_________________

Sorin Petre,
partener PwC România (foto)

 

Listările de acțiuni la bursele din Europa au atins cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, înregistrând o scădere considerabilă în al doilea trimestru din 2022 față de aceeași perioadă a anului trecut, de aproximativ 80% în ceea ce privește numărul de oferte publice inițiale (IPO), de la 142 în T2 2021 la 29 în T2 2022, și o contracție de cca. 91% în ceea ce privește totalul veniturilor brute din IPO de la 23,1 miliarde euro în T2 2021 la 2,1 miliarde euro în T2 2022. Această scădere dramatică este strâns corelată cu deteriorarea condițiilor de piață, iar o revenire este de așteptată abia anul viitor, arată raportul PwC IPO Watch Europe Q2 2022.

În al doilea trimestru al acestui an, au avut loc vânzări semnificative de acțiuni pe fondul condițiilor de piață care s-au deteriorat rapid, dar și ca urmare a creșterii ratelor dobânzilor, a inflației și a încetinirii creșterii economice, exacerbate de conflictul militar din Ucraina și de blocajele din China. În contextul volatilității observate pe piață dar și al așteptărior privind o recesiune, piețele  de capital au fost puternic afectate iar indicii principali ai acestora aproape că au anulat, în prima jumătate a anului 2022, câștigurile obținute din ultimul an, cu excepția FTSE 100, un indice puternic din domeniul energiei și al materiilor prime. 

Multe IPO-uri au fost amânate sau anulate iar așteptările pentru perioada următoare sunt marcate de o doză de incertitudine până când se va reduce decalajul dintre opiniile investitorilor și cele ale emitenților cu privire la evaluările de pe piața de capital. Astfel, mulți participanți de pe piață consideră acest context ca o resetare necesară a (re)evaluării acțiunilor.

Raportul realizat de PwC arată că, cel mai probabil, o revenire pe acest segment de piață va avea loc abia anul viitor, deși sunt companii care se pregătesc pentru listări publice și este de așteaptat să existe unele încercări limitate de a accesa acest segment în al doilea semestru al anului 2022. 

Cel mai mare IPO din Europa în T2 2022 a fost cel al companiei Industrie de Nora (listare la 474 milioane euro), un producător italian de hidrogen verde care a propulsat Borsa Italiana pe prima poziție în topul burselor europene, în funcție de valoarea IPO-urilor. Pe bursa Nasdaq Nordic Stockholm au fost înregistrate 5 IPO-uri (total 322 milioane euro) în urma cărora această bursa a ocupat poziția a doua, fiind apoi urmată de Euronext Paris tot cu 5 IPO-uri (total 305 milioane de euro). 

Și la nivel global, apetitul de investiție pe piața de IPO-uri a rămas fragil în al doilea trimestru 2022, numărul de listări atingând cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. Mai mult, scăderea dramatică a IPO-urilor este foarte vizibilă în T2 2022 când au fost închise cu succes doar 232 de listări (valoare totală din IPO-uri de 36,6 miliarde dolari) față de aceeași perioada a anului trecut când au fost înregistrate 631 de listări (valoarea cumulată de 133,1 miliarde dolari).

Cel mai mare IPO la nivel global în acest trimestru a fost cel de 6,1 miliarde de dolari al companiei Dubai Electricity and Water Authority (DWEA), al cărei preț a fost stabilit pe piața financiară din Dubai.

IPO Watch Europe analizează toate IPO-urile noi de pe piața primară de pe principalele piețe bursiere și segmente de piață din Europa (inclusiv bursele din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Spania, Suedia, Elveția, Turcia și Regatul Unit) trimestrial.

Rezultatele Meta Platforms (aka Facebook) nu au îndeplinit așteptările analiștilor. În anii precedenți, compania a înregistrat o creștere constantă a veniturilor, iar mulți investitori se așteptau ca această tendință să continue și în trimestrul al doilea.

De aceea, Wall Street a fost surprins când Meta a anunțat o scădere a veniturilor de la an la an pentru prima dată în istorie. Având în vedere deteriorarea economiei SUA, acesta este primul cui din sicriu sau este doar o scădere singulară a veniturilor?

Tunete pe cerul întunecat

Mark Zuckerberg a menționat într-o conferință recentă citată de Reuters că se aștepta la o încetinire semnificativă a performanței Meta Platforms. Prin urmare, s-ar putea părea că toate știrile potențiale negative au fost „deja incluse”, așa că investitorii ar trebui să acționeze într-o manieră calmă în urma rezultatelor trimestriale slabe așteptate. Cu toate acestea, după publicare, calmul și încrederea speculatorilor au fost puse sub semnul întrebării, deoarece acțiunile au scăzut cu peste 5,0%. Așa cum se întâmplă de obicei, investitorii „au votat cu picioarele” și au decis să părăsească consiliul de administrație al USS Zuckerberg.

A fost o decizie prematură, sau investitorii au simțit că firma are probleme serioase?

Prima victimă

Prognozele unei încetiniri semnificative în a doua jumătate a anului și scăderea EPS cu 36% YoY s-au dovedit a fi deosebit de dureroase pentru investitori. Mai mult, compania a raportat o scădere a veniturilor cu 0,9% YoY. Deși este încă departe de rezultatele nesatisfăcătoare ale Snap, acest incident nu trebuie luat în considerare doar în chestiuni cantitative. Prima scădere anuală a veniturilor ar putea crea un precedent periculos – o zicală binecunoscută spune că „dacă vrei să detronezi o zeitate, arată mulțimii că și ea poate sângera”. Și fie că este doar o zgârietură sau o tăietură, acest aspect este de o importanță secundară.

Realitatea ireală

Compania încearcă să treacă printr-o transformare profundă și costisitoare din liderul platformelor sociale într-o companie axată pe tehnologia VR/AR în cadrul tendinței Metaverse. Monetizarea tehnologiilor VR și AR este o provocare pentru companie ca parte a tendinței Metaverse care necesită o investiție financiară uriașă în care Meta se implică din ce în ce mai mult. Compania intenționează să introducă modificări semnificative VR în platforma Horizon Worlds, iar în august va crește prețul căștilor AR ‘Quest 2’. Meta a anunțat o premieră semnificativă prin noul set AR „Project Cambria” la sfârșitul acestui an.

Publicitatea stimulează comerțul… pe Wall Street

Rezultatele companiei au confirmat că sectorul de publicitate digitală se confruntă cu o încetinire semnificativă. Creșterea ratelor dobânzilor și inflația obligă companiile să reducă cheltuielile, motiv pentru care modelul de afaceri Meta Platforms are de suferit. Compania a anunțat că prețul mediu pe anunț a scăzut cu 14% pe parcursul anului. Dar asta nu este singura problemă.

Confidențialitatea în primul rând

Cea mai mare provocare pentru Meta Platforms este încă ocolirea blocajelor de confidențialitate și actualizarea modelului de venituri din reclame. Aplicațiile de blocare introduse de Apple pe iOS le oferă utilizatorilor posibilitatea de a renunța la publicitatea personalizată, ceea ce afectează profitabilitatea Meta și a altor companii al căror model se bazează în mare parte pe publicitate (inclusiv Snap care a primit recent o lovitură masivă din acest motiv). Analiștii vor acorda o atenție deosebită veniturilor din această sursă, care poate fi un factor de risc deosebit în fața încetinirii economice așteptate.

O surpriză așteptată

Cu toate acestea, se pare că articolele, scrise pe un ton apocaliptic, care anunță sfârșitul iminent al Meta Platforms sunt mult exagerate. Compania se concentrează pe diversificarea surselor de venit și este conștientă de potențialele probleme care pot afecta piața de publicitate în trimestrele următoare. Probabil vom afla în curând dacă Meta va reuși să facă față problemelor actuale.

Acțiunile META (META.US) se tranzacționează cu aproximativ 55,0% sub maximul istoric din septembrie 2021. Cumpărătorii reușesc să apere suportul situat în jurul valorii de 154,00 USD, nivel care coincide cu limita inferioară a triunghiului. Cu toate acestea, doar depășirea rezistenței de la 189,70 USD, care este marcată cu retragerea Fibonacci de 78,6% a mișcării ascendente lansate în martie 2020, poate duce la o schimbare a sentimentului.

 

• România traversează cea mai aglomerată perioadă în finanțări nerambursabile din istorie;
• Un număr de 7 axe de finanțare cheie, ce totalizează peste 2,5 mld. EUR, se deschid în următoarele luni;
• În prezent este deschisă sesiunea pe Start-up Nation, iar în 23 august debutează POC 4.1.1 – Investiții în retehnologizarea IMM.

Peste 2,5 miliarde euro vor avea companiile la dispoziție în următoarele luni pentru investiții în dezvoltare, retehnologizare, digitalizare sau investiții în creșterea eficienței energetice, arată o analiză REI, unul dintre cele mai mari grupuri de companii specializat în atragerea de finanțări nerambursabile din fonduri europene și ajutoare de stat pentru companiile din România.

Potrivit analizei REI, este cea mai aglomerată perioadă în finanțări nerambursabile pe care a văzut-o vreodată România, atât prin fonduri europene, ajutoare de stat, proiecte prin PNRR și multe altele.

„Fie că vorbim de start-up, IMM, fie că sunt companii mari sau chiar multinaționale cu prezență la nivel local, în următoarele luni se anunță deschiderea a cel puțin 10 apeluri de sprijin pentru companii din diferite domenii de activitate. Recomandăm tuturor potențialilor beneficiari interesați de investiții în tehnologie, dezvoltare, care urmăresc să achiziționeze echipamente software și hardware sau care caută să își sporească eficiența energetică prin montarea de panouri fotovoltaice să urmărească cu atenție comunicările din spațiul public și sa înceapă de pe acum pregătirea documentației, cu specialiști sau cu o echipă de consultanți profesioniști, cu istoric și care pot oferi garanții contractuale pentru proiectele în care sunt implicați”, a declarat Roxana Mircea, managing partner REI.

Ce apeluri se deschid în următoarea perioadă:

POC 4.1.1 – Investiții în retehnologizarea IMM

Alocare: 238 mil. EUR

Autoritate responsabilă: MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene)

Finanțare: între 50.000 – 500.000 EUR / companie, în limita a de cinci ori cifra de afaceri realizată în anul 2019;

Deschidere sesiune: 23 – 29 august 

Solicitanți eligibili: Microîntreprinderi și IMM, din următoarele sectoare eligibile: 

• Clasa C – Industria prelucrătoare (fără codurile 11 – fabricare băuturi, 12 – fabricare tutun și 254 fabricarea armamentului și muniției); 
• Clasa F – Construcții; 
• Clasa G – Comerț cu ridicata și cu amănuntul; Repararea autovehiculelor și motocicletelor; 
• Clasa H – Transport și depozitare;
• Clasa I – Hoteluri și restaurante (doar pentru activitatea de serviicii de cazare și echipamente și mobilier specific de alimentație publică).

Criterii de eligibilitate: 

• Societatea a înregistrat profit operațional din activitatea curentă, respectiv din activitatea de exploatare, în anul 2019;
• Societatea a fost înființată până la data de 31.12.2018 inclusiv;
• Societatea nu se afla în dificultate la 31 decembrie 2019;
• Nu a mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri europene, în ultimii 5 ani;
• Se angajează să prezinte dovezi privind rezonabilitatea costurilor pentru investițiile pentru care se solicită ajutorul de stat;
• Minim 20% din valoarea proiectului sunt investiții care atestă caracterul verde – solicitanții au obligația să depună la cererea de finanțare analiza de mediu (DNSH).

Cheltuieli eligibile:

• Achiziția de utilaje, echipamentele tehnologice, inclusiv IT&C, software, mobilier, echipamente informatice, birotică;
• Achiziția de automobile, transport și distribuție;
• Echipamente pentru creșterea eficienței energetice;
• Cheltuieli cu achiziția de brevete, licențe, mărci comerciale, programe informatice.

Observație: Pentru justificarea bugetului proiectului, beneficiarul trebuie să prezinte minimum 2 oferte de preț pentru fiecare achiziție de bunuri/servicii/lucrări, documente care vor fi atașate cererii de finanțare.

„POC 4.1.1 este o axă complexă, pe bază de punctaj, unde este stabilită o grilă specifică, iar cu cât o companie aplicantă are un punctaj mai mare, cu atât va avea o prioritate în obținerea finanțării dorite. Sunt punctate scăderea rulajului în 2020 vs. 2019, scăderea ratei profitului operațional 2020 vs. 2019, rata rentabilității activității operaționale, dacă investiția este sau nu realizată pe codul CAEN aferent soldului negativ al balanței comerciale, precum și dacă se bifează o creștere a productivității muncii în anul 3 de sustenabilitate. Beneficiarii trebuie să selecteze foarte atent consultantul cu care aleg să lucreze pentru a nu risca corecții financiare sau chiar să returneze intergral ajutorul primit”, a mai precizat Roxana Mircea.

Ghidul solicitantului este disponibil aici: https://mfe.gov.ro/poc-ghidul-solicitantului-aferent-investitiilor-destinate-capacitatilor-de-prestare-de-servicii-si-retehnologizarii-in-vederea-refacerii-capacitatii-de-rezilienta-actiunea-4-1-1-investiti/ 

POC 4.1.1 BIS – Investiții pentru companiile din construcții și industria panificației 

Alocare: 179 mil. EUR

Autoritate responsabilă: MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene)

Finanțare: între 50.000 – 500.000 EUR / companie, în limita a de cinci ori cifra de afaceri realizată în anul 2019;

Deschidere sesiune: 20 – 26 septembrie

Solicitanți eligibili: Microîntreprinderi și IMM, din următoarele sectoare eligibile: 

• industria alimentară, panificație, patiserie și alte activități asimilate acestora, inclusiv procesare, prelucrare, distribuție și ambalare;
• construcții, materiale de construcții, echipamente, mijloace de transport specifice, utilaje, tehnologii în construcții.

Criterii de eligibilitate:

• au înregistrat profit operațional din activitatea curentă, respectiv din activitatea de exploatare în exercițiul financiar 2021;
• sunt înființate până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv;
• se angajează să asigure sustenabilitatea proiectului, respectiv să asigure desfășurarea activității operaționale/curente pentru o perioadă de minimum 3 ani după expirarea duratei de implementare a proiectului;
• nu sunt considerate întreprinderi în dificultate în anul 2021;
• nu au mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri europene, în ultimii 5 ani pentru aceleași activități.

Cheltuieli eligibile:

• cheltuieli pentru renovarea/modernizarea spațiilor de producție;
• cheltuieli pentru investiția de bază, printre care:
  • dotări – utilaje, echipamente tehnologice și funcționale cu și fără montaj, inclusiv IT&C, tehnologii software, dotări independente;
  • cheltuieli cu achiziționarea de echipamente tehnologice, utilaje, instalații de lucru, mobilier, echipamente informatice, birotică, de natura mijloacelor fixe;
  • cheltuieli cu achiziționarea de mijloace de transport auto care sunt necesare activității de producție/servicii, transport și distribuție;
  • cheltuieli cu achiziționarea de instalații/echipamente specifice în scopul obținerii unei economii de energie.
• cheltuieli cu transformarea digitală;
• taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă.

RePowerEU  – Măsuri de eficiență energetică pentru întreprinderi mari și IMM

Alocare: 411 mil. EUR

Autoritate responsabilă: MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene)

Obiectiv: Sprijinirea mediul de afaceri pentru a dobândi independență energetică prin realizarea de economii de energie specifice clădirilor industriale/prestărilor de servicii și construcțiilor anexe, precum și celor specifice proceselor tehnologice cât și pentru producerea de energie verde pentru consum propriu din resurse regenerabile; 

Finanțare: minim 50.000 euro – maxim 500.000 euro

Deschidere sesiune: Septembrie 2022

Solicitanți eligibili: IMM, întreprinderi mari

Criterii de eligibilitate:                        

• a înregistrat profit operațional din activitatea curentă, respectiv din activitatea de exploatare în unul din anii 2019, 2020, respectiv 2021;
• a fost înființat până la data de 31.12.2021 inclusiv;               
• se angajează să asigure desfășurarea activității operaționale/curente și să mențină parametrii energetici specifici la care s-a angajat pentru o perioadă de minimum 3 ani după expirarea duratei de implementare a proiectului;
• dispune de cofinanțare proprie;
• nu este întreprindere în dificultate în anul 2021;                   
• nu a mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri UE, în ultimii 5 ani, pentru aceleași activități;
• a avut minimum 1 angajat în anul fiscal 2021;                   
• deține cel puțin un contract de furnizare a energiei electrice și a gazelor naturale, obligatoriu, sau a energiei termice după caz.

Investiții eligibile:

• Investiții în măsuri de eficiență energetică și de reducere a consumurilor specifice energetice la clădiri și construcțiile anexe;           
• Investiții în echipamente/utilaje/dotări specifice necesare pentru obținerea de energie din surse regenerabile;
• Investiții în măsuri de eficiență energetică la nivelul unităților de cogenerare/trigenerare existente sau noi;                   
• Investiții pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră.

„Măsurile de sprijin destinate creșterii eficienței energetice vor deveni tot mai populare în perioada următoare. Dacă în primăvara acestui an Componenta 6 – Energie din PNRR a fost vedeta cererilor de finanțare, cu peste 600 de proiecte depuse, RePowerEU este  o continuare a Măsurii prin PNRR, pentru care interesul a fost uriaș. Companiile care nu au reușit să depună în timp util prin PNRR – Schema de autoconsum, au la dispoziție această nouă Măsură de sprijin care va debuta la începutul lunii Septembrie. Schemele pentru instalarea de panouri fotovoltaice necesită un studiu de fezabilitate și o documentație foarte stufoasă, de aceea încurajăm companiile care doresc finanțare pe aceasta Schemă să înceapă pregătirea proiectelor pe baza Ghidului disponibil”, a punctat Roxana Mircea.

Reciclare (PNRR)

Alocare: 286 mil. EUR

Autoritate responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Obiectiv: Dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de orașe/comune;

Finanțare: Maximum 8,4 mil. euro/proiect, pe baza intensităților de finanțare din cadrul Schemei de ajutor de stat regional;

Deschidere sesiune: Septembrie 2022

Solicitanți eligibili: Microîntreprinderi, IMM, întreprinderi mari

Operatori economici care sunt autorizați să desfășoare cel puțin una dintre activitățile corespunzătoare următoarelor coduri CAEN:

• 3821 – tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase;
• 3822 – tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase;
• 3832 – recuperarea materialelor reciclabile sortate;
• 3831 – demontarea (dezasamblarea) mașinilor și echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;
• 3811 – colectarea deșeurilor nepericuloase;
• 3812 – colectarea deșeurilor periculoase.

Criterii de eligibilitate:    

• Cheltuieli cu realizare construcțiilor necesare amplasării și montării utilajelor, instalațiilor și echipamentelor achiziționate, cu dotările aferente – instalații electrice, alimentare cu gaze naturale, instalații de încălzire, ventilare, climatizare (aferente doar incintei construcțiilor);
• Cheltuieli cu echipamente mobile, conexe activității pentru care se solicită finanțare, în cuantum de maxim 20% din valoarea cheltuielilor eligibile, care vor fi utilizate doar pentru activitățile specifice proiectului, desfășurate exclusiv în incintă;
• Cheltuieli cu achiziția și montajul utilajelor, instalațiilor și echipamentelor necesare îndeplinirii obiectivelor proiectului;
• Cheltuieli cu achiziționarea activelor necorporale.

„Companiile care desfășoară activități de reciclare beneficiază de un buget de aproximativ 300 milioane euro, prin PNRR, pentru investiții în achiziția de echipamente necesare dezvoltării și tehnologizării unităților de procesare a deșeurilor periculoase și nepericuloase, iar vizate sunt atât companiile care gestionează reciclarea deșeurilor din plastic, metal, sticlă sau hârtie, dar și cei care se ocupă de reciclarea de baterii sau alte produse considerate cu risc ridicat. Domeniul reciclării a câștigat tot mai mult teren în România în ultimii ani, dar și un apetit pentru investiții, iar noi am securizat zeci de proiecte de investiții în acest sector cu companii importante din industria de profil. În fața provocărilor la nivel european, domeniul reciclării este un pilon important pentru dezvoltare în anii următori, care va beneficia de tot mai mult sprijin nerambursabil”, a mai precizat Roxana Mircea.

Schema de ajutor de stat pentru investiții în industria prelucrătoare (producție)

Alocare: 300 mil. EUR

Autoritate responsabilă: Ministerul Economiei

Deschidere sesiune: Septembrie 2022

Solicitanți eligibili: start-up, microîntreprinderi, IMM, întreprinderi mari

• Clasa C – Industria prelucratoare
• Clasa F – Construcții

Criterii de eligibilitate: 

• Societatea nu are datorii la bugetul de stat;
• Nu este considerată întreprindere în dificultate;
• Nu se află în procedură de executare silită, insolvență, faliment ori reorganizare judiciară;
• Nu a mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri europene, în ultimii 5 ani pentru aceleași categorii de activități;
• Minimum 10% din valoarea proiectului reprezintă investiții care atestă caracterul verde.

Cheltuieli eligibile:

1. Costurile investițiilor în active corporale și necorporale;
2. Costurile salariale estimate care rezultă din crearea de locuri de muncă în urma unei investiții inițiale, calculate pe o perioadă de doi ani; SAU
3. O combinație între 1) și 2) care să nu depășească suma de la cifra (1) sau (2), în funcție de care dintre acestea este mai mare.

„Schema de ajutor de stat de la Ministerul Economiei este așteptată cu mare interes de mediul de afaceri, întrucât este văzută ca o continuare a binecunoscutei Scheme reglementate de HG 807/2014, pe care s-au derulat proiecte de sute de milioane de euro. HG 807/2014 a avut o ultima alocare, de circa 150 milioane euro, pe o sesiune deschisă timp de 45 de zile, între 15 iunie și 26 iulie, unde doar noi am depus 24 proiecte în cuantumul valorii disponibile, de peste 200 milioane euro. Proiectele care nu vor trece de HG 807 vor fi pregătite și depuse pe noua schemă de la Ministerul Economiei, unde ne așteptăm ca zeci de companii să apeleze la finanțare pentru dezvoltarea business-ului în perioada următoare”, a punctat Roxana Mircea.

Digitalizarea companiilor (PNRR)

Alocare: 500 mil. EUR

Autoritate responsabilă: Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării

Finanțare: între 30.000 și 100.000 EUR / companie

Solicitanți eligibili: microîntreprinderi, IMM

Deschidere sesiune: Septembrie 2022

Cheltuieli eligibile:

• Achizitionarea de echipamente hardware TIC (inclusiv cheltuieli de instalare, configurare, punere în funcțiune);
• Achizitionarea și/sau dezvoltarea aplicațiilor software/licențelor necesare implementării aplicației de proiect, configurarea și implementarea bazelor de date, migrarea și integrarea diverselor structuri de date existente;
• Achiziționarea/realizarea unui website de prezentare a companiei;
• Cheltuieli aferente achiziționării soluțiilor IT pentru comerțul electronic.

„Digitalizarea este cheia dezvoltării business-ului românesc, iar o serie de măsuri cum sunt cele prevăzute în viitoarea finanțare prin PNRR sunt o gură de oxigen pentru microîntreprinderi și IMM. Tehnologia aduce o simplificare a activităților într-o companie, o eficientizare a costurilor și un mai bun management al timpilor și echipelor, precum și crearea unui focus pe activitățile cu adevărat importante. Credem că această Măsură de sprijin va fi de mare interes pentru companii, iar cereri primim constant în această direcție. Așteptăm cu interes Ghidul consultativ care va fi publicat în perioada următoare, pentru a identifica principalele condiții ale aplicanților și demararea pregătirii dosarelor”, a mai precizat specialistul REI.

Modernizarea și dezvoltarea stațiunilor balneare și balneoclimatice

Alocare: 500 mil. EUR

Autoritate responsabilă: Ministerul Antreprenoriatului și Turismului

Finanțare: Maximum 50% sprijin nerambursabil pentru cel mult 200.000 EUR/proiect;

Solicitanți eligibili: IMM care activează în stațiuni balneare și balneoclimatice

Deschidere sesiune: Septembrie – Octombrie 2022

Criterii de eligibilitate: 

• Nu sunt supuși concordatului preventiv, procedurilor pentru lichidare, insolvență, faliment, dizolvare, reorganizare judiciară, executare silită, închidere operaţională sau suspendare temporară a activităţii; 

• Nu au datorii la bugetul general consolidat;
• Au înregistrat profit operațional din activitatea curentă/operațională respectiv din activitatea de exploatare, în unul din ultimele trei exerciții financiare înainte de depunerea cererii de finanțare 
• Mențin pe toată perioada contractuală activitatea pentru care au primit finanțare și un număr mediu anual de angajați cel puțin egal cu cel de la depunerea cererii de finanțare;
• Deţin un drept asupra imobilului/terenului, respectiv proprietate, concesiune sau închiriere pe termen lung, valabilă pentru o perioadă de minimum 10 ani de la data depunerii cererii de finanţare. 

Cheltuieli și activități eligibile:

• Extinderea și reabilitarea de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, alimentație publică și tratament balnear; 
• Construcția, extinderea și reabilitarea obiectivelor culturale (amfiteatre în aer liber, trasee educative), sportive (terenuri de sport) și de agrement (piscine cu factori naturali de cură, tobogan acvatic, sanie de vară, tir cu arcul, sală bowling, parc aventură copii și adulți, centre echitație, centre închiriere biciclete, trotinete, patinoar, teren minigolf, pistă carting, tubing de vară/iarnă, parcuri tematice) din stațiunile balneare și balneoclimatice; 
• Cheltuieli cu racordarea la utilităţi – asigurarea utilităţilor necesare obiectivului;
• Dotări, utilaje, echipamente tehnologice, inclusiv IT&C, tehnologii software şi funcţionale cu și fără montaj necesare funcţionării obiectivului investițional; 
• Cheltuieli cu achiziţionarea de instalaţii/ echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile. 

Ce alte apeluri s-au deschis sau se vor deschide în perioada următoare

Pe lângă cele 7 axe majore de sprijin din domeniile cheie, ce totalizează sprijin de circa 2,5 miliarde euro pentru companii, alte Scheme de mai mici dimensiuni, ce totalizează alte sute de milioane de euro în sprijin nerambursabil se vor deschide pe parcursul lunilor următoare. Printre acestea:

• Investiții în sectorul vinicol (realizarea de investiții destinate îmbunătățirii performanței generale a întreprinderii vinicole creșterea competitivității prin producerea sau comercializarea produselor viticole, alocare 47,7 mil. EUR, destinat microîntreprinderi și IMM);
• Microindustrializarea (promovarea producției interne și a conceptului „Fabricat în România, alocare 50 mil. RON, destinat IMM);
• Comerț și servicii (îmbunătățirea performanțelor economice și tehnice ale IMM, alocare 50 mil. RON);
• Start-up Nation (pentru care este deja deschisă sesiunea, se acordă finanțări cuprinse între 20-40.000 euro companiilor la început de drum).

„La finalul anului, cel târziu începând cu luna ianuarie a anului viitor, companiile vor avea la dispoziție și finanțări prin Programul Operational Regional (POR), cu alocare de peste 1,5 miliarde euro, fonduri nerambursabile ce vor putea fi folosite în producție, servicii (HoReCa, IT), reciclare, organizare evenimente etc.”, a conchis Roxana Mircea.

 

În pofida presiunii induse de temerile privind o eventuală recesiune sau încetinire a economiei globale, precum și de îngrijorările legate de tensiunile geopolitice, bursele europene și americane s-au redresat în iulie. DAX – indicele german – a câștigat 6,5%, CAC40 – indicele francez – a crescut cu 8,65%, iar S&P 500 cu 10% în ultimele 30 de zile. Dar piețele se află încă într-o zonă negativă, după scăderile care au afectat piețele începând cu sfârșitul anului 2021. 

Conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat, în timpul scăderilor de pe burse, doar 5,7% dintre investitorii români și-au vândut investițiile, 34% majorându-și portofoliile, iar 60% nu au făcut nicio schimbare în investițiile lor. Aproape de noi se află investitorii cehi, din care doar 6,8% și-au vândut investițiile, in timp ce 17,8% dintre investitorii polonezi și-au lichidat portofoliile. Una dintre cauzele acestui comportament poate fi explicată pornind de la motivele pentru care oamenii investesc, iar majoritatea sunt legate de obiectivele pe termen lung. 

Peste 50% dintre respondenții români au declarat că motivul numărul unu pentru care investesc este securitatea financiară pe termen lung, urmat de dorința de a obține independența financiară. În cazul investitorilor polonezi și francezi, principalul motiv este același, dar al doilea este acela de a-și îmbunătății stilul de viață. Pentru cehi, principalul motiv este de a contribui la finanțarea unei fond suplimentar alături de o pensie de stat, urmat de dorința de a depăși randamentul economiilor. Germanii caută în investiții un ajutor pentru pensie și securitate financiară pe termen lung. Italienii privesc investițiile ca pe o modalitate de a-și depăși randamentele economiilor și de a avea siguranță financiară pe termen lung, în timp ce motivul principal al spaniolilor este siguranța pe termen lung urmată de depășirea randamentului economiilor. 

De cealaltă parte a Oceanului Atlantic, sondajul eToro Retail Investor Beat arată că investitorii americani caută prin investiții siguranța financiară pe termen lung și o modalitate de a câștiga bani în plus pe lângă pensie. Un sondaj recent realizat de Gallup a arătat că 58% dintre familiile din SUA au investiții în acțiuni. Acest procent se schimbă în funcție de nivelul de educație. Cu cât acesta este mai ridicat, cu atât procentul este mai mare. 79% dintre persoanele cu studii postuniversitare dețin portofolii de investiții, în timp ce doar 39% dintre persoanele cu studii medii sau persoanele mai puțin educate investesc în acțiuni. Venitul este, de asemenea, un factor relevant pentru investiții. 89% dintre familiile care câștigă 100.000 de dolari sau mai mult și 61% dintre cele care câștigă între 40.000 și 100.000 de dolari deținând investiții în acțiuni. Doar 25% dintre familiile cu venituri sub 40.000 de dolari fac astfel de investiții. 

În ceea ce privește sumele investite, sondajul eToro Retail Investors Beat arată că în timp ce în SUA 52% dintre investitori au portofolii de investiții de peste 69.000 de dolari, în România doar 6,1% se află în această categorie. Majoritatea investitorilor români (71%) au în portofolii mai puțin de 58.000 de lei, echivalentul a aproape 12.000 de euro. În aceeași situație se află aproape 57% dintre investitorii polonezi și cehi. Dacă ne uităm la țările  cu venituri mai mari, doar 38% dintre investitorii germani și 36% dintre cei francezi au în portofolii sub 10.000 de euro, restul având portofolii mai mari.  

În ciuda valorilor scăzute ale portofoliilor, investitorii români au o strategie de investiții, 32,5% din ei cumpărând sau vânzând active lunar, 18% săptămânal, 5,3% zilnic și 13,5% trimestrial. Aproape de comportamentul nostru sunt cehii, 34% dintre investitorii din Cehia tranzacționând și investind lunar, dar doar 8,8% din ei tranzacționează trimestrial. Investitorii polonezi sunt diferiți, respectiv 22,2% din ei tranzacționează lunar și 20,4% trimestrial. În schimb, 21,9% dintre investitorii americani tranzacționează lunar, iar aproape 30% dintre ei tranzacționează mai rar decât anual. 

---

Sondajul Retail Investor Beat a fost realizat de Appinio în perioada 7-17 iunie 2022. Sondajele anterioare au fost realizate trimestrial împreună cu Opinium. Cercetarea a fost realizată pe eșantion de 10.000 de investitori individuali din 14 țări – câte 1000 în: Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Australia și Spania  și 500 de investitori individuali în Italia, Olanda, Danemarca, Suedia, Polonia, România și Republica Cehă. Investitorii individuali au fost definiți ca fiind persoane care se administrează singure sau care beneficiază de consiliere și care dețin cel puțin un produs de investiții, inclusiv acțiuni, obligațiuni, fonduri, un ISA (cont individual de economii) pentru investiții sau echivalent. Nu a fost necesar ca aceștia să fie utilizatori eToro.

 

• Lipsa standardizării, a reglementărilor și a unui scop comun amenință încrederea în mișcarea de sustenabilitate în creștere 
• Cincirecomandări pentru a consolida încrederea și utilitatea informațiilor despre sustenabilitate

Investițiile în raportările  de mediu, sociale și de guvernanță corporativă (ESG) și implementarea efectivă a acestora sunt puse sub semnul întrebării din cauza lipsei de standardizare, de reglementare și de scop comun, se arată în The emerging sustainability information ecosystem, ultimul raport publicat de EY și Oxford Analytica. Inflația în creștere și războiul din Ucraina agravează aceste provocări.  

Potrivit raportului, acuzațiile tot mai numeroase de „greenwashing”[1] au devenit una dintre provocările majore pentru credibilitatea și succesul ESG. Abordarea acestor provocări și consolidarea încrederii în sistem este responsabilitatea numeroșilor actori care modelează ecosistemul sustenabilității, astfel încât ESG să ajungă să fie văzută de toate părțile co-interesate la egalitate cu ecosistemul general acceptat de raportare financiară.  

Raportul susține că nu s-a ajuns la un acord cu privire la ceea ce ar trebui să includă ESG, la modul de aplicare a parametrilor conveniți și la cea mai bună utilizare a datelor disponibile. Pentru a spori încrederea în ESG, „The emerging sustainability information ecosystem” (Ecosistemul emergent al informațiilor privind sustenabilitatea) punctează cinci domenii de bază care trebuie abordate:   

1.  Creșterea transparenței ratingurilor ESG  

2.  O mai bună înțelegere a diverselor utilizări ale informațiilor privind sustenabilitatea  

3.  Audit independent, alături de standarde și rigurozitate sporită în materie de raportare, cum se face în cazul raportării financiare     

4.  Elaborarea unor taxonomii general acceptate în materie de finanțare durabilă, pentru a contribui la eliminarea confuziei cu privire la ceea ce este considerat sustenabil și ceea ce nu este  

5.  Reducerea barierelor de intrare pentru cei din economiile emergente.  

Massimo Bettanin (foto), Partener Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România: „Raportul oferă câteva recomandări utile care abordează aspecte precum materialitatea, transparența, metodologia de rating, fiabilitatea datelor etc., care pot submina credibilitatea sistemului de informații privind sustenabilitatea. Interesant este faptul că subliniază, de asemenea, necesitatea de a extinde domeniul de aplicare al raportării nefinanciare pentru a furniza informații relevante cu privire la impactul pe care activitățile legate de sustenabilitate, serviciile și produsele organizației îl au sau îl pot avea asupra mediului și societății în general, pe lângă riscurile mai consolidate legate de ESG care afectează întreprinderea”. 

După cum se menționează în raport, aceste două utilizări primare ale informațiilor legate de durabilitate „nu se exclud reciproc, dar sunt adesea confundate”, cele din urmă fiind destinate în primul rând să sprijine părțile interesate financiare în luarea unor decizii de investiții „în cunoștință de cauză”, în timp ce primele sunt mai importante pentru o gamă mai largă de părți interesate, cum ar fi comunitățile locale, clienții, angajații, autoritățile de reglementare etc.

„Cu toate acestea, un număr tot mai mare de dovezi indică faptul că impactul negativ sau pozitiv semnificativ asupra mediului și societății poate afecta adesea, negativ sau pozitiv, performanța financiară a unei organizații în materie de costuri – de exemplu, creșterea costurilor datorate cheltuielilor de curățare, amenzi, despăgubiri, întârzieri în obținerea unor autorizații, față de costurile reduse rezultate în urma programelor de eficiență energetică și a resurselor, a proceselor de evitare și minimizare a deșeurilor etc. – veniturile  – de ex. venituri mai mici ca urmare a închiderii activității, a pierderii licenței de funcționare, a boicotării produselor de către clienți, față de venituri mai mari ca urmare a exploatării de noi piețe și/sau a extinderii celor existente sau a influențării preferințelor consumatorilor etc. – și alocarea de capital –de exemplu, riscul activelor blocate, care ar putea să nu mai genereze randamentele așteptate pe termen lung din cauza unor probleme sociale – confirmând legătura dintre aceste două perspective, aparent diferite. 

Acest concept a fost preluat atât de standardul «Material Topic» al GRI din 2021, cât și de noua Directivă a UE despre raportarea privind dezvoltarea durabilă a întreprinderilor (CSRD), prin conceptul de «dublă materialitate» și sunt convins că o comunicare mai cuprinzătoare și mai transparentă a impactului organizațiilor, atât pozitiv cât și negativ, va contribui la îmbunătățirea credibilității și a încrederii în sistemul de raportare nefinanciară, atât de către părțile interesate financiare, cât și de cele nefinanciare” –  a completat Massimo Bettanin.

Raportul evidențiază necesitatea unei mai bune înțelegeri a ratingurilor ESG, a relevanței – inclusiv a diverselor utilizări ale informațiilor privind sustenabilitatea, precum și a condițiilor necesare pentru a permite auditul. Deși există legături tot mai strânse între ESG și raportarea financiară, raportul identifică vocile și perspectivele suplimentare care modelează ecosistemul ESG, inclusiv societatea civilă și persoanele angajate. Raportul face apel la o mai mare implicare a acestor grupuri pentru elaborarea unor standarde de raportare și de publicare, a unor taxonomii de finanțare durabilă și a unor ratinguri ESG care să servească investitorilor, inclusiv celor care se concentrează pe riscul financiar și pe impactul social. 

---

[1]  Expresia de „Greenwashing” se folosește când o organizație cheltuiește mai mult timp și bani cu marketingul informației că este prietenoasă cu mediul, decât pentru minimizarea efectivă a impactului său asupra mediului. Este considerat un truc de marketing înșelător, menit să inducă în eroare consumatorii care preferă să cumpere bunuri și servicii de la mărci cu grijă față de mediu.

 

• Creșterea pieței globale a semiconductorilor a încetinit față de anul trecut, ajungând la 13,3% în T2. Și vânzările au scăzut în toate regiunile, în iunie: cu 0,9% în SUA, 1,1% în Europa și 2,8% în China.
• Situația din Taiwan generează îngrijorare, iar un conflict militar efectiv ar pune o presiune enormă pe alimentarea pieței globale cu tehnologie „fizică”. Și aceasta deoarece procesoarele produse de TSMC, gigant al industriei localizat în Taiwan, se regăsesc în categorii foarte variate de produse electronice și electrocasnice, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
• Pentru SUA, situația reprezintă o îngrijorare serioasă: nouă din zece cipuri folosite de tehnologia militară americană sunt produse în afara granițelor sale.
• China a investit masiv în tehnologii de vârf, în special în domeniul cipurilor și al inteligenței artificiale.
• În timp ce TSMC produce cipuri pe 4nm (nanometri) și are în vedere cipuri ultra-eficiente bazate pe 3nm, în Europa și SUA producătorii se bazează pe procesul de 12nm al Global Foundries.
• Pe termen mediu, încetinirea economiei globale, costurile mari și, localizat, dezechilibrul cerere/ofertă ar putea pune presiune asupra sectorului. 
• Pe termen lung, însă, este tot mai limpede că industria esențială pentru modul de viață modern va beneficia de un influx sporit de resurse, în condițiile competiției globale tot mai strânse, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

În primele zile ale anului curent, companiile din domeniul semiconductorilor se aflau, din perspectiva evaluării acțiunilor, pe vârfuri de talia unor zgârie-nori.

Doar în 2021, indicele Philadelphia Semiconductor (PHLX) a câștigat 41,16%, mai mult decât o dată și jumătate față de randamentul de 26,61% al indicelui S&P500. 

Sentimentul investitorilor era optimist, în ciuda norilor, pe atunci asociați mai ales cu criza logistică sau cu inflația. 

Titlurile din domeniu tind să aibă o volatilitate mult mai ridicată față de media pieței. Acesta este rezultatul unor fluctuații foarte mari ale condițiilor de afaceri, de la lupta pentru supraviețuire în anii grei cu cerere redusă și supraofertă, la profituri excepționale, când cererea se afla în revenire rapidă, și consumatorii doreau rapid produse necesare dezvoltărilor noi sau chiar apariției unor noi sub-ramuri industriale. 

Și acești ultimi ani au oferit cel puțin o jumătate strălucitoare a ciclului deja cunoscut. 

Acțiunile AMD, câștigând cotă de piață de la rivalul său Intel, sau Nvidia, profitând de pe urma super-trendurilor inteligenței artificiale și criptomonedelor sunt printre cei mai vizibili câștigători. 

Între membrii industriei se află atât faimoși producători de microprocesoare precum Intel, NVidia sau AMD, cât și firme precum Broadcom, KLA, NXP, Qualcomm sau Texas Instruments, producătoare de game de componente electronice utilizate în industrii foarte diverse.

Vremurile sunt în schimbare, iar piața a luat notă. 

De la 1 ianuarie până pe 2 august, PHLX a coborât cu peste un sfert (25,15%). 

În 2021, valoarea vânzărilor la nivel global a ajuns la 556 mld. de dolari, din care companiile americane au avut 258 mld. de dolari, sau o cotă de 46%, potrivit asociației de profil SIA. 

De la acest nivel foarte înalt, o nouă rundă ascendentă ar fi avut nevoie de o economie globală puternică. 

Creșterea pieței globale a semiconductorilor, față de anul anterior a încetinit, însă, la 13,3% în T2, iar față de T1 la 0,5%. 

Ritmul lunar a încetinit în ultimele 3 luni, iar în iunie vânzările au scăzut în toate regiunile: cu 0,9% în SUA, 1,1% în Europa și 2,8% în China.

AMD a raportat profituri și venituri peste așteptări (1,05 dolari/acțiune profit la vânzări de 6,55 mld. dolari), dar ghidajul oferit pentru trimestrul al treilea a fost sub așteptări. 

Titlurile se aflau în scădere de 5,3% în pre-sesiune, cu 5 ore înaintea deschiderii sesiunii oficiale. 

O bună parte din câștigul cotei de piață a AMD a venit din pierderile Intel, așa că nu ar fi o surpriză diferența de raportări.  

Totuși, Intel a reușit să surprindă, cu un profit de doar 29 cenți/acțiune față de 70 așteptați, și venituri de 15,32 mld. de dolari, cu 2,6 mld. de dolari sub estimări. 

Acțiunile au fost „pedepsite” cu scăderi de peste 10% după veștile aduse, în ciuda directorului financiar care estima că firma se află „la minime” și că ar urma o revenire a marjei de profit brute. 

Chiar înainte de anunț, acțiunile pierduseră 23% de la începutul anului.

Nvidia urmează să raporteze rezultatele pe 24 august și va fi foarte atent urmărită, pentru a vedea mai ales așteptările pentru industrie.

A doua jumătate a lunii iulie a adus o redresare parțială a cotațiilor, și la schimbarea de ton a contribuit și legislația de susținere a investițiilor în industria americană de cipuri. 

SUA, care și-a văzut erodată ponderea capacităților locale de producție de la 37% din industria globală în 1990 la 12% anul acesta, intenționează să stimuleze investițiile autohtone. 

Pachetul de 52 mld. de dolari este un stimulent major. Intel anunțase deja o fabrică de 20 de mld. de dolari. 

TSMC, cu baza în Taiwan, gigant al industriei, care produce cele mai avansate cipuri din lume, are deja în construcție în SUA o fabrică de înaltă tehnologie, dar procesul se dovedește, potrivit companiei, mai scump decât anticipase, și e afectat de lipsa forței de muncă, astfel încât deschiderea a fost amânată pentru 2023. 

De altfel, viteza pare a fi un aspect esențial, având în vedere tensiunile din jurul Taiwan-ului. 

Președintele Consiliului de Administrație al TSMC, Mark Liu, a declarat într-un interviu că, dacă forțele chineze ar invada insula, cea mai avansată facilitate de producție de cipuri din lume ar deveni nefuncțională. 

Fabrica nu poate fi preluată cu forța, a adăugat Liu, fiindcă este o unitate sofisticată, care depinde de legături în timp real cu Europa, Japonia, SUA pentru materiale, produse chimice, piese de schimb, software. Firma produce procesoare pentru Apple, seria A și M, și Qualcomm, printre altele.

Situația din Taiwan generează îngrijorare, iar un conflict militar efectiv ar pune o presiune enormă pe alimentarea pieței globale cu tehnologie „fizică”, deoarece procesoarele produse de TSMC se regăsesc în categorii foarte variate de produse electronice și electrocasnice. 

În același timp, electronica avansată este absolut necesară echipamentelor militare, iar nivelul ridicat al tensiunilor geopolitice focalizează suplimentar atenția asupra regiunii. 

Pentru SUA, situația reprezintă o îngrijorare serioasă: nouă din zece cipuri folosite de tehnologia militară americană sunt produse în afara granițelor sale.

China a investit masiv în tehnologii de vârf, în special în domeniul cipurilor și al inteligenței artificiale, intenția fiind de a câștiga „cursa AI”, ceea ce poate însemna câștigarea „războiului viitorului”. 

În ciuda sancțiunilor SUA, SMIC, cel mai mare producător de cipuri din China, a reușit să avanseze cu două generații și să producă cipuri în tehnologia de 7nm (nanometri). 

Samsung deja produce cipuri în tehnologia 3nm, spunând că sunt cu 23% mai performante și cu 45% mai eficiente din perspectiva consumului decât generația de 5 nm. În timp ce TSMC produce cipuri pe 4nm și are în vedere cipuri ultra-eficiente bazate pe pentru lunile următoare 3nm, în Europa și SUA producătorii se bazează pe procesul de 12nm al Global Foundries. 

Este de așteptat ca în anii următori investițiile în domeniu să accelereze, cu beneficii pentru progresul tehnologic. 

Costurile dezvoltării de noi facilități sunt, însă, mari, iar în actualul mediu cu inflație ridicată, și mai ample, iar durata de punere în funcțiune tinde să se măsoare în ani, nu luni. 

Pe termen scurt, piața poate reacționa la tensiunile geopolitice, aducând interes pentru titlurile din domeniul semiconductorilor, dar cu riscuri și volatilitate mai potrivite speculatorilor decât investitorilor. 

Pe termen mediu, încetinirea economiei globale, costurile mari și, localizat, dezechilibrul cerere/ofertă ar putea pune presiune asupra sectorului. 

Pe termen lung, însă, este tot mai limpede că industria esențială pentru modul de viață modern va beneficia de un influx sporit de resurse, în condițiile competiției globale tot mai strânse. 

 

Nivelul de încredere este la un al doilea minim istoric, după cel înregistrat în timpul crizei financiare globale

Condițiile economice se vor deteriora în lunile următoare, sunt de părere 86% dintre participanții la studiul Deloitte Private Equity (PE) Confidence Survey, în contextul în care COVID-19, războiul din Ucraina și inflația au efecte negative puternice asupra achizițiilor, lanțurilor de aprovizionare și ratelor dobânzilor. Pesimismul este chiar mai puternic decât la izbucnirea pandemiei și niciunul dintre participanții la sondaj nu se așteaptă la o îmbunătățire a climatului economic general. Indicele de încredere, care de obicei evoluează în tandem cu așteptările privind evoluția economică, a scăzut puternic, de la 149, în vara anului 2021, la 58, în vara anului 2022, acesta fiind al doilea cel mai scăzut nivel istoric după octombrie 2008, în timpul crizei financiare globale (când a ajuns la 48). O diferență crucială față de 2008 este că piața de private equity din regiune este acum foarte experimentată, atât în ceea ce privește membrii echipei, cât și instituțiile, subliniază studiul.

În ciuda incertitudinii în creștere, firmele de capital privat încă au apetit pentru tranzacționare, aproximativ jumătate dintre acestea spunând că se vor concentra pe noi investiții (în scădere de la 61%, în iarnă). Explicația pentru aceste planuri ține de așteptările privind scăderea indicilor de evaluare, 14% dintre respondenți spunând că vânzătorii au cerut prețuri mai mici în ultimele șase luni, iar 65% cred că această tendință va continua. Această evoluție marchează o schimbare în privința prețurilor, care au fost ridicate atât în Europa, cât și la nivel global, subliniază studiul – înainte de pandemie, acestea au crescut, apoi au stagnat și apoi au crescut din nou abrupt. Companiile lideri de piață continuă să fie cele mai interesante pentru fondurile de private equity care vor să cumpere (53%), în timp ce start-up-urile au atras atenția a doar 8% dintre acestea.

„Ne aflăm într-o fază dominată de cumpărători, arată studiul nostru. Faptul că multiplii de evaluare sunt în scădere face ca această perioadă să fie propice achizițiilor. Cu toate acestea, firmele de capital privat rămân prudente, după cum deducem din creșterea ponderii celor care se vor concentra pe gestionarea portofoliului (43%), ceea ce sugerează o atitudine defensivă, în anticiparea unor dificultăți. În prezent, inflația și costul finanțării sunt unele dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă piața din Europa Centrală. În România, nu ne așteptăm să vedem diferențe față de restul regiunii, deși cred cu tărie că țara noastră este o destinație ideală pentru investițiile pe care multe țări din Vestul Europei sau chiar de pe alte continente intenționează să le facă în viitorul apropiat”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Firmele de private equity din Europa Centrală se așteaptă la dificultăți în ceea ce privește finanțarea tranzacțiilor în lunile următoare, în condițiile în care peste două treimi dintre acestea (71%) anticipează o reducere a accesului la finanțare, în creștere semnificativă de la 30%, în iarnă. În contextul în care băncile acordă credite mai puține sau la costuri foarte mari, în Europa Centrală încep să apară fondurile de finanțare a datoriilor (debt funds), care sunt populare în SUA și au început să apară în Europa în jurul anului 2010.

În ultimul an, importanța aspectelor legate de sustenabilitate (ESG – environment, social, governance) a crescut atât pentru companii, cât și pentru fondurile de capital privat. Peste jumătate dintre participanții la studiu (53%) au implementat o politică de investiții care include în mod specific factori ESG, comparativ cu 30%, în timpul iernii. Pe de altă parte, companiile încep să-și dea seama că accentul pus pe sustenabilitate poate fi o sursă puternică de creștere, la fel ca și digitalizarea, și poate duce la creșterea evaluării unui business pentru cumpărătorii internaționali.

În ceea ce privește mărimea tranzacției, Europa Centrală este, de obicei, o piață de dimensiune medie, iar peste două treimi dintre firmele de private equity (69%) nu se așteaptă la schimbări în acest sens în lunile următoare, în ciuda degradării contextului general.