Este noua legislație o garanție că bursa de la București își va atinge potențialul? Cum poate economia românească să treacă mai ușor peste crizele generate de pandemie sau de războiul din Ucraina? Răspunsul la toate aceste întrebări, dar și la multe alte teme de pe agenda publică, au fost oferite de către miniștrii ai Guvernului României, de reprezentanți de marcă ai instituțiilor publice și de personalități ale mediului de afaceri în cadrul conferinței „Piața de capital: reglementări și facilități menite să dezvolte piața de capital”, organizată de Institutul de Studii Financiare și DC News Media Group.

Președintele ASF Nicu Marcu a transmis un mesaj prin care a reamintit că unul dintre obiectivele majore ale Autorității de Supraveghere Financiară este dezvoltarea durabilă a pieței de capital din țara noastră, iar pentru atingerea acestui obiectiv, ASF are în vedere identificarea tuturor instrumentelor și activităților care asigură premisele creșterii atractivității pieței de capital din România pentru investitori și pentru emitenți.

Nicu Marcu a subliniat că ASF are în lucru „Strategia Națională pentru piața de capital”, proiect care beneficiază de sprijinul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în calitate de consultant. Proiectul are ca obiectiv elaborarea unei strategii naționale care să includă principii și măsuri de reglementare pentru stabilirea unui cadru coerent pentru dezvoltarea pieței de capital si facilitarea accesului la finanțare pentru toate categoriile de investitori.

Ministru Finanțelor Publice, Adrian Câciu, a declarat că evoluția pieței de capital din România este una lentă, iar acest lucru trebuie schimbat mai ales dacă ne raportăm la actualul context internațional.

„Piața de capital din România s-a dezvoltat încet. A avut rezultate în 2021 foarte bune. Este o piață care, din punctul meu de vedere, are o serie de ancore foarte puternice. Evident, ca orice piață de capital, într-o situație ca cea pe care o trăim acum, este supusă unor provocări majore, având în vedere incertitudinile de pe piețele globale. Dar ceea ce văd în zona de capitalizare a Bursei de Valori București nu poate decât să ne încurajeze să muncim în continuare. Discutăm cu domnul președinte Nicu Marcu, dar discutăm și cu președintele BVB, domnul Radu Hanga- sunt anumite elemente pe care să le accelerăm- strategia pentru piețele de capital, care, în două săptămâni, va fi stabilită ca proiect de act normativ, astfel încât să avem o predictibilitate pe zona de dezvoltare a pieței de capital. Sunt o serie de elemente prin care încercăm să diversificăm oferta sau ofertele, dar și o întreagă susținere din perspectiva statului și a instituțiilor care pot să ajute la atragerea de investitori”, a declarat Adrian Câciu.

Un exemplu este adoptarea Legii privind reducerea impozitului pentru investitorii de pe piața de capital.

Despre efectul benefic al Legii privind reducerea impozitului pentru investitorii de pe piața de capital a vorbit și inițiatoruul acestui proiect legislativ, actualul ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja.

„Este cel mai bun lucru care s-a întâmplat pieței de capital din România în ultimii foarte mulți ani. Proiectul acesta de lege este un proiect al pieței, un proiect solicitat de ani și ani de zile cam de toată lumea și ceea ce am reușit până la depunerea lui a fost să așezăm în jurul mesei toți actorii relevanți și să generăm o viziune comună și un text normativ asumat de toată lumea: Vorbim de BVB, de Asociația Română a Băncilor, de ASF, de Ministerul de Finanțe, unde am avut cele mai lungi și mai complexe discuții, vorbim de toți actorii din această piață, care au solicitat o modalitate de a stimula investițiile de tip retail, investițiile persoanelor fizice în piața de capital românească. Am spus-o, o repet, este un proiect legislativ win-win-win, câștigă pe de o parte românii de rând, investitorii retail în piața de capital pentru că au  acolo un randament mult mai bun decât dacă și-ar ține banii într-un cont bancar în contextul unei inflații destul de ridicate sau, mai rău, acasă sub saltea. De asemenea, câștigă aceste companii românești care, iată, se pot finanța prin intermediul pieței de capital la un cost mult mai bun decât dacă ar apela la instrumentele financiar-bancare tradiționale și, de asemenea, câștigă bugetul de stat pentru că din toate aceste mecanisme pe de o parte generăm investiții, locuri de muncă, prosperitate, și, sigur că da, o colectare mai bună la buget”, a declarat Sebastian Burduja.

Președintele ISF, Valentin Ionescu, a oferit noi perspective asupra evoluției pieței de capital. Acesta a introdus în ecuație educația financiară, arătând că este un element fundamental în construcția unei economii performante.

„Încă o dată, Institutul de Studii Financiare reușește să pună laolaltă oameni importanți din mediul economic din România. Mulțumesc domnului Nicu Marcu pentru că de mai bine de un an de zile, ISF și-a schimbat strategia, are mai multe întâlniri de genul acesta, are un focus mult mai mare pe partea de educație financiară și pe partea de cercetare, și am văzut feedback-uri foarte importante de la toți stakeholderii noștri. Oferim în mod gratuit multe seminarii de educație financiară și avem multe acțiuni pe care le oferim în mod voluntar tuturor cetățenilor României, de la elevi, studenți, angajați, până la cei din piața financiară”, a spus Valentin Ionescu.

Președintele ISF a mai vorbit despre provocările externe și despre tendințele în ceea ce privește apetitul pentru investiții din următoarea perioadă. Astfel, acesta consideră că lumea se va uita la variante care implică puține riscuri. În această direcție, chiar a recomandat tuturor titlurile de stat emise de Ministerul de Finanțe, care oferă niște randamente extrem de atractive.

„Putem asculta ce se întâmplă pe plan intern, dar nu trebuie uitat ce se întâmplă pe plan european și pe plan global. România este parte a Uniunii Europene, este parte a acestor circuite financiare și nu numai, și am văzut că, după această pandemie au apărut și alte crize. Suntem în fața unor crize care se manifestă simultan, toate acestea au dus la o volatilitate foarte pe piețele de capital mare la nivel global, european și, implicit, în România. Investitorii au căutat active mai sigure, cum este și normal, s-au orientat către obligațiuni. Acum, mai nou, eu sunt unul dintre investitorii care își doresc să cumpere titluri de stat, emise de Ministerul de Finanțe. Nu vreau să fac reclamă, dar recomand oricui. 7,2% la un an și 7,8% la trei ani este o dobândă foarte bună. Nicio bancă nu oferă o dobândă la fel de bună, la niciun tip de depozit. Plecând de la ideea că investitorii caută active mai sigure, încercăm să găsim soluții. Dar, foarte important este că aceste crize care s-au suprapus ne fac căutarea să fie foarte limitată, soluțiile sunt foarte limitate în a te proteja la toată volatilitatea dată pe mai multe clase de active. Când vorbim despre piața de capital trebuie să ne gândim și de implicarea în alte piețe financiare, cum ar fi piața asigurărilor sau piața pensiilor private. Turbulențele de pe piețele financiare au făcut cumva ca majoritatea investitorilor să-și regândească strategia de investiții și modul în care ei vor investi pe viitor, deși este foarte greu ca pe termen mediu și lung să ai o estimare cât mai aproape de ceea ce se va întâmpla. Nu în ultimul rând, războiul reprezintă un risc greu de asigurat, prin urmare este de așteptat în continuare cât timp acest conflict se va desfășura ca investitorii să continue să se retragă în active mai sigure, bineînțeles provocând o creștere a volatilității pe alte clase de active”, a mai spus Valentin Ionescu.

Marian Siminică, directorul executiv al ISF, a prezentat un sondaj referitor la comportamentul financiar al românilor.

„Am inițiat un proiect de cercetare la nivelul institutului, bazat pe un sondaj de opinie, realizat cu sprijinul Inscop Research, având un eșantion de 1.303 de persoane, cu acoperire națională, vizând toate persoanele cu vârsta peste 18 ani. Am selectat o serie de rezultate interesante (…) și sunt niște concluzii care cred că ne vor ajuta ca să ne calibrăm proiectele de educație financiară. Îngrijorător este că doar două treimi dintre participanții la studiu au spus că au cunoștințe și că au auzit despre acțiuni, obligațiuni și fonduri de investiții. Vă dați seama câtă piață avem pentru educație financiară dacă o treime nu au auzit de astfel de instrumente financiare? Nu mai vorbim de faptul că ei nu sunt nici măcar ”eligibili” pentru a investi pe piața de capital, atâta vreme cât nu au auzit de astfel de instrumente. Paradoxal este că pe categorii socio-demografice, mai multe cunoștințe au persoanele în vârstă – 73% din persoanele peste 60 de ani au declarat că au astfel de cunoștințe, iar la tinerii între 18 și 29 de ani, ponderea este undeva la 63%”, a declarat Marian Siminică.

Gabriel Grădinescu, vicepreşedintele SIIF din cadrul ASF, a discutat despre reuşitele autorităţii în domeniul reglementării pieţei de capital. Acesta a prezentat, printre altele, condiţiile necesare pentru o reuşită pe termen lung. 

„Şi în debutul acestui an, autoritatea (n.r. Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF) s-a implicat activ în domeniul reglementării zonei de investiţii, în spiritul dezvoltării pieţei locale de capital. Suntem într-un plin proces de inventariere şi reconfigurare a normelor cu impact real asupra dimensiunii şi complexităţii industriei locale. Prin urmare, ne consultăm în permanenţă cu reprezentanţii industriei noastre, în toate ariile prioritate de dezvoltare. Vreau să se ştie că nu reglementăm dintr-un turn de fildeş, ci suntem mereu cu ochii pe piaţă şi reglementăm pentru piaţa de capital. Am continuat procesul de autorizare rapidă a fondurilor locale, mai ales prin noile pachete legislative pe care le promovăm sau le avem în lucru. Personalul autorităţii din cadrul pieţei de capital a elaborat în cursul anului trecut regulamentul numărul 11, un cadru mai suplu de organizare şi funcţionare pentru administratorii înregistraţi de F.I.A. În baza acestui nou pachet legislativ, au fost deja autorizaţi trei noi A.F.I.A (administrator fond de investiţii alternative n.r.) şi suntem convinşi că şi alţi administratori vor urma exemplul şi vor fi martori la crearea unui alt segment al pieţei de capital”, a declarat Gabriel Grădinescu.

Ovidiu Petru, director al Direcției Generale SIIF din cadrul ASF a vorbit despre proiectele de acte normative și reglementările pe care instituția le pregătește pentru următorii ani.

„Avem un dialog permanent cu piața și autoritatea europeană de supraveghere pe anumite proiecte pe care le lucrăm în România. Printre proiectele principale sunt cele de armonizare, perfecționare, standardizare a legislației secundare și primare. Am avut foarte multe regulamente în consultare publică. De asemenea lucrăm la foarte multe legi, unele din ele o să le vedem în curând în vigoare, precum legea supravegherii prudențiale, legea crowd funding-ului, o lege foarte importantă pentru noi. ASF va autoriza aceste platforme. În ceea ce privesc direcțiile mari de reglementare, avem această direcție de finanțe sustenabile, și avem un pachet mare de reglementări pe tot ce înseamnă finanțare verde. Se lucrează la pachetul de finanțe digitale- vorbim de mai multe regulamente pentru registrele de distribuție, care va intra în vigoare de anul viitor și ne-am bucura ca la nivelul pieței bursiere din România să fie testat. O altă direcție importantă e cea de colectare de date. Și aici lucrurile se vor schimba. Primul efect pe care îl vom vedea din 2025 va fi sistemul European Single Access Point, in care toate autoritățile vor transmite date către ESMA, platformă care va fi accesibilă tuturor analiștilor și investitorilor și vom putea vedea date din toate țările Uniunii Europene’’, a explicat Ovidiu Petru.

Viceguvernatorul BNR, viceguvernatorul Leonardo Badea, a trecut în revistă principalele provocări pe care trebuie să le depășească economia românească în această perioadă. Acesta a arătat că afacerile din România au nevoie de o finanțare puternică pentru a-și reveni de pe urma șocurilor prin care au trecut și încă mai trec.

„Cred că suntem cu toții de acord că traversăm o conjunctură complicată pentru economie și societate, caracterizată de riscuri și incertitudini în creștere, iar în perioada următoare șansele ca această situație să se rezolve sunt relativ reduse din cauza crizelor suprapuse cu care ne confruntăm. Tocmai de aceea, economia are nevoie să fie în continuare sprijinită prin toate mijloacele disponibile, având în vedere resursele în general limitate aflate la dispoziție. Știm că accesul la finanțare este cu precădere important pentru evoluția economiei și el poate fi asigurat printr-un mix de finanțare bancară și finanțare pe piața de capital. România, ca mai toate țările europene, are o economie în care predomină astăzi finanțarea bancară, dar finanțarea intermediată pe piața de capital a câștigat teren în ultimii ani și trebuie să continue să reprezinte o sursă complementară tot mai importantă în opinia mea, mai ales în contextul unui grad de intermediere redus, care ne plasează printre ultimele locuri în Europa”, a declarat Leonardo Badea.

Platforma de Mediu pentru București și Direcția de Mediu a Primăriei Generale București au demarat  colaborarea pentru o mai bună gestionare a spațiilor verzi, în cadrul celui dintâi parteneriat între acest program al Fundației Comunitare București și o autoritate locală din Capitală. Ca prim pas, doi angajați ai Direcției de Mediu au participat, pe baza unor burse oferite de Platforma de Mediu, la un curs de perfecționare a abilităților de toaletare a arborilor. 

Conform Raportului de Cercetare privind Starea Mediului din București, care stă la baza Platformei de Mediu pentru București, lipsa de verdeață și deconectarea de la natură sunt printre cele mai grave probleme de mediu ale Bucureștiului.

„În București sunt mai multe autovehicule decât arbori. În 2020, în Capitală, existau aproximativ 1.840.000 autovehicule, față de doar 1.717.339 arbori, inventariați la ultimul Cadastru Verde din 2011. Se poate estima o medie de 0,88 arbori pentru un bucureștean, în condițiile în care Uniunea Europeană recomandă 3 arbori pentru fiecare locuitor. Abordarea noastră este ca, în cadrul Platformei de Mediu, pornind de la problema identificată, să găsim soluții concrete și să le implementăm într-un exercițiu de colaborare la care participă autorități, societate civilă, experți și companii. Ne bucură demararea parteneriatului cu Direcția de Mediu a PMB, în care ne unim forțele pentru a gestiona mai bine și mai eficient spațiul verde al orașului”, a declarat Alina Kasprovschi, director executiv Fundația Comunitară București. 

„Lucrările de îngrijire a spațiilor verzi au pus pe primul loc, până de curând, siguranța mașinilor și modernizarea rețelelor edilitare, iar avizele de toaletare nu au fost puse în aplicare, în mod corect, rezultând  adesea <reducerea coroanei la jumătate>, paradoxal, crescând riscul producerii de accidente. În majoritatea cazurilor, aceste intervenții au distrus arbori bătrâni din aliniamente istorice, extrem de valoroși pentru mediul urban prin serviciile ecosistemice oferite (reglarea temperaturii și a umidității, reducerea poluării, susținerea biodiversității). Interesul nostru este ca echipa primăriei să aibă competențele necesare pentru ca intervențiile asupra arborilor să se producă doar atunci când este strict necesar și într-un mod care nu îi pune în pericol nici pe ei și nici pe cetățeni”, a declarat Mihaela Chiriță, Directoarea Direcției de Mediu din cadrul PMB.

Conform unor date publicate în mass-media, în intervalul 2016 – 2020, Primăria Capitalei a avizat pentru defrișare 30.000 de arbori, iar 100.000 au fost toaletați. Din datele furnizate de Ecocivica, 10.000 de arbori au fost tăiați ilegal. Aproximativ 30% dintre arborii toaletați excesiv se usucă, cu un impact negativ asupra climei, poluării și sănătății. 

Cursul de arboricultură, organizat de Asociația Peisagiștilor din România, la care au participat și reprezentanți din Direcția de Mediu a Primăriei Capitalei, a avut ca scop dobândirea abilităților de bază în lucrările de îngrijire a arborilor din mediul urban: inventariere, evaluare, gestionare și monitorizare. 

Specialiștii în arboristică susțin că toaletările nu trebuie făcute preventiv și fără un argument întemeiat. Societatea civilă a criticat deseori aceste practici ale administrației publice, însă dincolo de ghidurile care oferă informații despre cum poate fi oprită o toaletare abuzivă, este nevoie de o colaborare reală pentru a schimba modul în care se intervine asupra arborilor din mediul urban. 

Inițiativa marchează debutul unei colaborări pe termen lung cu Direcția de Mediu a Capitalei, conform viziunii cu care a fost construită Platforma de Mediu pentru București. Ea va fi un proiect pilot, pentru a testa și modul în care poate fi dezvoltată în mod eficient colaborarea între societatea civilă și autorități, în cadrul Platformei de Mediu.

Platforma de Mediu pentru București a fost lansată de către Fundația Comunitară București si ING Bank, în aprilie 2022, ca un  spațiu de colaborare în care autoritățile, societatea civilă, companiile și cetățenii acționează împreună pentru a rezolva problemele de mediu care intoxică Bucureștiul și pentru a transforma Capitala într-un oraș în care locuitorii duc o viață sănătoasă și se simt bine, iar companiile prosperă fără a fi expuse unor riscuri legate de mediu.

Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 4,3 milioane EUR (21,37 milioane RON), menită să sprijine operatorii aeroportuari în contextul pandemiei de coronavirus.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat. Sprijinul public se va acorda sub formă de subvenții directe. Măsura va fi deschisă operatorilor aeroportuari care administrează aeroporturile Bacău, Craiova, Iași, Sibiu, Suceava și Aeroportul Internațional Timișoara.

Schema urmărește să le acopere pierderile suferite în perioada ianuarie-iunie 2022 și să îi ajute să își continue activitățile pe durata pandemiei și după aceasta. Comisia a constatat că schema românească respectă condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special, ajutorul (i) nu va depăși 2,3 milioane EUR per beneficiar; și (ii) se acordă până la 30 iunie 2022.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații cu privire la cadrul temporar și la alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus pot fi găsite aici.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.102939 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat o întâlnire de lucru dedicată promovarii colaborării economice si schimburilor comerciale cu Republica Islamică Iran, cu ocazia vizitei în România a ministrului asistent și director general în Ministerul Afacerilor Externe iranian, Mohammad Habibollahzadeh. Evenimentul s-a desfășurat în Sala Miron Vlasto din sediul istoric al CCIB. 

Au fost prezenți ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R. I. Iran în România, Seyed Hossein Sadat Meidani și atașatul comercial în cadrul ambasadei, Parvin Neginraz. Au participat oameni de afaceri români care activează în domeniile: energie, infrastructură de transport, managementul traficului, tehnologia informației, metalurgie, turism, echipamente, proiectare.

CCIB informează că „în deschidere, președintele CCIB, Iuliu Stocklosa, a vorbit despre potențialul economic al Capitalei, în context național, dar și despre activitatea Camerei bucureştene, cu accent pe strategia sa de relații externe, axată pe promovarea oportunităților de afaceri din spațiul extra-comunitar. În context, a evocat relația tradițională de colaborare în domeniul economic cu R. I. Iran, precum și potențialul semnificativ de creștere a schimburilor comerciale și a cooperării bilaterale, cu respectarea condiţionalităţilor ce decurg din calitatea de membru al Uniunii Europene pe care o are țara noastră. În context, a amintit de consultanța gratuită oferită de oficiul UE de la Bruxelles ”Due Diligence Help Desk on EU sanctions” pentru susținerea firmelor din UE, în special IMM-uri, care fac comerț cu parteneri din Iran. 

E.S. Mohammad Habibollahzadeh a exprimat interesul ţării sale pentru dezvoltarea relaţiilor economice şi de cooperare cu România, ținând seama de istoricul bun al relațiilor româno-iraniene și a prezentat principalele axe strategice ale economiei Iranului. În ceea ce privește domeniile prioritare de cooperare, diplomatul iranian a amintit: agricultura și industria de prelucrare a produselor agro-alimentare, metalurgia, industria auto (mașini hibrid, componente auto), energie, echipamente medicale, construcții, industriile: chimică (îngrășăminte), petrochimică, farmaceutică. A menționat că în conformitate cu datele statistice ale părții iraniene, volumul importului de produse românești este mai mare decât cel indicat de statistica română, înregistrându-se reexporturi din SM-UE, în principal prin firme germane, dar care datorită certificatului de origine sunt încadrate ca importuri din România. A recomandat promovarea contactelor directe între firmele din cele două țări.

În contextul conflictului din Ucraina, s-a discutat despre posibilitatea operaționalizării unor rute alternative de transport pentru produsele iraniene exportate în Europa, o variantă luată în calcul de oaspeții noștri fiind cea pe mare și ulterior, utilizând porturile românești Constanța, Brăila, Galați, pe Dunăre, în țările din centrul și vestul continentului.

În timpul sesiunii plenare a întâlnirii de lucru și în cadrul convorbirilor B2B ce au urmat, s-au reliefat oportunități de afaceri de interes pentru firmele românești, inclusiv pe linia găsirii unor soluții de asigurarea plăților reciproce pentru produsele și serviciile comercializate. În cazul în care reprezentanți ai mediului de afaceri din București, dar și din alte zone ale țării sunt interesați să-și internaționalizeze afacerile cu parteneri din R. I. Iran, sunt invitați să contacteze Serviciul Relații Internaționale al CCIB. Din aceeași sursă se pot obține informații relevante și utile cu privire la promovarea afacerilor pe piețele Statului Libia, Republicii Kîrgîze și Republicii Turcia, obținute recent în cadrul evenimentelor organizate la sediul CCIB”.

CCIB subliniază că, „după un an, 2021, în care schimburile comerciale bilaterale au înregistrat un volum de peste 5 ori mai mare față de 2020, din care exportul de aproape 7 ori, tendința de creștere s-a menținut și în primul trimestru al anului 2022. La 31 martie a.c., volumul total al schimburilor comerciale româno-iraniene (date disponibile) a fost de 105,1 mil. USD (+78%) comparativ cu primul trimestru al anului trecut), din care exporturile au fost în valoare de 83,4 mil USD (+71,5%), în timp ce importurile s-au cifrat la 21,7 mil. USD (+108,4%)”.

Foto: CCIB

UniCredit Bank România a finalizat cu succes acordarea unui împrumut sindicalizat împreună cu Raiffeisen Bank Intenational și Raiffeisen Bank România, oferind o finanțare totală de 65,2 milioane de euro pentru Greenvolt – Energias Renováveis SA, pentru achiziția, prin intermediul subsidiarei sale V-Ridium Solar 45, a centralei fotovoltaice de 45 MWh LJG Greensource, cel mai mare parc fotovoltaic din România, situat în județul Giurgiu. V-Ridium Solar 45 este o entitate românească deținută de brațul de investiții în energie regenerabilă a V-Ridium-Greenvolt.

V-Ridium/GreenVolt au fost asistați în această tranzacție de Florin Vasilică, Managing Partner în cadrul NewBridge Capital în calitate de consultant exclusiv pentru tranzacția de M&A și pentru contractarea creditelor, de MPR|Partners pentru due diligence juridic și pentru documentația privind procesul de M&A și alte aspecte asociate acestuia, de EY România pentru due diligence financiar și pentru aspecte de structurare fiscală și contabilă, și de Wind Consultants pentru due diligence tehnic.

Pentru această finanțare de tip „club loan”, acordată pe o perioadă de 6,5 ani, UniCredit Bank a participat cu o cotă de 50% și a acționat în calitate de Aranjor și Hedging Provider. Raiffeisen Bank International, care a participat cu o cotă de 25%, a acționat în calitate de Aranjor și Hedging Provider, în timp ce Raiffeisen Bank SA, care a participat cu cotă de 25%, a jucat rolurile de Aranjor, Agent și Security agent. 

Băncile au fost asistate în această tranzacție de CMS România.

Răsvan Radu, CEO UniCredit Bank: „Prin strategia adoptată la finalul anului trecut, UniCredit și-a reafirmat angajamentul de a juca un rol central în facilitarea tranziției către o economie mai durabilă. La fel ca în toate piețele în care Grupul este prezent, și în România toate deciziile și acțiunile noastre au la bază fundamentele ESG*, care devin o parte integrantă a modelului nostru de afaceri”.

Nicola Longo Dente, Vicepreședinte CIB UniCredit Bank:  „Suntem mândri să fim parte din această tranzacție pe care, în calitate de aranjor și Hedging provider, am coordonat-o pentru clientul nostru Greenvolt. Pentru noi,  este o realizare de referință pentru zona de finanțare pentru sectorul economiei verzi din România, iar tranzacția, finalizată alături de ceilalți finanțatori, reprezintă o realizare importantă pentru obiectivele de finanțare ESG ale UniCredit”.

Peter Lennkh, Membru al Boardului, Corporate Banking, Raiffeisen Bank International: „RBI își dorește să joace un rol de pionierat în migrarea către energia verde în regiunea ECE. Această tranzacție subliniază această ambiție.”

Alin Neacșu, Director Executiv Raiffeisen Bank: „Suntem bucuroși că am sprijinit Greenvolt în această tranzacție de referință pentru piața energiei regenerabile din România. Finanțarea proiectelor din domeniul economiei verzi este deja în centrul strategiei noastre din ultimii ani și ne reafirmăm angajamentul de a accelera în continuare sprijinul nostru pentru proiectele legate de ESG.”

Greenvolt – Energias Renováveis, SA („Greenvol”), companie deținută de Grupo ALTRI, SGPS, SA („ALTRI”), care activează în sectorul energiei regenerabile, este liderul în Portugalia în sectorul producției de energie electrică din biomasă forestieră. Cu o experiență acumulată în acest segment de aproximativ 20 de ani, Greenvolt are competențe tehnice extinse și dovedite în ceea ce privește proiectarea, execuția, operarea și întreținerea centralelor electrice pe biomasă.

* Environmental Social & Governance