Pentru a îmbunătăți pregătirea și răspunsul UE la riscurile pe care le reprezintă, pentru sănătatea publică, amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN), Comisia dezvoltă rezerve strategice de capacități de răspuns prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE. Aceste rezerve includ un stoc strategic rescEU în valoare de 540,5 milioane EUR, instituit în strânsă colaborare cu Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA). Acest stoc va fi alcătuit din echipamente și medicamente, vaccinuri și alte mijloace terapeutice pentru tratarea pacienților expuși la agenți CBRN, precum și dintr-o rezervă rescEU de decontaminare compusă din echipamente de decontaminare și echipe de intervenție specializate.

Ca un prim pas imediat, UE și-a mobilizat rezerva medicală rescEU pentru a achiziționa tablele de iodură de potasiu care pot fi utilizate pentru a proteja oamenii de efectele nocive ale radiațiilor. Aproape 3 milioane de tablete de iodură au fost deja livrate Ucrainei prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, cu ajutorul Franței și al Spaniei.

Cu această ocazie, Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor, a declarat: „Luăm măsuri concrete pentru a spori gradul de pregătire al Europei în fața potențialelor amenințări. Creăm atât o rezervă de decontaminare, cât și un nou stoc de echipamente adaptate situațiilor de urgență chimică, biologică sau nucleară. Le mulțumesc statelor membre pentru eforturile depuse. Obiectivul nostru este de a le oferi cetățenilor noștri capacități de reacție rapidă în cazul în care apare vreodată o astfel de situație de urgență.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Securitatea sanitară necesită o pregătire din partea noastră. Pregătirea pentru amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare este un element esențial pentru menținerea siguranței cetățenilor noștri și un aspect-cheie al unei uniuni europene a sănătății puternice. HERA este santinela noastră; aceasta lucrează în permanență pentru a sprijini acțiunile derulate de UE prin intermediul mecanismului de protecție civilă, cu scopul de a oferi Ucrainei și statelor noastre membre sprijin în materie de pregătire.”

Oamenii pot fi expuși la agenți CBRN ca urmare a unor dezastre neintenționate (de exemplu, scurgeri de substanțe chimice, incidente în centrale nucleare, răspândirea unei boli infecțioase) sau a unor incidente intenționate (de exemplu, atacuri teroriste). Pregătirea pentru abordarea riscurilor unor astfel de amenințări reprezintă o parte esențială a strategiei UE de constituire de stocuri CBRN. Prin urmare, Comisia dezvoltă în cadrul rescEU:

• Un stoc strategic rescEU pentru situații de urgență CBRN: Stocul, care este conceput împreună cu statele membre, va include echipamente de răspuns, cum ar fi echipamente individuale de protecție și dispozitive de detectare, de identificare și de monitorizare, precum și medicamente, vaccinuri și alte mijloace terapeutice. Stocul va aduce o contribuție esențială la consolidarea rezilienței CBRN în UE, deoarece va include echipamente și medicamente care ar putea fi greu de fabricat în perioade de criză sau care ar putea fi necesare brusc în cantități mai mari decât cele disponibile în rezervele naționale. Stocul CBRN reprezintă un prim pas către crearea unor capacități mai bune ca răspuns la incidentele ce pot apărea în centrale nucleare, la situațiile de urgență legate de instalațiile chimice, la atacurile teroriste sau la răspândirea unei boli infecțioase și la multe alte amenințări.
• rezerva de decontaminare rescEU: Aceasta va cuprinde atât personal, cât și echipamente pentru decontaminarea persoanelor, a infrastructurii, a clădirilor, a vehiculelor sau a echipamentelor critice care au fost expuse la agenți CBRN. La cererea statului membru afectat, rezerva de decontaminare rescEU poate fi mobilizată. Rezerva va fi dezvoltată și găzduită de Croația, Germania și Spania și va fi finanțată în proporție de 100 % de UE, cu un buget inițial de 66,7 milioane EUR.

Condițiile meteorologice extreme și amenințările emergente, cum ar fi COVID-19, dar și incidentele CBRN pot depăși capacitatea statelor membre ale UE de a-și acorda ajutor reciproc, în special atunci când mai multe țări europene se confruntă, simultan, cu același tip de dezastru.

În urma activării mecanismului de protecție civilă al UE, rescEU oferă un nivel suplimentar de protecție și asigură un răspuns mai rapid și mai cuprinzător la dezastre. Rezerva rescEU este finanțată în proporție de 100 % de UE, iar Comisia Europeană menține, în strânsă cooperare cu țara care găzduiește rezerva, controlul asupra funcționării acesteia. În caz de urgență, rezerva rescEU oferă asistență tuturor statelor membre ale UE și statelor participante la mecanism și poate fi implementată, de asemenea, în țările vecine ale UE.

Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) a fost înființată pentru a consolida capacitatea Europei de a preveni, de a detecta și de a reacționa rapid la urgențele sanitare transfrontaliere, fie că este vorba de amenințări naturale sau de amenințări provocate de om. În acest scop, HERA finanțează dezvoltarea, fabricarea și achiziționarea de contramăsuri și de echipamente medicale esențiale.

Concentrarea excesivă înregistrată pe piața RCA, în ultimii ani, începe să se reducă treptat, după falimentul companiei City Insurance S.A. Cel puțin șase din cele opt societăți, autorizate să vândă asigurări de răspundere civilă obligatorie auto, au acumulat cote de piață considerabile în prima lună a acestui an, conform analizelor efectuate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Compania cu cele mai mari vânzări rămâne Euroins România Asigurare Reasigurare, a cărei cotă de piață a crescut doar marginal, de la 35,4% pe ansamblul anului 2021, la 37,6% în luna ianuarie 2022. În același timp, cotele de piață ale altor firme au crescut, marcând un proces de diversificare până la un nivel care nu a mai fost atins în ultimii ani, concentrarea accentuată fiind, de altfel, una dintre marile probleme ale pieței RCA. 

Allianz-Țiriac Asigurări S.A. a avut o cotă de piață de aproape 18,7% în ianuarie, iar Groupama Asigurări S.A. a ajuns la 14,5%, arată datele ASF. Cu o singură excepție notabilă și ceilalți jucători din piața RCA au avut, în ianuarie, cote semnificativ peste cele obișnuite din ultimii ani. Grawe România Asigurare S.A. s-a apropiat de 11% din vânzările de RCA, Asigurarea Românească – Asirom Vienna Insurance Group S.A. a atins 9,7%, iar Omniasig Vienna Insurance Group S.A. 7,4%, în timp ce Generali România Asigurare Reasigurare S.A. a marcat o cotă de doar 1,27%. Este de menționat faptul că asigurătorul francez Axeria Iard, intrat pe piața din România cu o sucursală directă, în baza sistemului Freedom of Establishment (FOE), reglementat de normele Uniunii Europene, apare cu portofolii importante, deși a debutat în ultima lună a anului 2021. Potrivit datelor raportate de intermediari, compania a avut vânzări notabile în prima parte a acestui an.

Primele brute subscrise pe piața RCA au ajuns, la sfârșitul lunii ianuarie a anului 2022, la peste 810,5 milioane de lei.

Este de remarcat și structura vânzărilor pe perioade de valabilitate. Peste 82% din polițele RCA, vândute în ianuarie, se întind pe 12 luni. În general, dominante în portofolii erau polițele pe 6 luni, care în prima lună a acestui an au avut o cotă de doar 5,6%. Polițele pe o lună au reprezentat 11,3% din totalul vânzărilor.

Anul trecut a adus un record în ceea ce privește numărul de contracte RCA. În 2021, erau în vigoare aproximativ 6,7 milioane de polițe, cifră care include și cele peste 1,44 milioane de polițe emise de City Insurance S.A., valide la finele anului precedent. Prin comparație, la finalul anului 2020 erau în vigoare 6,5 milioane de polițe RCA, în 2019 puțin peste 6 milioane, iar la sfârșitul anului 2018, doar 5,5 milioane de polițe.

Comisia Europeană a sesizat astăzi Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la neîndeplinirea de către Spania, Croația, Letonia, Lituania, Irlanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Suedia a obligației de a transpune integral Codul european al comunicațiilor electronice și de a comunica Comisiei măsurile naționale prin care acesta a fost transpus în legislația națională.

La locul de muncă, acasă sau atunci când călătoresc, europenii se așteaptă să beneficieze de o conexiune la internet rapidă și fiabilă. Codul european al comunicațiilor electronice modernizează normele UE în domeniul telecomunicațiilor în beneficiul consumatorilor și al industriei, prin stimularea concurenței, mobilizarea investițiilor și consolidarea pieței interne și a drepturilor consumatorilor.

După încheierea, la 21 decembrie 2020, a termenului de transpunere a Codului european al comunicațiilor electronice, Comisia a inițiat 24 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea, la 4 februarie 2021, de scrisori de punere în întârziere, urmată de trimiterea, la 23 septembrie 2021, de avize motivate adresate unui număr de 18 state membre. Până în prezent, statele membre enumerate mai sus nu și-au îndeplinit obligația care le revine în temeiul Codului european al comunicațiilor electronice de a comunica Comisiei măsurile naționale de transpunere; în consecință, Comisia a sesizat Curtea cu privire la neîndeplinirea de către țările respective a obligației menționate.

În temeiul articolului 260 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în cazul în care un stat membru nu transpune în legislația națională, în termenul prevăzut, o directivă adoptată de Parlamentul European și de Consiliu, Comisia poate solicita Curții de Justiție a Uniunii Europene să impună sancțiuni financiare.

Codul european al comunicațiilor electronice actualizează cadrul de reglementare care vizează sectorul european al telecomunicațiilor, pentru a ține seama de noile provocări. Codul a intrat în vigoare în decembrie 2018, iar statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a pune în aplicare normele prevăzute de acesta. Codul european al comunicațiilor electronice este un act legislativ esențial pentru realizarea societății europene a gigabiților și pentru asigurarea participării depline, a tuturor cetățenilor UE, la economia digitală și la societate.

Comisia a monitorizat procesul de transpunere și le-a oferit statelor membre orientări și asistență ample, cu scopul de a le sprijini în transpunerea directivei în legislația națională. În plus, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a elaborat și a publicat orientări menite să contribuie la punerea în aplicare cu succes a noilor norme.

Jumătate dintre români (49,4%) consideră că situația lor financiară din acest an s-a înrăutățit față de anul trecut, iar 43% estimează că o vor duce mai rău în perioada următoare, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro. 

La întrebarea cum apreciază situația sa financiară în 2022 față de anul trecut, 49,4% din respondenți afirmă că aceasta s-a înrăutățit, 41,5% apreciază că situația lor financiară a rămas la fel și doar 9,1% consideră că s-a îmbunătățit.

În ceea ce privește perioada următoare, 42,3% cred că o vor duce mai rău în viitor și doar 28,3% se așteaptă ca situația lor financiară să se îmbunătățească, iar 29,3% nu preconizează că vor apărea modificări.

Întrebați dacă au schimbat bani la începutul lunii martie, pentru a avea valută în numerar în casă, 20% dintre respondenți spun că au făcut asta, în contextul în care, piața din România s-a confruntat cu o creștere a cererii de numerar de valută în primele zile de după izbucnirea conflictului armat din Ucraina.

Prețurile la energie: principalul motiv de îngrijoare

Creșterea prețurilor la energie este principalul motiv de îngrijorare în perioada următoare, pentru 24,7% dintre respondenți, de trei ori mai mulți decât cei care sunt preocupați că și-ar putea pierde locul de muncă. 

Această îngrijorare este fundamentată în contextul în care cheltuielile cu locuința și utilitățile au o pondere însemnată în bugetul românilor: 45,9% dintre respondenți spun că alocă acestor cheltuieli peste 40% din venitul lunar, în timp, ce doar 10,3% dintre români alocă lunar mai puțin de 20% din venituri cheltuielilor locative. 

35,6% dintre respondenți spun că nu reușesc în fiecare lună să-și plătească facturile, iar dintre aceștia, circa 10,1% întâmpină probleme în fiecare lună. 

În topul motivelor de îngrijorare, pe lângă prețurile la energie (24,7%) se află și riscul extinderii conflictului din Ucraina (19,8%), riscuri la adresa sănătății în contextul pandemiei COVID-19 (16,3%). Creșterea inflației și impactul asupra veniturilor și economiilor îi îngrijorează pe 13,2% dintre respondenți, iar o potențială penuria de alimente – pe 12,5% dintre ei. 

Sondajul privind situația financiară a românilor a fost realizat de comparatorul bancar FinZoom.ro, la cererea CEC Bank, în luna martie, pe un eșantion de aproape 1.400 de respondenți din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 60,3% dintre respondenți sunt salariați, 44,2% au declarat venituri între 2.500 lei și 5.000 de lei, iar aproape jumătate – 46,9% – sub 2.500 de lei lunar, 38,1% dintre cei chestionați  au vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani, 36% au studii superioare și puțin peste 13% studii postuniversitare. 

București, 7 aprilie 2022 – ClusterPower a inaugurat oficial pe data de 1 aprilie 2022 cel mai mare centru de date din România, în Mischii, județul Dolj. Valoarea proiectului a fost estimată la aproximativ 40 de milioane de euro.

Parcul tehnologic construit de ClusterPower se întinde pe o suprafață de 25.000 mp și va include un centru de infrastructură de Inteligență Artificială one-stop-shop dezvoltat cu tehnologia liderului mondial Nvidia. Campusul dispune de o infrastructură de calcul performantă, necesară dezvoltării de soluții digitale de ultimă generație, cu valoare adăugată ridicată. De infrastructura pusă la dispoziție de ClusterPower vor putea beneficia toți agenții economici din regiunea Europei de Sud-Est, primul beneficiar fiind chiar economia României.

„Visul nostru a devenit realitate. România va beneficia de azi de un instrument necesar digitalizării naționale și va intra, astfel, în rândul țărilor care se pot baza pe o infrastructură digitală puternică capabilă să se racordeze la cerințele actuale, dar și viitoare, ale pieței globale. Mai mult decât atât, construcția data center-ului ClusterPower va însemna pentru noile generații de elevi și studenți români interesați de specializarea în domeniul IT, facilitarea accesului la cel mai puternic calculator disponibil la momentul actual în România, bazat pe tehnologia Nvidia DGX”, a afirmat Cosmin Georgescu, CEO ClusterPower.

La inaugurarea centrului de date, clienții și invitații au participat la un tur al campusului. Le-au fost prezentate infrastructura, sistemul de cloud, dar și sistemele de comandă și de control la distanță și tehnologia de ultimă generație pe care centrul de date le pune la dispoziție. Centrul de date oferă siguranță privind protecția datelor bazându-se pe cele mai noi tehnologii disponibile la ora actuală. 

Data center-ul oferă infrastructură de tip cloud ce funcționează în mod activ, pe echipamente fizic separate, arhitectură de comunicații de tip leaf-spine, tehnologie Application Centric Infrastructure (ACI) și servere Cisco UCS-X de generație nouă cu procesoare Intel și capacitate foarte mare de memorie care permit rularea celor mai critice sarcini de lucru.

Într-o propunere trimisă pe 6 aprilie, Consiliului European, Comisia Europeană propune începerea negocierilor cu Ucraina și Moldova în vederea încheierii unor acorduri de transport rutier de mărfuri între UE și cele două țări. 

Având în vedere că rutele tradiționale de transport din regiune sunt în prezent închise, inițiativa urmărește să asigure lanțurile de aprovizionare, inclusiv securitatea alimentară, în urma agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei.

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat: „Acordurile cu Ucraina și Moldova presupun liberalizarea parțială a transportului rutier pentru transportatorii din aceste țări. Acest lucru va permite Ucrainei să transfere mărfurile de export de pe rutele maritime – indisponibile în prezent din cauza blocării de către Rusia a porturilor ucrainene din Marea Neagră. Blocarea acestor porturi a afectat negativ și Moldova, care a pierdut rutele de transport prin Ucraina pentru propriile exporturi și a cărei economie a fost puternic afectată de războiul din Ucraina. Propunerea noastră va oferi o soluție imediată pentru economiile acestor două țări.” 

Comisia Europeană propune o mai mare flexibilitate pentru transportul rutier de mărfuri, permițând transportatorilor ucraineni, moldoveni și din UE să tranziteze și să opereze pe teritoriile celorlalți. Propunerea include, de asemenea, clauze privind recunoașterea permiselor de conducere ucrainene și a certificatelor de competență profesională.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov organizează prin programul de formare profesională cursuri de iniţierea în ocupaţiile:   

• femeie de serviciu – începând cu data de 28.04.2022; programul de formare profesională se organizează pentru un număr total de 14 cursanţi; durata totală a cursului este de 180 de ore, din care pregătirea teoretică 60 ore şi pregătirea practică 120 ore; programul face parte din planul judeţean de formare profesională şi se desfăşoară prin CRFPA Teleorman; programul de formare se desfăşoară la sediul Primariei Comunei Nuci; cursurile de formare profesională sunt gratuite pentru şomerii aflaţi în baza AJOFM Ilfov
• operator introducerea validare şi prelucrare date – începând cu data de 12.04.2022; programul de formare profesională se organizează online pentru 14 cursanţi;durata totală a cursului este de 180 de ore, din care pregătirea teoretică 60 ore şi pregătirea practică 120 ore; programul face parte din planul judeţean de formare profesională şi se desfaşoară prin CRFPA Teleorman; cursurile de formare profesională sunt gratuite pentru şomerii aflaţi în baza AJOFM Ilfov

Agenţii economici din județul Ilfov dețin în acest moment 1869 locuri de muncă vacante, înregistrate în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov: 83 pentru persoane cu studii superioare, 617 pentru studii medii, 313 pentru muncitori calificaţi, 856 pentru muncitori necalificaţi.

Profesiile, meseriile, ocupaţiile în care agenţii economici din judeţul Ilfov oferă locuri de muncă sunt: director societate comercială, director comercial, director vânzări, manager, manager relații cu clienții bănci, contabil-șef, șef atelier, șef secție, șef birou comerț cu ridicata și cu amănuntul, șef departament mărfuri alimentare, inginer geolog, inginer construcții civile, industriale și agricole, inginer instalații pentru construcții, inginer mecanic, inginer chimist, inginer în industria alimentară, inginer sisteme de securitate, farmacist, administrator societate comercială, analist, consilier juridic, asistent medical generalist, agent vânzări, bucătar, specialist resurse umane, contabil, agent de vânzare, secretară, agent servicii client, administrator cont, bonă, vânzator, lucrător comercial, agent de securitate, zidar restaurator, mecanic agricol, cofetar, tâmplar universal, tapițer, mecanic auto, conducător auto transport rutier de mărfuri, macaragiu, şofer autocamioane, sudor, zugrav, lăcătuș mecanic, menajeră, femeie de servicu, tractorist, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide și semisolide, casier, paznic, portar etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM  https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.