Compania Rombat Bistrița a vândut anul trecut 2,65 milioane de baterii auto, în creștere cu 15% față de anul anterior și a recuperat aproximativ 13.000 de tone de plumb din bateriile uzate colectate din piață.
Alin Ioaneș, CEO Rombat
Alin Ioaneș, CEO Rombat: „2021 a fost deopotrivă un an al recordurilor dar și al provocărilor. Am vândut, în cifre consolidate, cu 15% mai multe baterii noi decât în anul anterior și am reușit să creștem cantitatea de plumb recuperată din bateriile uzate până la aproape 13.000 de tone. Am dezvoltat parteneriate noi, am avut colaborări bune și am continuat investițiile în cercetare. În același timp, 2021 a fost, credem noi, anul cu cele mai multe provocări în business, pentru depășirea cărora a trebuit să găsim soluții în timp real, să le punem rapid în practică, să rămânem conectați la piață și, în același timp, să fim foarte flexibili. Ne bucurăm că ne-am menținut nivelul de excelență operațională cu care i-am obișnuit pe clienții direcți OEM*, acesta fiind un indicator extrem de important al performanței în industria noastră. Suntem mândri că, recent, compania noastră a primit certificatul Q1 Ford, care atestă standardul de excelență ca furnizor OEM și, de asemenea, ne onorează parteneriatul pe care îl avem de peste 25 de ani cu grupul Dacia-Renault-Nissan. Pentru 2022 ne-am propus mai multe proiecte de investiții, importante atât pentru dezvoltarea companiei noastre, cât și pentru clienți. Vrem să ne extindem capacitatea de producție la Rombat și vom investi în această direcție. În același timp, pentru că reducerea amprentei de carbon este un deziderat pe care noi, Rombat, îl urmăm îndeaproape, avem în vedere un proiect de panouri fotovoltaice, care ne va permite să creștem componenta de energie verde pentru autoconsum. Pentru această investiție, estimată la 4 milioane de euro, am aplicat pentru finanațare europeană. Vrem să introducem în gama noastră de produse baterii Li-Ion, care vor fi destinate clienților care dezvoltă parcuri fotovoltaice sau utilizatorilor casnici interesați să instaleze în locuințele proprii o facilitate de producere a energiei verzi”.
Rombat, deținut în prezent de concernul sud-african Metair, este caracterizat ca „lider pe piața de profil din România de peste 25 de ani și unul dintre cei mai longevivi jucători din industria componentelor auto de la noi. Compania a produs și distribuit, de-a lungul timpului, baterii auto în peste 40 de state, situate pe 4 continente. Rombat Bistrița deține de asemenea și Rebat Copșa Mică, fabrică specializată în reciclarea bateriilor uzate. Anual, prin intermediul capacității de la Copșa Mică, Rombat recuperează 98% din materia primă încorporată în bateriile uzate colectate din piață, materia primă astfel rezultată fiind utilizată din nou”.
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn trage un semnal de alarmă față de reducerile de producție din industria lemnului și din industria mobile și prezintă o analiză asupra situației, a cauzelor și consecințelor ei în plan macroeconomic:
Reducerea capacităților de producție HS Timber Group în România este doar vârful icebergului
Decizia închiderea fabricii de panouri masive a grupului HS Timber de la Siret și a producției de cherestea la fabrica deținută de grup la Rădăuți este un șoc, dar reprezintă doar vârful icebergului reducerilor de producție și închiderilor de capacități din industria lemnului, în condițiile în care pe indicii producției industriale încă din septembrie anul trecut asistăm la reduceri ale producției cu 10% față de lunile corespondente din 2020, adică din anul cel mai critic din punct de vedere economic al pandemiei.
Reducerile de producție de regăsesc atât în industria lemnului cât și în industria mobilei. În condițiile unei oferte reduse cu 40% față de anii obișnuiți la licitațiile principale organizate de Regia Națională a Pădurilor și a unei creșteri de 2,5 ori a prețurilor de adjudecare a masei lemnoase pe picior, este normal să se reducă și să se închidă capacități de producție.
Ce efecte are închiderea fabricii de panouri masive de la Siret și reducerea capacității fabricilor de producție cherestea ale grupului HS Timber în România?
În primul rând, este de remarcat că 50% din resursa de lemn prelucrată în cadrul fabricilor grupului HS Timber provenea din import. În anul 2021, statistica Eurostat arată atingerea unui maxim al importurilor de materiale lemnoase brute, cu un total de 3 milioane mc importat. Din acestea, 2 milioane mc buștean de rășinoase având ca beneficiar principal fabricile HS Timber Group.
Reducerea capacităților de producție ale grupului în România se va reflecta în lipsirea industriei lemnului și a pieței din România de toate produsele aferente: cherestea, lambriuri, peleți, panouri masive. De remarcat și capacitatea tehnică a fabricilor grupului HS Timber de a procesa lemn subțire de rășinoase. În lipsa acestei valorificări superioare, lucrările de îngrijire a pădurii – în special prima răritură – devin ineficiente și neatractive economic.
Deloc de neglijat este și impactul social al disponibilizării unei forțe de muncă de 600 angajați în zona Siret-Rădăuți din Suceava, după cum deplânge situația Adrian Popoiu, primarul orașului Siret: „Este un necaz mare pentru oraș!”
Sectorul forestier și industria lemnului reprezintă un ecosistem complex, cu multe interdependețe, perturbările la nivelul unui segment afectează întreg ecosistemul.
Încă o subliniere: recent a fost anunțată reafilierea grupului HS Timber la sistemul de certificare FSC, ceea ce arată depășirea momentului critic de imagine din urmă cu 4-5 ani al grupului, prin implementarea unor sisteme de urmărire a provenienței legale solide – sistemul Timflow. Sisteme care exced, prin angajamente voluntare, cerințele legislației naționale și ale standardelor de certificare internațională cele mai exigente.
Aș remarca și faptul că fabricile grupului HS Timber reprezintă un vârf al competitivității industriei lemnului din România – a se vedea și rezultatele financiare foarte solide înregistrate în fiecare an.
Faptul că un grup industrial atât de competitiv și solid financiar ia decizii de reducere a capacităților de producție și închidere de capacități trebuie să ne dea tuturor de gândit.
Care sunt, la nivel național, efectele reducerii de activitate din industria lemnului?
Asistăm în ultimul an de zile la o reducere forțată de activitate a industriei lemnului, obligată să își dimensioneze activitatea pe baza resursei de masa lemnoasă existentă în piață artificial diminuată, resursă disponibilă și la prețuri mult mai mari!
Pentru a cuantifica efectele reducerii de activitate a industriei lemnului vă invit să extrapolați restrângerea activității producției cu 30% a fabricilor grupului HS Timber la nivelul industriei lemnului din România, cu o cifră de afaceri totală de 7,1 miliarde de euro, 150.000 de angajați și un aport valutar în balanța comercială a României de 3,5 miliarde de euro!
Dar dincolo de efectele macroeconomice, uneori mai abstracte și mai greu de perceput, reducerea activităţii se răsfrânge în reducerea ofertei și aș remarca efectele de creșteri de prețuri asupra consumatorilor:
prețurile cherestelei de rășinoase s-au dublat în ultimul an în România, de la o medie de 600-640 lei/mc la începutul anului trecut până la maxime de 1.200-1.500 lei/mc.
prețul peleților a crescut cu 70-80%, de la 1.000 lei/tonă la 1.700 -1.800 lei/tonă.
inclusiv în cazul mobilei, creșterile de prețuri sunt de la 15% la 60%, în funcție de calitate, cu creșteri mai mari pentru mobila bazată pe lemn masiv!
Care sunt cauzele escaladării crizei din industria lemnului?
Criza din industria lemnului este una artificială, datorată implementării unor măsuri legislative inadecvate, care au condus la blocaje și la restrângerea artificială a resursei de masă lemnoasă disponibilă.
Treptele escaladării crizei au fost semnalate constant de către Asociația Industriei Lemnului – Prolemn:
la începutul anului 2021 am semnalat blocajele care vor fi induse de implementarea forțată, neadecvată și cu multe disfuncționalități tehnice a SUMAL 2.0. Blocajele induse pe termen scurt au condus la epuizarea stocurilor și începutul unei spirale a prețurilor. După depășirea problemelor inițiale, de operaționalizare și a disfuncționalităților tehnice, au rămas problemele de arhitectură, cu blocaje persistente în evaluarea masei lemnoase de pe micile proprietăți – un blocaj care a scos de pe piață un potențial de 3-4 milioane mc de pe micile proprietăți și vegetația din afara fondului forestier. De asemenea, au rămas costurile administrative induse și mai ales piedicile aduse libertății comerțului, proceduri greoaie și inaplicabile inclusiv pentru importuri, menționate și în comunicatul grupului HS Timber.
În toamna anului 2021, pe fondul deficitului artificial de resursă și a crizei de resurse energetice, prețul lemnului de foc a crescut cu 30-40%, iar în unele zone chiar mai mult, conducând la deturnarea resursei de calitate, necesară pentru industria lemnului, către lemn de foc.
În toamna anului 2021 prețurile resursei de lemn – principalele sortimente industriale – erau deja duble față de începutul anului 2021. Bușteanul de rășinoase a ajuns de la 360 lei/mc la începutul anului la medii de 700 lei/mc și chiar mult peste aceste valori.
Declinul producției industriei lemnului din România a început să fie vizibil în indicii producției industriale începând cu luna septembrie 2021, dar toate semnalele trase de către Asociația Industriei Lemnului – Prolemn au fost ignorate de autorități.
Escaladarea cea mai gravă a crizei a fost determinată de promovarea de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a Ordinului 1947/2021 care prevede revizuirea retroactivă a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice – inclusiv a celor care aveau un aviz de mediu legal emis și erau aprobate prin ordin de ministru.
Ordinul 1947/2021 și procedura de evaluare de mediu au potențialul de a forța revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor pentru 70% din suprafața pădurilor din România, conducând la suspendarea aplicării amenajamentelor pe perioada revizuirii!
Ordinul a fost atacat în contencios de către proprietari de păduri și ocoale private și a fost suspendat în procedură prealabilă, dar incertitudinea persistă. Unele APM-uri opinează că suspendarea ordinului este aplicabilă doar celor care au dat în judecată, Ministerul nu a comunicat dacă începe o procedură de modificare a ordinului sau dorește implementarea în continuare a acestuia. Este un haos în care nu există nici o siguranță privind resursa care va fi disponibilă în piață.
Sub presiunea acestui haos legislativ, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a luat o decizie pe care o considerăm greșită, de a oferi la licitațiile principale pentru producția anului 2022 un volum de doar 2,5 milioane mc, redus cu 40% față de valorile normale, în condițiile stabilirii unei cifre de recoltă de 9,5 milioane mc în 2022. Pentru comparație, posibilitatea de recoltă data de amenajamentele silvice pentru pădurile proprietate publică a statului comunicată de RNP – Romsilva este de 11 milioane mc, iar dacă se raportează volumul rămas de recoltat la perioada de valabilitate a amenajamentelor, posibilitatea de recoltă este de 13 milioane mc anual!
Rezultatul acestei oferte reduse de masă lemnoasă în piață – prețurile de adjudecare au crescut către nivele de panică, nesustenabile, creșteri până la o medie națională de 391 lei/mc, o creștere de 250% față de prețul din urmă cu un an de zile, de 177 lei/mc.
La rășinoase, prețul mediu național de adjudecare a fost de 573 lei/mc, cu un vârf de 718 lei/mc preț mediu la Direcția Silvică Suceava.
Pentru comparație, bușteanul de gater de rășinoase, fasonat la drum auto, are prețuri de maxim 110 lei/mc în Europa. Comparați cu prețurile din România, luând în considerare că randamentul de sortare de la lemn pe picior în buștean de gater este de maxim 65-70% și trebuie adăugate și cheltuielile de exploatare!
Paradoxurile politicilor publice pentru sectorul forestier și industria lemnului: fundamentele sunt solide, politicile sunt proaste
Fundamentele gestionării sustenabile a pădurilor sunt solide: suprafața pădurilor României crește constant, pădurile României au structuri primare, identic naturale într-o proporție foarte ridicată de peste 91%, cu o biodiversitate ridicată, recoltăm sub 40% din creșterea netă a pădurii, conform INS și Eurostat, mult sub media europeană de 70%. Cum valorificăm resursa de lemn din pădurile gestionate durabil ale României?
Valorificare actuală:
Impact economic și social:
impact economic: cifră de afaceri – 7.1 miliarde euro. Exporturi – 3.5 miliarde euro anual.
impact social: 150 000 locuri de muncă directe, 300 000 de locuri de muncă cu includerea efectului de antrenare pe orizontală.
3.5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemn de foc – biomasă.
Impact de mediu:
serviciile de mediu – beneficiile ecosistemice – aer, apă, protecție a solului, biodiversitate.
24 milioane tone CO2 bilanț de fixare netă de carbon în păduri și produse din lemn.
14 milioane tone CO2 salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substituție al produselor din lemn, prin evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare.
minim 13 milioane tone CO2 emisii substituite prin energia termică folosită pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne, prin evitarea folosirii combustibililor fosili!
Ce este de făcut?
Criza din industria lemnului este artificială, dar dacă se prelungește durata acesteia, efectele prin decapitalizarea industriei lemnului și reducerea capacităților de producție se vor răsfrânge pe termen lung.
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn solicită demararea rapidă a unui proces consultativ și considerarea următoarelor măsuri:
eliminarea blocajelor induse de evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice.
stabilirea cifrei de recoltă și ofertarea de masă lemnoasă de către RNP – Romsilva cu respectarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase, HG 715/2021, art.5, la nivelul posibilității prevăzute de amenajamentele silvice.
finanțarea sectorului forestier – pe linie de investiții în accesibilizarea fondului forestier și tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul, logistică pentru depozitare și sortare a masei lemnoase prin Planul Național Strategic 2023-2027.
eliminarea barierelor și costurilor administrative inutile induse de SUMAL în circulația masei lemnoase, cu excederea cerințelor Regulamentului european 995/2010 (EUTR).
Asociația Centrul de Consultanță și Management al Proiectelor Europroject, în parteneriat cu Universitatea Politehnica din București, Camera Consultanților Fiscali și Asociația Măgurele Science Park, implementează proiectul EntrepLoading, POCU/829/6/13/141274, cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman, Axa Prioritară 6: Educatie si competente. Proiectul se derulează în perioada 31.12.2021-30.12.2023. Valoarea totală este de 9.639.834,07 lei, din care 6.393.420 lei reprezinta ajutoare de minimis.
Obiectivul proiectului este „creșterea angajabilității studenților printr-o serie de activități de formare profesională în domeniul antreprenorial, mentorat, activități de învățare practică și acțiuni de susținere a inițiativei antreprenoriale în sectoare economice cu potențial competitiv, care vor conduce la dezvoltarea de competențe antreprenoriale și de aptitudini de muncă necesare inserției acestora pe piața muncii”.
Grupul țintă al proiectului este format din 350 de persoane: studenţi (ISCED 5-7) – înmatriculați cel puţin în anul 2 de studii de licenţă și doctoranzi în ciclul de studii universitare de doctorat (studenți doctoranzi, ISCED 8).
Principalele rezultatele așteptate ale proiectului sunt:
✓ 350 de persoane vor beneficia de cursuri acreditate de competențe antreprenoriale. În urma finalizării acestora, vor primi o subvenție în valoare de 200 lei și un certificat recunoscut de ANC ✓ În perioada 01.02.2022-31.03.2022, se va desfășura concursul planurilor de afaceri în urma căruia vor fi selectate spre finanțare 22 de startup-uri care se vor înființa în cadrul proiectului și vor beneficia de un ajutor de minimis de 60.000 de euro pentru finanțarea planului de afaceri propus
✓ 66 de locuri de muncă create în cadrul celor 22 de startup-uri, câte 3 locuri de muncă în fiecare
✓ finanțarea ideii de afacere este nerambursabilă într-un procent de 100% – contribuție proprie 0 lei
✓ 25 de persoane vor beneficia de servicii de mentorat și practică în întreprinderi reale
✓ cei 22 de câștigători ai concursului planurilor de afaceri vor fi monitorizați pe parcursul implementării planului de afaceri (12 luni) și în perioada de sustenabilitate (6 luni)
Compania de investiții financiare Evergent Investments anunță că adunarea generală extraordinară a acționarilor din 20 ianuarie 2022 a decis
Aprobarea modificării și completării prevederilor Art. 7, alineatele 20 – 23 din Actul constitutiv al Evergent Investments SA
Aprobarea reducerii capitalului social al Evergent Investments SA de la 98.121.305,10 lei la 96.175.359,20 lei în conformitate și motivat de Hotărârea AGEA nr.3 din 29.04.2021
Aprobarea derulării unui program de răscumpărare a acțiunilor proprii („Programul 6”) în vederea reducerii capitalului social, prin anularea acțiunilor. Numărul de acțiuni care vor putea fi răscumpărate este de maxim 23.100.000 acțiuni, iar preţul maxim per acțiune este de 2,2 lei
Claudiu Doroș, președinte și director general al Evergent Investments: „Printr-o abordare bazată pe expertiza, experiența echipei și adaptabilitatea strategiei am reușit să avem rezultate deosebite. Astfel, valoarea activelor administrate a depășit pragul de semnificație de 500 milioane euro (2,559 miliarde lei la 31 decembrie 2021), ceea ce se reflectă în multiplicarea capitalului acționarilor noștri cu 20% pe parcursul anului 2021. Evoluțiile imprevizibile ale pieței sunt dincolo de controlul nostru, în schimb putem controla valoarea generată pe termen lung pentru acționari prin optimizarea strategiilor de investiții între portofoliul listat și cel de private equity. Am încheiat anul 2021 cu o creștere de 21,9% a valorii unitare a activului net și un rezultat net de 149,3 milioane lei, compus din 46,4 milioane lei profit net și 102,9 milioane lei câștig net din vânzarea activelor reflectat în rezultatul reportat. În 2022, continuăm să aplicăm strategia de investiții multianuală aprobată de acționari, în același timp explorăm și noi domenii pentru investiții, în sectoare bazate pe tehnologie și energie verde. Considerăm că bull market are încă suficient spațiu să se manifeste și în 2022, iar provocarea este să selectăm la timp oportunități și să investim durabil capitalul companiei pentru randamente deosebite pe termen lung”.
Evergent Investments precizează că „al șaselea program de răscumpărare acțiuni aprobat va contribui la creșterea cererii de acțiuni Ever, cu efect pozitiv asupra lichidității și a reducerii discountului la care se tranzacționează acțiunile. Programul presupune răscumpărarea unui număr de 23.100.000 de acțiuni reprezentând 2,402% din capitalul social. Prețul maxim de achiziție este de 2,2 lei, iar prețul minim va fi prețul de piață de la BVB din momentul efectuării tranzacției. Randamentul mediu al distribuțiilor către acționarii Evergent Investments este 10,2% în ultimii 10 ani (total distribuții 820.615.002 lei). În aceeași perioadă, datele companiei arată că randamentul total anualizat este de 14,1% (apreciere de capital și distribuții)”.
O sută de companii și 15.000 de oameni construiesc exclusiv din donații și sponsorizări un „Altfel de Spital”, Centrul Pediatric Național „Maria Beatrice”, ilustrare a unui concept nou în România, pentru terapia prematurului, paralizie cerebrală, afecțiuni post-traumatice și post-operatorii copii, cu sublinierea inițiatorilor că „sunt copii accidentați la locul de joacă, în curtea școlii sau în parc, sunt accidente casnice, accidente de mașină, sunt erori umane, erori medicale, sunt tot mai mulți copii născuți prematur, mii de copii nevinovați, fiecare cu povestea și cu mama lui”.
Centrul va asigura tratamente pe termen lung pentru peste 2000 de copii în fiecare an.
Centrul este inițiat de părinții unei fetițe născute prematur, cu paralizie cerebrală: „Am înființat Asociația Maria Beatrice și am strâns o comunitate de părinți, medici și terapeuți, constructori, proiectanți, comunități și companii partenere, care împreună construim Centrul Pediatric Național Maria Beatrice – un Concept Nou în România și asta pentru că în terapia copilului mic, rezultatele depind fundamental de starea de bine a copilului și a mamei, implicit, a întregii familii. De aceea, întreaga activitate medicală, de relaționare și structură funcțională a construcției, au ca element central Familia, vezi https://mariabeatrice.ro”.
Investiția realizată în anul 2021 este de peste 700.000 euro. Totalul investiției până la 31 decembrie 2021 se ridică la peste 1.900.000 euro, exclusiv din donații și sponsorizări. Necesarul pentru finalizarea completă a investiției este de 2.100.000 euro. Stadiul lucrărilor se prezintă astfel: „Construcția la Roșu (4.700 mp) cu amprentă la sol de 1.580 mp pe un teren de 6.500 mp. Nivelul I si II Corp Terapie (finalizate la gri): instalații și finisaje interioare, instalații electrice, de încălzire/răcire cu ventilo-convectoare, PSI, IT, șape și tencuieli.
Zona celor 3 bazine de hidroterapie: instalații și echipare completă a spațiilor tehnice cu utilaje pentru menținerea și controlul calității apei Uzina de apă, dezumidificare și menținere a calității aerului, pompe de căldură cu panouri solare termodinamice pentru încălzire apă bazine și dușuri, instalații de încălzire în pardoseală, termoizolație și instalații incinte bazine, termoizolație tavane”.
În desfășurare se află: „Instalații și finisaje interioare la nivelul III al corpului de terapie, instalațiile de branșare la utilități (energie electrică, gaz, apă, canalizare, elemente de sistematizare exterioară).
Pentru anul 2022, inițiatorii își propun „finalizarea corpului de terapie (2.500 mp), interior/exterior și începerea lucrărilor de instalații și finisaje interioare ale corpului de cazare (2.200 mp).
Totodată, inițiatorii centrului accentuează: „Construim o întreagă structură de cabinete medicale și săli de tratamente pentru neurologie pediatrică, recuperare medicină fizică și balneologie, ortopedie și traumatologie copii, cabinete de kinetoterapie și mecanoterapie, hidro-kinetoterapie, logopedie, psihologie clinică și psihoterapie, terapie ocupațională, integrare senzorială, terapie prin joacă cu căței și căluți etc. Hidro-kinetoterapie: 3 bazine la interior (34-36 grade C), unul cu apă dulce, unul cu apă sărată și un canal de 12m pentru educarea/reeducarea mersului, cu nivel al apei variabil în funcție de înălțimea copilului (prin dislocare de apă cu bazin de compensare), 1 piscină exterioară cu apă dulce la 30 grade C pentru acces familii, adaptată persoanelor cu afecțiuni motorii.
Dar, cel mai important este că întreaga activitate medicală, de relaționare și structură funcțională a construcției, au ca element central Familia https://mariabeatrice.ro
Mulțumim partenerilor Star Assembly, Star Transmission, DN Agrar pentru sprijinul financiar consistent și consecvent care alături de Tapptitude APPS, HS Timber Productions, Oxyhelp Industry, Pomarom, Euro Star Group, Deka Structuri, B. Braun Shared Services Rom, Aloref, TCI Contractor General, SEWS România, Nefrocenter, Pelleterie Fiorentine, Coseli, Livio-Dario, Modulo Decorative, Modulo Stone, Stefalmat, Alba Aluminiu, Trend Communication, Eurokaf Marketing, Thomas Romania Plastic, Delphi Electric, Imperial CM, Micromat Grup, Albatros Gold, Apulum, YUM Software, Art Chemicals, Amiq Consulting, Amiq EDA, Thrace Greiner, Valencia Trading, Galenica Mury, Euro Team GB Spedition, Maravet, Albaco Exim, CGA Infrastructure, Opsimus, au făcut posibilă investiția pentru anul 2021.
Compania Deichmann vine recent cu o sponsorizare consistentă care asigură fondurile necesare pentru ca în următoarele 4 luni să executăm în integralitate lucrările de instalații și finisaje interioare ale întregului nivel III al corpului de terapie.
De curând au decis să se implice în proiect, companiile: Synevo România, Hornbach Centrala, Moara Cibin, Romaqua Group, prin sponsorizări cu ajutorul cărora realizăm instalațiile de branșare la utilități: energie electrică, gaz, apă, canalizare, elemente de sistematizare exterioară, iar cu sprijinul Simtel Team implementăm până la finele anului 2022 un sistem de panouri fotovoltaice care să reducă substanțial, alături de pompele de căldură cu panouri termodinamice deja instalate, consumurile de gaz și curent ale întregii clădiri.
Mulțumim comunităților RePatriot, Club Rotary Alba Iulia, Big Life Project care au ales să se alăture proiectului nostru. Mulțumim celor peste 15000 de oameni care au ales să redirecționeze 3.5% din impozitul pe venitul salarial prin Formularul 230 către Asociația non-guvernamentală Maria Beatrice și celor peste 3500 de oameni care donează lunar 2Euro prin SMS cu textul VREAU la 8845. Mai multe pe: https://mariabeatrice.ro/sustine-si-tu”.
De asemenea, inițiatorii centrului pediatric reamintesc: „În 2011, prin Asociația Maria Beatrice, am înființat Centrul de Recuperare Maria Beatrice pentru copii cu paralizie cerebrală ca fetița noastră, centru care a devenit recunoscut la nivel național prin rezultatele pe care le are în recuperarea neuromotorie a copilului mic. În 10 ani am format o echipă de 54 de medici, asistenți medicali, kinetoterapeuți și hidro-kinetoterapeuți, psihologi clinicieni, logopezi, terapeuți ocupaționali, personal administrativ, de planificare și management al resurselor, comunicatori, care asigură tratament de lungă durată pentru peste 500 de copii cu paralizie cerebrală și afecțiuni neuromotorii din România, în fiecare an. Acum construim Centrul Pediatric Național Maria Beatrice pentru terapia prematurului, paralizii cerebrale, afecțiuni post-traumatice și post-operatorii copii. Tratamente pe termen lung pentru peste 2000 de copii în fiecare an. Avem echipa de specialiști cu o experientă de 10 ani pe o cazuistică complexă venită din întreaga țară la actualul Centru Maria Beatrice și avem peste 60% din dotările medicale necesare noii construcții. Practic la finalizarea construcției, activitatea Centrului Pediatric Național Maria Beatrice pornește începând cu a doua zi.
Vino alături și fii parte din proiectul nostru! Redirecționează 20% din impozitul pe profit/venit către Asociația non-guvernamentală Maria Beatrice. Împreună putem ajuta peste 2000 de copii din România, în fiecare an!
Mai multe detalii și informații despre Centrul Pediatric Național “Maria Beatrice” puteți vedea pe www.mariabeatrice.ro”.
Eurodeputații convin un proiect de măsuri pentru a combate conținutul ilegal, a responsabiliza platformele pentru algoritmii pe care-i folosesc și a îmbunătăți moderarea conținutului.
Textul aprobat pe 20 ianuarie de Parlamentul European cu 530 de voturi pentru, 78 voturi împotrivă și 80 abțineri va fi utilizat ca mandat de negociere cu președinția franceză a Consiliului, care reprezintă statele membre.
După vot, Christel Schaldemose (S&D, Danemarca), care conduce echipa de negociere a Parlamentului, a declarat: „Votul de astăzi arată că eurodeputații și cetățenii UE doresc un regulament digital ambițios, adecvat pentru viitor. Multe schimbări au avut loc în cei 20 de ani de la adoptarea Directivei privind comerțul electronic. Platformele online au devenit din ce în ce mai importante în viața noastră de zi cu zi, generând noi oportunități, dar și noi riscuri. Este de datoria noastră să ne asigurăm că ceea ce este ilegal offline este ilegal online. Trebuie să ne asigurăm că instituim norme digitale în beneficiul consumatorilor și al cetățenilor. Acum putem iniția negocieri cu Consiliul și cred că vom fi în măsură să obținem rezultate în ceea ce privește aceste chestiuni”.
Eliminarea conținutului ilegal și prevenirea răspândirii dezinformării
Actul legislativ privind serviciile
digitale (DSA) definește responsabilități și obligații de diligență
clare pentru furnizorii de servicii intermediare, în special pentru
platformele online, cum ar fi platformele de comunicare socială și
piețele online.
DSA instituie un mecanism de „notificare
și acțiune”, precum și garanții pentru eliminarea produselor,
serviciilor sau conținutului ilegal online. Furnizorii de servicii de
găzduire ar trebui să dea curs acestor notificări, „fără întârzieri
nejustificate, ținând seama de tipul de conținut ilegal notificat și de
caracterul urgent al măsurilor care trebuie luate”. Eurodeputații au
inclus și garanții mai puternice pentru a se asigura că notificările
sunt prelucrate nearbitrar și nediscriminatoriu, cu respectarea
drepturilor fundamentale, inclusiv a libertății de exprimare.
Piețele online trebuie să se asigure că
consumatorii pot cumpăra produse sigure online, susțin deputații.
Astfel, au consolidat obligația de a trasa comercianții (principiul
„cunoaște-ți clientul”).
Obligații suplimentare pentru platformele foarte mari
Platformele online foarte mari (VLOP)
vor fi supuse unor obligații specifice din cauza riscurilor
caracteristice pe care le prezintă în ceea ce privește diseminarea
conținutului ilegal și a conținutului dăunător. DSA va contribui la
combaterea conținutului dăunător (chiar dacă nu este ilegal) și a
răspândirii dezinformării. În acest scop, va include dispoziții privind
evaluările obligatorii ale riscurilor, măsurile de atenuare a
riscurilor, auditurile independente și transparența așa-numitelor
„sisteme de recomandare” (algoritmi care determină ce văd utilizatorii).
Alte elemente esențiale
Parlamentul a introdus mai multe modificări la propunerea Comisiei, inclusiv în următoarele domenii:
– scutirea microîntreprinderilor și a
întreprinderilor mici de anumite obligații prevăzute în Actul legislativ
privind serviciile digitale;
– publicitatea direcționată: textul
prevede o alegere mai transparentă și informată pentru destinatarii
serviciilor digitale, inclusiv informații despre modul în care datele
lor vor fi monetizate. Procesul prin care destinatarul refuză să își dea
consimțământul nu va fi mai complicat sau mai îndelungat decât cel de
acordare a consimțământului. În cazul în care destinatarii refuză să își
dea consimțământul sau și-au retras consimțământul, destinatarilor li
se vor oferi alte opțiuni pentru a accesa platforma online, inclusiv
opțiuni bazate pe publicitate fără urmărire;
– tehnicile de direcționare sau de
amplificare care implică date cu caracter personal ale minorilor în
scopul afișării publicității vor fi interzise, precum și vizarea
persoanelor fizice pe baza unor categorii speciale de date care permit
vizarea grupurilor vulnerabile;
– despăgubiri: destinatarii serviciilor
digitale și organizațiile care îi reprezintă trebuie să aibă dreptul de a
solicita despăgubiri pentru orice daune suferite în urma nerespectării
de către platforme a obligațiilor de diligență care le revin;
– platformelor online ar trebui să li se
interzică să utilizeze tehnici de înșelare sau de incitare pentru a
influența comportamentul utilizatorilor prin elemente de design
manipulator („dark patterns”);
– mai multe opțiuni în domeniul
ierarhizării bazate pe algoritmi: platformele online foarte mari ar
trebui să furnizeze cel puțin un sistem de recomandare care nu se
bazează pe crearea de profiluri.
Alte amendamente aprobate în plen se
referă la necesitatea ca furnizorii să respecte în termenii și
condițiile lor libertatea de exprimare, precum și libertatea și
pluralismul mass-mediei, precum și o nouă dispoziție privind dreptul de
utilizare și de plată a serviciilor digitale în mod anonim (lista de vot
este disponibilă aici și toate amendamentele depuse în plen aici).
Adoptarea de către Executiv a ordonanței de urgență pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială a angajaților și a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităților economice, determinate de situaţia epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV2 are o serie de efecte benefice și pentru sectorul cultural.
Ministerul Culturii prezintă măsurile cu impact economico-social în domeniu:
„- S-a prelungit până la data de 31 martie 2022, odată cu intrarea în vigoare a acestei OUG, indemnizația de 75% din salariul mediu brut pentru persoanele fizice care obţin venituri din drepturile de autor şi drepturile conexe, reglementate conform Legii nr. 8/1996. Condiția necesară pentru obținerea indemnizației este ca persoanele fizice să nu realizeze în această perioadă venituri din alte surse ori activități. Indemnizația prevăzută se acordă proporțional cu numărul de zile în care activitatea este interzisă ori suspendată sau în care capacitatea de funcționare este limitată. Indemnizația este asigurată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. – Prin această OUG s-a mai făcut un pas important spre debirocratizare prin simplificarea procedurii de obținere a acestei indemnizații care se va face doar pe bază de cerere și declarație pe propria răspundere, însoțită de copia documentului de identitate. – O altă modificare vine în sprijinul instituțiilor publice de cultură și așezămintelor culturale, aflate în subordinea autorităților administrației publice centrale și locale. Acestea vor beneficia de schema compensării lunare pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale pentru lunile noiembrie 2021-martie 2022”.
Ministrul culturii, Lucian Romașcanu: „Sunt doar câteva dintre măsurile pe care le-am prevăzut pentru a veni în sprijinul sectorului cultural-creativ, atât de afectat în ultimii doi ani, dar și o dovadă că promisiunile făcute sunt respectate. Rămân alături de partenerii din industria creativă și vreau să găsim împreună cele mai bune soluții pentru a corecta toate inechitățile create de pandemie”.
Prin aceeași OUG, a fost reintrodusă acordarea șomajului tehnic și au fost reglementate noi măsuri de protecție socială pentru angajați, de păstrare a locurilor de muncă și de susținere a unor sectoare economice.
Material de opinie de Monica Țariuc, Director, Global Employer Services, Deloitte România
Industria auto este, fără îndoială, una dintre cele mai încercate în ultimii doi ani, dat fiind că s-a confruntat cu numeroase provocări, disfuncționalități în lanțurile de aprovizionare la nivel global, criza semiconductorilor și creșterea prețurilor materiilor prime fiind doar câteva dintre acestea. Dificultățile nu au întârziat să producă efecte asupra angajaților din industria auto, astfel că angajatorii trebuie să ia în calcul toate instrumentele pe care le au la îndemână pentru a-și asigura forța de muncă necesară continuării și chiar intensificării activității pentru a recupera decalajele înregistrate în contextul pandemiei. Printre acestea se numără facilitățile acordate de stat, importul de forță de muncă, munca la distanță sau detașarea angajaților în alte state. Însă toate acestea au și implicații fiscale, și juridice.
La nivelul Uniunii Europene (UE), unu din zece lucrători din industrie este angajat în unitățile de producție de mașini (aproximativ 2,6 milioane de oameni). În România, personalul angajat în industria auto însumează aproximativ 195.000 de persoane, conform datelor Eurostat. În consecință, având în vedere rolul important pe care acest domeniu îl joacă în economia europeană, statele membre trebuie să acorde importanță problemelor cu care se confruntă companiile din domeniul auto și să le ofere sprijin pentru protecția angajaților și atragerea de noi lucrători în industrie.
În România, dificultățile din zona de personal sunt complexe, însă, pe măsură ce activitatea economică va depăși efectele pandemiei, la nivel național, dar și global, soluțiile se vor putea diversifica. Important este ca, între timp, fiecare companie să își contureze strategia corectă în privința schemei de personal, ținând cont inclusiv de viteza cu care tendințele se materializează pe această piață (migrarea către mașini electrice cu scopul de a atinge obiectivele climatice ambițioase asumate la nivelul UE).
Din punct de vedere fiscal, în prezent, companiile auto din România au încă la îndemână facilități acordate de stat, așa cum este posibilitatea reducerii timpului de muncă (așa-numitul Kurzarbeit), care presupune că, în cazul reducerii temporare a timpului de lucru ca urmare a instituirii stării de urgență/alertă/asediu, în condițiile legii, pe perioada stării de urgență/alertă/asediu, precum și pe o perioadă de până la trei luni de la data încetării ultimei perioade de acest gen, angajatorii au posibilitatea să reducă timpul de muncă al salariaților cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară prevăzută în contractul individual de muncă. Pe durata unei astfel de reduceri a timpului de muncă, salariații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru, indemnizație care poate fi decontată angajatorilor de către stat. Totodată, având în vedere contextul pandemiei, guvernul a decis să reintroducă, până la 31 martie 2022, facilitatea privind decontarea indemnizației aferente perioadei de suspendare temporară a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului (șomajul tehnic). În plus, companiile care dețin centre de cercetare în România pot aplica pentru facilitățile acordate de stat în acest domeniu.
Importul de angajați – oportunități și provocări
Aceste facilități sunt accesate însă, în general, pentru menținerea angajaților existenți, dar, pentru noi recrutări, companiile trebuie să depună eforturi tot mai mari, dat fiind că piața muncii redevine tensionată odată cu disiparea efectelor pandemiei. Dincolo de implicarea în formarea viitorilor angajați (învățământul profesional în sistem dual), o soluție mai rapidă și tot mai des luată în calcul în strategia privind forța de muncă de către angajatorii români din toate industriile (probabil încă preponderent în construcții și HoReCa, dar și în domeniul auto) este cea a importului de forță de muncă din afara UE. În susținerea acestei noi tendințe, Guvernul României a anunțat pentru anul 2022 un contigent de 100.000 avize de muncă pentru cetățeni non-UE (până la acest moment hotărârea nu a fost aprobată), de două ori mai mare decât cel pentru anul 2021, spre exemplu.
Dar integrarea cetățenilor străini în procesul de producție prezintă multe provocări: eforturi pentru pregătirea profesională, asimilarea în cadrul companiei, acceptarea diferențelor culturale etc. Înainte de toate, însă, procesele de recrutare urmate de cele pentru obținerea tuturor documentelor de imigrare trebuie puse foarte bine la punct. Un angajat non-UE nu poate începe munca „mâine”, un termen rezonabil de timp de la primul pas în recrutare la prima zi de muncă fiind de aproximativ șase luni. Așadar, planificarea, identificarea partenerilor și a soluțiilor potrivite, alocarea bugetelor devin acțiuni esențiale pentru echipele de resurse umane, care vor fi nevoite să își dezvolte intern capacitatea de a urmări toate aspectele pe care le implică importul de angajați. În procesele de imigrare, atunci când lucrurile nu se întâmplă tocmai în conformitate cu cerințele autorităților sau sunt întârziate din diverse motive, impactul poate fi unul semnificativ nu doar pentru potențialul angajat, ci și pentru angajator. Riscul cel mai mare este cel care derivă din situații calificate ca „muncă la negru”, care pot atrage pentru societate atât amenzi semnificative, cât și interdicția de a angaja personal din străinătate sau de a mai beneficia de subvenții, de a participa la achiziții publice etc.
Obligațiile angajatorilor pentru angajații mobili
O altă dimensiune a forței de muncă mobile în industria auto este cea a angajaților români care desfășoară activitate în afara țării în diverse situații, fie că este vorba despre cazuri de remote working, vizite în alte fabrici, pregătire profesională, participarea la proiecte pe termen scurt sau detașări pe termen mediu sau lung. În funcție de variabile precum țara de destinație, scopul și durata șederii, atât angajatul, cât și angajatorul român pot avea obligații de înregistrare și raportare, având în vedere legislația muncii, procesele de imigrare, impozitele și contribuțiile sociale din țara respectivă. Multe dintre aceste obligații au termene scurte (inclusiv înainte ca angajatul să ajungă în statul respectiv) care, dacă nu sunt respectate, pot genera riscuri semnificative pentru părțile implicate. În vederea determinării corecte a obligațiilor asociate desfășurării activității într-un alt stat decât România, este esențială cunoașterea legislației aplicabile, fie că este vorba despre cea română, cea internațională (regulamente și directive aplicabile la nivelul UE sau convenții bilaterale încheiate de România cu alte state) sau despre cea locală, din statul în care se desfășoară activitatea.
Acestea sunt doar câteva dintre aspectele de care angajatorii din industria auto trebuie să țină cont în gestionarea forței de muncă actuale și viitoare. Însă economia este dinamică, iar câștigători vor fi cei care au capacitatea să inoveze atât în procesul de producție, cât și în privința atragerii și diversificării forței de muncă.
FRANKFURT – Regimul european financiar necesită o ancoră instituțională care să asigure în mod credibil și decisiv un nivel stabil al prețurilor precum și încredere pe termen lung în moneda unică, euro. Credibilitatea este cel mai mare atu al unei bănci centrale, deoarece asigură încrederea în puterea de cumpărare a banilor. Iar credibilitatea, la rândul ei, se bazează pe independența băncii centrale față de influența politică și pe angajamentul acesteia față de stabilitatea monetară.
Privită din această perspectivă, Banca Centrală Europeană (BCE) plutește de câțiva ani pe ape periculoase. Și-a pus în pericol independența politică și și-a compromis obiectivul principal. Acțiunile care sunt în mod clar menite să anticipeze presiunile politice nu lasă nicio îndoială că BCE și-a depășit mandatul. De exemplu, în timpul crizei datoriilor suverane în euro care a început la sfârșitul anului 2009, BCE a participat activ la restructurarea Uniunii Economice și Monetare (UEM) a Europei. Prin programul său pentru piețele de securitate, a renunțat la principii importante de politică monetară, inclusiv interzicerea finanțării monetare a datoriei publice și cerința unei politici monetare unice pentru zona euro. BCE a avut, de asemenea, un rol de lider în salvarea statelor membre UE afectate grav de criză, chiar dacă aceasta era responsabilitatea guvernelor naționale respective. Granițele dintre politica monetară și cea fiscală au fost astfel estompate în mod deliberat, ducând la o coordonare strânsă între cele două politici.
Odată cu angajamentul unilateral al președintelui de atunci al BCE, Mario Draghi, de a „face tot ce este necesar pentru a păstra moneda euro”, BCE s-a impus drept creditor de ultimă instanță pentru zona euro. Încercarea de a adăuga condiții acestui rol în programul „tranzacții monetare directe” al BCE a eșuat. Într-adevăr, programul nu a fost niciodată activat și de atunci a fost înlocuit de Programul de achiziție de active și Programul de achiziție de urgență pentru pandemie. Prin achiziționarea datoriilor guvernamentale, BCE a distorsionat fundamental piețele de obligațiuni, argumentând că încearcă să prevină fragmentarea pieței. Dar acum, că primele de risc s-au stabilizat și accesul la piață cu condiții favorabile a fost asigurat pentru toate statele membre din zona euro, guvernele au un stimulent să-și mărească nivelurile deja exorbitant de ridicate ale datoriei publice. Statele foarte îndatorate precum Italia și Franța se vor baza probabil pe această garanție pe termen nelimitat. Mai rău, operațiunile BCE care depășesc limitele tratatelor și statutelor UE s-au intensificat în timpul președinției lui Christine Lagarde. Invocând „obiective secundare”, BCE s-a angajat să promoveze o „transformare ecologică”. BCE dorește să ajute la îmbunătățirea condițiilor de finanțare pentru proiectele „verzi” și să se asigure că garanțiile și obligațiunile pe care le acceptă sunt „sustenabile” din punct de vedere ecologic.
Până în 2021, politizarea în creștere a BCE nu a declanșat niciun conflict major cu privire la mandatul său principal de asigurare a stabilității prețurilor. Dar, odată cu creșterea inflației care devine mai evidentă, situația s-a schimbat. Cu siguranță, reprezentanții de vază ai BCE încă resping inflația de astăzi, susținând ca fiind doar temporară. Nimeni nu contestă faptul că unii factori care influențează inflația sunt temporari. Dar problema este că alți factori pot persista mai mult decât se prevedea. Prin urmare, devine din ce în ce mai clar că inflația va câștiga avânt fără contra-măsuri de politică monetară, prevestind sfârșitul erei stabilității prețurilor. Acest lucru pune BCE într-o poziție dificilă, deoarece se va confrunta simultan cu mai multe probleme acute create tocmai de ea.
În primul rând, finanțarea monetară de către BCE a noii datorii suverane a creat un surplus de bani, iar acum cererea robustă se confruntă cu constrângerile de ofertă cauzate de pandemie. Rezultatul sunt prețurile mai mari, care probabil sunt pe cale să devină endemice prin creșterile ulterioare ale salariilor. BCE trebuie să ia în serios riscul unei spirale salarii-preț, chiar dacă există puține indicii că acest lucru se întâmplă în prezent. În al doilea rând, devine din ce în ce mai clar că „transformarea verde” nu va fi posibilă fără o creștere a inflației. În mod ideal, sursele de energie din combustibili fosili ar trebui să devină mai scumpe în aceeași măsură în care energia regenerabilă devine mai ieftină prin extinderea capacităților și infrastructurii relevante. Modificarea prețurilor relative ar trebui să modifice structura cererii, în timp ce nivelul general al prețurilor rămâne stabil. De fapt, capacitățile de producție pentru energie brună au scăzut mai repede decât ar putea fi create capacități noi pentru energie verde. Ca urmare, prețurile energiei la combustibilii fosili au crescut fără ca prețurile la sursele regenerabile să scadă în mod corespunzător pentru a compensa. Datorită manifestărilor deschise de activism ale BCE și a dorinței demonstrate de a coordona politicile monetare, economice, financiare și climatice, BCE se confruntă acum cu o situație dificilă. Deoarece mandatul său de bază este de a asigura stabilitatea prețurilor, trebuie să fie pregătită pentru o schimbare a politicii monetare.
Aceasta ar însemna luarea în mod constant a măsurilor pentru a diminua cererea prin reducerea excedentului monetar (vânzarea obligațiunilor guvernamentale care s-au acumulat în bilanțul său) și majorarea mai rapidă a ratelor dobânzilor (contrar comunicărilor sale anterioare). O astfel de înăsprire ar crea probleme serioase pentru membrii zonei euro foarte îndatorați, nu numai în finanțarea noii datorii, ci și în refinanțarea datoriilor aflate la scadență. Scăderea veniturilor fiscale și creșterea șomajului pe măsură ce economia se răcește ar exacerba și mai mult problema. Viitorul apartenenței unor țări la UEM ar fi rapid pus din nou sub semnul întrebării.
Dar dacă BCE tolerează creșterea inflației, își va pierde credibilitatea, din cauza îndoielilor tot mai mari cu privire la disponibilitatea sau capacitatea sa de a menține stabilă valoarea banilor. Creșterea așteptărilor inflaționiste ar duce la creșterea dinamicii inflației și la deprecierea cursului de schimb, ceea ce ar crește și mai mult presiunile inflaționiste.
La fel ca Hamlet al lui Shakespeare, BCE se confruntă cu o dilemă. Ar trebui să-și respecte în mod constant mandatul și să riște un alt test acid pentru UEM sau ar trebui să accepte o inflație mai mare, să-și piardă credibilitatea și să sigileze soarta unui euro slab? În piesă, Hamlet nu poate decide niciodată. De aceea este o tragedie care se termină în dezastru.
Jürgen Stark, fost membru al Comitetului executiv și al Consiliului guvernatorilor BCE, fost vicepreședinte al Deutsche Bundesbank este profesor onorific la Universitatea din Tübingen. Thomas Mayerestedirector fondator al Institutului de Cercetare Flossbach von Storch, fost economist șef al Grupului Deutsche Bank. Gunther Schnabl, profesor de politică economică și economie internațională la Universitatea din Leipzig, este membru senior la Institutul de Cercetare Flossbach von Storch
Copyright: Project Syndicate, 2022. www.project-syndicate.org Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic
Industria s-a împărțit între bănci câștigătoare și jucători cu rezultate sub așteptări, iar România nu face excepție de la regulă
Industria serviciilor financiare a supraviețuit pandemiei mai bine decât arătau estimările inițiale, dar sectorul se află sub semnul unor evoluții și performanțe extreme, potrivit celei de-a 11-a ediții a McKinsey Global Annual Banking Review. Industria s-a împărțit în ultimii doi ani între bănci câștigătoare și jucători cu rezultate sub așteptări, iar România nu a făcut excepție, având în vedere că primele șapte bănci însumează în jur de 80% din totalul activelor bancare și sunt responsabile aproape în întregime de profitabilitatea sistemului bancar.
Sectorul bancar din România și-a diminuat profitabilitatea la aproximativ 8% în 2020, de la 11% în 2019 ca urmare a pandemiei – este pentru prima dată în ultimii șase ani când profitabilitatea sectorului bancar local a scăzut sub 10%.
Pandemia a intensificat totodată mai multe incertitudini, precum presiunea inflaționistă, impactul neclar al stimulentelor economice asupra costurilor de risc sau efectele accelerării adopției digitalizării. COVID-19 a dus la un avans semnificativ al digitalizării la nivel global, România fiind printre economiile europene cu cea mai rapidă creștere în privința utilizării serviciilor digitale în sistemul bancar.
Cercetarea McKinsey a identificat patru factori care pot genera performanțe divergente – zona geografică, dimensiunea băncilor, concentrarea pe un anumit segment de business și modelul de afaceri. Factorul legat de mărime pare să fie extrem de relevant în România.
De altfel, dintre cele 34 de bănci din sistemul bancar românesc, primele șapte au reprezentat în 2020 în jur de 80% din totalul activelor bancare și au generat aproape întregul profit al sistemului.
„Acești lideri au amploarea necesară pentru a dezvolta operațiuni mai eficiente și pentru a investi într-o digitalizare de succes a modelului lor de afaceri, în timp ce băncile celelalte se confruntă cu o provocare imensă care le afectează negativ rezultatele. Mai mult, majoritatea băncilor din România păstrează un model de business universal, cu puține semne distinctive care să le permită o diferențiere adecvată”, afirmă Ovidiu Tișler, Associate Partner al biroului McKinsey & Company din București.
Analiza instituțiilor financiare cu cele mai bune rezultate indică trei caracteristici comune ale unui model de afaceri sustenabil în viitor:
Experiența utilizatorului și servicii financiare digitale încorporate. România este economia cu cea mai rapidă creștere din Europa Centrală și de Est (CEE) în e-commerce, iar românii se așteaptă tot mai mult ca băncile să ofere clienților experiențe dinamice, eficiente, în conformitate cu nevoile lor reale. Printre cele mai relevante funcționalități se numără personalizarea serviciilor și ofertelor sau conectarea la ecosisteme de servicii adiacente (financiare și non-financiare). Acestea din urmă se află la un stadiu incipient pe piața din România.
Analizele McKinsey evidențiază că băncile din România au înregistrat creșteri semnificative în 2020-2021 pentru segmentul de vânzări digitale, dar punctul de plecare a fost unul foarte jos comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est (procentul vânzărilor digitale a fost de ~10% în România vs. aproape 25% în CEE pentru unele produse). De asemenea, cea mai mare parte a avansului digital este încă determinat de deschideri de produse simple.
Un model economic eficient, care favorizează creșterea veniturilor din comisioane, cu relevanță semnificativă pentru România, unde 2/3 din veniturile băncilor sunt încă determinate de venituri din dobânzi (vs. 45% la nivel global).
Inovație continuă și servicii lansate rapid prin valorificarea tehnologiei. Vânzările digitale, de exemplu, se află încă într-un stadiu incipient în România, dar exemple din CEE și la nivel global arată un potențial semnificativ pe termen scurt și mediu. Există jucători la nivel internațional cu sisteme și proceduri bine stabilite pentru adopția digitală, permițându-le să atragă 40% din totalul clienților prin mediul digital. Inovația și obiectivele bazate pe decizii rapide sunt extrem de relevante atunci când facem diferențierea între jucătorii de top și restul (de exemplu, timpul de lansare de produse și servicii poate fi de două până la patru săptămâni pentru băncile performante față de opt–26 de săptămâni pentru cele din urmă).
„Următorii ani sunt cruciali pentru orice bancă cu aspirații de a ajunge pe partea bună a extremei descrise în raportul din acest an. Timpul se scurge, iar diferențele de performanță se adâncesc tot mai mult. Nu este timp de pierdut. Dimpotrivă: istoria ne arată că jucătorii care ies dintr-o criză cu decizii îndrăznețe orientate spre creștere păstrează câștigurile rezultate pe termen lung. Acest lucru este foarte important și pentru băncile din România. Pandemia Covid-19 a accelerat tendința digitală. Acum este momentul să acționăm”, conchide Ovidiu Tișler.
