Raport PwC: Vânzările de mașini verzi din Europa au scăzut în trimestrul al doilea, după creșterile record din 2021

 

Vânzările de mașini verzi (hibride, BEV/electrice și PHEV/ hibrid plug-in) din Europa* au scăzut cu 4,4% în al doilea trimestru al acestui an, la 1,039 milioane vehicule, după creșterile spectaculoase înregistrate în 2021, de până la 259%, reflectând în continuare problemele producătorilor cu lipsa componentelor, reiese dintr-o analiză realizată de Strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC. 

Potrivit sursei citate, în primele două trimestre din 2021 au fost înregistrate creșteri de 100% și, respectiv, 259%, după care avansul s-a temperat la 32% în trimestrul al treilea, 6% în trimestrul patru și 13% în primul trimestru din 2022.

„Scăderea vânzărilor reflectă problemele din ce în ce mai mari ale producătorilor cu lipsa componentelor auto și implicit cu întârzierile la livrări. Piața din România, fiind încă mică, își continuă ascensiunea cu o rată de peste 100%, iar în iulie, vânzările de mașini electrificate le-au depășit pentru prima dată pe cele diesel. Evoluția spectaculoasă din ultimul an și jumătate a vânzărilor de mașini verzi reflectă în primul rând efectele stimulentelor acordate de guvern prin programul Rabla Plus. Stimulentele și reglementările sunt motorul îndeplinirii obiectivelor asumate de România pentru reducerea emisiilor de carbon prin PNRR și Green Deal, dar și pentru înnoirea parcului auto, unul dintre cele mai vechi din Europa”, a declarat Daniel Anghel, Partener și Lider pentru industria Auto în cadrul PwC România.

În prima jumătate a anului, cota de piață a mașinilor verzi în Europa a ajuns la 45,6%, din care mai mult de jumătate reprezintă hibride (24%).

Consumatorii se orientează în special spre mașinile electrice

Vânzările de mașini BEV au fost singurele care și-au continuat creșterea în trimestrul al doilea la nivel european, înregistrând un avans de 8,1%, care însă nu a putut compensa scăderile înregistrate de hibride plug-in (-17,5%) și hibride (-4,8%). Declinul raportat de mașinile hibride plug-in în Europa poate fi explicat în primul rând prin lipsa de disponibilitate a produselor, producătorii acordând prioritate producției de BEV-uri.

De altfel, strategia producătorilor auto se reflectă în dublarea cotei de piață a BEV în ultimii doi ani, de la 7% la 13%. Topul vânzărilor de mașini BEV în primul semestru în Europa este condus de modelul Fiat 500 electric, urmat de Tesla Model 3, Renault ZOE, Dacia Spring, Peugeot 208 EV, Tesla Model 3, Renault Twingo EV, Hyundai Kona Electric, Volkswagen și Opel Corsa-e.

”Vânzările de mașini verzi și, în special, cele full electric vor continua să crească la nivel european, pe fondul obiectivelor ambițioase privind reducerile emisiilor de CO2 și de eliminare treptată a motoarelor cu combustie internă în anumite state. Toate acestea încurajează producătorii de automobile să-și orienteze strategia în această direcție, pentru anii următori fiind anunțate investiții masive în lansarea de noi modele, dar și în producția de baterii și noi tehnologii”, a mai spus Daniel Anghel.

La nivel global, China înregistrează cele mai mari
creșteri ale vânzărilor de mașini electrice

La nivel global, vânzările de mașini verzi au crescut cu 29% în al doilea trimestru, față de perioada echivalentă a anului trecut, în condițiile în care piața auto totală a scăzut.

Cea mai mare parte din această creștere este atribuită Chinei, unde vânzările de mașini hibride, BEV/electrice și PHEV/ hibrid plug-in au crescut cu 90,3%. Spre deosebire de Europa, în China, creșterea vânzărilor de PHEV a fost și mai rapidă, de 144%, comparativ cu cea a BEV, de 87%. 

După ce a avut nevoie de ceva timp pentru a lua avânt, piața BEV din SUA a continuat ascensiunea rapidă din ultima vreme, cu 63% în al doilea trimestru din 2022. Cota de piață a BEV-urilor s-a triplat în decurs de 18 luni, de la 1,6% în 2020 la 4,8% la finele lunii iunie din acest an. Per total, piața mașinilor verzi din SUA a crescut cu 20%.

*În cadrul raportului, strategy& analizează principalele zece piețe auto europene, respectiv Germania, Franța, Italia, Spania, Marea Britanie, Suedia, Norvegia, Olanda, Elveția și Austria.

Studiu XTB: Româncele, peste femeile din Franța, Spania, Polonia, Italia sau Cehia la investițiile în acțiuni, cu 17% din totalul investitorilor

Cel mai mare procent de femei în rândul investitorilor în acțiuni se află în România, unde femeile constituie până la 17% din totalul celor care dețin acțiuni în portofoliu, reiese dintr-un studiu despre profilul investitorului în acțiuni, realizat de XTB, casă de brokeraj pe bursele internaționale. 

Următoarele țări în clasament sunt Polonia, Portugalia și Italia cu circa 10% femei din totalul investitorilor. Cel mai mic număr de femei printre deținătorii de acțiuni se găsește în Republica Cehă (3%) și în Slovacia (2%).

Tot în România se regăsește și cel mai mare procent de femei care investesc în crypto – 12% din totalul investitorilor, a reieșit dintr-un alt studiu al XTB din luna martie 2022. 

De asemenea, România este, de departe, țara cu cea mai mare pondere de investitori în acțiuni, comparativ cu alte țări europene. Circa 71% dintre investitorii români preferă acțiunile, spre deosebire de 32,6% în Germania, 13,6% în Italia, 25,3% în Franța, 58,5% în Polonia sau 46,6% în Spania.

 

 

Potrivit datelor casei de brokeraj, mai reiese că investitorul tipic la bursă este un bărbat de 36 de ani care preferă să cumpere acțiuni ale companiilor listate la bursa de pe piața din țara sa de origine. De obicei, acesta efectuează, în medie, 17 tranzacții de cumpărare sau vânzare de acțiuni pe cursul anului și folosește aplicația mobilă pentru tranzacționare.

Ratele scăzute ale dobânzii aplicate până de curând, creșterea popularității instrumentelor online și restricțiile din timpul pandemiei, datorită cărora oamenii au avut mai mult timp pentru a-și crește nivelul de cunoștințe despre piețele financiare – aceștia sunt factorii care au contribuit la decizia investitorilor individuali de a intra pe burse în ultima perioadă.

Mulți oameni sunt de părere că, în fața inflației în creștere, este imposibil să se mențină valoarea unei investiții bazându-se doar pe active fără risc. Alegerea unui depozit bancar sigur, dar cu dobândă scăzută, ca modalitate de gestionare a economiilor, înseamnă o scădere reală a valorii fondurilor acumulate. 

Unii dintre oameni au decis să înceapă să investească folosind instrumente financiare, inclusiv bursa. Acest lucru se vede, printre altele, în statistici. Potrivit datelor Bursei de Valori București (BVB), investitorii prezenți la BVB au devenit mult mai activi în perioada ianuarie-iunie din acest an și au introdus cu 56,8% mai multe ordine de vânzare-cumpărare decât în aceeași perioadă a anului trecut, realizând peste 824.000 de tranzacții în primele șase luni din 2022.

Globalizarea și dezvoltarea instrumentelor digitale au jucat un rol important în creșterea popularității bursei. Pandemia a crescut popularitatea utilizării platformelor online, inclusiv atunci când vine vorba de cumpărarea de acțiuni. Investitorii pot accesa acum, într-un mod convenabil, nu doar bursa locală, ci și bursele globale. Mulți dintre aceștia profită de aceste oportunități investind în acțiuni ale unor giganți mondiali renumiți precum Apple, Google sau Meta (Facebook).

Costurile de investiție scăzute pot fi, de asemenea, un stimulent pentru a investi în acțiuni. În cazul XTB, spre exemplu, nu există comision la tranzacționarea de acțiuni cu deținere și ETF-uri cu deținere la un volum de până în 100.000 EUR pe lună (tranzacțiile care depășesc această limită sunt comisionate cu 0,2% (min. 10 EUR).

Ce acțiuni aleg investitorii români? 

Datele XTB arată că investitorii în acțiuni aleg, cel mai adesea, companii listate la bursa națională. Acestea ocupă poziții de top pe lista celor mai populare acțiuni ale companiilor din majoritatea țărilor. 

În cazul pieței românești, cele mai populare companii printre clienții XTB în prima jumătate a anului 2022 au fost Palantir Technologies (PLTR.US), UiPath (PATH.US) și Advanced Micro Devices (AMD.US).

Popularitatea investiției în acțiuni variază în funcție de piața pe care operează XTB.      În Polonia, 58,3% din totalul investitorilor care folosesc platforma XTB, xStation5, au acțiuni în portofoliu.

Cea mai mare pondere a fost înregistrată în România, unde procentul investitorilor în acțiuni este de până la 71%. În schimb, o pondere scăzută a investitorilor în acțiuni a fost observată în Germania (32,6%) și Italia (13,6%).

Bărbații sunt mai înclinați spre investiții

Deși din ce în ce mai multe femei decid să-și investească fondurile, bărbații rămân cei mai activi investitori – ei constituie 87% din totalul investitorilor XTB, din întreaga lume, care au acțiuni în portofoliu. În același timp, femeile reprezintă doar 13% dintre toți investitorii XTB la nivel global care au acțiuni în portofoliu, acest procent este în continuare mai mare decât pentru alte tipuri de active, cum ar fi perechile valutare sau criptomonedele.

Cel mai mare procent de femei în rândul investitorilor în acțiuni este în România, unde femeile constituie până la 17% din totalul celor care dețin acțiuni în portofoliu. În Polonia, femeile reprezintă 10% din investitorii în acțiuni. Un procent similar poate fi observat în Portugalia și Italia. Cel mai mic număr de femei printre acționari este în Republica Cehă (3%) și Slovacia (2%).

Investitorii în acțiuni preferă dispozitivele mobile

Astăzi, investitorii în acțiuni doresc să aibă acces ușor, nu doar la cotațiile acțiunilor de care sunt interesați, ci și la informații despre ceea ce se întâmplă pe piețe. Prin urmare, aplicațiile de investiții pentru dispozitivele mobile, precum cea oferită de XTB, care oferă zilnic o gamă largă de analize de piață și, totodată, permit efectuarea de tranzacții în orice moment și loc, devin din ce în ce mai populare în rândul investitorilor. După cum arată datele despre clienții XTB, deja 56% dintre investitori cumpără sau vând acțiuni folosind aplicația xStation disponibilă pe dispozitivele mobile iOS și Android.

Romsilva intensifică intabularea suprafețelor de fond forestier de stat

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță intensificarea procesului de intabulare a suprafețelor de fond forestier de stat și face următoarele precizări: „Suprafața de fond forestier proprietatea publică a statului înscrisă în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară a crescut la 162.593 hectare, 45.556 hectare din acestea fiind înscrise de Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliară, prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, iar restul suprafețelor de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, conform procedurilor prevăzute de Codul Silvic, la articolul 12.


De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a întocmit și a depus documentațiile pentru alte 141.221 hectare fond forestier, pentru a fi înscrise în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară, iar specialiștii Romsilva lucrează la elaborarea documentației tehnice pentru alte 2,8 milioane hectare fond forestier de stat.


Direcția Silvică Giurgiu are, în acest moment, 47,44% din fondul forestier de stat înscris în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară, fiind urmată de Direcția Silvică Ialomița, cu 26,44%, Direcția Silvică Suceava, cu 21,44%, și Direcția Silvică Satu Mare, cu 18,64%.


Înscrierea dreptului de proprietate pentru pădurile proprietatea publică a statului se face în baza procedurii operaționale ”Intabularea dreptului de proprietate publică a statului asupra fondului forestier conform art.12 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare”, elaborată de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.”


Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.


Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”.


Foto: Romsilva

AHK România anunță finaliștii competiției pentru excelența în afaceri

0

Un total de 12 proiecte inițiate și dezvoltate de opt companii și o fundație, membre ale Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România) au intrat pe lista scurtă în competiția organizată de AHK România pentru recompensarea rezultatelor deosebite în afaceri. Lista poate fi consultată pe site-ul ahkawards.ro.

Câștigătorii vor fi anunțați în cadrul Galei aniversare AHK- 20 de ani în România, care va avea loc în data de 1 septembrie la Palatul Parlamentului. Cele opt companii sunt: Albis Plastic, Bayer, Dräxlmaier Automotive, Bosch Group in România, E.ON România, Lidl România, BCR, Clariant Products Ro și Fundația Bosch România.

În categoria „Business Excellence” au rămas Albis Plastic, pentru inovația adusă în procesarea plasticului; Bayer, pentru implementarea cu succes a unor tehnici avansate de marketing digital și Dräxlmaier Automative, pentru modernizările făcute în domeniul e-Mobility, care i-au permis să devină în doi ani o uzină producătoare de componente de înaltă tehnologie și de baterii.

În categoria „Our employees – our success” (Angajații noștri-succesul nostru) Bosch Group România s-a calificat cu două proiecte: unul pentru inițierea unui program de cooperare cu universitățile pentru pregătirea noilor generații, celălalt pentru primul program de formare al angajaților cu rol de conducere.

Tot în această categorie a intrat și Dräxlmaier Automative, cu inițiativa sa de creare a unui sistem transparent și digitalizat de dezvoltare și administrare a competențelor angajaților. A treia categorie din cadrul competiției este „Responsability for the future” (Responsabilitate pentru viitor), în cadrul căreia au fost selectate E.ON România, pentru implementarea unui program de CSR privind iluminatul în școli prin sistemul LED, Fundația Bosch România, pentru inițiativa EduCare de îmbunătățire a accesului la educație pentru copiii din grupurile defavorizate și Lidl România, pentru proiectul „Cu apele curate”, inițiativă de colectare a plasticului din fluviul Dunărea.

Categoria „Innovation and New Technologies” (Inovație și noi tehnologii) recunoaște meritele companiilor Bayer, pentru realizarea proiectului de transformare digitală din domeniul agricol (ferme);BCR, pentru crearea centrului de inovație antreprenorială- „InovX-BCR Accelerator” și Clariant Products Ro, pentru producerea de biocombustibili avansați din reziduurile agricole, care să contribuie la decarbonizarea domeniului transporturilor.

„Împlinim 20 de ani de prezență neîntreruptă în România, 20 de ani de succes în promovarea relațiilor economice bilaterale între Germania și România. Considerăm că este momentul propice pentru a premia inițiativele româno-germane de succes care contribuie la dezvoltarea sustenabilă a businessului din această țară. Cei zece membri ai juriului au avut o temă grea, nu numai datorită numărului mare al proiectelor depuse, ci și datorită calității acestora. Diferențierea a fost dificilă, proiectele fiind, multe dintre ele, excepționale. Acest lucru arată, la rândul său, cât de valoroasă, durabilă și avansată din punct de vedere tehnologic este comunitatea de afaceri româno-germană aici, în România. O bază excelentă pentru dezvoltarea dinamică ulterioară a relațiilor bilaterale. Le mulțumim tuturor participanților pentru implicare, îi felicităm pentru realizări și ne bucuram să-i avem alături de noi la Gala aniversară din 1 septembrie”, a menționat Sebastian Metz, Director General și membru în Consiliul Director al AHK România.

Este primul an în care AHK România acordă premii bilaterale prin care sunt recunoscute și promovate eforturile și rezultatele obținute de companii sau proiectele acestora în actualul context economic. Cele 12 proiecte finaliste au fost selectate dintr-un total de 68 de aplicații, de către un juriu format din oameni de afaceri, ziariști, reprezentanți ai societății civile și ai mediului universitar, împreună cu AHK România.

BCR sprijină antreprenorii afectați de pandemie cu soluții de prefinanțare și cofinanțare în cadrul programului de granturi nerambursabile pentru creșterea rezilienței IMM-urilor (POC 4.1.1)

0

 

Banca Comercială Română oferă antreprenorilor soluții de prefinanțare și cofinanțare pentru proiectele finanțate prin Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020, măsura 4.1.1 – Investiții pentru creșterea rezilienței IMM-urilor.

Programul urmărește să sprijine companiile, care erau profitabile în 2019 și care au fost afectate de pandemie, cu granturi nerambursabile pentru investiții în retehnologizări, capacități noi de producție sau în activitățile de prestări servicii. Valoarea finanțărilor ce pot fi acordate este cuprinsă între 50.000 și 500.000 de euro, iar plafonul alocat în program se ridică la 420 de milioane de euro, cu o distribuție în trei scheme, fiind posibilă creșterea alocării pentru fiecare schemă în parte.

  • Schema 1 ajutor de minimis prin intermediul unui grant pentru investiții necesare capacităților de prestare de servicii; valoare: între 50.000 euro și 200.000 euro. Bugetul alocat acestui tip de ajutor: aproximativ 60 milioane euro.
  • Schema 2 ajutor de stat prin intermediul unui grant pentru investiții în retehnologizare; valoare: între 50.000 euro și 500.000 euro, dar nu mai mult de cinci ori cifra de afaceri din anul 2019. Bugetul alocat acestui tip de ajutor: aproximativ 180 milioane euro.
  • Schema 3 ajutor de stat prin intermediul unui grant pentru investiții în retehnologizare a IMM-urilor din industria alimentară și a construcțiilor; valoare: între 50.000 euro și 500.000 euro, dar nu mai mult de cinci ori cifra de afaceri din anul 2021. Bugetul alocat acestui tip de ajutor: aproximativ 180 milioane Euro.

Pentru primele două tipuri de ajutor, perioada de depunere cererilor de finanțare este de doar 7 zile, în perioada 23 august 2022, ora 10:00 – 29 august 2022, ora 23:59. Data estimată de începere pentru depunerea cererilor de finanțare, în cadrul celei de-a treia scheme de ajutor, este 20 septembrie 2022. 

Toate proiectele selectate pentru finanțare în cadrul acestui program, prin intermediul celor trei măsuri, trebuie finalizate până la finalul anului 2023.

Sprijinul BCR pentru antreprenori

BCR oferă antreprenorilor care vor să acceseze acest program mai multe soluții de sprijin: 

  • Credit de prefinanțare – în cazul care nu doresc să utilizeze mecanismul cererilor de prefinanțare sau cel al cererilor de plată oferite de către finanțator (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – MIPE), pot apela la credit de prefinanțare sau credit-punte pentru a asigura cashflow-ul necesar implementării proiectului. Astfel, antreprenorii accesa un procent de maximum 100% din valoarea grantului aprobat.
  • Credit de cofinanțare – în funcție de măsura de ajutor financiar pentru care aplică, antreprenorii vor avea nevoie de o cofinanțare pentru implementarea proiectului (minimum 5% din valoarea cheltuielilor eligibile, maximum 75% din valoarea cheltuielilor eligibile). BCR poate acoperi parțial sau total acest necesar de finanțare, astfel încât aceștia să poată respecta condițiile stabilite pentru fiecare schemă de ajutor în parte.
  • Credit pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile, inclusiv TVA (dacă este cazul) – cheltuielile neeligibile pot fi acoperite prin intermediul unui credit, astfel încât implementarea proiectului să fie cât se poate de rapidă. 
  • Cont curent/cont special dedicat implementării proiectului – experții BCR pot asigura deschiderea rapidă a contului sau a conturilor dedicate implementării proiectului, conform cerințelor impuse în acest sens de către finanțator (MIPE). 
  • Ghid dedicat – specialiștii BCR în programe de finanțare au elaborat un ghid complet despre condițiile și pașii implementării programului, care poate fi descărcat de pe site-ul BCR.

Mai multe detalii despre program pot fi obținute și de pe site-ul mfe.gov.ro.

Băncile se confruntă cu tot mai multe provocări care necesită un sistem integrat de administrare a riscurilor

0

Eliza Băiașu, Senior Manager, Risk Modelling & Data Assurance Leader
Valentina Mănăsescu, Senior Manager, Banking Governance, Risk & Controls Leader
PwC Romania

 

Modul în care industria bancară a evoluat în ultimii ani a adus pe lângă rezultate financiare bune, digitalizare și îmbunătățirea satisfacției clienților și riscuri noi care  nedresate pot afecta menținerea performanțelor și atingerea obiectivelor. Prin prisma sistemului de reglementare și nu numai, băncile acordă, în general, o importanță strategică proceselor de administrare a riscurilor, însă riscurile la care sunt expuse astăzi necesită o regândire în modul de abordare.

Dincolo de un sistem de control bazat pe principiul celor  “trei linii de apărare”, o gestionare adecvată a riscurilor implică o viziune integrată asupra acestora la orice nivel în cadrul băncii, o abordare dinamică în definirea apetitului pentru risc și a pragurilor de toleranță, dar și utilizarea unor metodologii fundamentate de practici profesionale solide, concepte și principii statistice specifice datelor disponibile pentru a fi utilizate în scopul cuantificării riscurilor. 

Potrivit sondajului Global Risk Survey 2022 realizat de PwC, top 3 cele mai importante riscuri cu care industria bancară se confruntă sunt riscul de piață, riscul cibernetic sau de gestionare a datelor și riscul privind modelul de afaceri sau operațional. Fiecare dintre aceste riscuri poate avea un impact semnificativ în ceea ce privește evoluția portofoliilor și a performanței financiare, conformitatea cu cerințele autorităților de reglementare dar și reputația instituției. În acest context, capacitatea băncilor de gestionare a riscurilor și reziliența reprezintă un pilon cheie în atingerea obiectivelor de afaceri.  

Raportul menționat arată, de asemenea, că instituțiile care au o strategie integrată de abordare a riscurilor estimează o creștere mai rapidă a veniturilor și rezultate mai bune, precum creșterea prețului acțiunilor, îmbunătățirea randamentului investițiilor, câștigarea încrederii clienților și investitorilor, îmbunătățirea rezilienței și luarea de decizii rapide.  

Principalele riscuri în atenția băncilor în 2022

Pe lângă riscurile de reglementare și de credit specifice acestei industrii, respondenții din industria bancară pun un accent semnificativ pe riscurile de piață, securitatea cibernetică și managementul datelor, competiția din partea furnizorilor alternativi și riscurile climatice.

Analizate pe rând, perturbările de pe piețele de mărfuri și din lanțurile de aprovizionare globale au afectat și continuă să afecteze evoluția inflației și, în consecință, evoluția economiei mondiale și stabilitatea macrofinanciară. Pentru bănci,  măsurile insuficiente la nivel macro prudențial înseamnă că accelerarea împrumuturilor din ultima perioadă, coroborată cu majorarea dobânzilor la împrumuturi ar putea genera o creștere a riscului de credit, astfel că, în cazul unei recesiuni, băncile se vor confrunta cu provizioane semnificativ mai mari care să acopere pierderile potențiale din activitatea de creditare.

Totodată, volumul mare de date personale și financiare care circulă prin canalele bancare digitale reprezintă o țintă a atacurilor cibernetice, iar sectorul serviciilor financiare se confruntă cu o avalanșă de atacuri de tip credentials, phishing și ransomware. Cu puține excepții, băncile nu au dezvoltat încă practici mai sofisticate privind guvernanța și infrastructura de management al datelor.  

Referitor la riscurile climatice, multe bănci au demarat diferite proiecte și inițiative prin care au în vedere să identifice principalele arii de impact ale riscurilor climatice, respectiv să-și modeleze și să-și măsoare profilul de risc din perspectiva portofoliilor pe care le gestionează. Deși este un pas important, având în vedere impactul semnificativ adus de riscurile de tranziție, stabilirea profilului de risc încă reprezintă o provocare.

Investiții și priorități în gestionarea riscurilor 

Presiunile externe și de conformitate ocupă o mare parte din timpul funcțiilor de risc din cadrul băncilor, fiind costisitoare și semnalând lipsa accesului la instrumente digitale în  gestionarea riscurilor.

Având în vedere complexitatea și interdependențele tot mai mari ale riscurilor, este nevoie de acces în timp util la informații relevante pentru a putea lua decizii în funcție de specificul și magnitudinea riscurilor. Multe organizații nu dispun încă de tehnologii integrate care să le permită să vizualizeze la timp impactul riscurilor asupra strategiei și a diverselor arii de activitate, să asigure monitorizarea continuă și să ia decizii bazate pe risc în mod eficient. Este recunoscut faptul că un management integrat al riscurilor axat pe principii consecvente în interiorul organizației poate fi dificil de adoptat. De exemplu, cea mai des întâlnită situație este cea în care, în cadrul aceluiași grup bancar sau chiar al aceleași bănci, sunt implementate procese, platforme și sisteme variate care răspund unor cerințe sau nevoi specifice în funcție de diferite arii de interes, această situație menținând dificultatea de  asigurare a unui  sistem integrat. 

În timp ce 75% dintre organizații apreciază că a avea sisteme IT care funcționează descentralizat este încă o provocare cu impact semnificativ în gestionarea riscurilor, doar 35% dintre acestea adresează această situație într-un mod formal la nivelul întregii organizații.

Potrivit Global Risk Survey, 41% dintre respondenții din industria bancară urmăresc să crească investițiile în tehnologiile de gestionare a riscurilor cu până la 10% în 2022, iar 25% dintre aceștia au în vedere creșterea cheltuielilor aferente acestor tipuri de investiții cu peste 10%. 

Analiza datelor este un punct central al investițiilor semnificative în tehnologiile de management al riscurilor, urmate de automatizarea proceselor, tehnologiile care ajută la detectarea și monitorizarea riscurilor și gestionarea fluxurilor de lucru. Aceste investiții în tehnologie ar trebui să contribuie la soluționarea a două dintre principalele provocări în gestionarea riscurilor în bănci: lipsa accesului la instrumente digitale și sub-procesele manuale utilizate în administrarea riscurilor, costisitoare atât din punct de vedere al timpului cât și al costurilor ridicate aferente resurselor. 

Se preconizează astfel că nevoia de investiții în îmbunătățirea competențelor de gestionare a riscurilor pentru angajați și în tehnologie va crește exponențial în perioada următoare. 

Alte priorități în regândirea modelului de management al riscurilor sunt apetitul la risc și cultura de risc. Astfel, în redefinirea apetitul pentru risc trebuie avut în vedere că scopul esențial al acestui instrument este de a-i ajuta pe liderii de afaceri să își atingă obiectivele de creștere, înțelegând riscurile atunci când explorează noi oportunități, și nu doar de a impune limite în care aceștia să acționeze. 

În același timp, o abordare dinamică presupune monitorizarea și actualizarea continuă a apetitului la risc, adaptată vitezei cu care riscurile și oportunitățile se schimbă. Pe deoparte riscurile noi sau în creștere trebuie reflectate prompt în limite corespunzătoare, iar pe de altă parte, în cazul în care o oportunitate implică un risc mai mare decât permite apetitul de risc al organizației, ar putea fi util să se revizuiască apetitul pentru risc, analizând dacă organizația este dispusă să își asume un risc mai mare pentru un beneficiu mai mare. 

 

Cultura de risc joacă, de asemenea, un rol important în gestionarea riscului ascendent din anumite arii cu care industria bancară se confruntă. De exemplu, o cultură a conformității prea puternică poate limita inovația și flexibilitatea atunci când avem în vedere riscul privind modelul de afaceri sau operațional. În același timp o cultură a conformității prea slabă poate duce la multiple evenimente de risc precum cel operațional, reputațional, financiar sau de conformitate. Astfel, dezvoltarea culturii de risc ar trebui să reprezinte o prioritate la toate nivelurile organizației: responsabili de risc în procesele de business, liderii executivi și comitetele de conducere. 

 

Într-un mediu în care schimbarea este constantă, capacitățile de gestionare a riscurilor și reziliența  sprijină agilitatea afacerii și contribuie proactiv, solid și în timp util la luarea deciziilor. Raportul Global Risk Survey 2022 evidențiază cinci acțiuni cheie pe care organizațiile ar trebui să le ia în considerare pentru a-și impulsiona capacitățile de gestionare a riscurilor.

Noi reguli de impozitare a proprietăților. Ce se schimbă din 2023 și cât vom plăti în plus?

 

Material de opinie de Ana Petrescu-Mujdei (foto), Senior Manager, Impozitare Directă, Deloitte România

Începând din 2023, impozitarea proprietăților imobiliare se schimbă radical. Principalele modificări constau în majorarea cotei de impozitare, atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale, și în ajustarea valorii impozabile la care se aplică aceste cote de impozit. 

Astfel, se elimină diferențierea impozitului în funcție de tipul de proprietar – persoană fizică sau juridică. De altfel, revizuirea regimului de impozitare a clădirilor este unul din principalele obiective din zona de politică fiscală asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). 

Conform PNRR, reforma fiscală din România trebuie să cuprindă măsuri cu privire la alinierea valorii impozabile la cea de piață. În plus, prin intermediul unui raport publicat în luna iunie a acestui an, Fondul Monetar Internațional (FMI) transmite autorităților din țara noastră un set de recomandări pentru îmbunătățirea veniturilor aferente taxelor pe proprietate. Printre acestea se numără aplicarea cotei de impozitare asupra valorii de piață, atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale, și includerea prețului terenului în valoarea impozabilă a clădirii – o măsură de altfel logică, întrucât valoarea construcției se desparte doar în mod artificial de valoarea terenului.

Pornind de la acest obiectiv și de la recomandările raportului FMI, guvernul a introdus în ordonanța de modificare a Codului Fiscal, adoptată în vara acestui an, noile modalități de calcul pentru impozitul pe clădiri, aplicabile din 2023. 

Deși mai sunt încă elemente neclare privind modalitatea de aplicare, pare a fi o certitudine că va exista o majorare sau, în cel mai bun caz, în situații excepționale, se va aplica același impozit ca în 2022. 

Cota maximă de impozitare se elimină 

În prezent, cotele de impozitare au valori maximale – 0,2% pentru clădirile rezidențiale și 1,3% pentru clădirile nerezidențiale -, autoritățile locale având posibilitatea să aplice cote mai mari de impozitare, dar care nu pot depăși limita maximă cu mai mult de 50%.

Începând de anul viitor, impozitul pe clădiri va fi diferențiat doar în funcție de natura clădirii, iar cotele minime vor crește, fără a mai exista un prag maxim. Pentru clădirile rezidențiale, cota minimă va fi de 0,1%, iar pentru cele nerezidențiale, de 0,5%. Prin urmare, va fi la latitudinea autorităților locale valoarea cotelor de impozit, fiecare administrație locală din țară putând alege o cotă de impozitare conform propriilor necesități. 

Cum se va calcula valoarea impozabilă a clădirilor?

În prezent, valoarea impozabilă a unei clădiri se determină în mod diferit în funcție de tipul proprietarului și de natura clădirii. Mai exact, în cazul unei clădiri rezidențiale deținute de o persoană fizică, această valoare este calculată în funcție de zona în care se află, de tipul construcției și de anumiți coeficienți prevăzuți în legislație. Pentru o persoană juridică, indiferent de tipul clădirii, valoarea se determină în funcție de devizul final al lucrărilor de construcție, de prețul de achiziție sau de valoarea din ultimul raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat. 

Începând de anul viitor, indiferent de tipul proprietarului sau de natura clădirii, valoarea impozabilă a unui imobil se va determina în funcție de datele cuprinse în studiile de piață administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, cunoscute și sub denumirea de „grile notariale”. În plus, la valoarea clădirii se va adăuga și cea a terenului pe care este construită, preluată din aceleași studii. Prin excepție, dacă valorile din aceste studii sunt mai mici decât cele actuale, din baza de date a autorităților locale, respectiv cele determinate conform regulilor în vigoare la 31 decembrie 2022 pentru clădirile rezidențiale, impozitul pentru anul 2023 se va calcula ținând cont de valoarea cea mai mare. 

Astfel, în principiu, impozitul pe clădiri va crește de anul viitor, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice, și, doar în anumite cazuri excepționale, acesta va rămâne neschimbat față de 2022.

Exemplu de calcul pentru un apartament din București

De exemplu, pentru un apartament de trei camere cu destinație rezidențială din București, construit după anul 2011, din zona stației de metrou Politehnica, dacă se va aplica aceeași cotă de 0,1%, valabilă anul acesta, impozitul va crește anul viitor cu cel puțin 50%, de la 250 de lei pe an, la aproximativ 375 de lei, folosind valoarea din grilele notariale. Dar o estimare corectă va fi posibilă abia după ce va fi anunțată cota de impozitare aplicabilă pentru 2023.

Și pentru persoanele juridice care dețin centre comerciale sau clădiri de birouri vor fi majorări ale impozitului pe clădiri, dar, în cazul clădirilor comerciale, de regulă impozitul este un cost transferat către chiriași.

În concluzie, este de așteptat decizia fiecărei autorități locale privind cota de impozit și raportarea proprietăților imobiliare la grilele notariale, pentru a determina un cost estimat cu impozitul începând cu anul 2023. 

Zexe Herăstrău- Povestea unei afaceri lansată imediat după pandemie

0

Interviu cu Amalia Stanciu și Dan Busurcă, Managing Partners ZEXE Herăstrău

 

De la o nevoie, la un business autentic, cu o experiență de peste 20 de ani pe segmentul HoReCa, cei doi antreprenori, în prezent Managing Partners Zexe Herăstrău, Amalia Stanciu și Dan Busurcă au înfruntat criza pandemică, și-au reinventat business-ul făcând față provocărilor iminente și au decis extinderea afacerii lor la nivel național. Acesta este pe scurt portretul antreprenorului român care transformă criza în oportunitate și își continuă afacerea, chiar dacă, uneori condițiile economice nu îi sunt prielnice.


„Povestea brandului Zexe a început în urmă cu mai bine de 20 de ani în București de la o nevoie: reducerea cheltuielilor de protocol. Asociatul meu de atunci, cu care am început povestea brandului Zexe, a decis că este momentul de a deschide un restaurant unde să își invite prietenii și, astfel, costurile pe care le avea cu protocolul să se reducă. Cu atât mai năstrușnică a fost ideea cu cât niciunul dintre noi nu știa acest business. Ca urmare, a fost nevoie să o luăm de la zero, să învățăm constant și să punem, întotdeauna, clientul pe primul loc”, povestește Amalia Stanciu.

„Cheia reușitei în această industrie o reprezintă satisfacția clientului. Ca și în alte domenii însă, succesul se atinge doar prin implicare maximă și perfecționare continuă. În toți acești ani am știut că procesul de învățare nu se oprește niciodată. Motivația zilnică pentru mine înseamnă ca toți clienții, dar și cei din echipa mea să fie mulțumiți”, consideră domnia sa.

Reinventarea business-ului – provocarea momentului


„În pandemie a trebuit să ne reinventăm la fiecare pas. 2021 a fost anul în care am pus în practică tot ceea ce am învățat în anii trecuți: să fim uniți, să ne ținem echipa aproape, să reducem costurile, să ne adaptăm noilor schimbări. Prin urmare, 2021 a fost anul deciziilor majore! Astfel, am hotărât că oricât de greu va fi, vom continua business-ul în noile condiții postpandemice. Tot în pandemie am reușit să ne reorientăm și, în martie 2022, am deschis un restaurant de top, o oază în mijlocul Bucureștiului – Zexe Herăstrău- unde oaspeții noștri să se simtă bine și în siguranță. Este un proiect inedit pentru noi și credem că este cel mai frumos proiect Zexe de până acum”, a explicat Dan Busurcă.


„A fost o perioadă dificilă în care distanțarea fizică și izolarea ne-au determinat să ne facem calcule serioase pe viitor. Am văzut multe afaceri închizându-se, însă noi am reușit să ne ținem nucleul echipei intact. A fost un efort major, dar pentru mine, faptul că am supraviețuit și am reușit să ne redeschidem a fost cea mai mare realizare. Apoi, a urmat preocuparea principală de a-i aduce pe oameni la masă, de a le construi încrederea pentru a reveni la vechile obiceiuri”, a concluzionat Amalia Stanciu.


Doamna Stanciu a vorbit și despre adaptabilitatea la noile condiții ca fiind o provocare continuă. „Evoluția din perioada post pandemie a fost una spectaculoasă deoarece toată lumea dorea interacțiune fizică, iar noi ne-am așteptat clienții cu brațele deschise. După o perioadă în care ne-am transformat business-ul, gândind noi strategii de dezvoltare, anul 2022 reprezintă transpunerea în realitate a planurilor făcute în pandemie și consolidarea afacerilor. Zexe Herăstrău a reprezentat provocarea momentului, deschiderea noii locații realizându-se într-un context încă incert, post pandemie, cu o nouă criză la graniță care a sădit, încă o dată, sămânța incertitudinii și a pus lucrurile sub semnul întrebării. Observ însă, o orientare a consumatorului spre calitate, spre atenție mai elaborată în ceea ce privește raportul calitate preț, ceea ce îmi dă sentimentul că vom asista la o stabilizare a industriei”.

Lipsa forței de muncă – principala amenințare resimțită de industrie


Pe lângă efectele pandemiei, prețul crescut la utilități și la alimente, un alt fenomen cu care se confruntă, în ultima perioadă, industria este lipsa forței de muncă. Dacă până acum a existat alternativa aducerii forței de muncă din Asia –majoritatea din țări precum Nepal, Vietnam şi Sri Lanka – anul acesta, contextul geopolitic face din ce în ce mai dificil recrutarea personalului străin. În medie, durata procesului de recrutare a forței de muncă este de 8-10 luni.


Această instabilitate a forței de muncă îi obligă pe proprietarii restaurantelor să își eficientizeze resursele interne de muncă, respectiv să suplimenteze numărul orelor de lucru pentru angajați sau să le împartă sarcinile, în așa fel încât funcționarea restaurantelor să nu fie afectată și criza de personal să nu fie resimțită de clienți.

Dan Busurcă, managing partner Zexe Herăstrau, a declarat: „În prezent ne confruntăm cu problema resursei umane deoarece foarte mulți angajați în perioada pandemiei s-au reprofilat, dar din fericire, în cazul nostru, ne-a rămas un nucleu de 80% din angajați pe care putem conta. Eu tot timpul am văzut angajații ca pe membrii unei echipe, din acest motiv și lucrez cu aceiași oameni de ani de zile. Prin urmare, fiecare e liber să facă cum consideră mai bine, dar eu protejez echipa cât de mult pot și angajații fideli. Cred că industria își va reveni treptat, a învățat să fie predictibilă și să își gestioneze eficient lanțul de aprovizionare, pentru a genera costuri mai mici, astfel încât să nu fie constrânsă să majoreze și mai mult prețurile din meniuri. Acest fapt tradus prin «încredere», ne-a făcut să ne continuăm drumul și să gândim o dezvoltare la nivel național, în primă fază fiind vizate orașele Iași și Cluj.”

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 5 august 2022

0

Membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de Administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de Administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de Administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de Administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de Administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de Administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de Administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de Administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației și-a încetinit mersul ascendent în iunie, așa cum s-a anticipat, consemnând totuși pe ansamblul trimestrului II 2022 o creștere considerabil mai mare decât în trimestrele anterioare, și superioară previziunilor, până la 15,05 la sută în iunie, de la 10,15 la sută în martie, în contextul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a prețurilor la energie pentru populație. Astfel, cea mai mare parte a creșterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, în principal de scumpirea consistentă și peste așteptări a energiei electrice și gazelor naturale – inclusiv în condițiile menținerii la valori ridicate a cotațiilor internaționale –, căreia i s-au alăturat influențele mai modeste venite de pe segmentul combustibililor, sub impactul ascensiunii cotației țițeiului pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, dar și ca efect al întăririi dolarului SUA în raport cu euro.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să-și accentueze trendul ascendent în trimestrul II, urcând de la 7,1 la sută în martie, la 9,8 la sută în iunie, ușor peste valoarea prognozată, dar în condițiile în care contribuția la avans a subcomponentei alimentelor procesate a atins un maxim trimestrial al ultimului an, sub impactul scumpirii materiilor prime și mărfurilor pe piețele internaționale, a energiei și a transportului, au remarcat membrii Consiliului. În schimb, aportul subcomponentei serviciilor a scăzut la cel mai mic nivel din ultimele patru trimestre – probabil inclusiv în corelație cu evoluția raportului leu/euro față de perioada similară a anului trecut –, iar cel al mărfurilor nealimentare s-a diminuat ușor.

În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că accelerarea creșterii ratei anuale a inflației CORE2 ajustat din acest interval este atribuibilă tot șocurilor globale pe partea ofertei – amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile asociate –, ale căror efecte inflaționiste directe și indirecte au continuat să fie potențate pe plan intern de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de manifestarea pe anumite segmente a unei cereri de consum reprimate anterior, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și cele importate. Mai mulți membri ai Consiliului au subliniat din nou anvergura mondială a procesului inflaționist amplu provocat de șocurile globale pe partea ofertei, evocând nivelurile record pentru ultimele decenii atinse de rata anuală a inflației în state dezvoltate, inclusiv în numeroase țări din Europa.

Totodată, a fost evidențiată creșterea mai pronunțată de dinamică consemnată în intervalul aprilie-mai de prețurile producției industriale pentru piața internă, inclusiv pe segmentul bunurilor de consum – sub influența costurilor mărite cu energia și cu alte materii prime, îndeosebi agroalimentare, precum și pe fondul blocajelor persistente în lanțuri de producție și aprovizionare –, ce va continua probabil să se transfere în viitorul apropiat asupra prețurilor unor bunuri și servicii destinate consumului, dar în funcție și de condițiile cererii. Au fost, de asemenea, reliefate nivelurile ridicate și în creștere ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici de la finele trimestrului II, dar și cvasiplafonarea celor pe termen mai lung ale analiștilor bancari, precum și tendința mai evidentă de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de readâncirea în teritoriul negativ a dinamicii salariului mediu net real în intervalul aprilie-mai.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă creșterea amplă a activității economice în trimestrul I 2022, cu 5,1 la sută față de trimestrul IV 2021, evoluție ce implică o reamplificare peste așteptări a excedentului de cerere agregată în acest interval, dar relativ moderată, date fiind și implicațiile recentei revizuiri a seriei de date privind ritmurile trimestriale ale PIB.

Se reconfirmă, de asemenea, creșterea substanțială a dinamicii anuale a PIB în trimestrul I 2022, la 6,4 la sută, de la 2,4 la sută în trimestrul IV 2021, cu o contribuție importantă venită însă din partea variației stocurilor, precum și cu aportul principal al consumului privat, atribuibil totuși altor subcomponente decât cumpărările de mărfuri și servicii, care și-au diminuat considerabil avansul în termeni anuali în acest interval, inclusiv pe fondul unui efect de bază.

O contribuție pozitivă notabilă la creșterea de ritm a fost adusă și de formarea brută de capital fix, iar exportul net a continuat să acționeze în sensul ameliorării creșterii economice – aportul său la dinamica anuală a PIB redevenind pozitiv pentru prima dată în ultimii 5 ani –, în condițiile în care avansul ritmului anual al volumului exportului de bunuri și servicii l-a devansat pe cel al volumului importului. Soldul negativ al balanței comerciale și-a reaccelerat însă creșterea în termeni anuali, preponderent pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor importurilor, iar deficitul de cont curent și-a accentuat considerabil trendul de adâncire în raport cu perioada similară a anului anterior, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a dinamicii soldului balanței veniturilor primare, pe seama ieșirilor de profituri reinvestite și de dividende distribuite.

În ceea ce privește perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o cvasistagnare a activității economice comparativ cu trimestrul I al anului curent, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. Evoluțiile implică o restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval, poziționat însă pe o traiectorie vizibil mai ridicată decât cea anticipată în luna mai, precum și o descreștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul II, de la valoarea deosebit de înaltă atinsă în primele trei luni ale anului curent.

S-a observat că cei mai recenți indicatori cu frecvență ridicată indică însă accelerarea pe mai departe a creșterii anuale a consumului privat în trimestrul II, preponderent pe seama unui efect de bază, în timp ce influențe semnificative de sens opus asupra dinamicii anuale a PIB sunt probabile din partea formării brute de capital fix, dar și a exportului net, dată fiind divergența conturată în intervalul aprilie-mai între majorarea variației anuale a importurilor și descreșterea celei a exporturilor de bunuri și servicii, cauzată doar parțial de evoluția nefavorabilă a prețurilor externe. Pe acest fond, deficitul comercial și-a mărit considerabil dinamica anuală înaltă în raport cu media trimestrului I, iar cel de cont curent a continuat să crească, deși mai temperat, reducându-și avansul în termeni anuali față de primele trei luni ale anului, în condițiile ameliorării soldului balanțelor veniturilor. Deși atribuibile parțial unor factori conjuncturali, tendințele au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, dată fiind și diminuarea tot mai pronunțată față de finele anului 2021 a gradului de acoperire a deficitului de cont curent cu investiții străine directe și transferuri de capital.

În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au arătat că efectivul salariaților din economie a consemnat noi creșteri notabile în aprilie și mai, aproape exclusiv pe seama angajărilor din sectorul privat, iar rata șomajului BIM și-a prelungit scăderea în trimestrul II, rămânând însă la finele acestuia deasupra valorilor pre-pandemice, respectiv la 5,3 la sută. În același timp, salariul mediu brut nominal a continuat să-și accelereze creșterea anuală de două cifre în primele două luni din trimestrul II, fără să egaleze totuși ritmul inflației, iar dinamica anuală înaltă a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a mărit chiar mai pronunțat, deși în condițiile unor mari fluctuații lunare. Evoluția a fost considerată preocupantă de către unii membri ai Consiliului, chiar dacă, în mare măsură, ea decurge din scăderea substanțială în termeni anuali a productivității muncii în primele luni din acest an, pe fondul blocajelor în lanțuri de producție și al costurilor crescute cu energia și materiile prime. Au fost, de asemenea, evocate măsurile recente privind majorarea salariului minim brut în anumite sectoare, precum și creșterile salariale din sectorul bugetar aflate în proces de legiferare, dar și ritmul ridicat al inflației, de natură să mărească dinamica unor salarii în viitorul apropiat.

Deficitul de forță de muncă raportat de companii a cunoscut însă un mic recul în debutul semestrului II, după creșterea neîntreruptă din ultimii aproape doi ani, au sesizat mai mulți membri ai Consiliului, iar intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au diminuat ușor, în condițiile unor evoluții mixte la nivel sectorial, justificate probabil de efectele și incertitudinile generate de prelungirea războiului din Ucraina și de extinderea sancțiunilor asociate, cu impact inclusiv asupra cererii. În această conjunctură, un factor suplimentar de frânare a tendinței generalizate de creștere a salariilor continuă să-l constituie constrângerile firmelor venite din costurile ridicate cu energia, transportul și cu materiile prime, au susținut unii membri ai Consiliului.

Totodată, s-a apreciat că, dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se menține viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi testată și de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum și de nevoia de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme. Incertitudini notabile pentru situația viitoare a pieței muncii decurg și din extinderea automatizării și digitalizării pe plan intern, precum și din tendința de creștere a recursului la muncitori extracomunitari.

În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au accelerat ascensiunea în perioada recentă, sub impactul majorării ratei dobânzii de politică monetară din luna iulie și al controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidității de pe piață. S-a convenit că un rol important în acest proces l-au avut și așteptările instituțiilor de credit, în contextul climatului inflaționist intern și internațional, precum și al prelungirii tensiunilor geopolitice.

Randamentele titlurilor de stat și-au temperat însă creșterea, iar apoi au cunoscut ajustări descendente, în linie cu evoluțiile consemnate pe piețele de obligațiuni la nivel global, pe fondul revizuirii expectațiilor investitorilor financiari privind perspectiva creșterii economice, ca reacție la normalizarea mai rapidă a conduitei politicii monetare de către Fed și BCE, dar și la prelungirea războiului din Ucraina și la extinderea sancțiunilor asociate. În schimb, sub influența evoluțiilor de pe piața monetară interbancară, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen și-a accelerat creșterea, atât în raport cu media ratei dobânzii la creditele noi – ecartul dintre acestea atingând în iunie un nou minim istoric –, cât și față de majorările din regiune, cu efecte pozitive asupra economisirii, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.

În această conjunctură – reflectând și creșterea atractivității relative a plasamentelor în monedă națională, inclusiv pe fondul restrângerii diferențialului ratelor dobânzilor pe termen scurt ca efect al încetinirii/stopării creșterii ratelor dobânzilor-cheie de către bănci centrale din regiune –, dar și sub acțiunea unor factori sezonieri, leul a manifestat în iulie o ușoară tendință de apreciere în raport cu euro, cu implicații favorabile asupra inflației și încrederii în moneda națională, au remarcat membrii Consiliului. Riscuri la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro – de natură să afecteze inclusiv indicatorii de vulnerabilitate externă –, continuă însă să vină din accentuarea dezechilibrului extern și din incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum și dintr-o posibilă înrăutățire suplimentară a percepției asupra riscului asociat piețelor financiare din regiune, în contextul prelungirii războiului din Ucraina, au atenționat unii membri ai Consiliului.

În același timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească în iunie, ajungând la 17,5 la sută, dar în condițiile unei ușoare moderări a creditării în lei, contrabalansată ca impact de accelerarea considerabilă a creșterii creditului în valută acordat societăților nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus ușor, la 72 la sută, de la 72,7 la sută în luna mai.

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că cele mai recente evaluări relevă perspectiva plafonării ratei anuale a inflației în trimestrul III 2022 și a descreșterii ei treptate ulterior, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să cunoască fluctuații minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă ulterior, implicând plasarea acesteia la 13,9 la sută în decembrie 2022 – considerabil deasupra intervalului țintei și peste valoarea de 12,5 la sută din prognoza precedentă –, dar coborârea ei la finele orizontului prognozei la 2,3 la sută, ușor sub punctul central al țintei.

S-a observat că perspectiva plafonării ratei anuale a inflației și a inversării ulterioare a traiectoriei acesteia are ca resorturi majore atenuarea efectelor directe și indirecte ale șocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a prețurilor la energie până în martie 2023 –, precum și manifestarea efectelor de bază dezinflaționiste asociate creșterilor ample consemnate din a doua parte a anului 2021 de prețurile energiei, combustibililor și alimentelor procesate, alături de influențele venite din probabila ajustare descendentă a cotațiilor unor mărfuri, pe fondul detensionării piețelor en-gros.

Traiectoria previzionată a ratei anuale a inflației este însă revizuită moderat în sens ascendent, în principal ca urmare a dinamicilor relativ mai ridicate anticipate a fi consemnate de prețurile combustibililor, energiei și alimentelor procesate, sub impactul majorării peste așteptări a cotațiilor internaționale în perioada recentă, au remarcat membrii Consiliului. În același timp, s-a sesizat că efectele inflaționiste puternice ale cotațiilor produselor energetice se vor evidenția pregnant odată cu sistarea schemelor de plafonare a prețurilor în luna aprilie 2023, când acestea vor provoca o inversare temporară a descreșterii ratei anuale a inflației, care se va relua însă ulterior și se va accentua la mijlocul anului viitor, iar apoi în aprilie 2024.

S-a convenit, totodată, că impactul prezumat a fi exercitat de schemele de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili continuă să fie grevat de incertitudini însemnate, și că balanța integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflației induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puțin pe orizontul apropiat de timp, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate – cu potențiale implicații mai severe asupra cotațiilor mărfurilor energetice și asupra lanțurilor de producție și aprovizionare –, dar și pe fondul secetei prelungite pe plan intern și în alte state europene. Incertitudini sunt asociate totuși duratei schemelor de sprijin, care ar putea fi mărită în raport cu reglementările în vigoare, au susținut unii membri ai Consiliului.

Presiunile factorilor fundamentali își vor epuiza însă relativ alert caracterul inflaționist modest și vor deveni dezinflaționiste începând cu trimestrul III 2023, au concluzionat membrii Consiliului, dată fiind perspectiva încetinirii considerabile a creșterii economice în a doua parte a anului curent și ceva mai moderate în 2023, inclusiv în raport cu previziunile precedente, ce face probabilă restrângerea rapidă a excedentului de cerere agregată și închiderea lui la mijlocul anului viitor – în devans cu câteva trimestre față de proiecția anterioară –, urmată de adâncirea treptată a gap-ului PIB în teritoriul negativ.

În perspectivă apropiată, dinamica inflației de bază va rămâne totuși afectată de efectele inflaționiste ale șocurilor pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, îndeosebi de cele decurgând din creșterea cotațiilor mărfurilor agroalimentare, care vor continua sa fie potențate de cotele crescute ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de ponderea însemnată a alimentelor procesate și a importurilor în coșul inflației de bază. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat își va prelungi probabil creșterea până la finele anului curent, dar într-un ritm mult încetinit, urcând la 11,4 la sută în decembrie 2022, foarte ușor peste nivelul previzionat anterior, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie descendentă doar ceva mai lentă decât în prognoza precedentă, și să coboare la finele orizontului proiecției la 3,8 la sută, sub valoarea de 4,2 la sută anticipată în luna mai.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că previziunile privind activitatea economică sunt considerabil revizuite în sus pentru 2022, însă exclusiv ca efect al creșterii acesteia mult peste așteptări în trimestrul I, iar pentru 2023 sunt revizuite semnificativ în sens descendent, în contextul unui impact advers mai puternic prezumat a fi exercitat de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite, doar parțial contrabalansat de efectele absorbției fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluția implică o inflexiune în
pattern-ul gap-ului PIB, care, după ce și-a reamplificat peste așteptări valoarea pozitivă în trimestrul I 2022, este așteptat să se restrângă relativ rapid și să coboare gradual în teritoriul negativ începând cu trimestrul III 2023.

S-a sesizat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, în condițiile unei accelerări semnificative a creșterii acestuia în anul 2022 – atribuibilă cvasi-integral dinamizării neașteptat de puternice din trimestrul I –, succedată însă de o scădere pronunțată de dinamică în 2023, inclusiv sub influența măririi treptate a ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației.

În schimb, formarea brută de capital fix este așteptată să-și accelereze doar ușor creșterea în 2022, însă considerabil în anul următor, pe fondul atenuării efectelor războiului, au arătat membrii Consiliului. Relevante din această perspectivă au fost considerate incertitudinile crescute și efectele generate pe termen scurt de prelungirea războiului din Ucraina și de extinderea sancțiunilor asociate – mai ales pe calea slăbirii cererii externe, a persistenței blocajelor în lanțuri de producție și a înăspririi condițiilor de finanțare –, dar și probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual și în sectorul energetic și în transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene, cu efecte de antrenare în sectorul privat.

Din partea exportului net este însă probabil un aport negativ notabil la dinamica PIB și în anul curent – pe fondul încetinirii pronunțate a creșterii economice în UE și al majorării consistente a prețurilor materiilor prime –, precum și un impact neutru în 2023, în condițiile unei temperări a avansului importurilor, în corelație cu evoluția absorbției interne. Prin urmare, deficitul de cont curent este așteptat să-și continue ascensiunea ca pondere în PIB în 2022, inclusiv sub influența deteriorării suplimentare a evoluției prețurilor importurilor în raport cu cea a prețurilor exporturilor, iar în anul următor să scadă doar ușor, evoluții considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, date fiind mai ales potențialele implicații adverse asupra inflației, primei de risc suveran și, în final, asupra sustenabilității creșterii economice.

În același timp, s-a arătat în mod repetat că războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă să genereze incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina. Absorbția și valorificarea la maximum a acestor fonduri sunt vitale în actuala conjunctură, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.

Incertitudini și riscuri majore sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la execuția bugetară din prima jumătate a anului și la cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar evidențiind, cu precădere, actuala conjunctura economică și socială dificilă pe plan intern și global, precum și seturile de măsuri aplicate în vederea sprijinirii populației și firmelor, ce pot avea implicații adverse asupra parametrilor bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate coordonatele preconizatei rectificări bugetare.

Majoritatea membrilor Consiliului au apreciat că, în ansamblul său, contextul analizat justifică majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. A fost subliniată din nou importanța dozajului măsurilor și a calibrării conduitei politicii monetare în actuala conjunctură, astfel încât să se evite pe cât posibil o încetinire semnificativă a creșterii economice, date fiind și efectele contracționiste majore generate de șocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar și cerința progresului consolidării bugetare.

A fost discutată și o majorare cu 1,00 punct procentual a ratei dobânzii-cheie, având ca principale argumente nivelul ridicat al ratei anuale a inflației și revizuirea moderată în sens ascendent a traiectoriei prognozate a acesteia, precum și recentele decizii de politică monetară ale băncilor centrale majore, alături de calendarul ședințelor de politică monetară ale Consiliului, ce implică un decalaj relativ mai mare de timp între actuala și următoarea ședință de politică monetară. Unii membri ai Consiliului au înclinat înspre aceasta.

În același timp, s-a susținut în mod unanim necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și a fost reiterată importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În aceste condiții, Consiliul de Administrație al BNR a decis cu majoritate de voturi – 6 voturi pentru, 3 voturi împotrivă – majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50 la sută, de la 4,75 la sută, precum și creșterea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50 la sută, de la 5,75 la sută și majorarea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50 la sută, de la 3,75 la sută; trei membri ai Consiliului au votat majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,75 la sută.

În același timp, Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Radu Puiu, XTB: Cât de sigure mai sunt investițiile în „aurul negru”? Teama de recesiune, criza energetică și tensiunile geopolitice inflamează investițiile în petrol

 

  • Prețul petrolului a scăzut brusc, ajungând de la 120 de dolari per baril sub 92 de dolari per baril în cazul cotației Brent.
  • Indicele manufacturier Empire State din SUA a atins cel mai scăzut nivel din mai 2020.
  • Traderii și administratorii de fonduri au părăsit piața petrolului în ultimele luni, scăzând activitatea la minimul ultimilor șapte ani, pe fondul celei mai mari crize energetice globale din ultimele decenii, deoarece investitorii nu mai sunt dispuși să „suporte” volatilitatea persistent ridicată, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
  • În România, prețul benzinei la pompă s-a redus cu aproape 5% (4,87%) în perioada cuprinsă între 25 iulie și 8 august. Tendința de scădere a prețului barilului de petrol se resimte și asupra consumatorului final, dar există un decalaj de timp.
  • Volatilitatea ridicată a pieței creează multă confuzie și pentru companiile ce realizează prognoze, intervalul de variație fiind unul extrem de amplu și ajungând la aproape 40 de dolari, se mai arată în analiza casei de brokeraj XTB România.

În ultimele săptămâni, prețul petrolului a scăzut brusc, reducându-se de la peste 120 de dolari pe baril la un nivel sub 92 de dolari per baril în cazul cotației Brent. 

În prezent, prețul pierde puțin teren, retrăgându-se către zona de 96 de dolari per baril, după ce aseară a atins un maxim local de 97,40 de dolari per baril. 

Dinamica actuală este sustenabilă sau este o evoluție de moment ce urmează fluxurile de știri din prezent? 

Prețurile cotațiilor WTI și Brent s-au depreciat la începutul săptămânii, după ce traderii au digerat datele economice pesimiste din SUA și China. 

În Asia, producția industrială și datele privind vânzările de retail din China pentru iulie au ratat așteptările analiștilor. 

Banca Populară Chineză (PBOC) a redus facilitatea de creditare pe termen mediu cu 10 puncte de bază, semnalând o nouă intenție de a susține creșterea economică. 

Cu toate acestea, mișcarea nu a reușit să atenueze temerile legate de recesiune în rândul traderilor de mărfuri.

În plus, sentimentul negativ a fost alimentat de scăderea neașteptată și puternică a indicelui manufacturier Empire State din SUA, care a atins cel mai scăzut nivel din mai 2020.

Prețurile petrolului au resimțit o presiune suplimentară după apariția știrilor conform cărora Iranul a răspuns la proiectul final al UE, pentru a restabili acordul nuclear din 2015. 

Anterior, Hossein Amir-Abdollahian, ministrul de Externe al Iranului, a declarat că un acord este posibil, dat fiind că cererile SUA sunt „realiste”. 

Deși rămân obstacole, Statele Unite și Iran sunt cu un pas mai aproape de atingerea unui acord, care ar putea duce la revenirea petrolului iranian pe piața globală în câteva luni. 

Iranul ar putea să majoreze aprovizionarea globală cu peste 2 milioane de barili pe zi, deși probabil că ar fi nevoie de timp pentru ca producția să ajungă la aceste niveluri. 

Totuși, chiar dacă s-ar semna un nou acord, ar dura ceva timp până când sancțiunile ar putea fi complet ridicate. 

Când s-a ajuns la acordul din 2015, a durat aproximativ jumătate de an pentru ca restricțiile să fie anulate. 

Producția de petrol a Iranului a crescut apoi cu aproximativ 700.000 de barili pe zi, în prima jumătate a anului 2016.

Traderii și administratorii de fonduri au părăsit piața petrolului în ultimele luni, scăzând activitatea la minimul ultimilor șapte ani, pe fondul celei mai mari crize energetice globale din ultimele decenii, deoarece investitorii nu mai sunt dispuși să „suporte” volatilitatea persistent ridicată. 

Ieșirea participanților, în special a fondurilor speculative și a speculatorilor, a făcut ca fluctuațiile zilnice ale prețurilor să fie mult mai mari decât în anii precedenți. 

Acest lucru a făcut mai dificil pentru companii să se protejeze (prin metode de hedging) în fața achizițiilor fizice de petrol. 

Volatilitatea a afectat companiile care au nevoie de stabilitatea pieței energetice pentru operațiunile lor, precum companiile de petrol și gaze, dar și industria de producție și industria alimentară și a băuturilor.

Contractele futures pe țițeiul Brent variază amplu în fiecare zi. 

În perioada cuprinsă între invazia Ucrainei, din 24 februarie, și 15 august, intervalul zilnic dintre maximele și minimele unei sesiuni pentru cotația Brent a fost în medie de 5,64 dolari. 

Pentru aceeași perioadă a anului trecut, media a fost de 1,99 dolari, conform unei analize a Reuters.

Multe tipuri diferite de investitori, inclusiv bănci, fonduri și producători, au părăsit piața pe fondul instabilității. 

În unele zile piața crește ca urmare a apariției unor informații despre amenințări la adresa ofertei, în timp ce în alte zile perspectivele economice tulbure determină corecții la fel de ample. 

Potrivit datelor JP Morgan, interesul general deschis pentru piața futures a scăzut cu aproape 20% de la începutul conflictului din Ucraina. Astfel, interesul deschis pentru contractele futures ale cotației Brent a fost la începutul lunii august la 1,802 milioane de contracte, cel mai scăzut nivel din iulie 2015.

Piața este alimentată în primul rând de speculatori, adepți ai tendințelor și fonduri axate pe aspectele macroeconomice care caută să se protejeze în fața încetinirii economice care se prefațează. 

JP Morgan a afirmat că din cauza participării în scădere pe piață, prețurile petrolului oscilează cu aproximativ 25 de dolari pe baril pentru fiecare variație de 1 milion de barili pe zi (bpd) a ofertei sau cererii. 

Acest nivel este mult mai ridicat față de pragul de 15 dolari, care era observat înainte de conflictul din Ucraina. 

Această accentuare a volatilității creează teamă în rândul investitorilor.

În ceea ce privește oferta, stocurile de țiței din Statele Unite au scăzut cu 21,8 milioane de barili, până la 915,8 milioane de barili în iunie, atingând cel mai scăzut nivel din 2004, conform celor mai recente date ale Joint Organizations Data Initiative (JODI).

Nivelurile scăzute ale stocurilor de țiței din Statele Unite în iunie au coincis cu cea mai recentă creștere a prețurilor petrolului din primele zile ale lunii, când UE a anunțat un embargo asupra importurilor de țiței și produse petroliere rusești transportate pe mare, care urmează să intre în vigoare la începutul anului 2023. 

În a doua săptămână a lunii iunie, prețurile la benzină din SUA au crescut pentru a depăși media națională de 5 dolari per galon, un nivel record. 

Pragul de 5 dolari era așteptat de câteva săptămâni, având în vedere creșterea prețurilor internaționale la țiței, capacitatea restrânsă de rafinare din Statele Unite, cererea robustă în ciuda prețurilor record și stocurile la minime multianuale din SUA.

După jumătatea lunii iunie, însă, temerile de pe piețele globale cu privire la o recesiune în multe state au dus la o secvență de scăderi puternice pe piața petrolului, prețurile coborând sub 100 de dolari pe baril. 

Ca urmare a scăderii prețurilor internaționale la țiței, prețul mediu al benzinei din SUA a coborât la începutul lunii august sub 4 dolari per galon pentru prima dată de la începutul lunii martie, pe măsură ce oferta a crescut și îngrijorările legate de economie s-au accentuat.

În România, prețul benzinei la pompă s-a redus cu aproape 5% (4,87%) în perioada cuprinsă între 25 iulie și 8 august, sugerând că tendința de scădere a prețului barilului de petrol se resimte și asupra consumatorului final, dar există un decalaj de timp.

Volumul rafinăriilor din China a scăzut la cea mai redusă rată zilnică din martie 2020, la 12,53 milioane de barili pe zi (bpd), în scădere cu aproape 1 milion de barili pe zi (bpd), surprinzând mulți participanți de pe piața petrolieră, care se așteptau la o redresare puternică după ridicarea restricțiilor. 

Totuși, extinderea perioadei de mentenanță ar putea să fie o cauză.

Potrivit celui mai recent raport lunar al pieței petrolului al OPEC, cererea de petrol va înregistra anul acesta o creștere cu 3,1 milioane de barili pe zi (bpd), deși prognoza pentru a doua jumătate a anului a fost revizuită în jos, din cauza „așteptărilor privind o reapariție a restricțiilor pandemice și a incertitudinilor geopolitice continue”. 

Incertitudinile geopolitice se referă preponderent la războiul din Ucraina.

Cea mai mare parte din statele OPEC nu reușesc nici în prezent să respecte obiectivele de producție. 

Organizația a stabilit că va majora producția cu peste 600.000 bpd în iulie și august, față de aproximativ 420.000 bpd anunțați inițial. 

Cu toate acestea, nu au reușit să atingă această țintă în iulie și este probabil să dezamăgească din nou în această lună.

În plus, OPEC+ a stabilit la ultima întâlnire de la începutul acestei luni să adauge un plus de 100.000 bpd la producția totală.

Această ultimă revizuire descendentă a cererii a fost a treia pe care instituția a anunțat-o din aprilie. 

Între timp, Agenția Internațională a Energiei (AIE) pare să fi realizat că efectul sancțiunilor occidentale asupra producției și exporturilor de petrol din Rusia a fost mult mai puțin sever decât se temea. 

Și acest lucru pregătește scena pentru o piață a petrolului care este mai bine aprovizionată decât s-ar fi așteptat mulți în urmă cu doar câteva luni.

Desigur, nu trebuie să ignorăm distrugerea cererii din cauza prețurilor ridicate, ca factor în declinul general al cererii de petrol. 

Cu toate acestea, distrugerea cererii este compensată de o creștere a tranziției dinspre consumul de gaz la petrol, în special în Europa, pe măsură ce utilitățile și guvernele se confruntă cu prețurile record la gazele naturale.

Există semne de încetinire a creșterii economice, care ar putea afecta cererea de petrol. 

Dar participanții și analiștii de pe piața petrolului întâmpină dificultăți în a estima cât de mult ar putea fi afectată cererea, într-o recesiune care nu se va asemăna cu criza din 2008/2009.

Factorii „bearish” (atitudinea negativă a investitorilor) domină sentimentul actual al pieței, dar unii analiști spun că este posibil ca traderii să fi inclus deja prea mult în preț teama de recesiune.

În timp ce unii analiști spun că petrolul se îndreaptă și mai jos în contextul recesiunii tot mai probabile, alții susțin că această recesiune ar putea fi diferită și să nu conducă la o scădere reală a cererii de petrol în termeni anuali.

Volatilitatea ridicată a pieței creează multă confuzie și pentru companiile ce realizează prognoze, intervalul de variație fiind unul extrem de amplu și ajungând la aproape 40 de dolari. 

Prețurile globale ale petrolului sunt așteptate să scadă la aproape 70 de dolari pe baril până la sfârșitul anului 2024, a declarat Moody’s Analytics într-un raport recent privind regiunea Asia Pacific.

Pe de altă parte, Goldman Sachs și-a revizuit în scădere prognoza privind prețul Brent pentru acest trimestru la 110 dolari pe baril, în scădere față de o previziune anterioară de 140 dolari pe baril, dar consideră în continuare că argumentele pentru prețuri mai mari ale petrolului rămân puternice.

Pentru Barclays, rezerva solidă de petrol din Rusia și un surplus de ofertă așteptat pe piață au determinat banca să reducă estimările privind prețul petrolului Brent la 103 dolari per baril pentru anul acesta și anul viitor. Banca a ajustat în scădere prognozele de la 111 dolari pe baril.

Pe de altă parte, semnalele optimiste iminente includ sezonul uraganelor din Statele Unite din august și septembrie, unde furtunile severe și uraganele ar putea forța închiderea platformelor de producție din Golful Mexic sau închiderea preventivă a rafinăriilor de pe coasta Golfului. 

Un alt factor optimist până la sfârșitul anului ar putea apărea de la încheierea perioadei de eliberări a Rezervelor Strategice de Petrol din SUA, care este așteptată în prezent să se încheie în octombrie. 

În același timp, producătorii de petrol din SUA nu cresc prea mult producția, nici măcar la niveluri de preț de peste 100 de dolari per baril, din cauza constrângerilor lanțului de aprovizionare și a costurilor în creștere. 

Efectul deplin al interdicției UE asupra importurilor de petrol rusesc pe mare, care se așteaptă să intre în vigoare la sfârșitul anului, este, de asemenea, dificil de estimat.

Mișcarea pe termen scurt a prețului petrolului va fi condusă de imaginea economică, inflație și creșterea ratei dobânzii, dar unii factori optimişti ar putea înclina sentimentul înapoi la creșterea prețurilor. 

Printre acestea se numără o capacitate de rezervă globală foarte scăzută, incapacitatea OPEC+ de a majora producția la niveluri mai ridicate decât în prezent și elementul necunoscut reprezentat de situația cu Rusia. 

În următoarele luni, va deveni mai clar cum ar putea fi afectată aprovizionarea de petrol rusesc către piețe și dacă Președintele Rusiei, Vladimir Putin, va înceta să mai vândă petrol acelor țări care se alătură inițiativei de plafonare a prețului petrolului rusesc. 

Limita de preț propusă include asigurarea și alte servicii pentru transportul de petrol al Rusiei, dar Moscova a spus deja că nu își va exporta petrolul dacă plafonul de preț este stabilit sub costul său de producție.