În ediția 2022 a clasamentului QS World University Rankings by Subject, care include 1.543 de universități, Universitatea din București figurează în trei din cele cinci domenii analizate: Arte și științe umaniste, Științele naturii, Inginerie și tehnologie.

Domeniul Arte și științe umaniste – Universitatea din București este pe primul loc la nivel național și în intervalul 451-500 la nivel mondial. În subdomeniul Lingvistică, se situează în intervalul 201-250 la nivel mondial și este singura universitate din România prezentă în subdomeniu. În subdomeniul Limbi moderne, se situează în intervalul 251-300 la nivel mondial.  

Domeniul Științele naturii – Universitatea din București se situează pe prima poziție la nivel național și în intervalul 451-500 la nivel mondial. În subdomeniile Chimie și Fizică și astronomie (în intervalul 551-600 mondial, singura universitate românească prezentă în top), ocupă primul loc la nivel național. În subdomeniului Matematică, se situează pe a doua poziție la nivel național.  

Domeniul Inginerie și tehnologie – Universitatea din București este prezentă în ierarhia mondială în subdomeniul Informatică și sisteme informaționale.

QS World University Rankings by Subject analizează performanțele universităților pe baza unor indicatori precum reputația academică, numărul de citări pentru lucrările publicate, reputația în rândul angajatorilor, impactul și calitatea lucrărilor publicate de cercetători și cadre didactice (h-index), eficiența colaborărilor interinstituționale (IRN).

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că în campania de împăduriri din această primăvară „a plantat 90 de hectare de perdele forestiere în proximitatea autostrăzii A2, la Ocolul Silvic Lehliu din cadrul Direcției Silvice Călărași”.

Lungimea perdelelor forestiere nou plantate este de 30 de kilometri, iar la lucrările de împădurire s-au utilizat circa 450.000 de puieți forestieri.

Romsilva subliniază că între 2014 și 2021, a plantat 142,89 de hectare de perdele forestiere pentru protecția autostrăzii A2, în județele Ialomița, Călărași și Constanța.

Programul actual de înființare a perdelelor forestiere prevede 34 de obiective de investiții, cu o suprafață totală de 650,14 hectare, pentru protecția autostrăzilor și drumurilor naționale din județele Arad, Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov și Vrancea.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”.

Foto: RNP Romsilva

Grupul Bistromar la Timona, care deține Alfredo Seafood, divizia de distribuție și procesare a peștelui și fructelor de mare, anunță că „a încheiat 2021 cu o cifră de afaceri de aproximativ 100 milioane lei. Aceasta depășeste cu 22% valoarea de 82 milioane lei, atinsă în 2020”.

Mihai Cristian Dărmănescu, director general al Bistromar la Timona: „Funcționăm în parametri financiari estimați la începutul anului. Am avut o creștere bună față de 2020 și ne dorim să păstrăm și anul acesta același trend. Am devenit parteneri cu câțiva retaileri online care au o evoluție bună. Canalul online este un domeniu care a explodat în pandemie, iar o parte dintre clienți a rămas în acest mod de a face cumpărături. Un alt domeniu în care am crescut în perioada pandemiei a fost horeca.” 

Bistromar la Timona subliniază că „cele mai recente investiții ale grupului au fost în divizia logistică și tehnologizare. De curând, grupul a achiziționat un nou utilaj, ceea ce a dus la lansarea unei noi game de produse ambalate în termofomare.

În ce privește zona de logistică, 2021 a fost anul în care compania a încheiat o tranzacție cu un jucător important din piață care a crescut numărul de clienți recurenți pe lună pentru Frigonet Logistics la 100. Cu un depozit central de circa 1500 paleți în zona de sud a capitalei și depozite de tip hub în Cluj, Bacău și Constanța, Frigonet poate atinge 3000 de puncte de livrare pe săptămână. Zilnic, mașinile frigorifice transportă 20 de tone de pește și 15 tone de alte produse.

În viitorul apropiat, principalele două preocupări ale Bistromar la Timona sunt creșterea canalului online și dezvoltarea exportului. Acestora li se adaugă și creșterea numărului de angajați cu 10% până la finalul acestui an”.

Bistromar la Timona se caracterizează ca „o companie deținută de către familia Dărmănescu. Grupul are două divizii – Alfredo Seafood, divizia de procesare și distribuție a peștelui și fructelor de mare și BistroMar, restaurant – pescărie pe bază de pește și fructe de mare, situat în zona Floreasca, din București.

Alfredo Seafood este una dintre cele mai importante mărci din România, sub a cărei denumire sunt importate şi distribuite produse din peşte şi fructe de mare. Brandul a fost creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi lansat în anul 2013. Succesul Alfredo Seafood se datorează experienţei şi relaţiilor internaţionale cu marii producători de peşte din lume, a celor trei linii de procesare și ambalare automatizate şi de înaltă productivitate din fabrica situată în Bucureşti și a unui sistem logistic de transport optimizat. Alfredo Seafood distribuie pește și fructe de mare în HoReCa, Traditional Market, Ika și online”.

BistroMar este „un restaurant pe bază de specialități din pește și fructe de mare, deschis la începutul anului 2018. Acesta funcționează într-un concept integrat, fiind și primul magazin fanion de desfacere a produselor marca Alfredo Seafood. Mai multe detalii despre concept, meniu și oferte speciale, pot fi găsite accesând www.bistromar.ro sau www.facebook.com/bistromar.ro/”.

Frigonet „s-a lansat în 2020 sub grupul Bistromar la Timona iar din 2022 este o companie de sine stătătoare, dedicată serviciilor de logistică și transport național al produselor congelate și refrigerate, asigurând transportul pe rute interne și depozitare în hub-urile din București, Cluj-Napoca, Bacău și Constanța”.

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, guvernul a aprobat ordonanța de urgență pentru aprobarea măsurilor necesare realizării campaniei naționale de împădurire și reîmpădurire prevăzute în  Planul Național de Redresare și Reziliență.

Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor și pădurilor: „Ordonanța pe care guvernul a aprobat-o astăzi dă undă verde la extinderea consistentă a suprafeței pădurilor din țara noastră. Până acum nu exista o legislație care să încurajeze proprietarii de terenuri din țară să ia decizia transformării acestora în păduri noi. Asta pentru că legislația nu impulsiona împădurirea oricărui tip de teren, ci mai mult a celor degradate sau înființarea de perdele forestiere de protecție. Cu noul cadru pe care l-am creat, orice teren poate deveni o nouă pădure! În plus, cei care iau decizia de a înființa o pădure de la zero vor primi anual o primă de sechestrare forestieră, timp de 20 de ani. Prima are valoarea de 456 de euro pentru fiecare hectar de pădure nouă și va fi încasată anual de proprietar, pentru rolul pe care îl are pădurea nou înființată în stocarea carbonului. Trebuie să recunoaștem că a lipsit prea mult din legislația țării noastre motivația transformării terenurilor din România în cât mai multe păduri. Iar asta se vede și în cifre: suprafețele terenurilor degradate împădurite a scăzut de la circa 2355 ha în 2014, la doar 200 de ha în 2020. În același timp, România, la fel ca celelalte state ale lumii, este sub imperiul schimbărilor climatice. Pădurea este principalul aliat în domolirea efectelor pe care acestea încep să le aibă în viața noastră. De aceea, aveam nevoie de o legislație care să impulsioneze creșterea suprafeței pădurilor din țara noastră. Noul cadru creat permite înființarea primelor noi păduri din România pe o suprafață de 56.700 de ha. Acestea sunt păduri asumate deja de noi prin PNRR și pentru care avem la dispoziție 730 de milioane de euro. Acești bani pot ajunge atât la proprietarii de stat, cât și la cei privați pentru noi suprafețe de pădure create, inclusiv păduri urbane. Avem o șansă pe care nu ne permitem să o ratăm: mai multe păduri în țara noastră, reconstrucția ecologică prin împădurire a terenurilor puternic afectate de multiple procese de degradare, creșterea cantității de carbon stocate, dar și reducerea gazelor cu efect de seră”.

MMAP subliniază că ordonanța de urgență „pregătește cadrul prin care România să-și ducă la împlinire planurile de împădurire asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Reamintim că până la sfârșitul anului 2023, România are obligația să realizeze lucrări de împădurire și reîmpădurire pe o suprafață de 25.000 ha, iar în perioada 2024-2026 are obligația să realizeze alte 31.700 ha lucrări de împădurire și reîmpădurire, în conformitate cu prevederile PNRR”. 

Sunt prevăzute patru categorii de lucrări de împădurire care pot fi realizate în România pentru a realiza țintele din PNRR:

1. împădurirea terenurilor agricole din categoriile de folosință teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente 

2. împădurirea terenurilor agricole degradate devenite inapte pentru agricultură dar care pot fi puse în valoare prin plantarea acestora

3. împădurirea terenurilor situate în fondul forestier național, cu o suprafață de cel puțin 0,5 ha, care anterior manifestării incendiilor forestiere, a fenomenelor meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, a infestărilor cu organisme dăunătoare sau a evenimentelor catastrofale au fost acoperite cu pădure și care necesită o refacere a potențialului forestier prin împădurire

4. împădurirea terenurilor agricole expropriate de RNP – Romsilva în vederea realizării perdelelor forestiere de protecție

Asociația Berarii României, care, prin producători pe care-i reunește, furnizează 85% din cantitatea de bere băută în prezent în România, prezintă date referitoare la piața berii în 2021; reținem:

– volumul pieței – „s-a menținut la nivelul anului anterior; a înregistrat o scădere de -0.7% în volum, ceea ce înseamnă 16,6 milioane hl”

– consum – berea lager domină preferințele de consum, cu „o pondere de 93,6%, în ușoară scădere față de anul anterior. Mixurile de bere și berile aromatizate și-au adjudecat 3,8% din piață, iar berea fără alcool a deținut o pondere de 1,7%. Ultimele două categorii au înregistrat cel mai mare salt anul trecut față de 2020, respectiv 21% în cazul mixurilor și 20% în cazul berii fără alcool. Specialitățile – berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roșie etc. – dețin 0,9% din piață și sunt cele mai afectate de criza Covid-19. Categoria a marcat anul trecut o scădere puternică, de 43% față de anul anterior, continuând trendul descendent înregistrat anul anterior (-28%)”

– ponderea deținută de sectorul horeca în vânzările de bere – „a crescut doar cu un procent față de 2020, la 9% anul trecut, comparativ cu o pondere de 15-20% în anii de dinainte de pandemie”

– ambalaje – ca preferințe, „structura în funcție de ambalaj a pieței berii pe parcursul celui de-al doilea an de criză Covid-19 a reluat tendințele de dinainte de pandemie. Vedeta incontestabilă a anului 2021 a fost sticla, cu o creștere de 4 puncte procentuale față de anul anterior, după un prim an pandemic de scădere. Și doza și butoiul înregistrează creșteri, în cazul berii ambalate la cutie tendința ultimilor ani fiind de avans constant, iar în cazul KEG-ului, mulțumită unor perioade mai îndelungate de funcționare a sectorului Horeca, 2021 a adus o ușoară revenire, fără însă a ajunge la ponderea deținută înainte de criza sanitară. PET-ul este singurul tip de ambalaj care a scăzut anul trecut, cu peste 5 pp. Ponderea pe fiecare tip de ambalaj – sticlă: 31,6%, doză: 24,3%, butoi: 2,6%, PET: 41,5%”

– investiții – 100,5 milioane euro în 2021, în creștere cu aproape 28 milioane euro față de 2020; investițiile cumulate ale membrilor Berarii României de la înființarea Asociației au atins 1,8 miliarde euro

contribuții la bugetul de stat – anul trecut, 272 milioane euro; nivelul contribuției cumulate din partea membrilor Asociației în ultimii 18 ani a depășit 4,4 miliarde euro

– importuri – „piața locală a berii continuă să își păstreze caracterul profund național, ponderea producției locale rămânând de 97% din consumul intern; pe parcursul anului 2021, importurile au cunoscut o ușoară creștere de 0,5 milioane hl, atingând un total de 0,69 milioane hl” 

– exporturi – „au scăzut ușor, cu 0,04 milioane hl față de anul anterior, atingând un total de 0,49 milioane hl

– număr de producători – a crescut la 93, față de 86 în 2020 

Mihai Voicu, președintele Asociației Berarii României: „Venim după un an 2021 complicat, în care vânzările de bere în baruri și restaurante au crescut ușor față de 2020, dar închiderile și restricțiile privind orele de funcționare și numărul de clienți în sectorul horeca, alături de regulile stricte de carantină, au împiedicat revenirea la nivelurile de dinainte de pandemie. 2022 se anunță chiar mai provocator, în special din cauza situației macroeconomice la nivel local și global, a inflației record cu care ne confruntăm, dar și a războiului din Ucraina. În ciuda tuturor acestor constrângeri, acordăm și anul acesta o atenție deosebită activităților de dezvoltare durabilă, sustenabilitate și consum responsabil și sperăm ca piața berii din România să își continue maturizarea.”

Julia Leferman, director general al Asociației Berarii României: „Preferința românilor pentru berea fără alcool sau cu un conținut scăzut de alcool, cum sunt mixurile de bere și berile aromatizate este în creștere, urmând de altfel și tendința europeană de consum. Deși cu o pondere mică din piață, aceste segmente au înregistrat anul trecut creșteri semnificative în România, de aproximativ 20% față de anul anterior. Aceasta confirmă preferințele tot mai variate ale românilor în materie de bere, dorința de a experimenta gusturi noi, speciale, dar și posibilitatea de a savura gustul berii în situații în care consumul de alcool nu este permis.”

Membrii Asociației Berarii României sunt: Bergenbier SA, Heineken România SA, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries, Martens, microberăriile Clinica de bere, Scorilo, reprezentanți ai producătorilor de materii prime Souflet Malț România, Asociația Producătorilor de Hamei din România.