, Oracle, IBM, Startup Grind, Mindspace, DLA Piper, EY, MIT CEE Forum și multe alte companii deschise inovării. BCR acoperă costurile pentru toate bursele alocate antreprenorilor din acest proiect, cursurile și costurile logistice.  Mai multe detalii despre Acceleratorul InnovX-BCR: www.bcr.ro/accelerator și www.innovx.eu.

SeedBlink deschide în Grecia a doua filială din afara României

0

 

SeedBlink, platforma europeană de investiții pentru start-upuri din domeniul tehnologiei, a deschis un birou în Atena, Grecia, pentru a completa planurile de extindere ale companiei și pentru a-și continua creșterea accelerată.

Filiala deschisă recent la Atena va oferi o gamă de instrumente de investiții (precum equity, împrumuturi convertibile, SAFE, ASA), oportunități pentru start-upuri tehnologice și soluții de acces pe piață pentru investitorii locali, start-upuri și parteneri.

„Căutăm să exploatăm sectoarele în plină dezvoltare ale Greciei axate pe inovație, o economie care nu numai că și-a dovedit rezistența, dar oferă acum și oportunități de creștere foarte interesante”, spune Andrei Dudoiu, Managing Partner și cofondator la SeedBlink. 

Biroul din Grecia este condus de George Platanas, din funcția de country manager. Acesta are peste 25 de ani de experiență în afaceri internaționale. Și-a început cariera ca manager financiar și de active, domeniu în care a lucrat peste 17 ani. Ulterior, a condus o serie de proiecte antreprenoriale, de la dezvoltarea conceptului la scalare, atragerea de fonduri și exit. Înainte de a se alătura SeedBlink, George a fost Head of Incubation și, ulterior, director regional la Demium Grecia, funcții din care a reușit să transforme Demium în principalul 

incubator/accelerator din regiune. Managerul a contribuit, de asemenea, la obținerea de către Demium SL a unei finanțări de 24,5 milioane de euro de la Hellenic Development Bank of Investments.

„Biroul nostru din Atena a fost conceput pentru a accelera investițiile în Grecia și pentru a beneficia de mediul inovator și antreprenorial tot mai activ într-o serie de domenii tehnologice. De asemenea, oferă oportunitatea de a colabora în continuare cu VC-uri locale și grupuri de business angels pentru a valorifica dinamismul economiei grecești și reziliența acesteia în fața provocărilor și incertitudinilor globale”, declară Laurențiu Ghenciu, Chief Business Officer la SeedBlink.

SeedBlink a finanțat deja două companii originare din Grecia și are parteneriate cu VC-uri locale. 

Biroul din Grecia reprezintă o etapă importantă în strategia de creștere a SeedBlink. Împreună ne vom asigura că start-upurile tehnologice din Grecia pot obține mai ușor capital, se pot extinde, inova și crea locuri de muncă în anii următori, în timp ce investitorii locali pot avea acces la start-upuri europene validate și își pot diversifica portofoliile cu tranzacții de tip VC”, a declarat George Platanas, country manager pentru SeedBlink Grecia. 

„SeedBlink este o platformă excelentă pentru că democratizează investițiile de tip angel și introduce publicul larg în domeniul activelor start-upurilor, oferindu-le acces la oportunități de investiții conduse de investitori instituționali. Credem că lansarea biroului din Grecia va sprijini și va alimenta ecosistemul tehnologic local”, a spus Pavlos Pavlakis, manager în cadrul Venture Friends. 

SeedBlink este o platformă specializată exclusiv în start-upuri europene din domeniul tehnologiei, de la etapa de pre-seed până la seria B. Până în prezent, a atras 11.000 de investitori din 60 de țări. Platforma a fost lansată la începutul anului 2020 ca o soluție de equity crowd investing, iar în prezent reunește investițiile private și strângerea de capital prin utilizarea tehnologiei, a expertizei și prin crearea unor comunități puternice.

Peste 1.700 de start-up-uri au fost evaluate, iar 60 dintre acestea, din opt țări, au derulat runde de finanțare pe SeedBlink. Printre cele mai mari finanțări se numără FlowX, cu 1,6 milioane de euro obținuți pe SeedBlink dintr-o rundă finală de 7,3 milioane de euro, 

Dronamics – cu 950.000 de euro dintr-o rundă de 3 milioane de euro și SeedBlink – care s-a autolistat cu 1,1 milioane de euro dintr-o rundă de 3 milioane de euro.

Sondaj ECFR: Aproximativ 4 din 10 români se tem de o „recesiune economică” sau de „pierderea locului de muncă” ca o consecință a conflictului din Ucraina

0

●      Un nou sondaj ECFR dezvăluie decalajul în creștere între cei care vor „pace” și cei care vor „dreptate” în urma războiului din Ucraina, prima tabără fiind îngrijorată că guvernele naționale prioritizează măsurile împotriva Rusiei în detrimentul altor aspecte importante, cum ar fi creșterea inflației și criza nivelului de trai.
●      Majoritățile din toată Europa învinovățesc Rusia pentru izbucnirea războiului și o consideră obstacolul principal în calea unui acord de pace. În România, 58% dintre respondenții sondajului ECFR și-au exprimat această opinie.
●      Sondajul a descoperit o susținere copleșitoare pentru politica occidentală de rupere a legăturilor cu Moscova, însă dezvăluie și îngrijorări referitoare la costul sancțiunilor economice și amenințarea unei escaladări nucleare. Aproximativ 4 din 10 români se tem de o „recesiune economică” sau de „pierderea locului de muncă” ca o consecință a conflictului.
●      Dacă situația nu se schimbă dramatic, europenii se vor opune unui război de durată. Doar în Polonia, Germania, Suedia și Finlanda există o susținere publică semnificativă pentru creșterea cheltuielilor militare. În ciuda apropierii geografice de acest conflict, opinia predominantă în România este că nu este nevoie de o creștere a cheltuielilor de apărare națională.
●      Europenii vor ca UE să-și reducă dependența de petrolul și gazul rusesc, chiar dacă asta va afecta obiectivele climatice ale blocului comunitar. Majoritatea românilor, mai precis 54%, au acest punct de vedere.
●      Mulți se tem că războiul din Ucraina va afecta UE și cred că China și Statele Unite vor evita orice consecințe majore ale conflictului.
●      Această reorientare a opiniei publice de la ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă riscă să fisureze unitatea poziției Europei asupra conflictului, potrivit coautorilor raportului, Mark Leonard și Ivan Krastev.

Europenii l-au surprins pe Vladimir Putin și s-au surprins pe ei înșiși prin unitatea și fermitatea răspunsului la invazia Rusiei din Ucraina, însă se tem de repercusiunile economice ale unui conflict prelungit, potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR). Sondajul ECFR din nouă state membre UE (Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia), plus Marea Britanie, a dezvăluit că deși Ucraina continuă să se bucure de susținere, preocupările europene s-au reorientat de la evenimentele de pe câmpul de luptă la impacturile pe scară largă ale conflictului, inclusiv în ceea ce privește întreruperea lanțului de aprovizionare, explozia prețurilor la energie și creșterea inflației. Acest lucru indică faptul că mulți europeni vor ca războiul să se încheie cât mai repede posibil, chiar dacă asta va duce la pierderi teritoriale pentru Ucraina, și cred că UE o „va duce mai rău” în urma conflictului, spre deosebire de SUA sau China.

În raportul alcătuit pe baza sondajului, Peace vs. Justice: The coming European split over the war in Ukraine”, ECFR a constatat că în ciuda existenței unei susțineri puternice în Europa pentru aderarea Ucrainei la UE și pentru politica Occidentului de rupere a legăturilor cu Moscova, începe să se formeze un decalaj între pozițiile adoptate de multe guverne naționale și starea de spirit a populației din țările respective. Sondajul, care a fost realizat de Datapraxis și YouGov între 28 aprilie și 11 mai 2022, arată că deși europenii sunt în marea majoritate de acord cu privire la cine este de vină pentru conflictul din Ucraina (73% spunând Rusia, în țările chestionate), există un decalaj între cei care vor încheierea cât mai rapidă a conflictului (tabăra Păcii) și cei care cred că Rusia ar trebui să fie pedepsită și să răspundă pentru încălcările legilor internaționale (tabăra Dreptății).

Deși există o susținere aproape universală pentru Ucraina în acest conflict, sondajul arată că europenii sunt împărțiți cu privire la modul în care ar trebui să se încheie războiul. Coautorii raportului, Mark Leonard și Ivan Krastev, îi avertizează pe liderii UE să nu adopte „poziții maximaliste” cu privire la conflict și propun ca liderii europeni să-și mențină poziția strictă în raport cu Rusia, însă să fie precauți referitor la pericolele escaladării.

Raportul ECFR identifică trei grupuri diferite de cetățeni în ceea ce privește Ucraina: cei care vor „pace” cât mai repede posibil; cei care vor „dreptate” prin refacerea integrității teritoriale a Ucrainei și pedepsirea Rusiei pentru invazia sa ilegală a unui stat suveran; și, în cele din urmă, cei care împărtășesc sentimentele anti-rusești ale grupului „dreptății” și temerile de escaladare ale taberei „păcii”.

Rusia este învinuită în mod universal pentru începerea conflictului și este văzută ca cel mai mare obstacol în calea păcii.

Peste 80% dintre respondenții din Polonia (83%), Suedia (83%), Finlanda (90%) și Marea Britanie (83%) consideră că Rusia este partea responsabilă pentru acest război, o părere împărtășită de majorități puternice din Italia (56%), Franța (62%) și Germania (66%). O imagine comparabilă este, de asemenea, evidentă atunci când respondenții au fost întrebați despre principalul impediment al unui posibil acord de pace. În fiecare țară, o majoritate sau o pluralitate de cetățeni văd Rusia ca fiind principalul obstacol, acest punct de vedere fiind cel mai evident în Finlanda (87% dintre respondenți), Suedia (82%), Marea Britanie (76%), Polonia (74%) și Spania (69%). Această poziție a fost mai puțin întâlnită în România (42%) și Italia (39%), însă este în continuare opinia dominantă în ambele țări.

Există o susținere puternică în Europa pentru detașarea de Rusia

Majoritatea respondenților cred că guvernele naționale ar trebui să rupă relațiile economice și culturale cu Moscova, iar o opinie predominantă este că țara lor ar trebui să rupă toate legăturile diplomatice cu Rusia. Acest sentiment referitor la ruperea legăturilor diplomatice a fost deosebit de pronunțat în Polonia, țară care a primit peste jumătate dintre refugiații care au fugit din Ucraina. 64% dintre respondenții din România susțin eforturile guvernului de relocare a refugiaților ucraineni, acesta fiind cel mai scăzut răspuns dintre toate țările participante la sondaj. În Finlanda a fost de 91%, în Suedia de 90%, în Portugalia și Spania de 83%, în Germania de 76% și în Polonia de 71%.

Europenii vor ca UE să-și reducă dependența de petrolul și gazul rusesc, chiar și în detrimentul obiectivelor climatice ale blocului comunitar

Aceasta a fost opinia predominantă (58%) din țările participante la sondaj și din toate taberele de respondenți, fiind cea mai pronunțată în Finlanda (77%), țară care importă majoritatea gazului din Rusia. Acest rezultat indică o susținere publică pentru a șasea rundă de sancțiuni a Consiliului European anunțată pe 30 mai 2022, inclusiv pentru un embargou parțial asupra petrolului rusesc și o investiție considerabilă în energia regenerabilă ca parte a diversificării energiei blocului comunitar. În România, 54% dintre cei chestionați susțin eforturile de reducere a dependenței țării lor de energia rusească.

Europenii sunt împărțiți în două tabere: cei care vor „pace” și cei care vor „dreptate” în urma conflictului

În cele 10 țări participante la sondaj, 35% dintre respondenți se află în tabăra „Păcii”, iar 22% se află în tabăra „Dreptății”. Alți 20% pot fi considerați „Oscilanți”, în această categorie fiind incluși cei care nu pot să aleagă între imperativele de pace și dreptate, dar care susțin în continuare în linii mari acțiunea de răspuns a UE la războiul început de Rusia în Ucraina. Tabăra Păcii este susținută cel mai mult de italieni, 52% dintre aceștia alegând această opțiune, în timp ce respondenții polonezi sunt cei care susțin cel mai mult tabăra Dreptății, 41% dintre ei prioritizând pedepsirea Rusiei și restaurarea integrității teritoriale a Ucrainei. În ciuda graniței terestre cu Ucraina, opinia predominantă printre români este că ar trebui obținută pacea cât mai repede posibil, chiar dacă asta ar duce la pierderi teritoriale pentru Ucraina. 42%, o pluralitate de respondenți, se aliniază cu tabăra „Păcii” în România.

Majoritatea europenilor vor ca războiul să se încheie cât mai repede posibil, chiar dacă asta va duce la pierderi teritoriale pentru Ucraina

Deși europenii sunt solidari cu Ucraina, Polonia este singura țară participantă la sondaj în care cea mai populară opinie este că pedepsirea Rusiei pentru agresiunea sa ar trebui să fie o prioritate imediată.

Respondenții care vor „pace” tind să creadă că Ucraina se va găsi într-o situație mai proastă decât Rusia la sfârșitul conflictului

Asta indică faptul că, deși este diversă din punct de vedere demografic, tabăra Păcii este unită și motivată de preocupări referitoare la impactul războiului.

Părerile despre politica de răspuns a UE variază în funcție de căutarea „păcii” sau a „dreptății”

În timp ce respondenții din tabăra Dreptății și Oscilanții susțin ruperea legăturilor economice, diplomatice și culturale cu Rusia, cei care vor „pace” se opun în principal ruperii ultimelor două. Aceeași diviziune se menține în ceea ce privește apărarea: tabăra „păcii” se opune ideii unei zone de interdicție aeriană și dislocării de trupe în Ucraina, în timp ce celelalte grupuri ar susține în cea mai mare parte o astfel de mișcare.

Mulți cred că războiul din Ucraina va afecta în cele din urmă Uniunea Europeană și că China și Statele Unite vor evita orice consecințe serioase ale conflictului

Majoritatea europenilor (55%) prevăd că UE se va găsi într-o situație „ușor mai rea” sau „mult mai rea” în urma conflictului.

Există un sentiment predominant că guvernele sunt mult prea concentrate pe război, în detrimentul altor probleme cu care se confruntă cetățenii

42% dintre respondenți cred că guvernele lor dedică prea mult timp războiului din Ucraina, în timp ce 36% au fost mulțumiți de atenția devotată conflictului, iar 4% au spus că există o concentrare mult prea mică asupra războiului. Polonia și România au fost singurele țări dintre cele chestionate în care peste jumătate dintre respondenți au spus că guvernul lor a acordat prea multă atenție războiului din Ucraina.

Principalele preocupări pe care europenii le au referitor la conflict sunt impacturile asupra nivelului de trai și amenințarea de escaladare nucleară

Deși anxietatea este prezentă în toate țările, acestea își prioritizează diferit aceste preocupări. Respondenții din Germania, Italia și Franța sunt cei mai îngrijorați de impactul războiului asupra nivelului de trai și prețurilor la energie. Suedezii, britanicii, polonezii și românii sunt mai îngrijorați de amenințarea unui război nuclear. Țările situate cel mai departe de Rusia – Portugalia și Spania – sunt îngrijorate de ambele amenințări aproape în mod egal, în timp ce Finlanda este cel mai mult îngrijorată de riscul unor acțiuni militare ale Rusiei îndreptate împotriva sa.

Există diferențe semnificative de opinie între țările care împart o graniță terestră cu Ucraina

În Polonia, 83% dintre cei chestionați învinuiesc Rusia pentru conflict, comparativ cu doar 58% în România, în timp ce 74% consideră că Rusia este cel mai mare obstacol în calea păcii, comparativ cu 42% în România. Polonezii și românii diferă, de asemenea, în ceea ce privește nivelul solidarității cu Ucraina. De exemplu, 71% dintre respondenții din Polonia și 54% dintre respondenții din România susțin acordarea de mai multă asistență economică Ucrainei. Trimiterea de arme suplimentare în Ucraina este susținută de 78% dintre respondenții din Polonia, comparativ cu doar 46% în România. Cele două țări au păreri semnificativ diferite cu privire la trimiterea de trupe în Ucraina. Polonia este una dintre puținele țări în care susținerea acestei idei este mai mare decât respingerea ei (prin 46% la 30%); în același timp, românii se opun clar la trimiterea de trupe (prin 44% la 26%). Așa că geografia nu este cel mai important factor care definește atitudinile cetățenilor față de război.

În analiza desfășurată asupra datelor, Mark Leonard și Ivan Krastev susțin că opinia publică europeană se schimbă și că este posibil ca „cele mai dificile zile” ale UE să nu fi venit încă. „Reziliența democrațiilor europene”, scriu aceștia, va „depinde în mare măsură de abilitatea guvernelor de a susține sprijinul cetățenilor pentru politici potențial dăunătoare”, cum ar fi un embargou asupra petrolului rusesc care ar împinge în sus prețurile deja crescute la energie și care ar avea un impact profund asupra economiilor europene.

Comentând la sondaj, coautorul raportului și directorul ECFR, Mark Leonard, a spus: „Europenii l-au surprins pe Putin și s-au surprins pe ei înșiși cu unitatea lor de până acum, însă marile provocări abia acum urmează. Există posibile diferențe de opinie cu privire la nivelul de trai, refugiați și escaladarea nucleară, însă marele decalaj este cel dintre cei care vor ca războiul să se încheie cât mai repede posibil și cei care vor ca Rusia să fie pedepsită. Dacă nu este gestionat așa cum trebuie, decalajul dintre «tabăra păcii» și «tabăra dreptății» în ceea ce privește Ucraina ar putea fi la fel de dăunător ca cel dintre creditori și debitori în timpul crizei euro.”


Ivan Krastev, coautor și președinte al Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Opinia publică europeană a fost cea care a adus unitate în UE după invazia Rusiei în Ucraina, iar acum liderii europeni trebuie să susțină această armonie.”


Acest nou sondaj și raportul care îl însoțește fac parte dintr-un proiect mai larg al ECFR pentru înțelegerea opiniilor și cerințelor europenilor în ceea ce privește politica externă. Publicările anterioare bazate pe sondaje includ examinări ale atitudinilor europene față de Ucraina și Rusia înainte de conflictul actual; modul în care criza COVID-19 a reordonat opiniile și identitățile politice în Europa; și cercetări pe bază de sondaj despre opiniile și așteptările europene referitoare la Statele Unite și alte puteri internaționale.


Mark Leonard este director fondator al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), primul grup de reflecție paneuropean. Subiectele sale de interes includ geopolitica și geoeconomia, China și politicile și instituțiile UE. Cartea sa recentă, The Age of Unpeace, s-a bucurat de aprecierea criticilor și a fost inclusă pe o listă de „lecturi obligatorii” din Financial Times.

Ivan Krastev este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și fellow permanent la Institutul de Științe Umane IWM din Viena. El este membru fondator în consiliul director al ECFR și membru în consiliul de administrație al Grupului Internațional de Criză. Este autorul cărții Is It Tomorrow, Yet? The Paradoxes of the Pandemic.


Acest raport este bazat pe un sondaj de opinie efectuat în zece țări europene, dintre care nouă sunt state membre ale Uniunii Europene. Sondajele au fost realizate pentru ECFR de Datapraxis și YouGov în Finlanda, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia. Sondajul a fost realizat între 28 aprilie și 11 mai 2022, cu un eșantion total de 8.172 de respondenți. Acesta a fost un sondaj online desfășurat în Finlanda (n = 500), Franța (n = 1,000), Germania (n = 1,000), Marea Britanie (n = 1,103), Italia (n = 1,009), Polonia (n = 1,002), Portugalia (n = 506), România (n = 501), Spania (n = 1,050) și Suedia (n = 501). Rezultatele sunt reprezentative la nivel național pentru demografia de bază și voturile anterioare din fiecare țară. Marja generală de eroare este de ±3 la sută pentru un eșantion de 1.000 și de ±4 la sută pentru un eșantion de 500. Datele exacte ale sondajului au fost: Finlanda (29 aprilie – 5 mai), Franța (28 aprilie – 5 mai), Germania (28 aprilie – 5 mai), Marea Britanie (10-11 mai), Italia (28 aprilie – 6 mai), Polonia (29 aprilie – 5 mai), Portugalia (29 aprilie – 6 mai), România (29 aprilie – 5 mai), Spania (29 aprilie – 5 mai) și Suedia (28 aprilie – 5 mai)

Deloitte România dă startul înscrierilor pentru cea de-a 23-a ediție a competiției Technology Fast 50 Europa Centrală

0

 

Deloitte România dă startul înscrierilor pentru cea de-a 23-a ediție a competiției Technology Fast 50 Europa Centrală, adresată tuturor companiilor locale din domeniul tehnologiei, din sectorul public sau privat, indiferent de dimensiune, care înregistrează o creștere accelerată. Competiția se desfășoară simultan în 17 țări din Europa Centrală, respectiv Albania, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Kosovo, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Montenegro, Polonia, Serbia, Slovacia și Slovenia, și oferă atât companiilor mature, cât și celor emergente, o platformă prin care să își evidențieze poziția de lider în domeniul lor de activitate.

Competiția Deloitte Technology Fast 50 Europa Centrală este un program care evidențiază cele mai dinamice 50 de companii din regiune în domeniul tehnologiei, în funcție de creșterea procentuală a veniturilor din ultimii patru ani și include companii din toate sectoarele conexe – comunicații, tehnologii pentru mediu, fintech, hardware, sănătate și științe medicale, media și divertisment, software.

Câștigătorii din acest an vor fi desemnați în funcție de creșterea veniturilor înregistrată în intervalul 2018-2021. Pentru a fi considerate eligibile în topul Fast 50 Europa Centrală, companiile trebuie să îndeplinească mai multe criterii financiare. Astfel, trebuie să aibă venituri operaționale anuale de minimum 50.000 de euro în primii trei ani (2018-2020) și de cel puțin 100.000 de euro în 2021, să aibă sediul central într-o țară din Europa Centrală și să dezvolte sau să producă tehnologii patentate sau să dețină drepturile de proprietate intelectuală asupra acestora. 

„Economia românească și cea europeană se confruntă cu tot mai multe provocări în ultimul timp, dar sunt convins că toate aceste evenimente neprevăzute au impulsionat companiile locale să inoveze și să dezvolte tehnologii digitale menite să ajute mediul de afaceri să depășească dificultățile de ordin economic. Pentru aceste companii, programul Deloitte Central Europe Technology Fast 50 va reprezenta o recunoaștere a implicării lor în dezvoltarea continuă a unor soluții moderne, adaptate la provocările prezente și pregătite pentru cele viitoare”, a spus Andrei Ionescu, Partener coordonator Consultanță și Managementul Riscului, Deloitte România, și coordonatorul programului Technology Fast 50 Europa Centrală în România.

Din 2008, mai mult de 35 de entități locale au fost incluse în clasamentul Fast 50, printre companiile care au înregistrat cea mai mare creștere din Europa Centrală, sau clasate în categorii speciale, precum „Most disruptive innovation” sau „Impact Star”. Printre acestea se numără UiPath, lider global în automatizarea robotizată a proceselor, companie recunoscută în 2017 cu premiul „Most disruptive innovation”, și agenția de voiaj Vola.ro, premiată pentru „Cea mai mare creștere din Europa Centrală” în 2011 și deținătoarea poziției de lider pentru următorii doi ani consecutivi. În 2021, două companii românești au fost clasate printre startup-urile cu cea mai rapidă creștere din regiune: Druid,  pe primul loc în rândul celor 25 de startup-uri incluse în categoria „Growth Stars”, cu o creștere de 6.753% înregistrată între 2018 și 2020, și FintechOS, pe locul 16 la aceeași categorie, cu o rată de creștere de 715%. În plus, trei companii românești– Gama IT, Tapptitude Apps și Wave Studio – au fost recunoscute în cadrul competiției Deloitte Technology Fast 50 din Europa Centrală la categoria „Impact Stars”

Pe lângă categoria „Fast 50”, competiția include categoria, „Companies to watch”, care prezintă companiile recent înființate și care încă nu îndeplinesc criteriile pentru clasamentul principal Fast 50. Acestea trebuie să fie active de cel puțin trei ani (înființate la sau înainte de 31 decembrie 2018) și să înregistreze  venituri operaționale de cel puțin 10.000 de euro în primul an de activitate (2019) și de cel puțin 30.000 de euro în anul recent încheiat (2021). Competiția include și o recunoaștere specială – „Impact Stars” -, care premiază companii ale căror produse sau servicii au un impact pozitiv asupra societății, mediului, diversității sau zonei de inovație.  

Înregistrarea online și alte informații privind criteriile de eligibilitate sunt disponibile pe site-ul regional Technology Fast 50, aici, și pe site-ul local Deloitte, aici. Anul acesta, Citi, instituția bancară cu cea mai extinsă prezență globală, este partenerul local al programului. 

Perioada de înregistrare se încheie la 31 august 2022. Rezultatul competiției va fi anunțat în noiembrie 2022.

ENEL VINDE ÎNTREAGA PARTICIPAȚIE DE 56,43% LA PJSC ENEL RUSIA

0

 

  • Enel a semnat acorduri cu PJSC Lukoil și cu fondul privat Gazprombank-Frezia pentru a vinde întreaga sa participație în Enel Rusia
  • Tranzacția reprezintă finalizarea procesului de vânzare a activelor de producție de electricitate ale Enel în Rusia, care a început în 2019 cu vânzarea unităților de producție pe bază de cărbune

Enel S.p.A. („Enel”) informează că a semnat acordurile de vânzare a întregii sale participații la PJSC Enel Rusia (“Enel Rusia”). Mai exact, Enel a semnat două contracte separate cu PJSC Lukoil (“Lukoil”) și, respectiv, cu Fondul Mutual Închis de Investiții “Gazprombank-Frezia” (“Fondul”) pentru vânzarea întregii sale dețineri la Enel Rusia, reprezentând 56,43% din capitalul social al acestei din urmă companii, pentru o valoare totală de circa 137 de milioane de euro, care va fi plătită la finalizarea tranzacției.

Prin această tranzacție, Enel vinde toate unitățile sale de producție de energie electrică din Rusia, care include centrale convenționale cu o capacitate de aproximativ 5,6 GW și proiecte eoliene de circa 300 MW aflate în diverse stadii de dezvoltare, asigurând astfel continuitatea activității pentru clienti și angajați. Tranzacția este în conformitate cu politica Grupului de a-și concentra activitățile în special în țările în care deținerea unei poziții integrate pe tot lanțul valoric poate genera creștere și obținerea de valoare adăugată din oportunitățile oferite de tranziția energetică.

Este important de menționat că Enel a adoptat și promovat deja măsuri care au avut ca rezultat încetarea activităților de management și coordonare în relația cu Enel Rusia. Aceste măsuri includ: (i) numirea de către Enel, cu ocazia recentei reînnoiri a Consiliului director al companiei, doar a unor directori independenți, de naționalitate rusă, ii) numirea unui nou director general, de asemenea de naționalitate rusă, care răspunde exclusiv consiliului director; (iii) încetarea, în toate situațiile în care a fost posibil, a contractelor intra-grup; (iv) modificarea structurii organizaționale a Grupului Enel pentru a reflecta încetarea subordonării ierarhice a personalului si funcțiilor de business ale Enel Rusia către cele ale Enel.

Tranzacția, inclusiv efectul pierderii controlului asupra Enel Rusia, este de așteptat să genereze un efect pozitiv de aproximativ 550 de milioane de euro asupra datoriei nete consolidate a Grupului și un efect negativ asupra venitului net raportat de aproximativ 1,3 miliarde de euro, în principal ca urmare a eliberării unei rezerve de conversie valutară de aproximativ 1,1 miliarde de euro la 31 mai 2022. Un astfel de efect contabil nu va avea impact asupra rezultatelor economice curente.

Finalizarea tranzacției, așteptată în al treilea trimestru al acestui an, este supusă unei serii de pre-condiții, inclusiv aprobarea Comisiei guvernamentale ruse de monitorizare a investițiilor străine și a Serviciului Federal Rus Antimonopol.

Studiu EY: Consumatorii îşi regândesc nevoile de conectivitate și de conținut

 

  • 45% sunt îngrijorați că plătesc prea mult pentru conținuturi pe care nu le urmăresc.
  • 27% intenționează să reducă numărul de platforme de streaming pe care le utilizează.

După un boom al gospodăriilor digitale stabilit în timpul blocajelor pandemice COVID-19, consumatorii dau prioritate bunăstării financiare și mentale. Acest lucru reiese din cel mai recent studiu EY Decoding the digital home, care a intervievat peste 20.000 de gospodării pentru a analiza atitudinile consumatorilor față de tehnologia, mass-media și telecomunicațiile experimentate în casă în opt țări: Canada, Franța, Germania, Italia, Spania, Suedia, Marea Britanie și SUA.

Mai mult de jumătate dintre gospodării sunt îngrijorate de faptul că furnizorul lor de bandă largă (60%) și furnizorul de televiziune (55%) vor crește tarifele de abonament, iar 45% consideră că plătesc prea mult pentru conținut, pe care nu îl consumă. Pe măsură ce ieșim din pandemie, studiul indică, de asemenea, că utilizarea digitală se normalizează, mulți dintre ei căutând să își reducă expunerea online. 34% dintre ei intenționează să petreacă mai puțin timp online, 27% vor să reducă numărul de platforme de streaming pe care le folosesc și 21% sunt dispuși să reducă numărul de dispozitive conectate din casele lor.

Este surprinzător faptul că țările care s-au confruntat cu cea mai mare creștere a cererii de la pandemie încoace – Canada, Italia, Regatul Unit și SUA – prezintă cele mai mari riscuri de reducere.

Cristian Carstoiu, EY Romania

Cristian Cârstoiu, Partener, Consulting EY România: „Creșterea consumului digital în perioadele de blocaj este urmată acum de o scădere firească a cheltuielilor discreționare din cauza incertitudinii perspectivelor economiei. În condițiile în care consumatorii caută să limiteze cheltuielile casnice, cu mai puțin timp disponibil pentru petrecerea timpului liber și cu diferențieri mai mici între furnizori, presiunea se mută asupra furnizorilor pentru a-și păstra clienții actuali – programele de fidelizare, ofertele personalizate, ofertele mai bune de segmentare a clienților și parteneriatele ar putea fi esențiale pentru păstrarea profitabilității.”

Gospodăriile acordă din ce în ce mai multă
prioritate securității și bunăstării online 

Tendința de retragere din lumea online este agravată de o atenție sporită acordată securității și bunăstării. Constatările arată că pandemia COVID-19 a exacerbat temerile preexistente legate de divulgarea datelor, 40% dintre gospodării declarând că sunt mai îngrijorate de confidențialitatea datelor personale decât erau înainte de pandemie.

Preocupările legate de sănătatea mintală asociate expunerii online sunt, de asemenea, pe primul loc, în special în rândul consumatorilor mai tineri. 47% dintre respondenții cu vârsta sub 25 de ani se gândesc adesea la impactul negativ al utilizării internetului asupra bunăstării, iar același număr de respondenți cu vârste cuprinse între 25 și 44 de ani sunt foarte îngrijorați de ceea ce ar putea întâlni online. În general, 59% din toate gospodăriile consideră că guvernele și autoritățile de reglementare ar trebui să facă mai mult pentru a combate conținutul online dăunător.

Presiuni pentru a oferi consumatorilor o mai mare claritate

Conform studiului, consumatorii consideră că ofertele de servicii sunt prea complexe. 33%  consideră că este dificil să înțeleagă pachetele de servicii digitale oferite, iar 38% văd foarte puține diferențe între furnizorii concurenți. În mod similar, în timp ce mai mult de jumătate (54%) dintre consumatorii respondenți spun că ofertele introductive joacă un rol în alegerea furnizorului, 49% indică faptul că acestea îngreunează determinarea celui care oferă cel mai bun raport calitate-preț.

Oferta Facultății de Management Turistic și Comercial din cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”

0

Înscriindu-se în tradițiile învățământului universitar european, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București contribuie la formarea științifică, profesională și civică a tinerilor și la integrarea lor în viața economico-socială, la educația permanentă a absolvenților din învățământul superior.

Facultatea de Management Turistic și Comercial din cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” din București, deține un loc important pe piața educațională și urmărește permanent să își consolideze poziția obținută în cadrul învățământului economic superior, cu orientare în special spre afacerile din comerț, turism și servicii, în spiritul centrării acțiunilor pe calitate și excelență în școală.

În 1990, anul de înființare a Facultății de Management Management Turistic și Hotelier s-au înscris 331 de studenți.

Redenumirea facultății în Facultatea de Management Turistic și Comercial a avut loc în 1992.

De la înființare, au absolvit peste 11.000 studenți, din care mai mult de 8.000 provin de la programul de licență, diplomele absolvenților MTC fiind recunoscute și apreciate pe piața muncii.

Pentru anul universitar 2022-2023, ADMITEREA la ciclul de studii universitare de LICENŢĂ are criteriu de concurs MEDIA OBŢINUTĂ la examenul de bacalaureat.

OFERTA DE STUDII 2022-2023

STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ

  1. Economia, comerțului, turismului și serviciilor – cursuri cu frecvență (200 locuri) și cursuri cu frecvență redusă (300 locuri, program acreditat);
  2. Administrarea afacerilor cu predare în limba engleză cursuri cu frecvență (90 locuri, program autorizat).

STUDII UNIVERSITARE DE MASTER

  1. Administrarea și negocierea afacerilor – 75 locuri, cursuri cu frecvență;
  2. Managementul afacerilor în turism – 75 locuri, cursuri cu frecvență;
  3. Managementul afacerilor în comerț – 75 locuri, curs cu frecvență și 75 locuri, cursuri cu frecvență redusă.

Facultatea de Management Turistic și Comercial:

  • asigură absolvenților competenţe şi abilităţi necesare economiștilor, precum și accesul la resurse necesare pentru specializarea Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor cât și pentru Administarea afacerilor;
  • oferă programe educaţionale acreditate și autorizate ARACIS;
  • are relații de colaborare cu facultăți cu același profil din țară și străinătate iar studenții beneficiază de mobilități în cadrul programului „ERASMUS”;
  • pentru formarea abilităților practice, studenții beneficiază de stagii de practică asigurate în organizații cu activități din domeniul administrării afacerilor.

Procesul de învăţământ este asigurat de cadre didactice universitare cu prestigiu profesional în domeniul de predare.

Absolvenții facultății se pot încadra în activități specifice domeniului administrării afacerilor, sau/și pot continua studiile la un program de master: Administrarea și negocierea afacerilor, Managementul afacerilor în turism sau Managementul afacerilor în comerț – singurul masterat care are și cursuri cu frecvență redusă, venind astfel în sprijinul candidaților angajați.

Informaţii suplimentare la Secretariatul Facultăţii de Management Turistic și Comercial
Program: L – V – 08:00 – 18:00; S – D – 08:00-12:00
Adresă: Splaiul Unirii nr. 176, sector 4, Corp D2, etaj 2, Tel: 021.330.95.90  Website: http://management.ucdc.ro/