FORUMUL ECONOMIC NAȚIONAL – MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. ROMÂNIA-ORIZONT 2040

Economistul
-
1
FORUMUL ECONOMIC NAȚIONAL – MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. ROMÂNIA-ORIZONT 2040

Asociația pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Academia de Studii Economice-București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER) au plăcerea să va invite la:

FORUMUL ECONOMIC NAȚIONAL – „MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. ROMÂNIA-ORIZONT 2040”,  în data de 23 IUNIE 2022 în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București, între orele 9:30-16:00.

„Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040” este un DEMERS științific desfășurat pe parcursul a 22 dezbateri în perioada 2017 (la împlinirea a 10 ani de la intrarea României în UE) și februarie 2020 (debutul pandemiei de COVID-19).

„Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040” urmărește să definească, pentru prezent și viitor, coordonatele principale ale construirii unei economii naționale românești, ca o economie bazată pe potențialul real uman, material, natural, mineral și financiar al României. O economie bazată pe cunoaștere, pe cercetare și inovare, în concordanță cu interesul național, dar puternic deschisă și ancorată economiei UE și economiei mondiale, ținând seama de noile redefiniri și schimbări esențiale la nivel european și mondial, schimbări fundamentale determinate de pandemia de COVID-19, de situațiile conflictuale și de reconsiderarea globalizării. România trebuie să fie în pas cu evoluțiile actuale și viitoare din lume.

În contextul actualizării concluziilor demersului realizat de-a lungul celor 22 de dezbateri,  se va organiza pe 23 iunie 2022, la Academia de Studii Economice din București , sala Aula Magna, un forum economic național „MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. ROMÂNIA-ORIZONT 2040” cu peste 200 de participanți și cu invitați de seamă: Președintele României, Președinții camerelor Parlamentului, Primul Ministru, miniștrii economiei, antreprenoriatului și turismului, finanțelor, agriculturii și dezvoltării rurale, muncii și solidarității sociale, dezvoltării teritoriale, mediului apelor și pădurilor, cercetării, inovării și digitalizării, investițiilor și proiectelor europene, educației, sănătății, DDDR, comisarul pentru Economie de la Comisia Europeană, contribuitorii la cartea: „SĂ GÂNDIM DINCOLO DE AZI. MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. ROMÂNIA-ORIZONT 2040”, partenerii și  vorbitorii de la dezbaterile organizate în perioada 2017-2020, conducătorii unor  agenții centrale, secretarii de stat din principalele ministere, președinții consiliilor județene, membri ai ASPES, ai AGER și ai AFER,rereprezentați ai tinerei generații, elevilor și studenților.

PARTENERI ȘI SPONSORI: Banca Transilvania, Deleanu Attorneys at Law, Elsaco, Computerland, BCR, AJ Renewables, ecoHORNET

PARTENERI INSTITUŢIONALI:  Academia de Științe Agricole şi Silvice (ASAS), Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (INCE) al Academiei Române, România Durabilă, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociația Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), Consiliul Tineretului Român (CTR), Consiliul Naţional al Elevilor, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Uniunea Studenților din România (USR)

CU SPRIJINUL: Academiei Române și Băncii Naționale a României (BNR).

PARTENERI MEDIA: ProfitNews, Economistul, Club Economic, Financial Intelligence, The Diplomat-Bucharest.

AGENDA

09:00- 09:30   Înregistrare & Welcome Coffee 

9:30-12:30   SESIUNE PLENARĂ

ALOCUȚIUNI SESIUNEA PLENARĂ

NICOLAE ISTUDOR – Rector al ASE Bucuresti- Cuvânt de deschidere
MIRCEA ABRUDEAN – Sef Cancelarie –Mesajul Primului-ministru al Guvernului României
FLORIN SPĂTARU – Ministrul economiei
MIRCEA COȘEA –Prof. univ. dr. analist economic, membru ASPES
NICOLAE ISTUDOR –  Prof.univ.dr. – Rector al ASE București
MIHAI DARABAN – Președinte al CCIR, vicepreședinte  ASPES
VALENTIN LAZEA – Economist Șef BNR
FLORIN  JIANU – Președinte CNIPMMR
ANDREI RĂDULESCU– Director Banca Transilvania
GABRIEL CARNARIU – Președintele Consiliului Tineretului din România

12:30-13:30   Pauză de prânz

13:30- 16:00   SECȚIUNI

MANAGEMENT GUVERNAMENTAL SUPLU ȘI EFICIENT; PROGNOZE ȘI PLANIFICARE; DESCENTRALIZARE ȘI O NOUA ORGANIZARE  ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A ROMÂNIEI – Sala Aula Magna

Raportori: CONSTANTIN BOȘTINĂ,  LÁSZLÓ BORBÉLY,  CRISTIAN SOCOL,  MARIUS CONSTANTIN PROFIROIU.

POTENȚIALUL REAL  DE RESURSE ALE ROMÂNIEI – VALORIFICARE ÎN INTERES NAȚIONAL. INDEPENDENȚA ȘI SECURITATEA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI  – Sala 0039

Raportori: LUMINIȚA CHIVU, IULIAN IANCU,  ARTUR STRATAN.

INDUSTRII ALE VIITORULUI ÎN ROMÂNIA –  Sala 0218

Raportori: CONSTANTIN  ANGHELACHE, MIRCEA COȘEA, CONSTANTIN SAVU.

RELANSAREA ȘI FORTIFICAREA SECTORULUI IMM-URILOR – Sala 0233

Raportori: OVIDIU NICOLESCU,   FLORIN JIANU, MARIN DINU,  IONUȚ POPA.

DIGITALIZAREA, NEVOIE STRINGENTĂ A VIITORULUI ROMÂNIEI – sala 0232

Raportori: NICOLAE BADEA, Acad. IOAN DUMITRACHE,  SERGIU ILIESCU, FLORIN TALPEȘ,

INDEPENDENTA ȘI SECURITATEA AGRO-ALIMENTARĂ. ROMÂNIA-ORIZONT 2040  – Sala Virgil Madgearu

Raportori: NICOLAE ISTUDOR,  VALERIU TABĂRĂ,  ADRIAN IZVORANU.

ECONOMIA ȘI VIAȚA SOCIALĂ ÎN ZONA MONTANĂ.
ROMÂNIA-ORIZONT 2040 – Sala 0328

Raportori: RADU REY,  OTILIA MANTA, MIRELA  STOIAN .

CREȘTEREA DEMOGRAFICĂ ȘI STABILIZAREA FORȚEI DE MUNCĂ ÎN ROMÂNIA – Sala 0333

Raportori: VASILE GHEȚĂU,  DAN DUMITRESCU.

TURISM ȘI SERVICII BALNEARE ÎN ROMÂNIA  – Sala 0426

Raportori: DRAGOȘ ANASTASIU,  GABRIELA TIGU,  ION ANTONESCU.

ECOSISTEM DE EDUCAȚIE, CERCETARE ȘI INOVARE ÎN ROMÂNIA-ORIZONT 2040 – Sala 0427

Raportori: ADRIAN CURAJ,  ALINA DIMA.

PROBLEMATICA ACTUALĂ ȘI PREVIZIUNI PENTRU SISTEMUL DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA  – Sala 0428

Raportori: LÁSZLÓ ATTILA, VASILE CEPOI, ALEXANDRU BADEA, CRISTINA DRĂGOI

PACTUL VERDE  PENTRU EUROPA. GESTIUNEA APEI ÎN ROMÂNIA – Sala 0429

Raportori: MIRCEA DUŢU,   VALERIU IFTIME,  CRISTIAN TEODOR.

FINANȚAREA DEZVOLTĂRII ROMÂNIEI. RESURSE  ALE PIEȚELOR FINANCIARE, BANCARE ȘI NEBANCARE ROMÂNEȘTI. BUGETARE MULTIANUALĂ – Sala 0430

Raportori: LEONARDO BADEA,  DRAGOȘ STOICA, MIRCEA URSACHE
ADRIAN MITROI, CĂTĂLIN RĂZVAN DOBREA,CORNELIU BÂRNEA

REPOZIȚIONAREA PARTENERIATULUI ECONOMIC AL ROMÂNIEI ÎN NOUL CONTEXT EUROPEAN ȘI INTERNAȚIONAL. SPAȚIU ECONOMIC COMUN: ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVA – Sala 0226

Raportori: DUMITRU MIRON,  MIHAI DARABAN

ROMANIA-ORIZONT 2040, ÎN VIZIUNEA TINERETULUI, ELEVILOR ȘI STUDENȚILOR – Sala 0502

Raportori: GABRIEL CARNARIU – Președintele Consiliului Tineretului din România,
ROBERT AVRAM – Președintele Consiliului Elevilor,
HORIA ȘERBAN ONIȚA – Președintele ANOSR,
INA NIMERENCO – Președinte Uniunea Studenților din România.

_________________

Dezbaterile din cadrul Forumului Economic Național vor avea ca suport Cartea „Să gândim mai departe de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040”. Aceasta este oferită ca reper decidenților politici asupra drumului pe care România îl deschide generațiilor care vin. „Să gândim mai departe de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040” propune ca abordare și premise cunoașterea obiectivă, informație, studiu, cercetare, condiții pentru transpunere în realitate, stăpânire a unor domenii datorată științei de carte și exercitării practice. Este utilă ca resursă documentară și de idei, adresată politicienilor din diverse domenii, cât și profesionaliștilor și publicului interesat de analiză și argumentație sub semnul relevanței echilibrate. 

 

Filmele de succes împing vânzările de jucării peste nivelul de dinaintea pandemiei

Bogdan Maioreanu
-
0
Filmele de succes împing vânzările de jucării peste nivelul de dinaintea pandemiei

 

Tom Cruise a luat cu asalt prima poziție a box office-ul global cu noul său film, Top Gun Maverick, câștigând 300 de milioane de dolari în primele patru zile de la premieră. Un rezultat excelent pentru compania producătoare a filmului, Paramount (PARA). Legat de film, se poate cumpăra o replică a portavionului din film, cu tot cu avionul de luptă al lui Maverick, produs de Matchbox, o marcă deținută de Mattel. Un producător polonez, Cobi, propune seturi de piese de construcție, iar Revell propune modele ale avioanelor din film, ce pot fi construite, la scară redusă, toate sub licență. 

Realizarea acestor jucării nu este o întâmplare. Statisticile de la începutul anului 2021 arată că jucăriile bazate pe filme înregistrează o creștere cu 19% a veniturilor față de 2019. Jucăriile care nu sunt bazate pe filme au înregistrat doar creșteri de o singură cifră.

Disney (DIS) a valorificat deja această tendință. Cu peste 137 de milioane de abonați în întreaga lume la serviciul său de streaming Disney +, care se va lansa luna aceasta și în România, jucăriile sub licență, bazate pe filmele și emisiunile TV Disney se găsesc aproape în orice magazin de jucării. Iar companiile se luptă pentru dreptul de a le produce. Mattel (MAT) și Hasbro (HAS) s-au luptat pentru licențele Disney Princess și Frozen. Hasbro a preluat licența în 2016, după ce Mattel a produs jucăriile timp de douăzeci de ani. Dar, la începutul acestui an, Mattel a recâștigat drepturile de a face păpuși bazate pe personajele prințeselor Disney, inclusiv Elsa și Anna din Frozen, Jasmine din „Aladdin”, împreună cu Albă ca Zăpada, Cenușăreasa, Ariel, Moana și alte eroine Disney. 

Barbie, produsă de Mattel, este o păpușă de modă care a fost lansată în 1959. Dar Barbie a evoluat și ea într-o păpușă asociată cu diverse  filme. Există o corelație între jucăriile bazate pe filme,emisiuni TV și vânzări. De exemplu, serialul „Barbie Dreamhouse Adventures” de pe Netflix și vânzările păpușii Dreamhouse Barbie sunt corelate. Pe măsură ce orele de vizionare ale serialului Barbie au crescut puternic, aproape dublându-se între februarie și iunie 2020, vânzările de păpuși Barbie Dreamhouse au crescut și ele vertiginos. A devenit una dintre primele 10 jucării cu cele mai rapide vânzări din SUA din martie până în septembrie 2020. 

În cea mai recentă raportare financiară, Mattel a anunțat că încearcă să dezvolte mai multe dintre mărcile sale în filme noi: un film Hot Wheels produs de compania Bad Robot a lui JJ Abrams și un film Barbie cu Margot Robbie, care va fi lansat în 2023.  

 

Hasbro și-a reînnoit acordul cu studioul Lucasfilm al Disney pentru a produce jucării bazate pe franciza Star Wars, dar și pe Indiana Jones. Harrison Ford se va întoarce în cinematografe în rolul lui Indiana Jones, pentru a cincea oară într-un nou film, pe 30 iunie 2023. Noile jucării vor fi disponibile atunci. 

Hasbro a anunțat recent un dividend de 0,7 dolari pentru acțiunile sale. În primul trimestru din 2022, compania a avut venituri de 1,16 miliarde de dolari. Compania are în portofoliu aproximativ 1.500 de mărci, printre care se numără Monopoly, Magic, The Gathering, Nerf, My Little Pony, Transformers, Play-Doh, Dungeons & Dragons, Power Rangers, Peppa Pig și mărci partenere de top. Vânzările produselor sale au crescut cu 3% în ultimul an, dar în timp ce în SUA au crescut cu 12%, în Europa au scăzut cu 6%, iar în Asia cu 19%.  

În 2022, vânzările globale de jucării au crescut cu 1% în primele patru luni ale acestui an. Valoarea vânzărilor în toate țările urmărite de compania de consultanță NPD a depășit vânzările din 2019, anul de dinainte de pandemia COVID-19. Ca număr de unități, vânzările au scăzut însă cu 5%, în timp ce prețul mediu de vânzare a crescut cu 7%. Cu alte cuvinte, asistăm în continuare la un nivel ridicat al vânzărilor de jucării, determinat de o creștere a prețului mediu.

Francizele populare de filme și emisiuni TV alimentează creșterea vânzărilor de jucării  și într-un alt segment: cel al obiectelor de colecție. Una din cinci jucării vândute la nivel global în acest an a fost o jucărie de colecție, potrivit NPD. 

Compania Funko (FNKO), un producător de figurine și produse de colecție sub licență, profită de această tendință. Vânzările sale nete din primul trimestru al 2022 au crescut cu 63% de la an la an, America înregistrând o creștere de 70%, Europa de 43% și celelalte teritorii de 48%, ceea ce arată că aceasta este o tendință globală. Franciza numărul unu a fost serialul TV Star Wars al Disney, The Mandalorian, urmat de universul Marvel, Five Nights at Freddy’s (o serie de figurine bazate pe jocuri video), Pokemon și Harry Potter. 

PwC România anunță promovarea a doi parteneri, de la 1 iulie 2022

Economistul
-
0
PwC România anunță promovarea a doi parteneri, de la 1 iulie 2022

PwC România anunță că, începând cu 1 iulie 2022, Adriana Costea și Radu Bădiceanu devin parteneri în cadrul practicilor de Consultanță Fiscală și Juridică și, respectiv, de Consultanță în Tehnologie.

„Îi felicit pe Adriana și Radu pentru această promovare binemeritată, fiind o recunoaștere a rezultatelor și contribuției lor la succesul proiectelor firmei. Sunt convins că datorită experienței și profesionalismului lor vom continua să avem multe reușite împreună”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Cu o experiență profesională de peste 15 ani, Adriana Costea devine primul partener regional de Taxe al PwC România, ea urmând să coordoneze cele mai mari birouri regionale ale firmei, respectiv Timișoara și Cluj. 

Adriana a avut un rol esențial în dezvoltarea practicii de Taxe în zona de vest a României și va fi responsabilă pentru extinderea activității în regiune, precum și pentru creșterea altor servicii. Ea a absolvit Facultatea de Științe Economice a Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, fiind și consultant fiscal licențiat.

Radu Bădiceanu devine Partener în echipa de Consultanță pe Tehnologie a PwC România, concentrându-se pe servicii legate în special de SAP. După ce s-a alăturat PwC România în anul 2017, Radu a construit de la zero echipa PwC SAP din România, pe care va continua să o conducă și să o dezvolte. Împreună cu echipa sa, Radu va genera proiecte de transformare tehnologică atât pe piața locală, cât și la nivel internațional, cu accent pe S/4Hana și SuccessFactors.

Absolvent al Academiei de Studii Economice din București și al unui master la Universitatea Clermont Auvergne din Franța, Radu are peste 15 ani de experiență în livrarea de proiecte SAP, inclusiv în Germania și Franța. 

Ghiduri de nutriție pentru persoane cu dizabilități de vedere

Florin Antonescu
-
0
Ghiduri de nutriție pentru persoane cu dizabilități de vedere

Nestlé, cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume, anunță adaptarea ghidurilor de nutriție NutriPorția și VeggiePorția în limbajul Braille, în premieră pentru România, „pentru a ajuta persoanele cu dizabilități de vedere să–și pregătească singure preparate echilibrate nutrițional și sănătoase”. Ghidurile adaptate sunt realizate împreună cu Asociația Nevăzătorilor din România și cu artistul plastic Monica Mocanu. 

Mihai Dinu, prim-vicepreședinte al Asociației Nevăzătorilor din România: „Am primit cu mare bucurie inițiativa celor de la Nestlé de a realiza aceste instrumente de nutriție în Braille. Scopul proiectului realizat împreună anul acesta este de a deprinde abilități de viață, creșterea încrederii în sine și a autonomiei pentru persoanele cu nevoi speciale.”

Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și Nutrition Health and Wellness Manager, în cadrul Nestlé România: „Misiunea Nestlé este aceea de a contribui la îmbunătățirea calității vieții, oferind opțiuni sănătoase și gustoase celor care vor să aibă un stil de viață echilibrat. Suntem mereu preocupați ca persoanele de toate genurile, religiile, culturile, orientările sexuale sau persoanele cu dizabilități să fie incluse în societate și să aibă o viață sănătoasă, de aceea suntem membrii ai ILO Global Business And Disability Network și ai The Valuable 500. Ne-am dorit să adaptăm ghidurile noastre de nutriție deja create pentru a veni în întâmpinarea persoanelor nevăzătoare. Sunt multe de făcut pentru a le ușura viața și, de aceea, am dezvoltat NutriPorția și VeggiePorția și în limbajul Braille, pentru a le ajuta să fie independente din punctul de vedere al realizării meselor zilnice și pentru a le oferi un model de urmat în privința rețetelor sănătoase.” 

Mona Mocanu, artist plastic: „Pentru mine este un real privilegiu faptul că pasiunea mea m-a adus alături de această inițiativă, prin intermediul căreia să am ocazia să dau viață unor instrumente de nutriție atât de utile, care vor face diferența în activitățile de zi cu zi ale persoanelor cu dizabilități de vedere.”

Nestlé subliniază că „mai mult de un miliard de oameni suferă de o formă de dizabilitate din care 95 de milioane sunt copii, conform primului Raport Global al Dizabilității publicat de Organizația Mondială a Sănătății și Banca Mondială în 20211. În țara noastră sunt peste 95.000 de persoane nevăzătoare, dintre care 2.700 sunt copii. Aceste persoane au nevoia să fie integrate, să fie recunoscute și acceptate într-o societate incluzivă, care să le ofere posibilitatea de a fi independente”.

Alături de cele două farfurii pentru mese echilibrate, au fost create și 20 de rețete pentru prânz și cină în format audio, special adaptate din punct de vedere al unităților de măsură și a ingredientelor pentru persoanele cu dizabilități de vedere. Această colecție de rețete sănătoase a fost concepută după principiile NutriPorției și VeggiePorției și cuprinde inclusiv rețete vegetariene și rețete vegane care susțin o alimentație sustenabilă, dar și rețete potrivite pentru copii.

Ghidul „Bine servit” conceput pentru horeca completează instrumentele inițiativei și are ca scop informarea partenerilor din acest sector cu privire la interacțiunea adecvată cu persoanele cu dizabilități de vedere pentru accesibilizarea restaurantelor și cafenelelor. Nevoia de a lua masa în oraș mai des a fost identificată în cadrul workshopurilor realizate de Nestlé și Asociația Nevăzătorilor din România. În cadrul inițiativei a fost creat și „Micul ghid pentru experiențe sănătoase în bucătărie” în limbajul Braille cu sfaturi practice pentru a deveni independent în bucătărie.

Pe siteul https://www.nestle.ro/veggie-nutri-braille pot fi accesate și descărcate toate aceste instrumente. Prin intermediul Asociației Nevăzătorilor din România, aceste instrumente pentru o alimentație sănătoasă vor fi distribuite către persoanele cu dizabilități de vedere din baza de date a asociației.

NutriPorția și VeggiePorția pot fi descărcate de pe siteul nestle.ro și reprezintă ghiduri de cantitate, inspirație și diversitate. Farfuriile arată proporțiile optime și combinațiile potrivite între diferite grupe de alimente, astfel încât toate mesele atât pentru adulți, cât și pentru copii să fie bine echilibrate și să ofere substanțele nutritive necesare. Farfuriile sunt împărțite în trei segmente: 50% legume, 25% proteine animale sau vegetale, nuci și semințe, 25% produse din cereale integrale și cartofi. Conform unui studiu Nestlé din Decembrie 2021, 50% dintre românii din mediul urban consumă cel puțin 1-2 mese pe bază de alimente vegetale pe săptămână, iar 16% cel puțin 3. De asemenea, 41% spun că doresc să crească consumul de alimente pe bază de plante în viitor. Aceste indicii fac VeggiePorția un ghid util pentru toți cei care își cresc consumul de alimente vegetale. 

Descoperă și alte inițiative Nestlé în domeniul alimentației pe www.nestle.ro/nutritie/”.  

NextGenerationEU: Comisia primește din partea României o cerere de plată în valoare de 2,6 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență

Economistul
-
0
NextGenerationEU: Comisia primește din partea României o cerere de plată în valoare de 2,6 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență

Comisia a primit din partea României prima cerere în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru plata a 1,8 miliarde EUR sub formă de granturi și a 789,7 milioane EUR sub formă de împrumuturi (fără prefinanțare).

Reamintim că planul general de redresare și reziliență al României se ridică la 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi și la 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Plățile acordate în cadrul MRR se bazează pe performanțele obținute și depind de realizarea de către România a investițiilor și a reformelor descrise în planul său de redresare și reziliență.

Această primă cerere de plată este condiționată de îndeplinirea a 21 de jaloane care acoperă mai multe reforme și investiții în domeniile eficienței energetice, mobilității durabile, transformării digitale, gospodăririi apelor, îngrijirilor de sănătate, impozitării și pensiilor, educației, justiției și combaterii corupției, sprijinului acordat sectorului privat și sistemului de audit și control legat de Mecanismul de redresare și reziliență.  Comisia are la dispoziție două luni pentru a-și realiza evaluarea.

Ulterior, Comisia va transmite Comitetului economic și financiar (CEF) al Consiliului evaluarea sa preliminară privind respectarea de către România a jaloanelor și a țintelor care sunt necesare pentru ca această plată să poată fi efectuată. Informații suplimentare privind procedura aferentă cererilor de plată în cadrul MRR sunt disponibile în acest document cu întrebări și răspunsuri.

Mai multe informații despre planul de redresare și reziliență al României sunt disponibile aici.

Start-upul fintech Proportunity își propune să strângă 300.000 de euro pe SeedBlink

Economistul
-
0
Start-upul fintech Proportunity își propune să strângă 300.000 de euro pe SeedBlink

Vadim Toader, CEO și cofondator: „Am asigurat investiții de peste
2,3 milioane de euro. Finanțarea va fi folosită pentru marketing și pentru a lansa două produse în 2022”

Proportunity, soluție fintech care îmbină învățarea automatizată și finanțele, își propune să atragă 300.000 de euro pe SeedBlink. Runda de finanțare este susținută de doi investitori principali, Venture Friends și Kibo Ventures, cu un aport de 1,17 mil. euro fiecare. 

Finanțarea va fi utilizată pentru a dubla impactul de marketing și pentru a lansa două noi produse în acest an, Rent to Buy și 0% depozit. 

„Viziunea noastră este de a face cumpărarea de proprietăți la fel de simplă precum închirierea. Produsul actual este conceput pentru persoanele care au un avans de 5%, dar care se străduiesc să acceseze un credit ipotecar suficient de mare pentru a obține casa pe care și-o doresc cu adevărat. Proportunity îi ajută pe clienți să cumpere mai inteligent, datorită tehnologiei noastre de învățare automatizată, și să cumpere mai repede cu ajutorul amplificatorului nostru de ipotecă. Tehnologia de învățare automată îi ajută pe cumpărători să găsească locuințe cu potențial ridicat de creștere, asigurându-i că fac o investiție inteligentă pentru cea mai importantă decizie financiară din viața lor”, afirmă Vadim Toader, CEO și cofondator. „Mă bucur să văd impactul serviciilor noastre și sper că și mai mulți investitori ni se vor alătura în călătoria noastră de a ajuta un milion de persoane de a accesa casele pe care și le doresc până în 2030”, a adăugat Vadim Toader.  

Platforma online Proportunity îmbină învățarea automată și finanțele schimbând sistemul tradițional de împrumuturi din Marea Britanie. Tehnologia permite trierea proprietăților cu potențial ridicat, minimizând în același timp riscul de pierdere. Compania a finanțat deja peste 117 milioane de euro în achiziții de proprietăți din 2018, cu o creștere de 200% de la an la an a numărului de clienți noi. 

„Proportunity se remarcă printre fintech-urile europene și suntem foarte bucuroși să împărtășim această oportunitate de investiție de tip VC cu investitorii noștri. Atât Vadim Toader, cât și Ștefan Borodea sunt reprezentativi pentru fondatorii români de succes din străinătate, care au construit încrederea cu o echipă puternică, o tracțiune mare și VC-uri internaționale de top, cum ar fi VentureFriends și Kibo Ventures. Este interesant pentru noi să avem prima serie Series A+ cu un export de informații românești”, declară Laurențiu Ghenciu, Chief Business Officer la SeedBlink.

Obiectivul pentru 2022: venituri de 4,13 milioane de euro

Compania a fost fondată în 2018 de Vadim Toader, specialist cu peste zece ani de experiență în fintech&servicii financiare și de către Ștefan Boronea, profesionist cu peste 10 ani de experiență în inteligență artificială. Compania este evaluată acum la 42 de milioane de euro. 

Proportunity se adresează mai ales pieței din Regatul Unit, o piață de 1,1 trilioane de euro, însă   până în 2025 intenționează să se extindă și pe segmentul rezidențial din SUA și Europa Centrală. Conducerea estimează venituri de 4,13 milioane de euro în 2022 și de 125 milioane de euro în 2025. 

Proportunity a înregistrat o creștere a portofoliului de 6,4% în ultimii trei ani, pe o piață care a crescut cu 3,2%. În primele luni din 2022, startup-ul a finanțat achiziții de proprietăți de aproape 47 miloane de euro, mai mult cu152% față de aceeași perioadă a anului trecut. 

Echipa Proportunity este formată din 32 de angajați cu experiență vastă în domeniul inteligenței artificiale și al previziunilor și cu un board cu expertiză extinsă în scalarea companiilor care înregistrează creșteri importante. 

Forum de afaceri româno-turc la Camera de Comerţ Bucureşti

Florin Antonescu
-
0
Forum de afaceri româno-turc la Camera de Comerţ Bucureşti

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat un forum de afaceri româno-turc, în contextul vizitei în România a unei misiuni economice formate din 22 oameni de afaceri, organizate de Asociația Balkan-Türksiad din Bursa (Republica Turcia). Forumul, organizat în colaborare cu Consiliul National pentru Întreprinderi Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a fost găzduit de Aula Carol I a Palatului CCIB Business Center.

CCIB informează că „principalele obiective ale evenimentului au vizat promovarea relaţiilor economice și comerciale bilaterale şi identificarea unor oportunităţi de afaceri şi investiţionale de către firmele participante.

Forumul, moderat și deschis de președintele Camerei bucureștene, Iuliu Stocklosa, a fost onorat de prezența membrului Grupului Parlamentar de Prietenie Turcia-România, deputatul Salih Cora, și a vicepreședintelui CNIPMMR, Sebahat Kaya.

Din delegaţia turcă, condusă de Fatih Șakir, președinte al Consiliului Balkan-Türksiad, au făcut parte reprezentanţii unor firme ce activează în: construcții, industria alimentară, producția de mașini și echipamente pentru diverse industrii, inginerie, turism, producția de tablă și produse turnate, industria ușoară, ceasuri și bijuterii.

În deschiderea evenimentului, președintele Camerei bucureștene, Iuliu Stocklosa, a făcut o prezentare succintă a economiei româneşti, în structură şi dinamică, punctând potenţialul economic al Capitalei, oraş care concentrează aproape un sfert din firmele înregistrate în ţara noastră. De asemenea, a vorbit oaspeţilor despre activitatea și serviciile CCIB, dar şi despre importanța pe care o acordă Camera bucureșteană promovării contactelor economice cu oamenii de afaceri din Republica Turcia, principalul partener economic din zona extracomunitară al ţării noastre. 

La rândul său, Salid Cora a subliniat atenția acordată de țara sa dezvoltării relațiilor diplomatice, economice, culturale și politice cu România și a punctat interesul deosebit al oamenilor de afaceri turci pentru piața țării noastre, atât în ceea ce privește investițiile, cât și activitatea de import-export. Totodată, a apreciat importanța organizării unor astfel de evenimente pentru apropierea celor două comunități de business. 

Conducătorul delegaţiei turce, Fatih Șakir, a făcut o prezentare amplă a orașului Bursa, al patrulea oraș al Turciei, după numărul de locuitori, cu accent pe potenţialul economic al acestuia, în context regional și național. Reprezentantul Balkan-Türksiad a subliniat dezvoltarea puternică în regiune a industriei auto și de piese auto, industriei ușoare, agriculturii și industriei de prelucrare a produselor alimentare, dar și a celei constructoare de mașini și echipamente, domenii care oferă oportunităţi importante de cooperare pentru companiile din ambele țări.

În a doua parte a evenimentului, oaspeţii au intrat în dialog cu reprezentanţii firmelor româneşti care au răspuns invitaţiei CCIB.

Atât în timpul Forumului, cât și în convorbirile B2B au rezultat oportunități de afaceri care ar putea conduce la noi contacte și posibile contracte care să contribuie la internaționalizarea afacerilor firmelor românești interesate. CCIB are încheiate 7 acorduri de colaborare cu camere de comerț sau industrie din Turcia, cel mai recent semnat la 31 martie a.c. cu Camera de Industrie din Ankara. În cazul în care reprezentanți ai mediului de afaceri din București, dar și din alte zone ale țării sunt interesați să-și internaționalizeze afacerile cu parteneri din Turcia sunt invitați să contacteze Serviciul Relații Internaționale al CCIB. Din aceeași sursă se pot obține informații relevante și utile cu privire la promovarea afacerilor pe piețele Statului Libia, Republicii Kârgâze și Republicii Islamice Iran, obținute recent în cadrul evenimentelor organizate la sediul CCIB”.

CCIB reamintește că „Republica Turcia este principalul partener comercial al României între statele din afara Uniunii Europene (UE). La export, Turcia reprezintă principala piață de absorbție a mărfurilor trimise din România în spațiul extracomunitar, iar la import a doua piață de provieniență a mărfurilor intrate în țara noastră din afara UE (după R. P. Chineză). La 31 martie 2022, volumul total al schimburilor comerciale româno-turce (date disponibile) a fost de 2,2 miliarde USD (+18,1% comparativ cu primul trimestru al anului trecut), din care 0,8 mld. USD export (+4,1%) și 1,4 mld.USD import (+27,7%).

La 31 aprilie 2022, în România erau înregistrate 17.017 firme cu capital turcesc, reprezentând 7,1% din totalul firmelor cu capital străin din țara noastră (locul 3, după Italia și Germania), cu un capital social subscris în valoare de 0,9 mld. USD, care plasează Turcia pe locul 15 între statele investitoare în țara noastră”.

Foto: CCIB

Alexander Pitchka, noul General Manager al JTI România

Economistul
-
0
Alexander Pitchka, noul General Manager al JTI România

 

Alexander Pitchka este noul General Manager al JTI România, Moldova și Bulgaria, din mai 2022. 

Alexander Pitchka s-a alăturat JTI în 1997, în cadrul Global Supply Chain din Ucraina. A ocupat diverse poziții în departamentul Finanțe al companiei și a lucrat, de asemenea, într-o serie de alte țări, printre care Coreea și Rusia. În 2012, s-a mutat la Geneva, unde a condus Departamentul Financiar pentru Regiunea Europa centrală a JTI. În 2013, a devenit Regional Chief Financial Officer pentru Regiunea Europa de Est, inclusiv câteva țări din Asia. În 2018, Alexander a fost numit General Manager în Georgia, Armenia și Azerbaidjan, iar în 2020, a preluat rolul de General Manager al JTI Kazahstan, Asia Centrală și Mongolia.

„JTI va aniversa în curând 30 de ani în România, iar eu sunt mândru să preiau conducerea într-o țară în care înregistrăm rezultate robuste, care vor sta la baza succesului viitor. Avem peste 30% cotă de piață și continuăm să creștem organic. JTI este în categoria mare: contribuabil major, producător important și exportator de seamă. De asemenea, compania are o reputație solidă. Contribuția noastră la promovarea culturii japoneze în România a fost recunoscută la cel mai înalt nivel de Ministrul Afacerilor Externe din Japonia. JTI a fost prima companie de tutun care a semnat cu autoritățile de aplicare a legii un parteneriat anti-contrabandă, rămânând un partener de nădejde în acest domeniu. Împreună cu echipa profesionistă pe care am găsit-o aici, vom continua să dezvoltăm mărcile, oamenii și să fim implicați în comunitate, așa cum am am făcut de-a lungul a trei decenii”, a declarat Alexander Pitchka. 

Echipa de management din România coordonează și afacerile JTI din Moldova și Bulgaria.

JTI este una dintre primele companii multinaționale stabilite local, încă din 1993 și a investit până acum în România peste 250 milioane de euro. 

Fabrica JTI din București exportă produse în circa 50 de țări din toată lumea. 

JTI are peste 1.200 de angajați în sediul din București, fabrică și birourile de vânzări din toată țara, și este Angajatorul numărul unu în România, potrivit evaluării realizate de Top Employers Institute, care include 23 companii pe plan local.


JTI și-a început activitatea în România în 1993 (ca R.J. Reynolds) și a fost una dintre primele companii multinaționale care a investit local. JTI se implică activ în comunitate: compania este partener al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), al Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), al „Turneelor de poveste” – serie de turnee muzicale în orașele mici, al Festivalului SoNoRo, al proiectelor CoolSound și Aplauze pentru poet, precum și sponsor oficial al Gigi Căciuleanu Romania Dance Company. JTI a fost premiată recent de Ministerul de Externe din Japonia pentru promovarea culturii nipone în România. JTI sprijină Grădina Japoneză din Herăstrău, Căsuța de Ceai din Muzeul Național de Artă și Centrul de Studii Româno-Japoneze din cadrul Universității Româno-Americane. „Întâlnirile JTI”, eveniment lansat în anul 2000, a devenit un brand cultural național în dansul contemporan. Compania susține, din anul 2000, Bursele JTI pentru Jurnaliști, fiind de asemenea partener al Internship 2.0. Din 1998, se desfășoară programul Seniorii JTI, prin care 45 de vârstnici din Sectorul 2 primesc zilnic alimente și medicamente, iar de-a lungul anilor compania a colaborat și colaborează cu Samusocial, Ateliere fără frontiere, ARC, SoSiSeSa și alte organizații neguvernamentale, sprijinind proiecte sociale prin care sunt susținute persoane din categorii defavorizate în diverse zone ale țării.
JTI este unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun și produse pentru vapat, cu operațiuni în peste 130 de țări. Cu sediul la Geneva, Elveția, JTI are peste 40.000 de angajați, fiind membră a grupului Japan Tobacco. Pentru mai multe informații, vizitați www.jti.com.

Sondaj INSCOP: Românii consideră Rusia vinovată pentru războiul din Ucraina

Economistul
-
0
Sondaj INSCOP: Românii consideră Rusia vinovată pentru războiul din Ucraina

Conform ultimului sondaj INSCOP Research, realizat la solicitarea New Strategy Center, majoritatea covârșitoare a românilor consideră Rusia drept vinovată pentru războiul din Ucraina, susține trimiterea de trupe NATO în România și crede că resursele de gaz de la Marea Neagră vor aduce independența energetică a României.

Vinovatul pentru războiul din Ucraina

Întrebați cine cred că este principalul vinovat de declanșarea războiului din Ucraina, 71,2% dintre români menționează Rusia. Urmează SUA (10,4%), Ucraina (4,5%), NATO (3,9%)  și UE (1,7%). Nu știu sau nu răspund 8,3%.

Cine ar câștiga războiul din Ucraina

Întrebați cine cred că va câștiga războiul din țara vecină, 50,3% dintre respondenți apreciază că Ucraina, 26,1% Rusia, iar 23,5% nu știu sau nu răspund.

Liderii ruși și crimele de război

87,3%  dintre români sunt de acord cu afirmația „Liderii ruși ar trebui să fie condamnați pentru crimele de război din Ucraina”, 7,7% își exprimă dezacordul și 4,9% nu știu sau nu răspund.

Utilizarea de către Rusia a armelor nucleare

21,9% dintre români sunt de acord cu afirmația „Rusia va folosi arme nucleare în Ucraina pentru a câștiga războiul”, timp ce 73,5% nu cred că Rusia va folosi arme nucleare în Ucraina. 4,5% nu știu sau nu răspund.

Ipoteza ocupării Republicii Moldova

22,7% dintre români cred că Rusia va ocupa Republica Moldova, în timp ce mai mult de două treimi (68,7%) nu sunt de acord cu acest lucru. 0,3% nu știu sau nu răspund.

Trimiterea de trupe NATO în România

65% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO și SUA trimit mai multe trupe în România, deoarece ne apără de Rusia (în creștere față de februarie 2022, când 59,2% dintre români împărtășeau această părere). 31,7% au o părere proastă, deoarece sunt de părere că trimiterea de trupe NATO și SUA în România va supăra Rusia (în scădere față de 35,4% în februarie 2022). 3,4% nu știu sau nu răspund  (față de 5,4% în februarie 2022).

Atitudinea României în cadrul NATO

Întrebați ce cred că ar trebui să facă România dacă un stat NATO ar fi atacat, 51,2% dintre români sunt de părere că România trebuie își îndeplinească obligațiile de stat de membru NATO si sa ajute militar aliatul atacat (similar cu situația din februarie 2022 când 51,1% împărtășeau această opinie), 28% sunt de părere că România nu trebuie să participe la război, dar să trimită ajutoare medicale și hrană (față de 27,7% în februarie 2022), iar 15,9% sunt de părere că trebuie să rămână neutră (față de 12,2% în februarie 2022). 3% cred că ar trebui să iasă din NATO (față de 6,2% în februarie 2022), în timp ce 1,9% nu știu sau nu răspund (față de 2,8% în februarie 2022).

Ipoteza ieșirii României din Uniunea Europeană

Cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană doar 14,6% dintre respondenți (în scădere semnificativă față de februarie 2022 când 22,4% erau de această părere), în timp ce 83% se opun unui Ro-Exit (în creștere puternică față față de februarie 2022 când  74,7% aveau această opinie) și 2,4% nu știu sau nu răspund.

Ipoteza ieșirii României din NATO

Doar 11,9% dintre respondenți (față de 15,7% în februarie 2022) cred că România ar trebui să iasă din NATO, în timp ce 86% cred că România trebuie să rămână în NATO (față de 81,2% în februarie 2022). 3,2% nu știu sau nu răspund.

Achizițiile de armament din SUA

50,5% dintre români consideră că achizițiile de armament avansat din SUA ajută la întărirea Armatei României. Procentul este în ușoară creștere față de februarie 2022 când 48,5% dintre români susțineau acest punct de vedere. Achizițiile de armament avansat din SUA ajută doar la creșterea profiturilor producătorilor de armament în opinia a 41,5% dintre respondenți (45% susțineau acest punct de vedere în februarie 2022),  8,1% nu știu sau nu răspund (6,5% în februarie 2022).

Percepții asupra armatei ruse

Reputația armatei ruse pare să fi fost serios afectată de războiul din Ucraina. În mai 2022, doar 32% dintre români mai consideră că „Dacă ar dori, armata Rusiei ar ajunge în cinci zile la București.” Comparativ, în februarie 2022, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, procentul celor care erau de acord cu această afirmație era aproape dublu (61,2%). Două treimi dintre români (65,7%) nu cred că dacă ar dori, armata Rusiei ar ajunge în cinci zile la București (36% erau în dezacord cu această afirmație în februarie 2022). 2,3% reprezintă procentul non-răspunsurilor (2,85% în februarie 2022).

Rusia apără valorile tradiționale

Și procentul celor care consideră că „Rusia apără valorile tradiționale în fața decadenței morale a țărilor occidentale” s-a redus drastic. Doar 24,7% dintre români mai cred acest lucru în mai 2022 față 41,4% în februarie 2022. Astăzi, două treimi dintre români (67,5%) nu mai cred că Rusia apără valorile tradiționale în fața decadenței morale a Occidentului (50.6% în februarie 2022). 7,9% reprezintă procentul non-răspunsurilor (7,95 în februarie 2022).

Gazul de la Marea Neagră și independența energetică a României

Procentul românilor care cred că prin exploatarea resurselor de gaz natural din Marea Neagră, România nu va mai fi dependentă de importurile din Rusia a crescut spectaculos, ajungând la 66,9% (față de 53,2% în februarie 2022).  26,7% cred că gazul din Marea Neagră, dacă este extras, mai degrabă va fi vândut în Occident, nu va rămâne în România. Nu știu sau nu răspund 6,4% dintre respondenți.

 

Prezentarea grafică a sondajului din mai 2022 poate fi descărcată la: https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2022/06/02.06.22-Raport-Inscop-prezentare-publica.pdf

Datele au fost culese în perioada 16-21 mai 2022, metoda de cercetare fiind interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.

„Acordul secolului” față în față cu dezacordul european: impozitul pe venitul multinaționalelor mai are de așteptat

Economistul
-
0
„Acordul secolului” față în față cu dezacordul european: impozitul pe venitul multinaționalelor mai are de așteptat

_________________

Raluca Popa, Partener Asociat,
Asistenţă fiscală şi juridică EY România
Adrian Rus, Partener, liderul departamentului
Preţuri de transfer, EY România

Este pentru a treia lună consecutiv când miniştrii de finanțe ai țărilor europene nu reușesc să obțină unanimitatea voturilor în proiectul de Directivă privind implementarea Pilonului 2 al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) – impozitul minim global. Cu alte cuvinte, așa cum arată lucrurile la acest moment, „acordul secolului”, ce ar fi trebuit să oblige multinaționalele să plătească o cotă efectivă de impozit pe profit de 15% chiar acolo unde își realizează veniturile, este în întârziere semnificativă și nu are nicio speranță să fie implementat anul viitor.

Acordul, semnat în octombrie 2021 de peste 140 de țări membre ale OCDE, a fost inițial stabilit pentru implementare în 2023. Franța chiar a făcut din adoptarea Directivei europene care să transpună prevederile acordului OCDE o prioritate. Dar, deși aflată pe agenda Ecofin la fiecare reuniune din martie 2022 încoace, Directiva nu reușește să întrunească unanimitatea. Iar dezacordul vine, în mod surprinzător, nu din partea statelor ce au avut rezerve în discuțiile inițiale – Ungaria sau Irlanda, ci din partea Poloniei.

Practic, acordul OCDE se bazează pe o soluție în doi piloni. 

Pilonul I prevede ca o cotă parte din profiturile realizate de multinaționale să se aloce spre impozitare în acele țări în care companiile respective derulează activități comerciale și realizează profituri, indiferent dacă au sau nu prezență fizică acolo. În cadrul acestui pilon vor intra întreprinderile multinaționale cu vânzări globale de peste 20 de miliarde EUR și profitabilitate de peste 10%. În continuare, se va evalua dacă profiturile realizate peste acest prag minimal de 10% sunt impozitate în statul care le generează, în caz contrar efectuându-se o realocare parţială a drepturilor de impozitare. 

Cu alte cuvinte, țările care vor beneficia de pe urma implementării pilonului I sunt cele din care companiile vizate obțin venituri, dar care nu au în prezent dreptul să le taxeze profiturile asociate sau care impozitează marginal aceste profituri. Deoarece anumite concepte sunt agreate la nivel de principiu, impactul concret va putea fi estimat doar atunci când vor fi definite clar criteriile în funcție de care se va realiza realocarea drepturilor de impozitare și după ce recomandările OCDE vor fi transpuse în legislația europeană și/sau națională.

Pilonul II a introdus ideea unei cote minime de impozit pe profit la nivel global de 15%, care se estimează că va genera anual aproximativ 150 de miliarde de USD venituri fiscale suplimentare guvernelor. Alte beneficii sunt așteptate din stabilizarea sistemului fiscal internațional și din creșterea predictibilității pentru contribuabili și administrațiile fiscale.

Textul Directivei, ce ar trebui să stabilească cum anume se va implementa acordul în țările membre ale UE, a ajuns și în Parlamentul European, care, la mijlocul lunii mai 2022, anunța că este de acord, în principiu, cu propunerile Comisiei pentru calendarul implementării. În același timp, însă, parlamentarii au anunțat că raportul ce urmează să fie votat solicită o revizuire a pragului de la care unei companii multinaționale trebuie să i se aplice aceste reguli, fără să precizeze vreo valoare. De asemenea, eurodeputaţii au anunțat că doresc o evaluare a impactului acestei legislații asupra țărilor în curs de dezvoltare. „Bineînțeles, un compromis nu e niciodată perfect și nimeni nu este deplin mulțumit cu el, însă rămâne un acord istoric […]. Mai presus de orice, nu trebuie să ținem pe loc această evoluție istorică”, a spus autoarea raportului, Aurore Lalucq (S&D, Franța), vorbind la o reuniune a Comisiei din 20 aprilie 2022, care a fost citată într-un comunicat al PE. 

În același comunicat, parlamentarii europeni arată că reformele fiscale internaționale sunt necesare, mai ales în contextul în care există o serie de dovezi care arată că sunt multinaționale care își transferă profiturile în țări în care au puțini angajați și operațiuni, dar în care beneficiază de un tratament fiscal preferențial.

Astfel, multinaționalele plătesc mai puține taxe, dar fac acest lucru în detrimentul țărilor care se străduiesc să finanțeze investițiile sau beneficiile sociale.

Lucrurile nu sunt foarte clare nici din partea SUA, care, la rândul său, semna nerăbdătoare acordul în octombrie 2021 și era un militant fervent. Declarații recente vorbesc, însă, despre impactul negativ pe care l-ar putea avea prevederile acordului, așa cum au fost ele dezvăluite în comentariile tehnice publicate de OCDE în ultimele luni. Astfel, susțin diferite grupuri de afaceri, inclusiv Camera de Comerț, Silicon Valley Tax Directors Group și Business Roundtable acest acord ar putea afecta totul, de la stimulente pentru energie verde, până la credite pentru locuințe la prețuri accesibile în SUA. Opoziția internă tot mai mare față de acord amenință implementarea sa în SUA și demonstrează că, chiar și după luni de negocieri, participanții la proiect au încă viziuni contradictorii cu privire la ceea ce este menit să realizeze acesta. 

Mai mulți specialiști s-au pronunțat și asupra felului în care OCDE a redactat prevederile Pilonului I. Cea mai importantă critică se referă la faptul că mecanismul de calcul se bazează pe standarde contabile, nu pe reguli fiscale. Companiile își raportează rezultatele financiare folosind standarde de contabilitate. Aceste standarde nu sunt aceleași cu regulile fiscale, care definesc o bază de impozitare care poate fi ajustată. Pentru a soluționa aceste divergențe, regulile model impun ca mii de ajustări să fie făcute asupra rezultatelor contabile pentru a determina rata efectivă de impozitare pentru fiecare entitate din grup. Fapt care ne așteptăm să genereze un volum foarte mare de muncă. 

În plus, noile reguli par să nu mai corespundă scopului comunicat inițial – acela de a stopa transferul profiturilor către țările cu impozitare redusă, ci intervin în politicile fiscale interne. Astfel, dacă un guvern decide să introducă reduceri de cote sau să ofere facilități pentru a ajuta la stimularea anumitor activități, dacă stimulentele fac ca rata efectivă de impozitare să scadă sub 15%, este posibil ca impozitul minim să anuleze această facilitate. De fapt, regulile acordă OCDE dreptul de veto asupra deciziilor de politică fiscală luate de guvernele suverane, și asta pentru o inițiativă care trebuia să abordeze practicile fiscale agresive la nivelul marilor grupuri multinaționale.

De asemenea, mai mulţi specialişti consideră că taxa încalcă principiile fundamentale ale politicii fiscale de corectitudine și neutralitate. Contribuabilii care se află în condiții similare ar trebui să aibă o povară fiscală similară. Cu toate acestea, conform acestor reguli, un grup corporativ cu venituri anuale puțin peste pragul de 750 de milioane EUR (aproximativ 825 milioane USD) se va confrunta cu taxe suplimentare și o povară masivă de conformare. Pe de altă parte, trebuie ţinut cont că aceasta nu este prima măsură care se adresează grupurilor multinaţionale ce depăşesc anumite criterii de mărime, după cum există şi regimuri sau cote de impozitare specifice pentru companiile mici. 

De aceea, poate că această amânare va acorda OCDE şi CE dă timpul necesar pentru a regândi măsurile și a le face cu adevărat funcționale.

1...1.0491.0501.051...2.014Pagina 1.050 din 2.014