Bitcoin scade pe măsură ce temerile legate de creșterea ratelor dobânzilor afectează piețele

0

Bitcoin a scăzut săptămâna trecută, pe măsură ce temerile legate de creșterea ratelor dobânzilor și de sfârșitul relaxării cantitative au afectat piețele. 

Cel mai important criptoactiv din lume a început săptămâna trecută la peste 45.000 de dolari, dar a scăzut pe parcursul săptămânii și se tranzacționează acum sub 42.000 de dolari. Între timp, Ether a urmat o traiectorie similară, tranzacționându-se pentru scurt timp la peste 3.500 de dolari, iar în prezent cu mult sub 3.200 de dolari. 

Evoluțiile în scădere evidențiază ceea ce a apărut ca o tendință semnificativă în 2022 – criptoactivele nu par imune la un mediu în care ratele dobânzilor se majorează. Mișcându-se într-un ritm similar cu cel al piețelor bursiere tradiționale, cum ar fi NASDAQ100, criptoactivele par să sufere într-un mediu de creștere a dobânzilor. 

Bitcoin se află încă în jumătatea superioară a intervalului în care a fost tranzacționat în 2022, ceea ce înseamnă că, dacă își poate menține nivelul de peste 40.000 de dolari, atunci încrederea ar putea reveni pe piață. Ceea ce este clar este că efervescența din ultimele săptămâni a dus la supra-cumpărare, iar acum suferă consecințele acestui lucru. 

La conferința Bitcoin 2022, care a avut loc săptămâna trecută la Miami, s-au făcut o mulțime de declarații cu privire la criptoactiv și la domeniu în general, dar, spre deosebire de anii trecuți, nimic serios nu pare să fi impulsionat prețul de data aceasta. 

Cresc temerile privind o eventuală recesiune

Cuvântul „recesiune” a început sa fie menționat în ultima vreme atât în discursul participanților de pe piețele financiare, cât și în cel al politicienilor. Conflictul ucrainean, care menține prețurile ridicate la materiile prime și tensionează lanțurile de aprovizionare, creează îngrijorări legate de  continuarea creșterii inflației, care va avea un impact și asupra creșterii economice. Într-un sondaj realizat de CNBC, 81% dintre americani consideră că va fi  recesiune în 2022. Iar această convingere, combinată cu prețurile vizibil în creștere, poate duce la reducerea cheltuielilor populației, cu impact asupra companiilor și, în cele din urmă, asupra pieței muncii. 

Și economia românească începe să dea semne de încetinire, înregistrând o contracție de 0,1% în ultimul trimestru din 2021, prima contracție după cea din trimestrul al doilea din 2020, din timpul izolării de la începutul pandemiei, inversând expansiunea de 0,4% în trimestrul al treilea. PIB-ul României a crescut cu 2,4% în trimestrul al patrulea din 2021, față de aceeași perioada a anului precedent, încetinind brusc de la un avans de 6,9% în perioada anterioară. 

În încercarea de a anticipa o posibilă recesiune, un bun indicator poate fi piața imobiliară. Prețurile ridicate ale materialelor, combinate cu creșterea dobânzilor la creditele ipotecare, au început să aibă un impact asupra pieței imobiliare din SUA. Potrivit economistului-șef al Asociației Naționale a Constructorilor de Locuințe, Robert Dietz, creșterea ratelor ipotecare, combinată cu înăsprirea semnificativă a politicii monetare a Rezervei Federale, va agrava îngrijorările legate de accesibilitatea locuințelor în 2022. De la începutul anului, rata medie a creditului ipotecar cu rată fixă pe 30 de ani a crescut de la 3,1% la 4,67% până la sfârșitul lunii martie – cea mai rapidă creștere a ratei în termeni procentuali din ultimele decenii.  Vânzările de locuințe unifamiliale din februarie au scăzut cu 6,2% sub valoarea de 823.000 din februarie 2021. O parte din acest declin se datorează și constructorilor care încetinesc în mod deliberat vânzările pentru a ajuta la contrabalansarea întârzierilor lanțului de aprovizionare. 

Europa are o altă problemă dată de indicele prețurilor locuințelor, care a crescut cu aproape 42% față de 2010, comparativ cu indicele chiriilor, care a crescut doar cu aproximativ 12%, ceea ce face ca recuperarea investițiilor în imobiliare să dureze mai mult timp și să ridice semne de întrebare cu privire la fezabilitatea în viitor a unor astfel de investiții.


Un alt motiv de îngrijorare legat de o posibilă recesiune este dat de evoluția comenzilor noi din sectorul industrial. Există rapoarte conform cărora producătorii se pregătesc pentru o încetinire a comenzilor. Afectate de criza cipurilor de siliciu, produsele Nvidia, AMD și Broadcom au zburat de pe rafturi. Dar un raport recent al companiei de investiții Truist a redus țintele de preț ale acestor companii, anunțând investitorii că a găsit „dovezi concrete de reducere a comenzilor”. Alte fabrici din întreaga lume sunt forțate de problemele lanțului de aprovizionare și de restricțiile Covid 19 să încetinească producția. 

Cu toate acestea, ultimul indice PMI din martie din industria din SUA a fost revizuit la 58,8, indicând cea mai puternică creștere a activității fabricilor din ultimele șase luni, pe fondul unor creșteri mai rapide ale producției și ale comenzilor noi, pe măsură ce cererea clienților interni și externi a crescut. Deși întârzierile de producție au crescut într-un ritm mai alert, companiile au remarcat mai puține blocaje în aprovizionare, ceea ce a permis o creștere mai rapidă a producției. În plus, termenele de livrare ale furnizorilor au fost respectate în cea mai mare parte din ianuarie 2021 și până în prezent. 

În Europa situația este însă mai dificilă – datele de luna trecută arată că în Germania indicele PMI din sectorul industrial a ajuns la 56,9, indicând cea mai mică creștere a activității fabricilor din ultimele 18 luni, în condițiile în care criza ucraineană a impactat cererea la export și a dus la noi presiuni pe partea furnizorilor. Intrările de noi comenzi au crescut în cel mai slab ritm din ultimele trei luni. Suntem încă peste pragul de 50 care arată expansiunea, dar aceasta încetinește rapid. Acest lucru indică un mediu de afaceri mai riscant în Europa, deoarece este mai aproape de zona de conflict. În procesul-verbal al ședinței BCE din martie, publicat săptămâna trecută, a apărut un nou cuvânt – „slowflation”. „În timp ce războiul ar afecta probabil creșterea economică pe termen scurt, creșterea anuală a fost proiectată să rămână pozitivă chiar și în scenariul sever, ceea ce indică mai degrabă o „slowflation” decât o „stagflație” se arată în minuta ședinței. Slowflation este un termen apărut în anii ’90 care descrie o creștere economică mai lentă combinată cu inflație.

În China a început un fenomen interesant. Datele de piață arată că investitorii străini au vândut acțiuni și obligațiuni chinezești în valoare netă de 38,4 miliarde de yuani (6,04 miliarde de dolari) în perioada ianuarie-martie, una dintre cele mai mari cifre trimestriale de acest tip înregistrate vreodată. Intrările nete de capital străin au continuat până în februarie, dar în martie acestea s-au inversat ducând la o ieșire netă de 45,1 miliarde de yuani. Un efect neașteptat al conflictului din Ucraina și al sancțiunilor ulterioare este acela că investitorii încearcă să fie mai precauți față de mediile politice.  

Deutsche Bank a fost prima bancă care a prezis că „șocurile simultane generate de războiului din Ucraina și creșterile accelerate ale inflației deja ridicate din SUA și Europa vor duce la o recesiune în SUA și la o recesiune de creștere în zona euro în următorii doi ani”. În ciuda convingerilor publicului, până acum, consensul de pe Wall Street este că anul 2022 nu va aduce o recesiune, dar pentru 2023 șansele sunt în creștere. Piețele se uită la Fed, încercând să ghicească amploarea majorărilor de dobândă și căutând semnale privind impactul pe care acestea îl vor avea asupra economiei americane. Însă istoria a arătat că de la prima majorare a dobânzii până la recesiune au trecut în medie 25 de luni.  

Leonardo Badea (BNR) – Provocări ale evoluției economiei: redresare, restructurare, reziliență

„Contextul economic și financiar pe care îl traversăm este deosebit de dificil, fiind marcat de situații excepționale precum: prelungirea pandemiei de Covid-19, disfuncționalitățile în lanțurile de producție și distribuție, majorarea prețurilor în sectorul energetic și agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei, cu implicații profunde la nivel economic și social, care vor rămâne de referință pentru foarte mult timp.

În pofida evoluției situației pandemice, pe fondul unui amplu sprijin monetar și fiscal, economia globală a înregistrat o revenire în cursul anului 2021, care a fost susținută de lansarea procesului de vaccinare, relaxarea treptată a restricțiilor și redeschiderea activităților din sectorul serviciilor. Viteza de redresare a fost, evident, inegală, influențată de mai mulți factori, precum impactul diferit al blocajelor apărute în procesele de producție și în lanțurile de aprovizionare.

Totodată, se poate remarca o încetinire a procesului privind cooperarea globală, având în vedere că pandemia și tensiunile geopolitice au polarizat societățile, iar eforturile statelor s-au concentrat în special pe gestionarea crizelor.

Pe de altă parte, pandemia a accelerat foarte mult unele tehnologii, cu progrese vizibile în zone precum inteligența artificială, domeniul medical sau cel genetic, sectorul verde și cel digital. Reglementarea corespunzătoare a acestor evoluții și implementarea de politici prin care să se asigure dezvoltarea tehnologiilor reprezintă o provocare importantă, necesitând, între altele, accesul la date de înaltă calitate legate de sustenabilitate, îndepărtarea subiectivității, asigurarea transparenței, un proces decizional puternic și o accelerare către o economie mai durabilă. Cursul viitor al pandemiei rămâne în continuare un factor de incertitudine, însă impredictibilitatea privind evoluția economiei și a sistemului financiar global a fost amplificată în mod semnificativ de războiul Rusia-Ucraina.

Invazia Ucrainei de către Rusia a creat obstacole noi în parcursul spre redresarea economică la nivel global și a amplificat riscuri de natură geopolitică, care după mai bine de o lună de conflict militar intens tind să rămână ridicate. Ca urmare a războiului din Ucraina, au fost impuse sancțiuni economice și financiare fără precedent la adresa Federației Ruse (eliminarea din SWIFT a mai multor bănci rusești și o serie de alte sancțiuni împotriva altora, înghețarea unui nivel semnificativ al rezervelor valutare, embargouri privind exportul de înaltă tehnologie ș.a.), care au creat un nou val de provocări.

Creșterea prețurilor și amplificarea volatilității pentru anumite categorii de bunuri, cu precădere pentru petrol și gaze, dar și restrângerea accesului la unele importuri de produse agricole pentru care Rusia și Ucraina asigurau o pondere importantă a exporturilor la nivel global au generat o serie de șocuri în ceea ce privește oferta, mai ales pentru unele economii din spațiul european, în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare, prețurile mărfurilor și, nu în ultimul rând, nivelul de încredere. Între cele mai expuse state se numără Moldova, Polonia și Țările Baltice, având în vedere legăturile economice și geo-strategice, dar și istoria lor lungă de relații tensionate cu Rusia. Efectele de propagare ca urmare a conflictului dintre Rusia și Ucraina se răspândesc la nivel mondial într-o perioadă în care majoritatea țărilor încă se confruntă cu dificultăți economice, financiare, fiscale și de natură socială, ca urmare a problemelor pe care le-au întâmpinat în timpul pandemiei. Complexitatea situației este accentuată de o serie de alte evoluții, precum: transformările induse de noile tehnologii, integrarea tehnologiei digitale în multiple segmente ale societății, dezvoltarea modelor de afaceri, care modifică fundamental modul în care se creează plus-valoare, dar și schimbările în contextul geopolitic.

Remarcăm astfel faptul că impactul situației actuale nu poate fi comparat cu cel al pandemiei. Spre deosebire de situația cu care ne-am confruntat în plină pandemie, care a necesitat măsuri țintite, menite a debloca înghețarea temporară a unor sectoare economice, contextul actual este diferit având în vedere evoluția mediului macroeconomic, spațiul fiscal din ce în ce mai limitat și schimbările structurale care se produc la nivelul economiei, inclusiv ca urmare a pandemiei. Agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei și intensificarea tensiunilor pe care le-a declanșat generează creșterea susceptibilității și o serie de incertitudini din perspectivă  economică, care ar putea conduce la derapaje ale procesului de redresare, determinând totodată o volatilitate semnificativă a piețelor financiare.

În cazul României, pe lângă vulnerabilitățile de natură structurală ale economiei, în actualul context trebuie gestionate corespunzător potențialele riscuri aferente persistenței pandemiei și incertitudinilor privind dinamica procesului de redresare economică, cele generate de criza din sistemul energetic și de blocajele apărute în lanțurile de aprovizionare și în procesele de producție. Alte surse importante de riscuri și incertitudini vizează aspecte precum: ascensiunea puternică a inflației, gradul de absorbție a fondurilor europene, creșterea datoriei publice sau continuarea procesului de consolidare fiscală în vederea atingerii țintei de deficit bugetar, conform reglementărilor europene, până la finele anului 2024.

În ceea ce privește sectorul bancar românesc, acesta înregistrează valori foarte scăzute ale expunerilor față de Ucraina sau Rusia, nicio bancă din România neavând participații directe de capital cu origini într-una din cele două țări.

De asemenea, expunerile instituțiilor de credit sunt reduse în ceea ce privește contrapartidele având țara de reședință Rusia sau Ucraina, în condițiile în care nu există credite și avansuri în sold acordate, iar depozitele atrase se ridică la o valoare modică, de doar 17,9 milioane lei pentru Rusia și, respectiv, de 40,7 milioane lei pentru Ucraina (valorile exemplificate sunt aferente lunii decembrie 2021).

Prin comparație, conform datelor publicate de Autoritatea Bancară Europeană la data de 1 aprilie 2022, băncile din Franța, Italia și Austria au raportat cel mai mare volum de expuneri față de contrapartidele având țara de reședință Rusia, iar băncile din Austria, Franța și Ungaria au avut cea mai mare expunere față de Ucraina.

Totodată, indicatorii relevanți din perspectiva sănătății financiare a sectorului bancar românesc se situează la valori adecvate, la un nivel comparabil sau chiar mai bun față de mediile europene evidențiate în datele din tabloul de bord al Autorității Bancare Europene, asigurând astfel o reziliență sporită a sistemului bancar național la eventuale șocuri. Astfel, sectorul bancar românesc prezintă o situație bună a indicatorilor în ceea ce privește solvabilitatea, calitatea activelor și profitabilitatea.

Din punct de vedere al solvabilității sunt de menționat, pentru exemplificare, rata fondurilor proprii totale, care se situa în România la 22,26 la sută, comparativ cu o medie de 19,6 la sută la nivelul statelor membre ale UE, în luna decembrie 2021.

De asemenea, indicatorii relevanți pentru măsurarea calității activelor s-au îmbunătățit în anul 2021. Astfel, în România, gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante se situa la 66,07 la sutămedia la nivelul UE fiind 44,5 la sută în luna decembrie 2021, iar rata creditelor neperformante se situa la 3,34 la sută.

Mai mult, capacitatea sectorului bancar de a gestiona corespunzător potențiale riscuri aferente unor șocuri la nivel macroeconomic de o intensitate medie spre ridicată este indicată și de rezultatele celor mai recente teste de stres privind lichiditatea și solvabilitatea.

Pentru consolidarea acestei capacități, Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială a hotărât majorarea ratei amortizorului anticiclic de capital la 0,5% din octombrie 2022. În plus, cu scopul de a acționa împotriva acumulării unor vulnerabilități pe un segment mai riscant al pieței imobiliare, Banca Națională a României a înăsprit limitele privind raportul dintre valoarea creditului și colateralul asociat (indicatorul Loan-to-Value sau LTV) cu 10 puncte procentuale (echivalent cu o creștere a avansului de aceeași magnitudine), pentru creditele acordate persoanelor fizice aferente achizițiilor de imobile ce nu fac obiectul reședinței proprii. Cu toate acestea, trebuie avute în vedere în continuare potențialele riscuri și vulnerabilități la adresa sectorului bancar și a stabilității financiare.

Un rol important pentru promovarea stabilității financiare și a unor sisteme de plată sigure și eficiente revine stimulării inițiativelor privind cercetarea și dezvoltarea tehnologică.

Sistemul financiar trece prin transformări importante în contextul procesului de digitalizare care, pe de o parte, creează premisele reducerii costurilor, creșterii eficienței, a competitivității și a incluziunii financiare iar, pe de altă parte, generează riscuri, unele chiar semnificative, precum cele de natură cibernetică. Furtul de date sau de informații (cu precădere în Europa centrală și de est) și atacurile cibernetice (manifestate mai pregnant în Europa de vest) sunt identificate în contextul actual ca fiind unele dintre cele mai ridicate riscuri la nivel european.

Luând în considerare faptul că tehnologia conduce la schimbări profunde, iar ecosistemul de active digitale și plăți evoluează într-un ritm rapid, trebuie evaluat impactul acestora asupra stabilității sistemului financiar, nu numai așa cum există el astăzi, ci și așa cum ar putea evolua în viitor. De aceea, este important să înțelegem progresele tehnologice și cerințele consumatorilor care conduc la aceste evoluții.

Pe de altă parte, în contextul războiului din Ucraina, perspectivele asupra creșterii economice din România s-au redus, în linie cu evoluții similare pentru întreaga Uniune Europeană, astfel încât pe fondul prelungirii conflictului și al incertitudinilor care diminuează nivelul de încredere a companiilor și a persoanelor, este previzibilă o încetinire a creșterii economice în perioada următoare. Evoluția economiei naționale va depinde, între altele, și de efectele acestui război, cu toate consecințele ce derivă din acestea.

Evenimentele recente indică astfel necesitatea intensificării eforturilor de tranziție către un model de creștere economică robustă și sustenabilă.

Având în vedere că spațiul fiscal pentru acordarea sprijinului financiar este unul limitat întrucât deficitul bugetar este mare și dificil de finanțat, mai ales pe un fond internațional de creștere a dobânzilor, doi factori pot atenua semnificativ aceste evoluții nefavorabile și alte potențiale șocuri care ar putea apărea în viitor, putând genera considerabile efecte pozitive de antrenare pe termen mediu:

  • fondurile europene alocate României (inclusiv prin PNRR) sunt semnificative. În comparație europeană, România a primit printre cele mai mari sume, astfel încât sunt șanse rezonabile ca economia să cunoască o reducere mai temperată a ritmului de creștere, concomitent cu implementarea de schimbări structurale favorabile. Pentru exemplificare, suma totală alocată României prin PNRR, ce poate fi atrasă în termen de 5 ani, este de 29,18 mld. euro, fiind formată din granturi în valoare de aprox. 14,24 mld. euro și împrumuturi  în valoare de aprox. 14,94 mld. euro. Situația actuală ar putea constitui un catalizator pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene, inclusiv prin facilitatea de redresare și reziliență, care are potențialul de a ajuta România să implementeze reforme structurale cu efecte pozitive din perspectiva dezvoltării economice. Accelerarea absorbției fondurilor alocate României de către Uniunea Europeană constituie astfel un demers absolut necesar pentru crearea premiselor de creștere economică și trebuie să reprezinte o prioritate în conjunctura actuală.
  •  războiul din Ucraina și efectele pandemiei au crescut șansele relocării din străinătate, în special din Asia, din Rusia și din Ucraina, în România a unor lanțuri de producție. Această relocare ar putea contribui atât la creșterea economică, cât și la atenuarea unor dezechilibre externe, prin asigurarea la nivel intern a unor capacități de producție care în prezent fac obiectul importurilor. Astfel, țara noastră ar putea deveni una dintre destinațiile pentru atragerea investițiilor relocate din zonele de conflict ca urmare a războiului. Din această perspectivă însă, România va intra în competiție cu alte țări, precum Polonia sau Ungaria. Pentru a stimula atragerea investițiilor relocate, România poate oferi, de exemplu, ajutoare de stat sau facilități fiscale.

De asemenea, cele două vulnerabilități care se manifestă la nivelul Uniunii Europene, respectiv vulnerabilitatea privind asigurarea securității alimentare și vulnerabilitatea privind asigurarea securității energetice (în condițiile în care agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei a perturbat semnificativ aceste piețe) ar putea fi gestionate mai bine în România comparativ cu majoritatea covârșitoare a țărilor din Uniunea Europeană, dacă s-ar îmbunătăți guvernanța pentru aceste domenii la nivel politic și administrativ.

În domeniul agroalimentar, războiul din Ucraina a creat mai multă incertitudine cu privire la disponibilitatea viitoare a cerealelor și a produselor oleaginoase, la accesibilitatea acestora (din cauza prețurilor ridicate și a tendințelor inflaționiste) și a adăugat un nou val de instabilitate piețelor deja tensionate. România este printre principalii producători de cereale și oleaginoase din UE (25 la sută din producția de porumb a UE, 34 la sută la floarea soarelui, 14 la sută la soia), iar aproximativ 50 la sută din producție este vândută la extern. Pentru exemplificare, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în anul 2021 România s-a situat pe primul loc în UE la producția de porumb boabe și de floarea soarelui, iar la grâu pe al patrulea loc la producția realizată (după Franța, Germania și Polonia). România exportă materie primă, având valoare adăugată redusă și importă produse alimentare prelucrate, care au valoare adăugată mai ridicată, astfel încât țara noastră înregistrează un deficit comercial cu produse alimentare ridicat și în creștere, grevat cu precădere de vulnerabilitățile privind bunurile de natură alimentară cu un grad mai înalt de prelucrare. Nivelul ridicat al importurilor de produse alimentare ar putea constitui o vulnerabilitate, cu potențial sistemic. Criza determinată de pandemia COVID-19 a scos în evidență o serie de aspecte semnificative pentru domeniul agroalimentar, precum: necesitatea asigurării unui nivel adecvat al sustenabilității alimentare care este o parte integrantă a siguranței alimentare, eficientizarea lanțurilor de aprovizionare, respectiv a proceselor de producție și, nu în ultimul rând, nevoia de digitalizare a proceselor de producție și de distribuție.

Aspecte precum cele menționate anterior, dar și altele derivate din potențiale crize viitoare ar putea fi gestionate prin elaborarea unei strategii privind domeniul agroalimentar care să aibă ca principal obiectiv implementarea unei politici industriale pentru sectorul alimentar și  abordarea problemelor structurale din acest domeniu.

România are premisele necesare pentru a se poziționa bine la nivel european având în vedere, pe de o parte, potențialul agricol neprelucrat în vederea obținerii de produse finite și, pe de altă parte, resursele financiare pe care le poate atrage prin intermediul fondurilor europene, inclusiv pentru dezvoltarea digitalizării sau a economiei verzi.

În ceea ce privește sectorul energetic, România are printre cele mai mici niveluri de dependență de resursele energetice importate din Rusia și deține un potențial ridicat de a fi exportator net. Un rol important poate reveni canalului privind energia verde, fiind planificate proiecte de aproape 60 mld. euro până în anul 2030, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Acest lucru ar genera o structură și mai diversificată a surselor de energie, diminuând dependența de conjunctura favorabilă sau nu a uneia dintre resursele energetice.

Impactul pandemiei și războiul din Ucraina au necesitat un răspuns masiv, substanțial și, în anumite cazuri, fără precedent, pentru abordarea efectelor economice și a celor sociale ale acestor fenomene excepționale.

Scopul principal pentru perioada care urmează nu ar trebui să fie revenirea la situația existentă până la apariția acestor crize, ci valorificarea inițiativelor care și-au dovedit eficiența pe termen scurt și dezvoltarea acestora în obiective de politică pe termen lung. Acest proces trebuie să implice transformările în ceea ce privește funcționarea economiei, mecanismele de finanțare, furnizarea serviciilor publice și identificarea de soluții pentru unele probleme structurale.

Spre exemplu, o inițiativă foarte recentă în contextul eforturilor de realizare a tranziției către o economie mai verde prin reducerea emisiilor poluante a constituit-o semnarea unui memorandum de înțelegere de către operatorii de sisteme de gaze naturale din România, Ungaria, Polonia şi Slovacia pentru dezvoltarea unui sector energetic prietenos cu mediul, respectiv a unei reţele de hidrogen în regiune. În acest sens, la inițiativa părții române, patru operatori de transport și de sistem de gaze naturale din Europa Centrală, respectiv Transgaz din România, FGSZ din Ungaria, Gaz-System din Polonia și, respectiv, Eustream din Slovacia au încheiat un parteneriat strategic având ca scop cooperarea în vederea identificării posibilităților de decarbonizare privind operațiunile pe care aceștia le desfășoară, explorării potențialului de a transporta gaze verzi și CO2, dezvoltării producției de hidrogen și a identificării diferitelor industrii în cadrul cărora poate fi utilizat hidrogenul.

Pentru atingerea celor mai bune rezultate, o astfel de inițiativă trebuie corelată cu strategia energetică, cu cea privind dezvoltarea durabilă și cu realitățile economice.

La nivelul UE, strategia privind hidrogenul vizează transformarea în realitate a acestui potențial prin investiții, creare de piață, reglementare, cercetare și inovare. Hidrogenul ar putea alimenta sectoare care nu pot fi electrificate, asigurând de asemenea stocarea pentru echilibrarea unor fluxurilor variabile ale energiei regenerabile. Potrivit Strategiei UE, prioritară este extinderea producției de hidrogen regenerabil prin utilizarea energiei solare și a celei eoliene, însă pe termen scurt și mediu, pentru asigurarea unei piețe viabile și pentru reducerea emisiilor poluante sunt necesare alte forme de hidrogen cu un conținut redus de carbon. Inovația și cercetarea devin, astfel, elemente esențiale pentru dezvoltarea surselor de energie.

Gestionarea, în continuare, a provocărilor pe termen scurt, mediu și lung presupune implementarea unor reforme structurale, realizarea de investiții, continuarea procesului de consolidare fiscală, un efort coordonat pentru dezvoltarea cercetării și inovării, identificarea de măsuri pentru facilitarea tranziției verzi și a celei digitale și, nu în ultimul rând, revizuirea cadrului de guvernanță axată pe schimbări fundamentale pentru asigurarea unei redresări economice durabile. România poate valorifica o serie de avantaje pe care le are spre deosebire de alte state,  precum potențialul agricol și cel energetic, sau posibilitatea de a atrage investițiile relocate, capacități care ar fi dezvoltate printr-o utilizare eficientă a fondurilor europene.

În ceea ce privește domeniul financiar, având în vedere amploarea problemelor cu care ne confruntăm în contextul actual, precum: instabilitatea geopolitică, schimbările structurale la nivelul economiei, creșterea inflației, riscurile cibernetice ș.a., principala provocare o constituie protejarea și consolidarea unui sistem financiar puternic, competitiv și rezistent, care să susțină economia reală, evitând în același timp volatilitatea.

În acest sens, o atenție sporită trebuie acordată consolidării rezilienței infrastructurii piețelor financiare, dezvoltării unor mecanisme eficiente de gestionare a riscurilor și a vulnerabilităților și, nu în ultimul rând, a cooperării și coordonării politicilor la nivel paneuropean.

Parafrazând cele spuse de Josep Borrell, șeful diplomației europene, trebuie să aspirăm la tot ce este mai bun, dar să ne menținem pregătiți pentru ce este mai rău. Cred că aceasta este esența strategiei unei comunități care țintește în egală măsură dezvoltarea, dar și reziliența. Acestea sunt probabil coordonatele cele mai importante pentru viitorul nostru”.

Măsuri legislative care facilitează sprijinirea cetățenilor și a companiilor ucrainene în România

0

Accace România, una dintre principalele companii de consultanță de afaceri și externalizare servicii din Europa Centrală și de Est, prezintă un sumar al principalelor măsuri legislative și prevederi fiscale luate de autoritățile din România în vederea sprijinirii cetățenilor și a companiilor ucrainene afectate de conflictul din zonă. 

Piața din România oferă numeroase posibilități atât pentru antreprenorii ucraineni, cât și pentru companiile nou înființate de aceștia pentru a-și desfășura activitatea, dar și oportunități multiple pentru ucrainenii care doresc să se stabilească în România, fiind stimulată angajarea acestora de către companiile din România.

Prin publicarea în Monitorul Oficial cu numărul 231/08.03.2022 a Ordonanței de Urgență 20 din 7 martie 2022 a fost permisă modificarea și completarea anumitor acte normative, precum și stabilirea unor măsuri de sprijin și asistență umanitară.  

Astfel, principalele prevederi fiscale ale Ordonanței vizează introducerea în categoriile cheltuielilor deductibile a sumelor reprezentate de donații în bani acordate de persoane fizice și juridice către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) pentru sprijinirea cetățenilor proveniți din zona de conflict armat din Ucraina, precum și introducerea de noi reglementări pentru cheltuielile cu bunurile, mijloacele financiare și serviciile acordate UNICEF și altor organizații internaționale, care își desfășoară activitatea potrivit unor acorduri speciale la care România este parte.

De asemenea, cetățenii ucraineni intrați legal pe teritoriul României și care nu solicită azil în România, pot fi încadrați în muncă fără avizul de angajare. În acest context, încadrarea pe piața muncii a cetățenilor ucraineni care nu dețin documente care să probeze calificarea profesională sau experiența în activitate necesare ocupării unui loc de muncă, se poate realiza, pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an, în baza declarației pe propria răspundere a acestora că îndeplinesc condițiile de calificare profesională și experiență în activitate necesare ocupării locului de munca pe care urmează să fie încadrați și nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfășoară sau urmează să o desfășoare pe teritoriul României

Totodată, în contextul evoluției evenimentelor din Ucraina, autoritățile au stabilit soluții pentru asigurarea drepturilor la educație, sănătate, muncă, protecția copilului și protecția persoanelor cu dizabilități, precum dreptul de a primi gratuit asistență medicală și tratament corespunzător, prin sistemul național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat, integrarea minorilor în sistemul de învățământ românesc sau acces la sistemul asigurărilor pentru șomaj, la măsurile de prevenire a șomajului și la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă. 

Lista completă a drepturilor menite să sprijine cetățenii ucraineni proveniți din zona de conflict poate fi consultată aici

Laura Ștefan

„Din cauza evenimentelor armate în Ucraina, foarte multe persoane fizice, dar și companii au avut ca singură opțiune părăsirea țării pentru siguranța lor și căutarea unui loc nou în țările din regiune pentru a-și putea continua viața cotidiană și activitățile economice. Pentru sprijinirea acestora, România a venit cu un set de măsuri legislative care să le faciliteze accesul acestora în România, precum și drepturile la sănătate, educație, muncă, dar și de protecție a persoanelor vulnerabile. De asemenea, măsurile prevăzute în Ordonanța de Urgență încurajează societatea civilă, mediul privat și persoanele fizice să facă în continuare donații în beneficiul refugiaților ucraineni, iar organizațiile internaționale să aibă un mecanism mai simplu de colaborare”, a declarat Laura Ștefan, Managing Director Accace România.

Companiile ucrainene din IT și cercetare care se relochează în România pot accesa stimulente din partea statului 

Cetățenii și afacerile ucrainene relocate pe teritoriul României pot beneficia din partea statului român de un plan de stimulente. 

Astfel, persoanele fizice care lucrează ca specialiști IT sau în domeniul Cercetării și Dezvoltării pot beneficia de o scutire de 10% a impozitului pe venit standard în anumite condiții menționate în legislația internă română. 

De cealaltă parte, companiile care desfășoară activitatea pe teritoriul România și în conformitate cu legislația în vigoare pot beneficia de o amortizare fiscală suplimentară de 50% pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare eligibile și pot aplica amortizarea accelerată pentru aceste cheltuieli, dar și scutirea de impozit pe profit reinvestit în anumite tipuri de active.    

Accace România a realizat un ghid practic pentru companiile ucrainene care vor să intre pe piața din România, cu principalele obligații de către trebuie să țină cont acestea. Ghidul poate fi consultat pe larg aici: https://accace.com/entering-the-romanian-market/

Noile măsuri luate împotriva Rusiei în
contextul războiului din Ucraina

Uniunea Europeană a aprobat un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la agresiunea pornită în Ucraina, cu scopul de a descuraja invazia prin intensificarea presiunii economice în Kremlin. 

Astfel, cel de-al patrulea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei adoptat de UE la jumătatea lunii martie interzice toate tranzacțiile cu anumite întreprinderi de stat, furnizarea de servicii de rating de credit oricărei persoane sau entități din Rusia, dar și investiții noi în sectorul energetic.

De asemenea, Consiliul Uniunii Europene a extins lista persoanelor care au legătură cu baza industrială și de apărare a Rusiei și a introdus restricții comerciale în ceea ce privește fierul și oțelul, produsele de lux, dar și sancțiuni pentru mai multe persoane și entități.

Parcuri de specializare inteligentă pentru dezvoltarea economică locală

0

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) a pus în consultare publică proiectul de ordonanță de urgență a guvernului privind organizarea și funcționarea parcurilor de specializare inteligentă, un instrument nou în Strategia Națională CDI 2021-2027. Actul normativ „reglementează cadrul de organizare, operaționalizare și desfășurare a activității parcurilor de specializare inteligentă aflate în directa coordonare, autoritate și/sau controlul autorităților publice locale și/sau a partenerilor asociați, care asigură administrarea parcului de specializare inteligentă”.

Marcel Boloș, ministrul cercetării, inovării și digitalizării: „Investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare sunt, evident, esențiale pentru ca România să poată ține pasul pe plan internațional. De aceea, în viitoarea Strategie Națională CDI 2021-2027 aflată în ultimele etape ale construcției, componenta de specializare inteligentă prevede instrumente noi care încurajează rezultatele concrete, așa cum sunt parcurile de specializare inteligentă. În acest context, MCID construiește cadrul care permite operaționalizarea și desfășurarea activității parcurilor aflate în directa coordonare sau în controlul autorităților publice, respectiv al partenerilor asociați, încurajând totodată dezvoltarea economică locală prin specializarea inteligentă.”

MCDI precizează că „specializarea inteligentă reprezintă prioritatea orizontală 1 din Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare inteligentă 2021-2027 prin creșterea capacității ecosistemului regional de a susține specializarea inteligentă într-o manieră sustenabilă prin dezvoltarea infrastructurilor proprii ale organizațiilor de CDI și companiilor, a parcurilor științifice și tehnologice, a structurilor de transfer tehnologic și capacității acestora de a furniza servicii specifice, a clusterelor inovative și a altor structuri asociative orientate spre inovare și prin creșterea capacității parteneriatelor regionale de a genera inovare”.

Ce sunt parcurile de specializare inteligentă

Potrivit OUG propusă de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, parcul de specializare inteligentă este un amplasament bine delimitat prin documentațiile de urbanism elaborate în condițiile legii, în care entitățile, indiferent de forma lor de organizare, desfășoară activități de cercetare, dezvoltare experimentală, inovare, și transfer tehnologic inclusiv activități de transfer tehnologic, activități de producție de serie/serie zero, individuală, și sau producție de masă, activități de prestări servicii, marketing și desfacere precum și alte categorii de activități necesare produselor și serviciilor, specifice domeniilor de specializare inteligentă prevăzute în strategiile de specializare inteligentă elaborate la nivel național și/sau la nivel regional.

Ele se vor putea înființa la inițiativa autorităților publice locale și, după caz, în asociere, pe bază de contract de asociere, încheiat conform prevederilor legale în vigoare cu Institutele Naționale de Cercetare Dezvoltare și/sau cu alte organizații de cercetare, agenți economici organizați.

Impactul adus de autoritățile locale

Autoritățile publice locale vor fi implicate în dezvoltarea de infrastructuri specifice de utilitate publică destinate funcționării și operaționalizării parcurilor de specializare inteligentă întrucât pot deține terenurile necesare implementării acestor infrastructuri specifice. Ele vor fi responsabile de dezvoltarea  ecosistemelor de antreprenoriat bazate pe parteneriatul dintre IMM-uri și entitățile de cercetare.

Este important de menționat că pentru construirea și dezvoltarea unui parc de specializare inteligentă se vor acorda mai multe categorii de facilități fiscale.

Specializările inteligente naționale joacă un rol crucial în dezvoltarea tehnologiilor emergente cu impact transversal asupra industriilor. Acest OUG vine să susțină autoritățile publice locale în realizarea demersurilor necesare pentru dezvoltarea economică locală, dat fiind că acestea au cunoștințe comprehensive despre țesutul antreprenorial local.

În perioada de consultare de 10 zile calendaristice de la momentul publicării, părțile interesate pot transmite observații și propuneri pe adresa de e-mail consultare@research.gov.ro.

Un nou eveniment din seria Invest in

0

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu ADR V și cu sprijinul BCR, a organizat la Arad al doilea eveniment din seria Invest in, program de promovare a oportunităţilor de finanțare și dezvoltare la nivel regional: „Fonduri europene pentru IMM-uri  2021-2027”.

Au participat peste 100 de antreprenori. Speakeri au fost: Florin Jianu – preşedintele CNIPMMR, Glad Varga – deputat, Gabriela Chiriacheu – director executive al Consiliului Județean Arad, Lazăr Faur – viceprimar al municipiului Arad, Adrian Mariciuc – director general adjunct al ADR Vest, Dumitru Nancu – director al FNGCIMM, Oana Bâra – Head of Financing Programs BCR, Adrian Pășcuță – director executiv Agenția IMM Timișoara, Sterică Fudulea – secretar general al CNIPMMR, membru al CA FNGCIMM, Mihaela Breaz – vicepreședinte al CNIPMMR, președinte filiala Arad.    

Au fost promovate și prezentate cele mai importante programe de finanțare dedicate IMM-urilor la nivel regional și național precum IMM Prod, Garant Construct, Start-up Nation, Programul de Microindustrializare, Electric UP și alte proiecte pentru IMM-uri în domeniul incubatoarelor de afaceri, dezvoltării economice prin inovare, capital de risc sau digitalizare.

Florin Jianu, președinte CNIPMMR, a subliniat: „Am fost cu toții de acord că este necesară o informare a mediului de afaceri, motiv pentru care suntem astăzi la cel de-al doilea eveniment dedicat fondurilor europene pentru IMM-uri. Aceste tipuri de evenimente sunt necesare tocmai pentru a aduce informația înainte ca lucrurile să se întâmple, înainte ca programele să fie lansate, astfel încât să dăm posibilitatea mediului de afaceri să își pregătească proiectele pentru viitoarea perioadă programatică. După cum știți, provocările sunt destul de mari în perioada următoare atât în ceea ce înseamnă fondurile europene, PNRR, programele naționale, fiecare dintre aceste lucruri aducând o serie de noutăți. Noi la CNIPMMR, sprijinim foarte tare această idee a descentralizării către ADR a POR astfel încât la nivelul fiecărei regiuni să se lanseze aceste programe și dânșii să fie autorități de management pentru că știu cel mai bine care sunt nevoile locale, reducând din birocrație și din întârzierile în implementare. Prin implicarea mea și în Consiliul de Administrație a FNGCIMM, doresc să dau și o veste bună antreprenorilor din Arad –  deschiderea unei reprezentanțe a FNGCIMM în Arad.”

Prelungirea înscrierilor la Concursul Internațional George Enescu 2022

0

Termenul limită pentru înscrierea la Concursul Internațional George Enescu din acest an se prelungește până la 1 mai 2022, motivul subliniat de organizatori fiind „perioada recentă marcată de crizele politice și economice la nivel global, împreună cu solicitările primite de la potențialii candidați”. De asemenea, taxa de înscriere se reduce cu 50% pentru a da șansa cât mai multor muzicieni talentați să aibă acces la concurs. Concurenții înscriși până acum vor beneficia de această reducere.

Organizatorii anunță că „termenul limită pentru înregistrarea concurenților este 1 mai 2022 pentru toate cele patru secțiuni (violoncel, vioară, pian și compoziție). Condițiile de participare rămân aceleași, înscrierile derulându-se online, pe site-ul www.festivalenescu.ro. Conform Regulamentului Concursului, se pot înscrie participanți de toate naționalitățile, născuți după 1 august 1989, pentru cele 4 secțiuni: violoncel, vioară, pian și compoziție.

Înscrierea se face prin completarea unui formular online, iar jurizarea pentru prima etapă a Concursului va avea loc online prin analizarea înregistrării video trimise de concurenți. Aceasta se va desfășura în luna mai 2022, iar anunțarea rezultatelor se va face pe 31 mai, pe site-ul Concursului. Pentru prima oară în istoria Concursului, concurenții înscriși la vioară, violoncel și pian care vor trece de etapa online vor ajunge direct în semifinală. 

Concursul Internațional George Enescu, una dintre cele mai importante platforme internaționale de lansare pentru tinerii muzicieni din toată lumea, este construit ca o prelungire firească a Festivalului George Enescu – cel mai prestigios eveniment cultural organizat de România. De-a lungul timpului, Concursul Enescu a contribuit semnificativ la promovarea și lansarea multor mari artiști, aceștia păstrând mereu o legătură de suflet cu Enescu și cu România. 

Concursul Enescu este un proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii”.

Foto: Andrei Gîndac

Stamatis Sapkas, numit în funcția de CFO al Grupului Globalworth

0

Grupul Globalworth, cel mai mare investitor pe piața de birouri din Europa Centrală și de Est (CEE), anunță numirea lui Stamatis Sapkas (foto) în funcția de CFO, de la 1 mai 2022. Andreas Papadopoulos demisionează din funcția de CFO după opt ani de activitate. Stamatis Sapkas îi va raporta lui Dimitris Raptis, CEO al Grupului Globalworth.

Dimitris Raptis: „Sunt încântat să anunț că Stamatis va deveni noul CFO al Globalworth. Este unul dintre cei mai experimentați colegi, fiind în companie de la înființarea acesteia. A fost implicat în numeroase proiecte importante (mai întâi ca director de investiții, iar ulterior ca director general adjunct de Investiții), începând cu oferta publică inițială a companiei din iulie 2013, tranzacții de investiții în România, tranzacții de finanțare a instrumentelor de capital și a obligațiilor financiare și achiziția GPRE în Polonia în 2017. În ultimii ani, s-a axat în principal pe raportarea internă și externă, relațiile cu investitorii, precum și pe susținerea eforturilor privind sustenabilitatea. Suntem foarte încrezători în faptul că experiența lui Stamatis în compania noastră, cuplată cu experiența sa anterioară vor adăuga o valoare importantă Grupului nostru și îl va conduce cu succes către următoarea etapă a dezvoltării sale.”

Stamatis Sapkas: „Sunt foarte entuziasmat să continui parcursul meu la Globalworth, care a început în 2013, iar acum din poziția de CFO al Grupului. Încă de la înființarea Grupului, am parcurs multe etape și aștept cu nerăbdare să lucrez în continuare alături de o echipă motivată și profesionistă. Globalworth s-a impus ca investitor dominant pe piața de birouri din Polonia și România și sunt încântat că pot contribui în continuare la viitorul nostru.” 

Globalworth îl caracterizează pe Stamatis Sapkas ca având „aproximativ 20 de ani de experiență în consultanță și investiții imobiliare. S-a alăturat echipei Globalworth în 2013, iar înainte de aceasta, Stamatis a fost membru al echipei de investiții Real Estate și Lodging din cadrul Citigroup cu sediul Londra, anterior făcând parte din cadrul echipei EFG Eurobank Ergasias și începându-și cariera la Eurobank Properties, Atena, Grecia. Experiența sa include tranzacții în domeniul M&A, oferte privind instrumentele de capital, finanțări obligații financiare și credite neperformante în sectorul Real Estate și Lodging, lucrând în mai multe jurisdicții din Europa, Orientul Mijlociu și Africa.  

Deține o diplomă de licență în Management Science with Computing acordată de Universitatea Kent și o diplomă de master în Banking & International Finance acordată de Bayes Business School”.

Globalworth este „o companie imobiliară activă în Europa Centrală şi de Est, listată la Bursa de Valori de la Londra, în segmentul AIM, care activează în România și Polonia, în ambele ţări devenind principalul investitor pe piața imobiliară de birouri. Globalworth investește, dezvoltă și gestionează direct clădiri de birouri și parcuri industriale și de logistică, în locații premium, care generează venituri din închirierea de spații către companii de top din întreaga lume. Gestionat de peste 240 de profesioniști în Cipru, Guernsey, România și Polonia, portofoliul companiei are o valoare totală de aproximativ 3.2 miliarde de euro, la 31 decembrie 2021. Aproximativ 95,9% din acesta este reprezentat de active producătoare de venit, închiriate către aproximativ 660 de companii naționale și multinaționale. În România, Globalworth este prezentă în Bucureşti, Timişoara, Arad, Oradea, Constanţa şi Piteşti, în timp ce în Polonia proprietăţile se regăsesc în Varşovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk şi Katowice”.

ASF: Atenție la entitățile neautorizate din domeniul asigurărilor

0

Autoritatea de Supraveghere Financiară avertizează că, în ultima perioadă, au fost active la nivelul pieței de asigurări din România, cu precădere pe clasa 15 de asigurări – Garanții, mai multe entități care nu sunt autorizate să desfășoare activitate de asigurare.

Din acest motiv, vă recomandăm ca, înainte de încheierea unor contracte/polițe de asigurare, să verificați dacă:

  • societățile de asigurare care urmează să emită polițele de asigurare, precum și intermediarii implicați în activitatea de distribuție se regăsesc în Registrul public A.S.F.;
  • ofertele primite sunt autentice și valide, prin contactarea directă a societăților de asigurare implicate folosind informațiile de contact oficiale ale acestor entități. De asemenea, o atenție sporită trebuie acordată verificării calității persoanelor care intermediază sau recomandă folosirea produselor de asigurare respective.

Conform prevederilor legale (art. 12 din Legea nr. 236/2018 privind distribuţia de asigurări) este necesar să solicitați în mod expres societăților de asigurare și intermediarilor ca înainte de încheierea unui contract de asigurare să vă prezinte, în timp util, următoarele informații: identitatea și adresa acestora; calitatea de intermediar sau de asigurător deținută, după caz; registrul în care sunt înscriși și modalitățile prin care se poate verifica acest lucru.

Entitățile din domeniul asigurărilor pot opera legal în România numai dacă sunt înregistrate în Registrul public A.S.F., ce poate fi consultat pe pagina web a A.S.F. AICI . 

Registrul societăților de asigurare și al intermediarilor principali  poate fi regăsit AICI 

Registrul asigurătorilor și intermediarilor din SEE, entități notificate către autoritățile competente din țările de origine pentru desfășurarea activității în baza dreptului de stabilire și/sau în libertatea de a presta servicii, poate fi regăsit AICI.

Dacă identificați societăți de asigurare și/sau brokeri prin intermediul cărora primiți oferta, care nu se regăsesc în registrele publice menționate anterior, vă recomandăm să sesizați cât mai rapid A.S.F. și să furnizați informații privitoare la societatea de asigurare, intermediarul prin care a fost primită oferta, precum și orice documente disponibile primite de la aceștia.

A.S.F. acordă o atenție deosebită protecției consumatorilor de produse financiare nebancare. În acest context, primește și răspunde la toate petițiile, sesizările, reclamaţiile și solicitările de informații privind activitatea de asigurare-reasigurare din România, activitate derulată de societăți autorizate și supravegheate de A.S.F. formulate de persoane care au calitatea legală de a formula petiții sau solicitări de informații.

A.S.F. nu poate interveni direct în procesul de supraveghere și control al unei societăți de asigurare autorizate de o altă autoritate competentă dintr-un stat membru SEE. De aceea, petițiile referitoare la activitatea unui asigurător ce comercializează asigurări pe teritoriul României în baza libertății de a presta servicii trebuie să fie adresate autorității competente din statul membru de origine care a autorizat respectiva societate. Petițiile vor fi transmise acestei autorități, conform normelor naționale specifice.

Raportat la prevederile Legii nr. 213/2015 privind Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA), cu modificările ulterioare, menționăm că doar asigurătorii autorizaţi de A.S.F., inclusiv sucursalele acestora, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene, sunt contribuabili, iar Fondul, ca schemă de garantare în domeniul asigurărilor, are ca scop protejarea creditorilor de asigurări de consecinţele insolvenţei acestora.

Fondul de Garantare a Asiguraților nu poate acorda despăgubiri în situația în care asigurătorul este autorizat în alt stat membru și desfășoară activitate pe teritoriul României, în baza libertății de a presta servicii, și se află în imposibilitatea de a despăgubi ca urmare a unei potențiale stări de insolvență/faliment.

OTP Bank: Recuperarea economică va încetini substanțial în 2022

0

Potrivit analiștilor OTP Bank, recuperarea economică va încetini substanțial în 2022, deoarece creșterea PIB-ului este previzionată să rămână sub 2% în acest an, pe măsură ce inflația erodează veniturile reale, politica monetară se va înăspri și problemele lanțului de aprovizionare s-ar putea dezvolta în continuare. 

Având în vedere performanța recuperării economice, datele statistice arată că România și-a depășit nivelul înregistrat înainte de pandemie, dar până la finalul celui de-al doilea trimestru din 2021 a ajuns cu aproximativ 2% sub tendința dinaintea pandemiei. Cu toate acestea, în a doua jumătate a anului trecut creșterea a încetinit substanțial, iar până în ultimul trimestru al anului 2021 economia a stagnat deja în raport cu referința trimestrială.

În funcție de analiza sectorială, agricultura și industria au avut o contribuție mult mai redusă în cel de-al patrulea trimestru al anului trecut, în timp ce creșterea sectorului de servicii a încetinit din cauza efectelor acute ale variantei Delta a virusului SARS-CoV-2, precum și a efectelor de bază.

„În context regional, în ultimele luni ale anului 2021, România a regresat de la a doua la a patra cea mai performantă țară din regiunea Europei Centrale și de Est, după Serbia, Polonia și Ungaria, în funcție de nivelul PIB-ului înainte de pandemie. În același timp, datele statistice pentru ianuarie-februarie sugerează ușoare progrese, în timp ce conflictul Rusia-Ucraina deteriorează perspectivele. Deși relațiile comerciale sunt moderate, prețurile mai mari ale energiei, creșterea mai lentă a zonei euro și creșterea primei de risc vor afecta activitatea și vor alimenta creșterea inflației”, au raportat analiștii OTP Bank. Prin urmare, perspectivele de creștere economică ale României pentru acest an vor fi sub medie în comparație cu alte economii din regiune, în timp ce nevoia de consolidare fiscală este mai acută decât în alte țări din CEE, din cauza faptului că România se află în procedura de deficit excesiv.

Inflația a continuat creșterea constantă și, alimentată de șocurile prețurilor la energie și alimente, a urcat la 8,5% în luna februarie, în timp ce inflația de bază a rămas la 5,2%. Având în vedere faptul că piața locală a intrat în criza COVID cu o piață energetică liberalizată, creșterea prețului energiei pentru uz casnic din 2021 a avut un efect direct mai mare decât cel din regiune, iar contribuția la inflația agregată a variat de la lună la lună, în funcție de aplicarea noilor măsuri de plafonare a prețului. 

„Deoarece guvernul a impus un plafon la prețurile energiei pentru anul viitor, nu ne așteptăm la o nouă creștere reglementată a prețului energiei până în primăvara anului 2023. În același timp, costurile cu energia pentru companii ar putea crește în continuare, iar conflictul Rusia-Ucraina nu va face decât să contribuie la aceste presiuni asupra prețurilor alimentelor. Mergând mai departe, anticipăm un vârf al inflației de 9,5% în perioada aprilie-mai, cu șanse destul de bune de a vedea o scădere treptată ulterior”. Pentru a combate această situație, banca centrală a continuat să majoreze dobânda de referință cu 50 bps, ultima majorare de acest fel având loc la începutul lunii aprilie.

Pe lângă alte măsuri de înăsprire a politicii monetare, este foarte probabil ca Banca Națională a României să continue cu astfel de majorări, astfel încât rata dobânzii de referință ar putea atinge nivelul de 4,5% până la finalul acestui an.

În tabloul macroeconomic extins, piața forței de muncă și nivelul de ocupare și-au revenit treptat după criza COVID, iar creșterea generală a salariilor a revenit ușor în ultimele luni ale anului 2021, deși inflația a redus puternic din puterea reală de cumpărare. O creștere semnificativă a salariilor ar putea complica eforturile băncii centrale de a aduce inflația sub control, în timp ce și alți indicatori macroeconomici continuă să se înrăutățească. Un exemplu clar este cel al contului curent, care va continua să fie afectat de creșterea prețurilor la energie, România fiind importator net de energie. Întrucât deficitul geamăn își continuă tendința descendentă și este cert că balanța externă pentru următorii doi ani va fi afectată negativ, nevoia de consolidare fiscală este și mai importantă.

„Previzionăm o consolidare fiscală treptată, în conformitate cu programul de convergență adoptat, dar ne așteptăm și la unele derapaje față de planuri, având în vedere creșterea subvențiilor pentru energie, reducerile de taxe care au fost propuse și încetinirea generală a creșterii. În prognoza actuală, datoria guvernamentală ar putea crește la 55% din PIB până în 2023”, au adăugat analiștii OTP Bank.

Având în vedere evoluțiile globale și regionale, observăm riscuri în privința încetinirii creșterii PIB, în timp ce perspectivele privind inflația și rata dobânzii indică viitoare majorări.