Tehnologiile care utilizează inteligența artificială, cum ar fi învățarea automată și analiza datelor, ar putea transforma lanțul valoric al cererilor de despăgubire și ar putea îmbunătăți rezultatele pentru clienți

Industria asigurărilor riscă să piardă până la 170 de miliarde de dolari în următorii cinci ani din cauza experiențelor slabe legate de soluționarea cererilor de despăgubire. În plus, ineficiența proceselor de subscriere ar putea costa industria încă 160 de miliarde de dolari în aceeași perioadă, potrivit unui nou studiu Accenture.

Raportul “Why AI in Insurance Claims and Underwriting?” are la bază sondaje efectuate în rândul a peste 6.700 de asigurați din 25 de țări, peste 120 de directori de asigurări din 12 țări și a peste 900 companii de asigurări cu sediul în SUA. Studiul analizează modul în care industria asigurărilor răspunde la cele mai recente schimbări ale pieței, la presiunea exercitată de noii concurenți, la provocările cu care se confruntă asigurătorii precum și la modul în care tehnologiile de inteligență artificială (AI) pot fi aplicate pentru a satisface nevoile clienților.

Raportul a constatat că o treime (31%) dintre reclamanți nu au fost mulțumiți de experiențele lor în materie de soluționare a cererilor de despăgubire pentru asigurările auto și de locuință din ultimii doi ani. Din acest procent de 31%, șase din zece (60%) au menționat probleme legate de timpul de soluționare, iar 45% au menționat probleme legate de procesul de încheiere.

Nemulțumirea legată de experiența de soluționare a cererilor de despăgubire este un motiv cheie care îi determină pe clienți să schimbe asigurătorul. Aproape o treime (30%) dintre reclamanții nemulțumiți au declarat că au schimbat asigurătorul în ultimii doi ani, iar alți 47% au declarat că intenționează să facă acest lucru. În general, consumatorii care au declarat că nu sunt pe deplin mulțumiți ar putea reprezenta până la 34 de miliarde de dolari în prime anuale, sau până la 170 de miliarde de dolari în următorii cinci ani.

Raportul arată că tehnologiile pe bază de inteligență artificială ar putea îmbunătăți procesul de soluționare a cererilor de despăgubire. Spre exemplu, 79% dintre directorii de despăgubiri intervievați au declarat că sunt de părere că automatizarea, AI și analiza datelor bazată pe învățarea automată pot aduce valoare pe întregul lanț valoric al despăgubirilor – de la semnalarea despăgubirilor frauduloase, la evaluarea daunelor și estimarea pierderilor, rezervarea, ajustarea, optimizarea procesării și subrogarea. Cu toate acestea, adoptarea acestor tehnologii a fost lentă până în prezent, doar aproximativ o treime (35%) dintre directorii de despăgubiri declarând că organizațiile lor sunt avansate în utilizarea acestor tehnologii. Totuși, acest lucru s-ar putea schimba, deoarece aproape două treimi (65%) dintre companiile de asigurări intenționează să investească 10 milioane de dolari sau mai mult în aceste tehnologii în următorii trei ani, acordând prioritate aplicațiilor bazate pe inteligența artificială și tehnologiilor de automatizare, potrivit directorilor de daune intervievați.

Raportul a constatat, de asemenea, că asigurătorii ar putea reduce costurile operaționale de asigurare prin adoptarea tehnologiilor de inteligență artificială, realizând câștiguri de eficiență de până la 160 de miliarde de dolari până în 2027. Întrucât în prezent asigurătorii se confruntă cu sisteme îmbătrânite și procese ineficiente, cercetarea a constatat că până la 40% din timpul lor este petrecut în activități secundare și administrative – o pierdere anuală de eficiență cuprinsă între 17 și 32 de miliarde de dolari. Mai mult de jumătate (60%) dintre asigurătorii chestionați consideră că ar putea fi aduse îmbunătățiri calității proceselor și instrumentelor organizațiilor lor.

„Inteligența artificială nu mai este o tehnologie a viitorului, ci o capacitate pe care mulți inovatori în domeniul asigurărilor o pun deja la treabă pentru a oferi experiențe mai bune clienților și pentru a-și crește forța de muncă„, a declarat Kenneth Saldanha, care conduce grupul Accenture pentru industria asigurărilor la nivel global. „Pe măsură ce oamenii și inteligența artificială colaborează din ce în ce mai strâns în domeniul asigurărilor, companiile vor putea să remodeleze modul în care operează, devenind mai eficiente, mai fluide și mai adaptabile. Companiile care au luat decizia de a implementa tehnologiile AI vor putea crea un avantaj competitiv susținut.”

Citiți raportul complet, “Why AI in Insurance Claims and Underwriting?” pentru a înțelege modul în care tehnologiile AI pot fi aplicate la scară largă în asigurări.

Metodologia de cercetare

Raportul se bazează pe patru sondaje privind cererile de despăgubire și subscrierea în domeniul asigurărilor, analizând atât experiențele clienților și ale angajaților, cât și modul în care răspund asigurătorii:

• Un sondaj realizat pe 6,754 de asigurați din 25 de țări cu privire la cele mai recente experiențe în ceea ce privește depunerea de cereri de despăgubire pentru asigurări auto și de proprietate;
• Un sondaj efectuat în rândul a 128 de directori de asigurări din 12 țări cu privire la strategiile organizațiilor lor de despăgubiri;
• Un sondaj realizat în colaborare cu The Institutes, un furnizor de educație în domeniul asigurărilor, în rândul a 434 de societăți de asigurări de bunuri și de răspundere civilă cu sediul în SUA; 
• Un sondaj realizat în rândul a 500 de societăți de asigurări de viață cu sediul în SUA privind adoptarea tehnologiei.

Pentru a ajunge la valoarea de 170 de miliarde de dolari a primelor la risc, Accenture a folosit datele unui sondaj realizat pe baza a 6,700 de solicitanți de despăgubiri, analizând piața globală a asigurărilor auto personale și de proprietate pentru a calcula volumul anual al primelor și procentul de persoane care fac o cerere de despăgubire anual. Aceste date au fost utilizate împreună cu datele din sondajul de opinie al consumatorilor referitoare la procentul de persoane care au declarat că nu sunt pe deplin mulțumite de experiența lor în materie de reclamații și cei care au declarat că, în urma nemulțumirii lor, au schimbat asiguratorul sau vor face acest lucru în următorii cinci ani. Accenture a folosit o abordare similară pentru efectua calculele în urma cărora s-a ajuns la valoarea de 160 de miliarde de dolari privind creșterea eficienței în asigurări – luând în considerare volumele anuale de prime personale, comerciale și de viață și costurile alocate cu angajații din domeniul asigurărilor pentru a determina un raport al cheltuielilor de subscriere. Câștigurile de eficiență au fost calculate ca fiind de 0,5-1 puncte procentuale din rata cheltuielilor, reprezentând între 9 și 15 miliarde de dolari pe an la nivel global.

Piața neagră a țigaretelor a continuat să scadă și în iulie până la 6,1% din totalul consumului, comparativ cu 7,1% în  mai, conform studiului realizat de compania Novel. Procentul reprezintă un nou record istoric, fiind cel mai mic nivel înregistrat de la demararea cercetării comerțului ilegal cu produse din tutun, în anul 2008. 

„În luna iulie, piața neagră a scăzut la nivel național cu 1 p.p. De remarcat scăderea semnificativă a comerțului ilicit în partea de nord-est a țării, cu 13,4 p.p. față de mai, până la 13,3%, cel mai mic procent înregistrat în această zonă, cu toate că regiunea este în continuare cea mai afectată de contrabandă. Pe de altă parte, în regiunea sud-est piața neagră a crescut cu 3,9 p.p. până la 7,2%. Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, țigaretele etichetate ca fiind destinate Duty Free dețin cea mai mare pondere, de peste 50%, surclasând „cheap whites”, care au reprezentat până acum principala sursă”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

„Contrabanda a atins un minim istoric de 6,1% din totalul pieței de tutun, un rezultat al eforturilor continue ale autorităților de aplicare a legii. Cu toate acestea, traficul ilicit continuă să reprezinte un risc serios la adresa dezvoltării economice și a siguranței comunităților. În primul rând, contrabandiștii își diversifică în continuu metodele. Astfel, potrivit Europol, în Uniunea Europeană există peste 5.000 de grupări de crimă organizată specializate în operațiuni transfrontaliere coordonate online. În al doilea rând, în România s-a intensificat activitatea de contrafacere: doar în 2022 au fost identificate și închise cinci fabrici ilegale de produse din tutun de pe teritoriul țării. De aceea, dincolo de bine-venitele modificări recente ale Codului Fiscal, prin care a fost creat un calendar de creștere predictibilă a accizelor pentru toate categoriile de produse din tutun, este nevoie ca autoritățile să acorde o atenție sporită și noilor forme de contrabandă. Pe fondul reducerii pieţei negre, BAT a plătit la bugetul de stat în 2021 cu circa 1,25 miliarde de lei mai mult faţă de anul precedent, ajungând la circa 11 miliarde de lei contribuţii prin accize şi taxe”, a declarat Ileana Dumitru, Director juridic și relații publice al Ariei Europa Centrală și de Sud în cadrul BAT.

„Novel înregistrează un minim al contrabandei, dar și schimbări semnificative în structura provenienței țigaretelor de pe piața neagră. Creșterea ponderii produselor tip Duty Free, din care o treime reprezintă produse destinate magazinelor din Republica Moldova, arată că este necesară o cooperare mai strânsă a autorităților de aplicare a legii din România cu cele din țările vecine și un cadru legislativ anti-contrabandă unitar în regiune. JTI va continua să sprijine autoritățile în activitățile pe care le desfășoară pentru combaterea comerțului ilicit. Recent, JTI și Poliția de Frontieră au reînnoit Protocolul de colaborare semnat în 2013, prin care sunt prevăzute suport logistic, expertiză și traininguri specifice pentru identificarea produselor contrafăcute, pe baza elementelor de siguranță ale mărcilor. JTI va continua colaborarea constructivă cu celelalte autorități de aplicare a legii, precum și campaniile publice anti-contrabandă derulate anual din 2010, în parteneriat cu Vama, Poliția de Frontieră și Poliția”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria.

„România a făcut pași importanți în menținerea comerțului ilegal cu țigarete sub 10%, nivelul mediu din Uniunea Europeană. Este una dintre condițiile esențiale pentru a avea un mediu de afaceri echitabil, în contextul în care piața neagră a țigaretelor rămâne o realitate, iar contrabanda este principalul factor disturbator. Scăderea comerțului ilicit în România are ca efecte directe pozitive creșterea vânzărilor în piața legală și, implicit, majorarea contribuțiilor virate către bugetul statului. De asemenea, reducerea nivelului contrabandei ne permite să continuăm investițiile, să fim un angajator de top, să ne adaptăm la dinamica pieței și să ne dezvoltăm în mod sustenabil. Angajamentul nostru ferm se reflectă și în planul de investiții: doar în perioada 2022-2023, 100 de milioane de dolari au fost alocați, suplimentar, în procesul de transformare a fabricii noastre din Otopeni, după ce prima investiție de 500 de milioane de dolari a fost deja finalizată.”, a declarat Dragoș Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.

„Începând din noiembrie 2021, contrabanda continuă să scadă, ceea ce demonstrează că nu este vorba despre o fluctuație de conjunctură, ci de un trend real. Este un fapt îmbucurător, mai ales în condițiile actuale, când este imperios necesar ca România sa-și păstreze frontierele sigure, în beneficiul securității țării, a creșterii veniturilor bugetare, precum și a siguranței propriilor cetățeni. Acest nivel ar putea fi menținut și datorită recentelor îmbunătățiri legislative, care prevăd pentru Poliție și Jandarmerie atribuții de control al contravenienților din piețe, oboare, stații de metrou, zone unde se desfășoară de obicei comerțul ilegal”, a declarat  Adrian Pirau, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania.

„După cum arată ultimele date ale studiului Novel, cu privire la piața ilicită de produse din tutun din România, respectiv trendul descrescător al acesteia, ne propunem să menținem nivelul mediu al pieței negre la minimul istoric din ultimii 15 ani. Autoritatea Vamală Română a desfășurat acțiuni specifice de combatere a traficului ilegal cu țigarete și produse din tutun, atât cu forțe proprii, cât și în colaborare cu alte instituții și autorități de aplicare a legii. Astfel, în primele 7 luni ale anului 2022, echipele de supraveghere și control vamal de la nivel central, regional și local au confiscat un număr de 10,42 milioane de țigarete și peste 27 de tone de tutun de narghilea”, a declarat Președintele Autorității Vamale Române, Bogdan Lari Mihei.

„Acțiunile de amploare derulate pentru combaterea contrabandei se reflectă în datele consemnate de Novel. În primele șapte luni ale anului în curs, am reușit să înregistrăm rezultate foarte bune care constau în capturi semnificative de țigarete și destructurarea de rețele de crimă organizată. În perioada ianuarie – iulie au fost reținute în vederea confiscării, aproximativ 1,6 milioane de pachete cu ţigări de contrabandă, precum şi aproximativ 30.000 kg de tutun şi tutun pentru narghilea.  Eforturile în vederea reducerii fenomenului traficului ilegal vor continua la fel de susținut, în colaborare cu toate instituțiile statului cu competențe în combaterea contrabandei.”, a declarat inspectorul general al Poliției de Frontieră, comisar şef de poliţie Victor-Ştefan Ivaşcu.

„La nivel național, polițiștii structurilor de investigare a criminalității economice, împreună cu polițiști ai celorlalte structuri din cadrul Poliției Române, continuă acțiunile pentru prevenirea și combaterea contrabandei cu tutun și produse din tutun, pe întreg teritoriul național. Când este posibil, rezultatele sunt mediatizate, în vederea descurajării persoanelor implicate în contrabandă. Ne dorim ca traficul ilicit de țigarete să scadă și mai mult, acesta fiind într-un trend descendent încă din anul 2021”, a declarat directorul Direcției de Investigare a Criminalității Economice, chestor de poliţie Aurel Dobre.

În 2021, companiile de tutun au virat la bugetul statului peste 19,85 miliarde lei, în creștere cu 13% față de 2020. 

Banca Transilvania domina clar editia din august a clasamentului celor mai populare societati listate in Romania in randul investitorilor individuali de la Bursa de Valori Bucuresti

Daca in luna mai era inlocuita de societatea Teraplast S.A. in varful clasamentului BVBescu Retail Pulse Chart, Banca Transilvania revine pe primul loc la editia din luna august, dominand clar topul celor mai populare societati listate la Bursa de Valori Bucuresti in viziunea investitorilor individuali, atragand voturile a 70% dintre participantii la sondaj.

Nuclearelectrica S.A. ajunge pentru prima data pe pozitia a 2-a in cei aproape 2 ani de cand este realizat clasamentul, obtinand un procent de 65% dintre voturi.

Podiumul este completat de OMV Petrom, care castiga o pozitie, de pe locul 4 pe care il ocupa editia trecuta. Teraplast S.A., societate care a dominat clasamentul in ultimul an, coboara 3 pozitii, ajungand pe locul 4.

One United Properties reintra in Top 10, in timp ce Arobs Transilvania Software coboara 3 locuri pana pe 13.

Clasamentul a fost realizat in luna august 2022 de site-ul bvbescu.ro, cu ocazia evenimentului „The Power Table – Cum arata rezultatele financiare pe Trimestrul II 2022 si cum investim”, care va avea loc pe data de 31 august 2022.

Atentia investitorilor, focusata asupra companiilor care au avut cel mai mult de beneficiat din cresterea pretului la energie

Impulsionati de rezultatele foarte bune obtinute de 3 dintre societatile din energie listate la bursa, investitorii de retail au dus Nuclearelectrica S.A. si OMV Petrom S.A. pe locurie 2, respectiv 3 ale clasamentului BVBescu Retail Pulse Chart.

Romgaz S.A. continua sa castige atentia investitorilor, reusind in luna august sa urce o pozitie, pana pe locul 8, in timp ce Conpet S.A. are parte de o crestere semnificativa, urcand 9 locuri si intrand in Top 20, pe locul 17. Transgaz S.A. ramane si ea in Top 20, ocupand locul 19, in timp ce Transelectrica S.A. coboara 2 pozitii pana pe locul 30.

Desi fost afectata de cresterea pretului energiei electrice, fapt care a dus la publicarea unor rezultate financiare slabe pentru primele 6 luni din 2022, societatea Electrica S.A. continua sa castige atentia investitorilor de retail, reusind o urcare de 4 pozitii in luna august, de pe locul 17 pe 13.

Simtel Team S.A., societate care activeaza in domeniul energiei verzi, ramane la jumatatea clasamentului, coborand 3 pozitii pana pe locul 25.

Care sunt companiile de pe Piata Aero cele mai apreciate de investitorii individuali

Desi au intrat intr-un con de umbra in ultimul an, cateva companii listate pe Piata AeRO reusesc sa se mentina in atentia investitorilor de retail din Romania. 14 societati listate pe piata secundara se afla in Top 40, la fel ca in luna mai, insa, pentru prima data, nici una nu se mai afla in Top 10. Agroland Business Systems este societatea listata pe Piata AeRO cel mai bine situata in clasament, pastrand locul 11 ocupat la editia trecuta. Urmeaza Norfert S.A pe locul 12, Arobs Transilvania si Safetech Innovations S.A., pe 14, respectiv 15. In Top 30 se mai afla IHunt Technologies Import – Export S.A. (22), Simtel Team S.A. (25), DN Agrar (26), Holde Agri Invest S.A. (28) si Agroland Agribusiness S.A. (29).

Care sunt cele mai mari miscari in Top 50 BVBescu Retail Pulse Chart

Allwiev – Visual Fan S.A. semneaza cea mai mare urcare din Top 50, de 17 pozitii, ajungand pe locul 40. Pe contrasens, Agroserv Mariuta marcheaza cea mai mare coborare din Top 50, pierzand 20 de pozitii si ajungand pe locul 47.

In Top 50 mai patrund la aceasta editie Aerostar S.A. (48) si Firebyte Games (50), in timp ce Connections Consult, ABN Systems International si Aquila Part Prod Com parasesc primele 50 de pozitii. Nici o societate care a venit la Bursa in Trimestrul II nu reuseste sa patrunda in Top 50.

Cele 5 SIF-uri raman in continuare in subsolul clasamentului – nici una dintre aceste nu a reusit sa ajunga intre primele 50 de pozitii.

Iata care sunt companiile care ocupa primele 10 pozitii in BVBescu Retail Pulse Chart, din punctul de vedere al interesului investitorilor individuali la Bursa de Valori Bucuresti, in luna august 2022:

Poz Ant. Ev. Societate Domeniu
1 2 ^ TLV – Banca Transilvania Banci/Financiar
2 7 ^ SNN – Nucleareletrica S.A. Energie
3 4 ^ SNP – OMV Petrom S.A. Energie
4 1 v TRP – Teraplast S.A. Industrie
5 3 v M – Medlife S.A. Sanatate
6 5 v WINE – Purcari Wineries FMGC
7 6 v BRD – BRD Societe Generale Banci/Financiar
8 9 ^ SNG – Romgaz S.A. Energie
9 8 v FP – Fondul Proprietatea Financiar
10 13 ^ ONE – One United Properties S.A. Imobiliare

BVBescu Retail Pulse Chart este un indicator care arata interesul investitorilor individuali fata de companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti si este realizat pe baza unui chestionar completat de catre investitorii individuali din comunitatea BVBescu.ro.
Rezultatele financiare publicate de companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti pe Trimestul II 2022 vor fi subiectul principal de discutie in cadrul editiei din data de 31 august 2022 a evenimentului online „The Power Table – Cum arata rezultatele financiare si cum investim”.
Evenimentul The Power Table este organizat cu sprijinul Bursei de Valori Bucuresti, Tradeville S.A. Life is Hard S.A. si Norofert S.A., Evisara.com (Partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, NewMoney, Ziarul Bursa, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, Romania Durabila, Prahova Business, Reusita TV si Bucuresti Business (Parteneri media).

Conform unui raport realizat de Colliers, boom-ul comerțului electronic încetinește un semnal clar al unui consumator mai cumpătat în marile orașe, unde sunt înregistrate majoritatea achizițiilor online. În schimb, în formatele tradiționale, discounterii câștigă și mai multă cotă de piață.

25 august 2022: Piața de retail a înregistrat livrări limitate în primul semestru din 2022, fiind finalizate doar două proiecte care totalizează aproximativ 27.000 de metri pătrați, potrivit raportului de piață Colliers pentru primul semestru din 2022. Analizând structura consumului, consultanții Colliers punctează că vânzările de îmbrăcăminte și încălțăminte au accelerat în prima jumătate a acestui an, iar achizițiile de diverse produse electronice și electrocasnice au avut o evoluție bună. Pe de altă parte, categoria articolelor pentru renovarea, modernizarea sau amenajarea locuinței s-a stabilizat în ultimele trimestre, fiind influențată de faptul că piața rezidențială a atins un nou maxim de vânzări. Și comerțul electronic a bifat, de asemenea, un vârf, fiind în prezent doar ușor sub nivelul din 2021. În ansamblu, chiar dacă vânzările retailerilor de produse nealimentare pentru unele segmente ar putea stagna sau trece pe o pantă descendentă în a doua jumătate a anului, profitabilitatea retailerilor din România este una dintre cele mai bune din Uniunea Europeană.

Singurele inaugurări din prima jumătate a anului au fost extinderea proiectului Colosseum Mall (16.500 de metri pătrați) din nord-vestul Bucureștiului și finalizarea noului Funshop Park Timișoara (10.800 de metri pătrați), un parc de retail deținut de dezvoltatorul polonez Scallier, nume relativ nou pe piața locală. A doua jumătate din 2022 se anunță însă mai activă, cu aproximativ 120.000 de metri pătrați de noi proiecte de retail finalizate. Totuși, consultanții Colliers nu exclud posibilitatea ca unele dintre aceste proiecte să fie amânate până în prima parte a lui 2023, mai ales dacă dezvoltatorii întâmpină anumite provocări în procesul de construcție sau de închiriere.

„În ceea ce privește cererea, este important de remarcat faptul că în centrul redresării economice din România în perioada post-pandemică a fost consumul robust, și, din fericire, vedem în continuare rezultate bune. Acest climat este rezultatul pieței foarte dinamice a forței de muncă, unde numărul total de angajați din economie este deja peste nivelul de dinaintea pandemiei  încă de la începutul lui 2022. Totuși, deși este îmbucurător că salariile au accelerat în termeni nominali, în termeni reali, acestea se situează ușor sub rata inflației de ceva timp. Iar dacă activitatea economică va încetini din cauza evoluțiilor din alte țări, acest lucru va duce, la rândul său, la o creștere mai lentă a salariilor, chiar dacă dinamica prețurilor rămâne ridicată. De asemenea, vânzările de produse nealimentare ar putea să se stabilizeze în a doua jumătate a anului, dar scenariul nostru de bază pentru economia României nu presupune o cădere bruscă”, subliniază Simina Niculiță (foto), Partner & Head of Retail Agency la Colliers.

Randamentele mari pe care le oferă piața locală comercianților, plus redresarea rapidă din ultimele luni a vânzărilor de produse nealimentare, una dintre cele mai rapide din UE, au repus România pe harta retailerilor. După o perioadă de doi ani de liniște în contextul pandemiei, anul 2022 a fost marcat de o serie de noi intrări pe piața românească, cu o diversitate de branduri care, fie și-au deschis primul magazin în prima jumătate a anului, fie au anunțat deschideri noi în viitorul apropiat, branduri printre care se numără și Primark, Bath & Body Works, Foot Locker sau TEDi. 

Gradul de neocupare din centrele comerciale rămâne relativ scăzut în majoritatea cazurilor, la nivelul unei singure cifre, iar marile centre comerciale dominante au acum puține spații disponibile. În ceea ce privește chiriile, deși nivelul de bază a rămas neschimbat, iar proprietarii au fost nevoiți să acorde unele reduceri, în special în 2020, dar și în 2021, situația a revenit treptat la normal. Cu toate acestea, chiriile procentuale anuale calculate în raport cu nivelul de vânzări ale retailerilor, rămân încă ușor sub nivelurile înregistrate înainte de pandemie, cu până la 5% sub acel nivel, în medie.

În prezent, România are un stoc total de retail modern de aproximativ 4 milioane de metri pătrați, din care peste 2,7 milioane de metri pătrați mall-uri, iar restul în principal parcuri de retail. Peste 60% din suprafața totală de retail modern este concentrată în primele 10 cele mai mari orașe (peste 200.000 de locuitori), deși ne așteptăm ca decalajul să se reducă odată cu livrarea proiectelor anunțate pentru următorii 2 ani, majoritatea fiind parcuri de retail în orașe mici și mijlocii.

„Momentan sunt peste 100.000 de  metri pătrați de noi proiecte de retail care vor fi livrate în a doua jumătate a anului, însă pe termen mediu încep să prindă contur și proiecte mai mari. Totuși, chiar și cu aceste noi livrări de proiecte de retail care ar putea începe să depășească 200.000 de metri pătrați pe an, România, cu cei peste 4 milioane de metri pătrați de centre comerciale și parcuri de retail, rămâne o piață cu o ofertă subdimensionată. Și asta în comparație cu țările din Europa Centrală și de Est, mult în urma  țărilor din Europa de Vest. Pentru un nivel de consum similar  cu cel din Cehia și Polonia, stocul modern de retail pe cap de locuitor din România este de două ori mai mic decât cel din Cehia și cu peste 40% mai mic decât cel din Polonia”, explică Simina Niculiță.

Dat fiind că pe piața noastră este încă prezent un număr relativ limitat de branduri față de celelalte țări din regiune, acest context intern asigură încă o concurență limitată între retaileri și poate fi o explicație  de ce România oferă unele dintre cele mai mari medii de vânzări din Uniunea Europeană. Prin urmare, consultanții Colliers se așteaptă ca piața din România să rămână în continuare atractivă și să vedem noi branduri intrând pe piață în următorii ani.

2022 a marcat o revenire puternică pe piața muncii nu doar pentru marii angajatori, care au scos în piață un număr record de joburi, ci și pentru angajatorii mici și pentru business-urile nou deschise. După doi ani dificili pentru multe dintre aceste companii, primele 8 luni ale anului au reactivat acest sector și, odată cu el, și încrederea candidaților de a aplica pentru joburile din companiile cu cel mult 50 de angajați.

Astfel, din ianuarie și până în august, peste 100.000 de locuri de muncă au fost postate pe eJobs.ro de recrutorii din startup-uri, nivel similar cu cel din 2019, dar cu aproximativ 20% mai mult decât în 2020 și 2021. Cele mai multe joburi au venit de la angajatorii din servicii, urmați de cei din retail, transport / logistică, import / export și turism. Iunie a fost luna cea mai prolifică pentru acest segment de companii, însă este de așteptat ca, din toamnă, să crească din nou numărul de oferte pentru candidați. Bucureștiul, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași au fost orașele cu cele mai multe start-up-uri care au căutat să-și mărească echipele.

„Practic, unul din trei joburi postate de la începutul anului și până acum au fost din sectorul angajatorilor mici, cu maximum 50 de angajați. Au fost peste 10.000 de companii care au făcut angajări. Vorbim fie de business-uri nou înființate, fie de business-uri care anul acesta și-au reluat activitatea la cote normale sau chiar au accelerat-o. Foarte interesant este faptul că, dacă în 2020 și 2021, pentru această categorie de angajatori aveam un procent mare de joburi remote, acum vedem o pondere marginală din totalul locurilor de muncă disponibile – aproximativ 8%”, spune Roxana Drăghici, head of sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Odată cu creșterea numărului de joburi scoase în piață de startup-uri și angajatorii mici, a crescut și interesul candidaților față de aceștia. Astfel, în primele 8 luni ale anului au fost înregistrate aproape 2,5 milioane de aplicări, sub nivelul din 2021, însă cu 25% mai mult decât în 2019. „A fost o perioadă când cea mai mare parte a capitalului de încredere a fost transferată către angajatorii foarte mari, către multinaționale, care erau direct  asociate cu ideea de stabilitate, de solvabilitate, cu bugete mari. Faptul că pandemia a lovit în foarte multe business-uri mici și le-a forțat să sisteze activitatea i-a făcut pe candidați să fie, pentru o perioadă, mai circumspecți, însă acum par să fi depășit acea etapă. Din cele aproape 7 milioane de aplicări totale, din ianuarie și până acum, angajatorii mici au cumulat 2,5 milioane”, explică Roxana Drăghici. Tot la capitolul capital de încredere, de menționat este faptul că tendința candidaților este de a aplica mai degrabă la angajatorii mici din România decât din străinătate.

Cele mai căutate sub joburile din retail, servicii, IT / telecom, publicitate / marketing / PR și call center. Retailul, serviciile și IT / telecom cumulează jumătate din numărul total de aplicări. Disproporția cea mai evidentă apare în cazul transporturilor – este al treilea domeniu din punctul de vedere al numărului de joburi scoase în piață, însă ultimul din punctul de vedere al aplicărilor atrase.

„Vedem diferențe din ce în ce mai difuze între angajatorii mari și cei mici. Sigur că volumul de angajări diferă, însă raportarea la tendințele pieței este aceeași – caută preponderent angajați full time, care să lucreze de la birou, iar plafoanele salariale oferite sunt similare. Este și motivul pentru care candidații nu mai au rețineri în a aplica și la joburile din companiile mici”, adaugă Roxana Drăghici.