În România, 19% dintre angajați lucrează doar de acasă și 29% doar la sediu.
Angajații care lucrează exclusiv la distanță sunt mai îngrijorați decât cei care lucrează hibrid sau fizic de lipsa oportunităților de avansare în carieră. În schimb cei care nu pot lucra la distanță, în principal pentru că munca lor poate fi făcută doar la sediul fizic, au un grad de satisfacție mai scăzut față de locul lor de muncă, arată sondajul global Workforce Hopes and Fears realizat de PwC.
Astfel, 21% atât dintre angajații din România, cât și dintre respondenții la nivel global sunt extrem și foarte îngrijorați de lipsa oportunităților de avansare în carieră. Acest grup de respondenți lucrează, în marea lor majoritate, exclusiv la distanță. În același timp, o parte semnificativă a forței de muncă la nivel mondial nu poate lucra la distanță. Acest grup de 45% dintre respondenții sondajului arată, însă, mai puțină satisfacție față locul lor de muncă decât cei care lucrează în medii hibride (dintre care 50% sunt mulțumiți) sau de lucru complet la distanță (63%).
„Pentru liderii din companii, unele dintre rezultatele sondajului nostru reprezintă un semnal de alarmă. Angajații care au competențe specializate sau mai greu de găsit sunt gata să testeze piața și să își caute un alt loc de muncă sau plănuiesc să ceară o promovare sau o mărire de salariu în anul următor. Reținerea acestor angajați va necesita mai mult decât remunerarea financiară mai mare pentru că împlinirea prin munca realizată și oportunitatea de a se simți ei înșiși la locul de muncă contează aproape la fel de mult ca salariul. Așadar, aceștia sunt angajații care au o forță de negociere mai puternică. Pe de cealaltă parte, se află angajații care nu pot lucra la distanță și care se simt mai puțin împliniți prin munca lor, cred că echipei nu îi pasă de bunăstarea lor și că nu pot fi creativi în munca lor. Ambele categorii sunt critice pentru angajatori și trebuie să găsească soluții să le răspundă nevoilor, abordând factorii care determină retenția, în condițiile în care toți se confruntă cu fenomenul marea demisie”, a declarat Dinu Bumbăcea (foto), Country Managing Partner PwC România.
Cum lucrează angajații în România
În prezent, 19% dintre respondenții din România lucrează exclusiv la distanță, în timp ce 29% lucrează doar la sediul angajatorului. Restul beneficiază varianta hibrid. La nivel global, procentele sunt diferite: 31% lucrând exclusiv la distanță, iar 13% la sediu.
În ceea ce privește perspectiva pentru următoarele 12 luni privind așteptările angajatorului față de modul de lucru, scad procentele celor care spun că vor lucra doar la distanță: la 11% în România și la 18% la nivel global, în vreme ce ponderea celor care cred că vor munci mai mult la sediul fizic ajung la 33% în România și 18% la nivel global.
„Flexibilitatea va defini modul de lucru de acum înainte și este improbabil să ne mai întoarcem la situația ante pandemie. Așa cum vedem, gradul de satisfacție se corelează cu posibilitatea de a lucra la distanță sau în varianta hibrid. Însă nu există o abordare unică pentru toate companiile și raportul între timpul petrecut la birou și cel de acasă va fi ajustat în funcție de specificul fiecărei industrii și al fiecărui angajator în parte. Totuși, studiile arată că o interacțiune față de în față este necesară pentru a construi încrederea în echipe și între angajați și angajatori, încredere care se vede în loialitate, retenție și satisfacția față de muncă în general”, a declarat Dinu Bumbăcea.
Sondajul Workforce Hopes and Fears a fost realizat de PwC în rândul a peste 52.000 de angajați din 44 de țări. În România eșantionul a cuprins peste 520 de respondenți.
Va fi doar un embargo parțial, deoarece nu va afecta petrolul rusesc importat prin conducte.
Petrolul rusesc va continua să curgă în Europa prin conducte.
Rusia trimite cantități record de țiței în India și China.
Exporturile rusești către „destinații necunoscute” au crescut vertiginos în aprilie, comparativ cu martie.
Excedentul de cont curent al Rusiei a explodat la niveluri record, în principal din cauza prețului ridicat al petrolului.
Piața petrolului este relativ echilibrată.
Cei mai mari producători OPEC dețin capacitate neutilizată din cauza cererii mai scăzute din Asia, unde ajunge tot mai mult petrol rusesc, se mai arată în analiza casei de brokeraj XTB Polonia.
Embargo fals sau lovitură reală asupra afacerilor petroliere din Rusia?
Uniunea Europeană a anunțat că a ajuns la un acord privind embargoul asupra petrolului rusesc.
Încă o dată, măsurile convenite par a fi un „embargo pe hârtie”, care nu afectează disponibilitatea materiei prime, dar sporește incertitudinea și alimentează creșterea prețurilor pe piața petrolului.
Vor avea noile acțiuni ale UE un impact real, negativ, asupra afacerilor petroliere din Rusia? Sau va duce doar la prețuri mai mari?
Al șaselea pachet de sancțiuni
Membrii Uniunii Europene au anunțat că au convenit să impună un embargo asupra petrolului rusesc.
Cu toate acestea, va fi doar un embargo parțial, deoarece nu va afecta petrolul rusesc importat prin conducte.
Fluxurile de petrol rusesc către UE prin conducte s-au ridicat la aproximativ 750 de mii de barili pe zi în 2021, în timp ce puțin peste 1,5 milioane de barili pe zi au fost transportați pe mare.
Al șaselea pachet de sancțiuni din partea UE va interzice, teoretic, aproximativ două treimi din importurile de petrol rusești.
Pachetul de sancțiuni anterior presupunea că UE va renunța la petrol și derivatele petroliere rusești la sfârșitul acestui an sau la începutul următorului. Acum este de așteptat ca acest proces să se accelereze.
Totuși, trebuie menționat că petrolul rusesc va continua să curgă în Europa prin conducte.
Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a declarat că până la 90% din toate importurile de petrol rusesc vor înceta până la sfârșitul acestui an.
Restul de 10% vor curge prin conducte către Slovacia, Republica Cehă și Ungaria, precum și către Ungaria și România pe cale maritimă, datorită „scutirilor” convenite.
Cu toate acestea, țări precum Polonia sau Germania vor putea în continuare să importe petrol rusesc prin conducta Druzhba, care ar putea transporta până la 1 milion de barili pe zi.
Sunt sancțiunile și embargoul eficiente?
Pe lângă embargoul pe petrol, cel de-al șaselea pachet de sancțiuni UE va include și alte sancțiuni asupra băncilor și persoanelor fizice.
Totuși, exporturile de mărfuri energetice reprezintă un aspect cheie pentru Rusia, în special exporturile de petrol.
Chiar dacă unele țări și companii au decis să se autosancționeze și să se îndepărteze de mărfurile energetice rusești, excedentul de cont curent al Rusiei a explodat la niveluri record, în principal din cauza prețului ridicat al petrolului și a ratei de schimb USDRUB artificial scăzut.
Sursa: Bloomberg, Zerohedge
Rusia trimite cantități record de țiței în India și China. Veniturile sunt, de asemenea, record, chiar dacă țițeiul vândut în Asia este adesea vândut la 30 de dolari pe baril. Desigur, aceste date includ și exporturile către UE, deoarece acestea nu au fost încă oprite. Excedentul de cont curent al Rusiei în Q1 2022 a ajuns la 58,2 miliarde de dolari!
De asemenea, trebuie menționat că embargoul poate fi doar parțial eficient.
Aruncând o privire la datele de urmărire a tancurilor, putem observa că exporturile rusești către „destinații necunoscute” au crescut vertiginos în aprilie, comparativ cu martie.
Sursa: Twitter, TankerTrackers.com
Acest lucru poate crește și mai mult sub noul embargo, deoarece unele țări ar putea încerca să-l ocolească.
Petrolul rusesc este expediat către „destinații necunoscute” din Europa, indicând „exporturi ascunse”. Este posibil ca numărul transporturilor de acest fel să crească după intrarea în vigoare a embargoului.
Rămâne multă incertitudine
UE s-a grăbit să anunțe că s-a ajuns la un acord, dar multe detalii tehnice rămân necunoscute și nehotărâte.
În primul rând, încă nu se știe cât vor dura scutirile.
În plus, deși Polonia și Germania au spus că intenționează să reducă la zero importurile de petrol rusesc, rămâne nesigur dacă o vor face, deoarece li se va permite în continuare să-l importe prin conducte.
Mai mult, este încă incert dacă vor fi implementate măsuri pentru a interzice transporturile de petrol rusesc către țări din afara UE.
Aproximativ 1/4 din toate tancurile sunt înmatriculate în Grecia. UE dorește să interzică asigurarea petrolierelor cu țiței rusești, dar Grecia și alte țări vor „exceptări” în acest caz.
Este petrolul deja supraevaluat?
În ciuda unei situații tensionate, piața petrolului este mai mult sau mai puțin echilibrată.
Un volum ridicat de petrol rusesc este încă transportat în Europa, iar importurile din Orientul Mijlociu, în special Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită, sunt, de asemenea, în creștere.
Cei mai mari producători OPEC dețin capacitate neutilizată din cauza cererii mai scăzute din Asia, unde este expediată o cantitate tot mai mare de petrol rusesc.
Mai mult decât atât, embargoul UE pentru petrol a fost deja stabilit de ceva timp, prin urmare există riscul unor profituri pe măsură ce riscul se materializează.
Sursa: Bloomberg
Backwardation (prețuri spot mai mari decât prețul forward) pe piața Brent a depășit 4 dolari pe baril pentru contractul curent și cel de luna următoare. Astfel de situații extreme au fost de scurtă durată în trecut, ceea ce sugerează că petrolul ar putea fi supracumpărat acum.
Sursa: xStation5
Un astfel de fenomen puternic de backwardation indică o cerere foarte mare pe termen scurt pe piața petrolului. De aceea, continuarea câștigurilor pe termen scurt nu poate fi exclusă. Cea mai apropiată zonă de rezistență de pe piața Brent poate fi găsită în zona 123-125 USD și acesta este un loc în care poate apărea o reacție pe partea ofertei. Este posibil ca prețurile să scadă pe o perioadă lungă de luni, dar pot rămâne în intervalul 100-110 USD.
Proiectul „Pactul Pentru Fiscalitate”, adus inițial în dezbatere publică în decembrie 2014, a fost relansat în acord cu actualitatea anului 2022 marți, 31 mai, în cadrul evenimentului cu același nume, organizat la Biblioteca Centrală Universitară. Inițiatorii „Pactului pentru Fiscalitate” au fost gazdele unui exercițiu de comunicare și normalitate, bucurându-se de oportunitatea unui nou început, creat transpartinic, pentru o economie cu adevărat solidă și prosperă. La eveniment au luat parte invitați care reprezintă instituții relevante ale statului, organizații reprezentative din economia românească, personalități marcante ale mediului academic și reprezentanți mass-media.
Pactul pentru Fiscalitate a luat naștere din dorința de a așeza România pe o direcție principală coerentă și corectă în ceea ce privește stabilitatea, simplificarea și predictibilitatea legilor fiscale, stimularea investițiilor, îmbunătățirea procesului de colectare și intoleranță absolută față de evaziunea fiscală.
Dezvoltarea reală a României depinde, în primul rând, de revitalizarea și eficientizarea politicilor, sistemelor și strategiilor educaționale și academice, de sănătate și, nu în ultimul rând de cele demografice. Succesul și coerența reformelor în aceste domenii vitale depind într-o mare măsură de nivelul investițiilor publice și private, dar și de modalitatea în care sumele alocate urmează să fie cheltuite. Iar toate acestea, la rândul lor, nu pot fi privite independent de o politică fiscală sănătoasă, care sa respecte câteva principii fundamentale:
Eficientizarea, prin simplificare și optimizare a legislației fiscale în scopul creșterii calității mediului de afaceri, stimulării antreprenoriatului, a dezvoltării economice și, implicit, a creșterii nivelului de trai al cetățeanului român
Restrângerea treptată, până la eliminare, a excepțiilor fiscale și transparentizarea, tot prin simplificare a procedurilor de aplicare și verificare
Stimularea investițiilor și atragerea de investiții directe în economie
Depolitizarea, reprofesionalizarea, informatizarea și interconectarea ANAF
Toleranță zero la evaziune fiscală și criminalitate economică
Mihai Daraban, Președinte Camera de Comerț și Industrie a României, Gabriel Biriș, Managing Partner Biris-Goran, Prof. Univ. Mircea Coșea
Prof. Univ. Mircea Coșea, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:
„Cel mai important element de prioritate în dezvoltare este interesul național, pentru că lumea se schimbă rapid, lucrurile pe care le credeam veșnice nu mai există, și atunci fiscalitatea rămâne un instrument în mâna statului, al întreprinzătorilor care sunt și ei, pentru urmărirea acestui interes. Și ce este acest interes? Ceea ce vrea să facă economia: să dea omului cât mai mult din resursele lui, dar care deja încep să fie puține, așa că trebuie să facă o optimizare. De aceea, cei care au realizat acest proiect am convingerea că vor conduce lucrurile în această direcție, pentru a transforma Pactul Pentru Fiscalitate într-o adevărată reformă a economiei și a societății românești.”
Mihai Daraban, Președinte Camera de Comerț și Industrie a României, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:
„Fiscalitatea a rămas singurul instrument care ne-am mai rămas la îndemână în diplomația economică, în special în a atrage investiții în România. Mediul de afaceri e fragil și polarizat. Realitatea este că foarte puține societăți economice contează și este foarte dureros să spui asta. La nivel național avem doar 3.845 de firme care au cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro și ele reprezintă doar 0,5% din totalul celor care au depus bilanțul. Cred că ar trebui stabilizat acest Cod Fiscal pe care îl avem cu măsurile de colectare, care, bineînțeles, trebuie rediscutate, pentru că nu este normal să avem aproximativ 370 de mii de companii care nu și-au depus bilanțul. Și ce ți se întâmplă în România dacă nu depui bilanțul? Iei o amendă de 1.500 de lei.”
Gabriel Biriș – Managing Partner Biris-Goran SPARL, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:
„Trebuie să acționăm în sensul stabilității legislației fiscale. Dar noi trebuie să înțelegem că stabilitatea se poate obține doar arunci când ai baza mare și înălțimea mică. Când tu ai bază mică și ai taxe mari, corpul devine instabil. Cum ajungem să mărim această bază? Renunțând la scutiri și evaziune. Constituția spune că toți cetățenii sunt egali în fața legii, fără privilegii sau discriminări, iar acum avem prea mulți din ambele categorii. România trebuie să acționeze urgent în 3 direcții: 1. creșterea veniturilor bugetare, dar fără creșteri de impozite pentru cei care deja le plătesc, 2. reducerea cheltuielilor prin eficientizarea statului și 3. o bază mai mare prin investiții publice. “
Lorant Antal, Senator, Radu Oprea, Senator, Gheorghe Constantinescu, Direcția Generală Antifraudă Fiscală
Radu Oprea, Senator Partidul Social Democrat (PSD):
„În ultima vreme trăim într-o emocratie, adică luăm decizii bazate pe emoții, ceea ce nu face bine pentru societate. Pactul Pentru Fiscalitate trebuie să aducă echilibru în societate. Și asta se traduce printr-un raport de 40-60% între impozitarea capitalului și impozitarea muncii. În România este invers față de restul statelor membre ale Uniunii Europene, în sensul că la noi 60% înseamnă impozitarea muncii și 40% impozitarea capitalului. Și atunci, cu calm, trebuie să ne uităm la aceste cifre, pentru că toți recunoaștem că munca, în special salariile mici, este impozitată prea mult. De aceea, împreună, trebuie să ne uităm spre felul în care echilibrăm această fiscalitate, care poate, într-adevăr, să dea acel impuls pentru a avea mai mult calm în societate.”
Lorant Antal – Senator Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR):
„Coerență și predictibilitate sunt două cuvinte arhidiscutate, fără de care fiscalitatea nu poate fi implementată corect și, până la urmă, nici vreo altă strategie din niciun alt domeniu. În ceea ce privește colectarea, cred că la nivelul statului există informații suficiente în ceea ce privește evaziunea fiscală, dar de multe ori suntem în acea situație în care Fiscul forțează pe acele companii care sunt corecte să plătească la timp. Deci aici ar trebui punctat mai bine, pentru că este loc de îmbunătățiri.”
Gheorghe Constantinescu, Direcția Generală Antifraudă Fiscală, ANAF:
„Ne dorim o stabilitate a sistemului fiscal, la fel de mult ca și mediul de afaceri. Este la fel de dificil și pentru noi de aplicat un sistem fiscal în continuă schimbare. E la fel de dificil de aplicat atunci când la rândul tău nu apuci să stăpânești bine modificările care intervin subit. Noi (NA: Direcția Generală Antifraudă ) suntem sub firul ierbii, având în vedere că ne luptăm cu economia subterană, și avem nevoie de legi simple, clare, la obiect. Nu vrem să impactăm mediul de afaceri. Vrem să mergem țintit, acolo unde avem indicii, și cu ajutorul analizelor de risc să identificăm clar mediul și zona de evaziune fiscală.”
Lorant Antal, Senator, Radu Oprea, Senator, Gheorghe Constantinescu, Direcția Generală Antifraudă Fiscală
Lucian Albu, Director Institutul de Prognoză Economică, Academia Română, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:
„Pentru impozitarea progresivă, argumentul este că alte țări îl practică, dar nu se vorbește despre nivelul dezvoltării la care au ajuns aceste state. Abia după ce obții prosperitate poți să îți permiți și impozitare progresivă. La noi, momentan, nu își are rostul, mai ales că nu avem o clasă de mijloc.”
Angela Rosca – RBL, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:
„Apreciez reluarea discuțiilor pe acest subiect. Se pare că vine mânușă, având în vedere că de două săptămâni vedem în presă propuneri de modificări ale Codului Fiscal, ale cotelor, ale sistemelor de impozitare și, evident, ca reprezentant al mediului de afaceri, suntem preocupați. (…) Gap-ul de TVA este încă cel mai mare din Uniunea Europeană și simt că nu s-a făcut ce trebuie mulți ani. Apoi, vorbim de digitalizare, care, sigure, trebuie făcut cât mai repede, dar trebuie și să fie folosită cu adevărat în scopul luptei cu evaziunea. Datele acelea trebuie analizate în timp real, însă, în același timp, trebuie să ne și pregătim funcționari ai ANAF care să le poată citi și să le utilizeze în mod eficient. Apoi ne trebuie niște beneficii reale pentru cei care varsă aceste date benevol.”
Lucian Țâțu – Conf. Univ. Dr., Director al Departamentului de Finanțe, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori:
„Acest Pact Pentru Fiscalitate reprezintă o mare șansă și o mare oportunitate deoarece ia în calcul niște principii de la care să se plece în construirea unui sistem fiscal sănătos. Soluții pot fi multe, dar respectarea unor principii și neîncălcarea lor va duce la predictibilitate pentru România. Aș vrea să ajungem din nou la momentul la care să mai citim și regulile din Codul Fiscal, ceea ce acum nu facem pentru că nimeni nu ține cont de ele. Legea ar trebui să fie egală pentru toți, pentru că altfel riscăm ca fiecare să ajungă să trăiască cu legea proprie.”
Radu Burnete, Director Executiv, Confederația Patronală Concordia, Gabriel Sincu, Country Director, TMF Romania
Radu Burnete, Director Executiv, Confederația Patronală Concordia, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:
„E clar că în mediu de afaceri vedem niște comportamente care nu sunt ok și suntem de acord că ele trebuie corectate, pe de o parte, iar pe de altă parte nici în partea instituțională nu stăm bine. Îmi vine greu să cred că acele miliarde de euro se scurg fără ca statul să știe unde se duc. Și dacă statul știe și politicienii știu și dacă ele continuă să se scurgă în fiecare an înseamnă că cineva, undeva, dă din cap că e ok. Și atunci, dacă vorbim despre un pact, lucrul acesta mi s-ar părea rezonabil: mediul de business să înțeleagă că 26% colectare nu e suficient pentru o România normală și dacă ne dorim să ajungem la 31% o parte trebuie să vină de aici și cealaltă parte trebuie să vină din oprirea furtului. Ăsta mi se pare un pact rezonabil: și noi plătim un pic mai mult și statul oprește furtul și evaziunea fiscală.”
Gabriel Sincu, Country Director, TMF Romania, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:
„Lipsa unui sistem de administrare fiscală suplu, eficient și ușor de înțeles conduce la lipsa conformării voluntare și la evaziune. Suntem de acord că și ANAF își dorește să fie alături de noi, însă are multe lucruri de rezolvat. Am văzut că ANAF are 24.000 de angajați, fiind cel mai mare angajator din România. Comparativ, Ministerul Sănătății are 17.000 de angajați. E un punct de reflecție. Trăim, totuși, în țara care a dat liderul mondial în robotizarea și automatizarea proceselor de business, o companie românească listată pe Bursa de la New York, și noi continuăm să facem inspecții fiscale pe hârtie. Mai sunt multe de făcut în țară. Deocamdată administrația fiscală românească funcționează pe principiul “Declarațiile on-line se depun la etajul 2.”
Adrian Măniuțiu, Managing Partner EM360
Adrian Măniuțiu, Managing Partner EM360, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:
„Orice schimbare începe cu un prim pas, de aceea curajul de a nu aștepta ceva de la alții, de a te implica și de a încerca să miști câte puțin lucrurile este absolut esențial. În Pactul Pentru Fiscalitate este vorba despre asumare și despre acțiune. Avem o variantă nouă, 2022-2023, pentru că trăim niște vremuri mai tulburi și mai anormale decât ne-am fi așteptat vreodată. Este nevoie acum, mai mult ca niciodată, de consens, e important ca mediul de business să înțeleagă care îi sunt principiile de care are nevoie pentru ca lucrurile să funcționeze bine, e nevoie de un mediu politic ce trebuie să trateze transpartinic niște lucruri care pot să contribuie la dezvoltarea României și toate acestea sub o umbrelă a dialogului și a comunicării despre lucruri care ne pot ajuta pe fiecare dintre noi să trăim într-o Românie mai bună, mai stabile, chiar dacă suntem înconjurați de foarte multă incertitudine. Pentru toate acestea este, însă, nevoie de bani. Fără bani nu se va face niciodată nimic și pentru a avea bani ai nevoie de o economie funcțională și de o fiscalitate, care să știe, pe de-o parte, cum să extragă sumele potrivite din economie și cum să le redistribuie, iar, pe de altă parte, ai nevoie de o economie care să se ghideze după niște principii sănătoase, simple ale echilibrului și ale echității. Par lucruri generale, par lucruri teoretice, dar fără de care o Românie de mâine nu are cum să funcționeze.”
Răzvan Orășanu, Președinte Asociația „Ține de Noi”, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:
„La un moment dat am numărat 268 de modificări ale Codului Fiscal, făcute în cascadă, unele lună de lună. Și vorbim doar despre legislația primară, nu despre Hotărârile de Guvern și despre tot ce înseamnă legislația terțiară. Lucrurile acestea nu pot continua așa și de aceea avem nevoie de o ancoră de stabilitate, avem nevoie de un Pact Pentru Fiscalitate și avem nevoie de politici publice făcute profesionist, așezat, în sprijinul dezvoltării economice a României.”
Un lucru este cert: dacă fiscalitatea noastră ar funcționa într-un mod predictibil și eficient, banii pierduți din evaziune și taxe necolectate, dar și beneficiile pierdute din investiții nerealizate, s-ar putea transforma în peste 3.000 de școli moderne sau în 2.366 de kilometri de autostradă, sau în 27 de spitale regionale, sau în 70.000 de locuri de muncă – toate acestea în fiecare an. Avem în față un an 2022 complicat, dar ne bazăm pe susținerea și aportul celor mai puternice voci pentru a repune România pe harta performanței economice.
Inițiatorii invită să semneze alături de ei Pactul pentru Fiscalitate pe reprezentanții instituțiilor statului, ai partidelor politice parlamentare sau neparlamentare, ai organizațiilor sindicale, patronale sau non-guvernamentale și ai mediului de afaceri – organizații, companii și antreprenori.
Gi Group Holding prezintă o analiză privitoare la situația actuală și la tendințele de pe piața forței de muncă din România, în condițiile fenomenului migrației și ale problemelor cu care se confruntă companiile:
În România, importul de forță de muncă este limitat la 100.000 de persoane pe an, însă piața locală solicită personal calificat pentru domenii care în România suferă din cauza lipsei de noi candidați, cum ar fi: operatori producție, sudori, lăcătuși, dulgheri sau zidari, meserii care nu sunt foarte atractive pentru candidații tineri. Astfel, în următorii ani, lotul de 100.000 de avize, menționat de autoritățile române este de așteptat să crească exponențial, un prim indicator a ceea ce se va întâmpla pe piața forței de muncă fiind rezultatele recensământului.
Indiferent dacă este vorba de relocarea sau de o înlocuire a unui membru pe o perioadă determinată, companiile se confruntă cu o serie de probleme ce aduc în prim-plan un fenomen cunoscut pe piața din România – migrația. Deși în continuare există o lipsă de predictibilitate, îndeosebi cauzată de conflictul din Ucraina, lipsa de candidați din piața locală este o certitudine, aceasta fiind constantă de dinainte de pandemie.
Chiar dacă în ultimii doi ani pandemia a inversat raportul dintre cerere și ofertă, în agricultură, HoReCa sau construcții, deficitul de personal s-a menținut la același nivel, angajatorii apelând, în continuare, la forța de muncă externă, de regulă, din afara Uniunii Europene. Astfel, Gi Group, una dintre cele mai mari companii de resurse umane la nivel mondial, oferă o nouă abordare privind gestionarea deficitului de forță de muncă: importul și relocarea acesteia.
Principalul motiv care a destabilizat industria HoReCa sau sectorul construcțiilor a fost pandemia, care a făcut ca tot mai mulți angajați să se reprofileze sau să plece în străinătate de teama instabilității. Acum, locurile vacante sunt preponderent ocupate de forța de muncă importată din Asia, în special din țări precum Vietnam, Sri Lanka, Nepal, Bangladesh sau India. Cu toate acestea, este de așteptat ca sectorul construcțiilor să fie afectat in perioada următoare de inflație, manifestată prin costuri de producție ridicate și scăderea puterii de cumpărare.
În plus, aflate sub presiunea concurenței, tot mai multe companii se confruntă acum cu o serie de provocări, având în vedere că trebuie să îşi gestioneze în mod eficient resursele umane, indiferent de localizarea acestora, iar acest proces necesită costuri semnificative. De asemenea, timpul de la momentul în care este selectat candidatul până ajunge în România și poate lucra este un alt dezavantaj în importul forței de muncă.
„Nevoia de personal calificat ne împinge spre astfel de decizii. Am început acest proces de angajare anul trecut, când am inclus importul forței de muncă în strategia noastră, decizia venind, mai degrabă ca o soluție pentru clienții afectați de criza forței de muncă din România. De asemenea, am observat că este mult mai avantajos pentru companii să angajeze personal din alte țări, stabilitatea și costurile reduse fiind principalele motive”, declară Cristian Huzău (foto), Country Manager Gi Group România.
Cu o echipă specializată în identificarea și personalizarea soluțiilor pentru clienți, Gi Group oferă sprijin pe parcursul întregului proces, diminuând astfel timpul în ceea ce privește procesul de angajare. În linie cu obiectivele companiei și adițional pachetului salarial, angajații beneficiază de cazare gratuită pe întreaga perioadă a contractului. În plus, compania asigură soluții tailor-made adaptate fiecărui client, astfel încât, la final, să existe o situație de tipul win-win, demonstrând că, atunci când există viziune şi determinare, nu există nicio piedică în realizarea unui parteneriat orientat spre performanță.
„Am observat în ultimul timp că toate industriile au cerere de forță de muncă, fiecare dintre ele având vârfuri în care această cerere este mai acută, conform specificului industriei. Fiind o industrie care oferă joburi pentru personal aflat la început de drum, observ că majoritatea candidaților tineri se îndreaptă către segmentul de retail. În construcții știm deja că «moda» personalului din Asia este de câțiva ani activă și estimăm că mai mult de jumătate din angajați sunt cetățeni asiatici. În ceea ce privește agricultura, fiind o muncă sezonieră, este mai dificil de angajat personal din Asia, oamenii de acolo dorindu-și stabilitate pe termen lung”, declară Cristian Huzău, Country Manager Gi Group România.
Astfel, Gi Group ajută angajații să înțeleagă sensul și valoarea muncii lor, având grijă de bunăstarea fizică și psihică, investind în dezvoltarea abilităților și construind relații profesionale și de leadership. De asemenea, partenerii și clienții beneficiază de sprijinirea politicilor active de muncă și de lupta împotriva muncii nedeclarate și a evaziunii fiscale.
Fondat în 1998 în Milano, Italia, Gi Group Holding este unul dintre liderii mondiali de servicii pentru dezvoltarea pieței muncii. Prin intermediul unui ecosistem global de personal și recrutare din care fac parte șase branduri individuale, dar complementare (Gi Group, Gi BPO, INTOO, Wyser, Grafton, Tack/TMI), grupul pune la dispoziție o gamă de oferte de 360 de grade ce generează soluții relevante și de impact. Gi Group Holding promovează o piață globală sustenabilă, fluidă și plină de bucurie pentru candidați și companii, ce reflectă nevoile în continuă schimbare de pe piața muncii. Compania are peste 6,000 de angajați și, datorită prezenței directe și a parteneriatelor strategice, este activă în peste 100 de națiuni din Europa, APAC, cele două Americi și Africa. Oferind servicii către mai mult de 20,000 de companii și generând venituri de 3,3 miliarde de euro (în 2021) Gi Group Holding este pe locul 5 în topul celor mai mari companii de personal din Europa și pe poziția a 16-a în lume (potrivit Staffing Industry Analysts). www.gigroupholding.com
Printr-o investiție privată de peste 800.000 de euro, medicii dr. Gabriel Balcangiu Stroescu, medic primar dermatolog, trainer și speaker național BTL Aesthetic România și asistent universitar dr. Andra Balcangiu Stroescu, medic specialist nefrologie și medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice și doctor în medicină, au lansat Clinica Doctor Balcangiu-Stroescu. Clinica, situată în cartierul Pipera din București, are specialitățile medicale dermatologie, nefrologie, diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, endocrine, reumatologie, cardiologie, chirurgie plastică și chirurgie generală.
Peste 70% din totalul investiției a fost alocat echipamentului medical și estetic, dintre dotări remarcându-se aparatul de remodelare corporală Emsculpt Neo, care permite prima și singura procedură de modelare corporală neinvazivă care reduce țesutul adipos și crește simultan masa musculară, totul într-o sesiune de doar 30 de minute. Folosesc astfel de aparat vedete precum Jennifer Lopez, Kim Kardashian și Meghan Fox. Aparatu este produs de BTL, unul dintre cei mai mari producători de echipamente medicale și estetice din lume.
Dr. Gabriel Balcangiu Stroescu: „Pentru noi, totul a început cu pasiunea și angajamentul de a oferi asistență medicală de înaltă calitate. Încă de pe băncile facultății visam să lansăm o clinică în care atenția este centrată pe pacient și în care nu uităm că adevărata frumusețe vine din interior și se reflectă la exterior.”
Asistent universitar dr. Andra Balcangiu Stroescu: „Mizăm pe o abordare holistică și pe servicii medicale integrate care vor ajuta pacienții să se simtă și să fie cea mai bună versiune a lor. De aceea am investit în cele mai performante echipamente medicale și estetice, precum Emsculpt Neo, Emtone, Holter EKG pe 12 canale, BTL CardioPoint Ergo, cea mai nouă generație de sisteme computerizate avansate pentru testarea la efort. Acest sistem este configurat cu BTL Flexi, un electrocardiograf wireless compact conectat la banda de alergare și cu un software de evaluare a riscului de moarte subită. Nu ne vom opri aici. Planificăm noi investiții în următorul an.”
Chiar dacă pandemia COVID-19 a afectat foarte mult industria HoReCa, nu a fost doar o experiență negativă pentru toate businessurile din industrie, distribuitorul de alimente și băuturi Parmafood a reuși să înregistreze creștere. Deși industria HoReCa a suferit puternic, au fost, însă, și alte divizii care au mers bine în această perioadă, ajutând compania să se dezvolte, după cum a declarat pentru FoodBiz Carmen Savu, proprietarul Parmafood.
„Pe perioada pandemiei a fost foarte greu. Întreaga industrie HoReCa a fost foarte afectată. În primele trei luni totul a fost închis și afacerile au început să redeschidă încet, funcționând pe sisteme de livrare. Am făcut eforturi fantastice din punct de vedere financiar. N-au rămas mulți bani în piață și a fost greu să îi recuperăm. Au fost de bun augur acele ajutoare financiare date de către stat celor din sector. Putem spune că a fost o experiență cu care nu ne-am mai întâlnit.
HoReCa a fost afectată cam 60% în primele 3 luni, pentru că firma noastră are o structură a marilor lanțuri Key Account-ul, HoReCa și magazinele mici. Partea de HoReCa a fost afectată în totalitate, oameni care au stat acasă, a implicat un efort financiar destul de mare dar a compensat pe partea marilor lanțuri internaționale care ne-au ajutat extraordinar de mult.
La finele anul 2021, Parmafood București a avut o cifra de afaceri de aproximativ 40 de milioane de euro, în timp ce Parmaeuxim din Constanța a crescut de la aproximativ 5 milioane de euro, în 2020, la 8 milioane de euro, în 2021”, a declarat pentru FoodBiz, Carmen Savu.
Peste jumătate din produse provin de la furnizori locali
Parmafood are în portofoliu 140 de furnizori români, ale căror produse încearcă să le promoveze pe piața românească, acestea având o pondere de 52% în total mărfuri.
„Parmafood București lucrează cu aproximativ 80 de furnizori români, iar Pharma Euxim de la Constanța are parteneriate cu circa 60 de furnizori români. Obiectul nostru de activitate este import și distribuție de produse, dar suntem români și trebuie să ne promovăm țara și să ajutăm industria românească. În București, lucrăm cu peste 800 de locații din domeniul HoReCa, iar în Constanța avem în jur de 500 de locații. În total, sunt cam 150 de furnizori preponderent furnizori români ”, a mai spus Carmen Savu.
Parmafood Group Distribution este o companie cu capital românesc înființată în anul 1991 sub denumirea de General Parmafood ca importator al sucurilor Santal. În prezent, Parmafood importă și distribuție produse ale unui număr de peste 50 de producători internaționali.
În portofoliul Parmafood se regăsesc produsele alimentare de la Calvo, Mutti, Twinings, Bonomi, LaPiara, Flying Goose Brand,Huy Fong Foods, Greencoco și băuturi de la Serena, Bulgarini, American Eagle, Caffo, Donelli și multe altele.
Parmaeuxim import-export a fost înființată în 1996 în Constanța și este unul din principalii jucători de pe piața distribuției alimentare și a băuturilor din județul Constanța și Tulcea. Parmaeuxim oferă 120 de branduri cu peste 3000 de produse în peste 2900 de magazine, restaurante, cluburi, baruri și bucătării internaționale.
Editor: Alexandra Băncilă Articol preluat de pe FoodBiz.ro
Centrul „Alexandru Proca” pentru Inițierea Tinerilor în Cercetarea Științifică din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a obținut noi rezultate de prestigiu prin elevii pe care-i formează în domenii ale științei. Este bine cunoscută performanța foarte tinerei cercetătoare Natalia Luiza Ionescu, distinsă cu Premiul Special ARCON, la cea mai mare competiție de proiecte de cercetare, Târgul Internațional de Știință și Inginerie Regeneron, din Atlanta, SUA.
Ulterior, toți membrii actuali ai Centrului au participat la etapele naționale ale olimpiadelor școlare și au obținut rezultate frumoase:
● 5 medalii de aur – Andrei Dragomir, fizică, clasa a X-a, Liceul Internațional de Informatică București; Cristiana Murgoci, fizică, clasa a XII-a, Liceul Internațional de Informatică București; Dragoș Giușcă, matematică, clasa a VII-a, Școala Metropolitană București; Ion Stan, matematică, clasa a IX-a, Liceul Internațional de Informatică București; Alexandru Dianu, chimie, clasa a XII-a, Liceul Internațional de Informatică București
● 2 medalii de argint – Teodor Amilcar Ionescu, fizică, clasa a IX-a, Colegiul Național „Mihai Viteazul” București; Cristiana Murgoci, fizică, clasa a XII-a, Liceul Internațional de Informatică București
● 1 medalie de bronz – Natalia Ionescu, fizică, clasa a XII-a, Colegiul Național „Mihai Viteazul” București
● 2 mențiuni – Miruna Neacșu, fizică, clasa a XI-a, Liceul Internațional de Informatică București; Bianca Nemeș, chimie, clasa a X-a, Liceul Internațional de Informatică București
Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) București deschide joi, 2 iunie, seria evenimentelor dedicate aniversării celor 170 de ani de existență.
Ceremonia de deschidere a festivităților va avea loc, mâine, de la ora 9:00, la Aula Magna Petre Sebeșanu Aurelian. Vor avea cuvântul Prof. univ. dr. Răzvan Ionuț Teodorescu, Rectorul USAMV București, Ligia Deca, Consilier Prezidențial, Departamentul Educație și Cercetare și Prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu, Ministrul Educației. De asemenea, vor fi adresate mesaje din partea oficialităților, consorțiilor universitare, invitaților și partenerilor.
Urmează apoi vizitarea campusului Agronomie-Herăstrău.
La ora 14.00 va avea loc deschiderea oficială a Conferinței internaționale Agriculture for Life, Life for Agriculture, în prezența Ministrul Educației – Sorin Mihai Cîmpeanu și a lui Adrian-Ionuț Chesnoiu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
În cadul Sesiunii plenare a Conferinței Internaționale Agriculture for Life, Life for Agriculture, vor lua cuvântul Prof.dr. Oscar Vicente, European Biotechnology Thematic Network Association – Improving agricultural production and food security under climate change conditions, Prof. dr. Pierre-Louis Teissedre, University of Bordeaux Climate Changes and future of vines, grapes and wine: threats and opportunities, Prof. dr. Tomas Norton, Precision Livestock Farming (PLF), Ku Leuven Towards a Smart Sustainable Animal Farming – what does the future hold?
La ora 19.30, va avea loc Gala Aniversară USAMV București 170, la Parcul Dendrologic, Campus Agronomie-Herăstrău, urmată de mai multe momente artistice aniversare.
USAMV București, fondată în 1852, este un promotor al învățământului și științelor agricole din România, fiind una dintre cele mai vechi instituții de învățământ superior și de cercetare din țara noastră, care a debutat cu prima școală agronomică din România, Școala de la Pantelimon.
Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) vă invită miercuri, 8 iunie 2022, începând cu ora 9:00, la a patra ediție a Conferinței FOCUS București – dezvoltare urbană, digitalizare, economie circulară, ce va avea loc în Aula Carol I din sediul nostru istoric – Palatul CCIB, situat în str. Ion Ghica nr. 4, București.
Cu o tradiție de aproape 155 de ani de activitate neîntreruptă în slujba oamenilor de afaceri, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti oferă companiilor instrumentele și soluțiile pentru a performa în competiția globală, creând o veritabilă platforma de dialog între diverșii actori implicați în activitatea economică și de dezvoltare a Bucureștiului.
În cadrul celei de-a patra ediții a conferinței FOCUS BUCUREȘTI vor fi abordate teme de mare interes pentru comunitatea de afaceri, dintre care enumerăm: digitalizarea administrației si accesul operatorilor economici la serviciile publice pentru rezolvarea problemelor administrative și fiscale, București Smart City – soluții și oportunități, infrastructura de transport – provocări și soluții inteligente, modele de economie circulară, și nu în ultimul rând, proiecte și investiții PNRR.
FOCUS BUCUREȘTI – dezvoltare urbană, digitalizare, economie circulară aduce împreună cei mai importanţi reprezentanţi ai comunităţii de afaceri reunite în jurul CCIB şi reprezentanți ai administraţiei centrale şi locale, şefii principalelor instituţii implicate în reglementarea activităţii firmelor din Capitală, pentru a clarifica problemele apărute în relaţia autorităţi – mediu de afaceri şi pentru a identifica împreună soluţii şi bune practici menite să transforme Bucureştiul într-o metropolă modernă a businessului românesc.
Graţie speakerilor prezenți la conferinţă, persoane cu experienţă deosebită şi cu putere de decizie, suntem convinşi că evenimentul va ramâne unul de referinţă pentru metropola bucureşteană.
Participarea la eveniment este gratuită, cu condiția confirmării prezenței dumneavoastră în prealabil la email: membri@ccib.ro.
În plus, vă invităm să profitați de posibilitatea promovării companiei, achiziționând unul din pachetele de parteneriat puse la dispozitia dumneavoastră. În acest sens, vă invităm să contactați pe dna Cristina Șerbanescu, Sef Birou Comunicare şi Protocol, e-mail: cristina.serbanescu@ccib.ro sau tel. 0730 990 764.
Pactul pentru fiscalitate 2022-2023 a fost lansat și supus unei prime analize la nivelul mediului academic, a mediului de business și a celui mediatic, în cadrul oferit de aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I din București. Reactualizare pe coordonatele actualității a unui demers din 2014, Pactul pentru fiscalitate este definit de inițiatorii lui, Adrian Măniuțiu, Răzvan Orășanu, Daniel Apostol, prin vizarea unei serii de principii considerate fundamentale pentru o politică fiscală sănătoasă: „Eficientizarea legislației fiscale; restrângerea excepțiilor fiscale și transparentizarea procedurilor de aplicare si verificare; stimularea investițiilor și atragerea de investiții directe în economie; depolitizarea, reprofesionalizarea, informatizarea și interconectarea ANAF; toleranță zero la evaziune fiscală și criminalitate economică”.
În contextul actualei lansări, prof. univ. dr. Mircea Coșea a accentuat că „fiscalitatea nu trebuie să fie doar un instrument al politicii bugetare, ci și un instrument al dezvoltării”. Aprecierea sa a fost că Pactul pentru fiscalitate reprezintă „o garanţie că fiscalitatea în România poate să devină un element de stabilitate, de echitate, de progres, că vom avea o economie reglementată altfel, că vom avea o economie care se va baza pe ceea ce este important în tot ceea ce înseamnă sistem economic, şi anume colectarea şi distribuţia şi, bineînţeles, redistribuirea”.
Prin raportare la temele majore ale actualității economice, acad. Lucian Albu a oferit o proiecție a principiilor Pactului pentru fiscalitate asupra problematicii vizând impozitarea, apreciind că „nu putem să facem rabat de la sistemul de impozitare”. În opinia sa, la noi, „rațiunea pentru care a fost introdusă cota unică a fost tocmai de a atrage investițiile străine în România și de a permite unei clase mijlocii să apară, pentru că la noi e încă în faza de apariție” și abia „după ce obții prosperitate, poți să-ți permiți și o impozitare progresivă”.
În același spirit, av. Gabriel Biriș a subliniat: „Prima întrebare la care cred că ar trebui să răspundă cei care propun cotele progresive este la ce vor să se aplice. Dacă vor să se aplice doar pentru cei care acum plătesc cota unică, o astfel de măsură n-are cum să ajute. Sarcina fiscală trebuie așezată proporțional cu cât câștigăm, fără să discriminăm diverse tipuri de venituri sau diverse categorii de persoane.”
La egalitatea legii ca efect asupra tuturor celor pe care-i vizează, odată cu indiscutabila cerință a respectării legislației, s-a referit conf. univ. dr. Lucian Țâțu, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori a Academiei de Studii Economice din București.
În continuarea preocupărilor pentru susținerea și argumentarea aplicată a Pactului pentru fiscalitate, la 23 iunie va avea loc la Parlamentul României o conferinţă pentru fundamentarea şi adoptarea unor principii commune împreună cu Comisia pentru buget-finanţe din Camera Deputaţilor.
