În derularea la nivel naţional a unor proiecte de prevenire a consumului de droguri în unităţile de învăţământ în anul școlar 2021-2022, Agenţia Naţională Antidrog, prin cele 47 de centre de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în parteneriat cu structurile teritoriale ale Ministerului Educaţiei, a implementat opt proiecte naţionale de prevenire a consumului de droguri: ,,Cum să creştem sănătoşi” – pentru preşcolari şi pentru elevii de clasa pregătitoare, ,,ABC-ul emoţiilor” – pentru elevii din clasele I şi a II-a, „Necenzurat” – pentru elevii de 12-14 ani, „Fred Goes Net” – pentru elevii de 14-19 ani, „Mesajul meu Antidrog” – pentru elevii de gimnaziu şi liceu, „Acționăm just” – pentru elevii de gimnaziu şi liceu, ,,Abilități pentru acțiune” – pentru elevii de liceu, ,,Eu şi copilul meu” – adresat părinţilor.

Agenția Națională Antidrog anunță că în evaluarea proiectelor naționale au fost înregistrate următoarele rezultate: „22.520 preşcolari participanţi în proiecte, 56.202 de elevi participanţi în proiecte, 46.766 de elevi informaţi în cadrul proiectelor, 3.274 de clase participante la proiecte, 2.583 cadre didactice formate, 4.499 de cadre didactice informate în cadrul proiectelor, 1.249 de cadre didactice coordonatoare de proiecte, 2.776 de părinţi participanţi, 2.730 de lucrări realizate de elevi în cadrul proiectului-concurs Mesajul meu antidrog.

Cele opt proiecte de prevenire a consumului de droguri vor continua şi în anul şcolar 2022-2023, bazându-se, pentru implementarea lor, pe buna colaborare dintre Agenţia Naţională Antidrog şi Ministerului Educaţiei”.  

Să fii producător de vin în România presupune multe provocări, iar dacă nu ar exista pasiune și devotament, probabil nu ar exista nici vinul românesc.

Luchi Georgescu, acționarul majoritar al companiei Beciul Domnesc, cel mai mare producător de vin ca volum din țară, vorbește într-un interviu acordat revistei FoodBiz.ro despre ce înseamnă să administrezi o plantație de viță de vie și să produci vin în România.

„Beciul Domnesc are în proprietate 1.400 de hectare pe care le exploatează aproape integral, pentru că o parte din ele nu sunt încă în producție, anul acesta și anul viitor intră chiar toată suprafața în producție. Înseamnă greu, înseamnă dificil, înseamnă câteodată imposibil, dar înseamnă dragoste, muncă, dedicație și să creezi un produs care te însoțește toată viața, de când ne naștem, până murim”, a mărturisit Luchi Georgescu.

Vinurile românești, deși sunt vinuri premiate la concursuri europene și internaționale, sunt destul de puțin comercializate peste hotare, unul dintre motive fiind lipsa marketingului de țară. Beciul Domnesc este exportat, în mod special, în zonele unde există comunități mari de români care sunt apropriați de produsele naționale. În alte părți ale lumii, livrările sunt nesemnificative, de unde și sentimentul de nemulțumire.

Un clasament recent arată că România se află pe locul 12 la nivel mondial la producția de vin din punct de vedere cantitativ și pe locul 13 dacă ne raportăm la calitate. Producătorul de vin Luchi Georgescu nu împărtășește, însă, acest rezultat, consideră că România merită un loc mult mai sus în clasament.

„Este imposibil să fim pe locul 13 mondial la calitatea vinului, se vede în toate concursurile internaționale la care producătorii români participă anual, câte medalii luăm. România ia foarte multe medalii pentru că, în momentul acela, nu ai nevoie de marketingul de țară, pentru că degustările se fac în orb. În momentul în care discutăm de promovarea vinului în afara țării putem să spunem că este cam zero. Deci noi producătorii, ca și în foarte multe alte domenii, nu suntem ajutați, și spun aceasta fiind în cunoștință de cauză, nu știu dacă 5% din ce ar trebui.
Dacă mergem la târgurile internaționale, trebuie să ne aranjăm singuri standurile, facem propriile investiții, nu putem participa sub steagul țării, ca o prezență unitară a mai multor producători … să putem să prezentăm unitar că noi suntem producători din România, nu că România are niște producători aruncați pe la niște standuri”, a declarat acționarul majoritar al Beciului Domnesc.

Ea se plânge că nu se fac eforturi pentru a comunica, nu doar că producem vinuri multe, dar și că acestea sunt foarte bune, de top european sau mondial.

Avem un raport calitate-preț foarte bun, ceea ce înseamnă că vindem ieftin calitate bună, însă România nu este valorizată vizavi de calitatea pe care o oferă.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Prânzul gratuit, spațiul de lucru izolat și cafeaua de specialitate, principalele beneficii „altfel” cerute de angajați.

La cinci luni de la ridicarea restricțiilor anti-Covid, angajații vor să lucreze în continuare de acasă, mai ales că îngrijorările privind răspândirea virusului prind din nou contur, și au așteptări tot mai mari de la angajatori privind beneficiile pe care le acordă pentru a-i convinge să se întoarcă la birou.

În prezent, 24% dintre angajați spun că lucrează exclusiv remote, alți 34% împart biroul de acasă cu cel din sediul angajatorului și doar 42% s-au întors complet la birou, arată un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs. Deși activitatea de la distanță rămâne modul de lucru preferat, 84% dintre respondenți spun că ar fi convinși să vină mai des la birou dacă angajatorul le-ar acorda beneficii care să le dea mai mult confort și să-i facă să se simtă ca acasă.

Pe lista beneficiilor „altfel” care ar face mersul la birou mai atractiv se numără mâncarea sau gustările gratuite (44%), un design al biroului care să permită distanțarea de colegi (31%) și care să includă mai multe zone verzi (31%), un spațiu de relaxare (29%), o atmosferă plăcută de lucru în colectiv (27%) și, nu în ultimul rând acces nelimitat la fructe și cafea de specialitate (21%). Totodată, 13% au declarat ar fi mai plăcut să meargă la birou dacă angajatorul le-ar permite să își aducă animalul de companie la job, mai arată sondajul BestJobs.

„Modul de lucru remote, în contextul pandemiei, a influențat cel mai mult felul în care angajații se raportează la birou. Acum, pe lângă beneficiile clasice pe care le preferă, precum tichetele de masă și asigurările de sănătate, candidații, mai ales cei obișnuiți cu lucrul de acasă, vor să regăsească și în spațiul de lucru facilitățile pe care le aveau în propriul cămin. Tocmai de aceea, regăsim pe lista de dorințe lucruri ca acces la fructe și cafea de specialitate, mâncare și gustări sau chiar posibilitatea de a veni la job cu animalul de companie. Accentul cade pe tot mai multă flexibilitate din partea angajatorilor, care se văd nevoiți acum să devină tot mai creativi privind beneficiile pe care le acordă pentru a-și ține echipele fericite la birou”,  spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Cele mai răspândite beneficii acordate de companii, atât echipelor existente, cât și pentru pozițiile pentru care recrutează în prezent prin platforma BestJobs, rămân în continuare bonurile de masă, cursurile de specialitate și abonamentele sau asigurările private de sănătate. Pe listă se adaugă și bonusuri de performanță sau pentru vacanță, programe de dezvoltare personală și de creștere a coeziunii echipei, cafea la birou, program flexibil, decontare a transportului sau zile suplimentare de concediu de odihnă, potrivit datelor din platforma BestJobs.

Mai puțin de jumătate dintre angajați se bucură însă în prezent de facilități extra la actualul job, cum ar fi să aibă spații verzi în birou (21%), o sală de relaxare (10%), acces la mâncare și gustări gratuite (9%) sau la băuturi răcoritoare (7%). 6 din 10 angajați spun că și-ar dori ca angajatorul să se preocupe de crearea unui mediu de lucru cât mai plăcut, inclusiv prin oferirea facilităților preferate de angajați, iar aproape 14% consideră că angajatorul ar trebui să le dea libertatea să-și personalizeze spațiul de lucru pentru a-l face mai primitor și mai confortabil. 

50% dintre români apreciază că situația lor financiară s-a înrăutățit față de anul trecut, iar 38% au anticipații pesimiste și se așteaptă ca situația să se înrăutățească, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.  

Principalul motiv de îngrijorare este creșterea prețurilor la energie – menționată de 38,5% dintre respondenți, în creștere cu 60% față de un sondaj similar realizat trimestrul trecut. Următoarele motive în topul îngrijorărilor este pandemia (16,3% – în creștere față de sondajul realizat în primul trimestru al acestui an) și riscurile la adresa aprovizionării cu alimente și bunuri de necesitate (14,6%).  

Îngrijorările față de conflictul din Ucraina, care se aflau pe locul doi în trimestrul trecut au coborât pe locul 5 (reducere de 50% în ponderea răspunsurilor), în timp ce perspectiva șomajului îi îngrijorează doar pe 5% dintre români, iar dificultățile la plata ratelor – pe 6% dintre aceștia. 

În contextul incertitudinilor și perspectivelor pesimiste, românii au început să pună bani deoparte. Astfel, dacă în primul trimestru, doar 47% dintre respondenți declarau că strâng bani lunar, acum ponderea a urcat la 63%. Majoritatea reușește să pună deoparte sume modeste: sub 300 de lei lunar (28,6%) și între 300 și 600 de lei (17,9%). Ponderea celor care declară că au un fond de urgență care să le acopere cheltuielile pe 3 luni a urcat de la 28,24% la 36,95%.

Cash-ul rămâne modalitatea preferată de economisire, cu o pondere de circa 47% – în scădere însă față de trimestrul trecut, urmând plasamentele la bănci – cu o pondere de 43,7%, în contextul în care valuta și conturile curente au o pondere de peste 2 ori mai mare decât depozitele.   

În ceea ce privește îndatorarea, 6 din 10 respondenți au contractat credite, iar dintre aceștia, 40% s-au împrumutat pentru casă. Pentru marea majoritate, plata ratelor nu ar trebui să ridice probleme, peste 60% dintre respondenții cu credite declarând că serviciul datoriei reprezintă mai puțin de 25% din veniturile lunare. Întrebați dacă au avut dificultăți la plata ratelor, 55% dintre respondenți au negat acest lucru, iar alți 34% au spus că li s-a întâmplat uneori.  

Sondajul a fost realizat online, de Finzoom, la cererea CEC Bank, în luna iunie, pe un eșantion reprezentativ de peste 1.390 de respondenți din toată țara.