Industria românească a berii a oferit un tablou deopotrivă retrospectiv la nivelul anului trecut și prospectiv în condițiile prefigurate dinspre momentul prezent, prin derularea ediției a VIII-a a evenimentului anual „Berea face cinste României”, organizat de Asociația Berarii României într-o formă neobișnuită: o dezbatere online. Profesioniști ai domeniului și reprezentanți ai autorităților au analizat rezultatele economice și tendințele industriei în actualul context, provocările și oportunitățile ce țin de cadrul fiscal, impactul industriei asupra mediului, modalitățile de susținere a fermierilor locali. Asociația „Berarii României” prezintă o siteză a reuniunii și a perspectivelor pe care le deschide:

Berea – un stimul real pentru economia României

Sectorul de bere continuă să aibă o contribuție semnificativă la economia și societatea din România. Chiar și în condițiile unei stagnări în volum a pieței determinată de puterea limitată de cumpărare din ultimii ani și de contextul pandemic actual, industria berii asigură, direct și indirect, peste 60.000 de locuri de muncă și generează creștere prin angajamentul său pe termen lung de a investi la nivel local și de a consolida o industrie responsabilă. 

„România este a șaptea piață de bere din Europa, ceea ce arată maturizarea sectorului local al berii și contribuția semnificativă la economia românească și europeană. Datorită caracterului său național, definit deopotrivă prin faptul că peste 97% din berea consumată în România este produsă local și 50% din ingrediente provin din țară, sectorul berii reușește să genereze un adevărat lanț de efecte pozitive pentru economie” a declarat Julia Leferman, director general, Asociația Berarii României, în cadrul primului panel de discuție la care au mai participat Dan Robinson, președinte Asociația Berarii României, Radu Burnete, director executiv Confederația Patronală Concordia.

Volumul pieței berii în 2019 s-a menținut la nivelul anului anterior, cu o evoluție de doar +0.4% în volum, ajungând la 16,7 milioane hl. În același timp, eforturile investiționale ale membrilor Berarii României au atins un nivel record în 2019, acestea ridicându-se la 96,3 milioane euro, în creștere cu 22 de milioane euro față de 2018. Investițiile cumulate ale membrilor Asociației în ultimii 16 ani au atins 1,62 miliarde euro.

În primele 6 luni de la declanșarea crizei Covid-19 (martie-august 2020), industria berii a înregistrat o scădere de aproximativ 7% în volum datorită măsurilor de urgență care au determinat închiderea totală sau parțială a sectorului horeca care reprezintă 15% din industria berii. În acest context, reprezentanții industriei au evidențiat importanța inițierii unor demersuri fiscale clare pentru a diminua efectele negative ale pandemiei.

„Piața berii a fost puternic afectată anul acesta de criza sanitară. Industria noastră este partea vizibilă a unui lanț complex în care activează multe afaceri în paralel: fermieri, procesatori, transportatori, distribuitori, companii care colectează și reciclează. Atunci când o verigă importantă din lanț, așa cum este Horeca, este grav afectată se produce un efect de domino în întregul sistem. Ne bucurăm că există un dialog deschis cu autoritățile deoarece este important să fie luate din timp toate măsurile necesare revenirii”, a menționat Julia Leferman referitor la impactul economic. „Pe lângă scutirile de taxe, acordarea de microgranturi, plata șomajului tehnic sau garantarea creditelor, se pot introduce în plus stimulente sau ajutor financiar care să susțină digitalizarea companiilor care își mută activitatea în online și încurajarea turismului, un sector important pentru consumul de bere”, a încheiat Julia Leferman.

Reciclare și reutilizare – un sistem complex de politici publice și implicare socială   

În paralel cu importanța economică, producătorii de bere din România își propun să aibă un impact pozitiv asupra societății, a oamenilor și a mediului. Practicile de sustenabilitate sunt incluse în tot procesul de fabricare a berii, în lanțurile de aprovizionare și în modul în care berea este promovată, consumată și savurată. Obiectivele UE de reciclare pentru 2025 sunt provocatoare pentru multe state UE iar România reciclează în acest moment doar aproximativ 15% din deșeurile pe care le produce, conform unui comunicat de presă al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din 2 septembrie 2020. În industria berii, etapa de producţie a ambalajelor presupune utilizarea de materiale precum aluminiul, sticla sau plasticul în fabricarea dozelor, a sticlelor și a PET-urilor. Pentru a limita impactul asupra mediului și a optimiza gestionarea deșeurilor în România este nevoie de un dialog constant între toți factorii implicați, industrie – autorități locale – societatea civilă, dar și de acțiuni concrete transpuse atât în legislație, cât și în realitatea de zi cu zi. În acest sens, principalii vorbitori – Mircea Fechet, secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Dan Robinson, președinte Asociația Berarii României, Cristian Ghinea, europarlamentar, vicepreședinte al USR – au subliniat importanța eforturilor susținute la nivel de industrie și nevoia unui dialog constructiv cu autoritățile.  S-a discutat despre importanța implementării cât mai rapide a unui sistem garanție-returnare în România ca o soluție prin care reciclarea deșeurilor de ambalaje se poate face eficient și la un nivel ridicat. Industria berii este implicată activ în implementarea sistemului garanție-returnare pentru ambalajele primare de băuturi. Acesta este un instrument eficient care asigură colectarea, reciclarea și, implicit, refolosirea materialelor pentru ambalajul de bere, cu impact pozitiv asupra mediului.

„Sectorul de bere continuă să fie un angajator important și să contribuie semnificativ la bugetul de stat. Sustenabilitatea este un topic important pe agenda producătorilor de bere. În primul rând, și cel mai important, de altfel, sistemul DRS în România înseamnă să facem ceea ce trebuie pentru mediul înconjurător. De asemenea, este o oportunitate grozavă nu doar pentru a atinge țintele de colectare și reciclare, dar chiar de a le depăși. Am creat, împreună cu industria băuturilor răcoritoare, Alianța Producătorilor de Băuturi, o inițiativă a sectorului privat, pentru a ajuta la implementarea acestui sistem. Colaborarea strânsă între toate părțile implicate este vitală pentru a ne asigura că România are una dintre cele mai bune practici, ca abordare a sistemului DRS, care include principii precum un sistem unic, cu acoperire la nivel național, non-profit, complet transparent, proprietar al ambalajelor colectate, administrat de și pentru industria băuturilor”, a declarat Dan Robinson, președinte Asociația Berarii României.

Ingrediente locale pentru o bere locală – politici agricole pentru susținerea culturilor de hamei și malț

Producția de bere are un rol determinant în dezvoltarea economiilor locale, atât prin locurile de muncă pe care le creează și contribuțiile constante la bugetele de stat și locale, cât și prin sprijinul fermierilor locali de orz și hamei. Potrivit studiilor derulate la nivelul Asociației Berarii României, industria berii generează în România 7.600 de locuri de muncă numai în agricultură. Din cele 11 locuri de muncă pe care berea le creează în economia românească în mod direct și indirect, 2 sunt în agricultură.

În cadrul panelului dedicat agriculturii, în care au luat cuvântul Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Akos Mora, Asociația Producătorilor de Hamei și Ionuț Oprea, Soufflet Malt, s-a evidențiat faptul că aprovizionarea din surse locale reprezintă o prioritate pentru industria berii, lucru care are efect pozitiv asupra economiei naționale prin crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor furnizorilor și plata taxelor, dar și asupra mediului. Vorbitorii au subliniat deopotrivă nevoia menținerii stabilității fiscale, o condiție obligatorie pentru ca industria berii să poată genera în continuare efecte economice pozitive pentru România, și nevoia creării unui cadru legislativ favorabil agricultorilor români, menit să le permită extinderea suprafețelor cultivate cu orz și hamei, în linie cu dorința producătorilor de bere de a atrage o cantitate din ce în ce mai mare de ingrediente locale.

La finalul evenimentului, Julia Leferman a concluzionat: „Traversăm o perioadă plină de provocări în contextul pandemiei Covid-19 și este firesc să vorbim mai mult despre provocările care ne așteaptă. În același timp este important să nu uităm de valorile care au clădit această industrie – Creație, Tradiție și Inovație. Mai mult ca oricând ne propunem să fim solidari și constructivi, să avem un impact pozitiv la nivel de industrie, să fim creativi în găsirea soluțiilor, să ne regăsim puterea în tradiții și să îmbrățișăm cu optimism tot ce înseamnă inovație.”

Despre Asociația Berarii României

De peste 15 ani, Asociația Berarii României reprezintă vocea comună a industriei locale de bere. Obiectivele sale sunt să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze un mediu competițional transparent, să asigure un tratament egal și corect în fața instituțiilor de reglementare și să educe consumatorii de bere cu privire la beneficiile și consumul responsabil de bere. Începând din 2008, Asociația Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentați prin organizația Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles. Membrii săi actuali sunt importanți producători de bere din România: BERGENBIER SA, HEINEKEN România SA, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD, URSUS BREWERIES și MARTENS, alături de microberăria CLINICA DE BERE. Împreună, cei șase producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: SOUFFLET MALT ROMANIA și  ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI DIN ROMÂNIA.

Industria berii pune un accent deosebit pe managementul sustenabilității, în sensul eficientizării consumului de apă și de energie în producţia de bere sau în reducerea amprentei de CO₂. De asemenea, este sectorul economiei cu cea mai mare pondere de ambalaje reutilizabile puse în circulație voluntar.

Omul de afaceri Dragoș Anastasiu, proprietarul Green Village 4* Resort din Delta Dunării și acționar în Valea Verde de la Cund, încearcă să atragă în cele două resorturi corporatiștii care lucrează de acasă și care ar putea îmbina relaxarea în aer liber cu munca. Cele două resorturi au lansat oferte speciale cu tarife ce pornesc de la 25 de euro/cameră/noapte cu mic dejun inclus, pentru cei care închiriază minimum 14 zile și oferă gratuit, printre altele, cafea, acces la internet și la sălile de conferință. 

„Dacă tot lucrează de acasă și dacă tot este pericol de infectare în multe orașe, oamenii se pot muta cu familiile pentru o perioadă în Deltă sau la Cund, iar, în loc de work from home, vor avea work from hotel, în natură, unde, pe bani puțini, pot face aceeași muncă, dar nu închiși în apartamente, ci bucurându-se de aer curat și de toate facilitățile de care au nevoie – internet, Zoom, săli de conferință etc. În afară de muncă și ședințe, ei se pot bucura din plin de natură. Pot face excursii pe canale, la vărsarea Dunării în mare și pot avea propria lor sală de cinema, în condiții de siguranță și de distanțare socială. În Cund, oaspeții se pot bucura de drumeții și de plimbări cu caleașca, de echitație și vânătoare de trufe, yoga și cine la lumina lumânărilor, în intimitatea Observatorului. În ambele locuri pot accesa servicii de masaj și își pot antrena aptitudinile la tir cu arcul”, a declarat Dragoş Anastasiu.  Omul de afaceri crede că munca de acasă poate deveni stresantă în condițiile în care apar tot mai multe restricții, pe când, într-un resort, corporatiștii pot trece mai ușor peste această perioadă. „De ce să stai închis în casă, când poți să te relaxezi în natură?”, se întreabă el. “Şi de ce să nu alegi să lucrezi din altă parte, oferind o vacanță și familiei, într-un loc izolat natural, atât de frumos și de liniștit?”. Pachetele pentru cei care se cazează mai mult de 14 nopți pornesc de la 25 euro/cameră și includ cazare cu mic-dejun, aparat de cafea cu o capsulă/zi din partea casei, acces la spațiul comun „co-working space” și la o sală mică de conferințe. Se pot programa sedințe online, în exclusivitate, pe baza unui program prestabilit. Pachetele prevăd și un discount de 30% la restaurant și bar, pentru meniul „a la carte”, iar spălatul și călcatul hainelor sunt gratuite. Ofertele sunt valabile pentru perioada octombrie – decembrie 2020 în cazul Green Village 4* Resort și octombrie – aprilie 2020 pentru Cund.

Stables, un nou concept de servicedoffice, un spațiu de co-workingpremium s-a deschis în inima orașului Cluj-Napoca, chiar în incinta fostelor Grajduri Imperiale.

Grajdurile Imperiului Austro-Ungar, care au găzduit în trecut și o fabrică românească de textile și care au o vechime de aproximativ 200 de ani, au fost readuse la viață și transformate într-un spațiu modern de birouri, destinat antreprenorilor și companiilor care cautănu doar un spațiu de birouri, dar și o comunitate și un mix de servicii competitiv.

Cu o suprafață de aproximativ 1.000 mp, clădirea Stablesdispune de parter și etaj, oferind un spațiu generos de networking format din bucătarie, loungeși access la o grădină interioară, un centru de conferință, zone de hot-desking, birouri dedicate și birouri private.

Preponderent spațiul a fost gândit pentru birouri private, acestea permițând o configurație flexibilă până la un număr maxim de 20 de persoane, dar și birouri de câte două până la șapte persoane. O altă componentă majoră situată la parter este zona dedicatăsocializăriiși organizării de evenimente, care încorporează un centru de conferință ce poate găzdui până la 50 de persoane. Stables oferăși 40 de locuri de hot-desking, săli de ședință de 4 sau 8 persoane, cabine telefonice, dar și servicii ce descriu un spațiu de lucru complet: pază, parcare subterană, control acces atât pentru intrarea în spațiu, cât și pentru birourile închise, recepție și serviciul de protocol, birotică, imprimantăși scanner, o bucătărie modernă, apăși cafea și, cel mai important, accesul la un mix de comunitate.

Stables face parte din proiectul de anvergură Record Park aldezvoltatorului imobiliar Speedwellși care,împreună cu The Office,formeazăcelmai mare hub de business din Cluj-Napoca. Situat pe Onisifor Ghibu 20 A, proiectul este unul mixt cu spații rezidențiale, cât și funcții de retail și spații de birouri (pe lângă spațiul de co-working cuprinde: un resturant, o piscină deschisă cu acoperiș retractabil în cadrul unui club sportiv, o grădiniță, o cafenea și un cabinet stomatologic, dar și un supermarket al unui cunoscut brand românesc). Proiectul aobținutcertificarea BREEAM, principalametodăinternațională de evaluare a sustenabilitățiipentruproiecte de masterplanning, infrastructurășiclădiri.

Din dorința de a păstra un echilibru perfect între istorie și prezent, proiectul a reprezentat o adevărată provocare pentru echipa COS România (Corporate Office Solutions), care s-a ocupat de amenajarea spațiului, fiind și printre primele companii care au ales Stables pentru relocarea showroom-ul lor din Cluj-Napoca. COS este parte a Grupului Office Solutionsși consultant în domeniul amenajării spațiilor de birouri din 1998, având peste 2.000 de clienți și peste 15.000 de proiecte finalizate în România. 

„Cluj-Napoca este un oraș al inovației cu o dinamică de creștere remarcabilă în ultimii ani, iar proiectul Stables vine să sprijine mediul local de afaceri. Din aceste motive, am mutat showroom-ul COS din Cluj-Napoca în incinta Stables, ca o decizie strategică atât din punct de vedere al spațiului și al amplasării acestuia, cât și ca punct de observare al dinamicii oamenilor și așteptările diferite pe care aceștia le au de la spațiul în care lucrează. Pentru noi este o prioritate să dezvoltăm noi planuri de amenajare cu un grad mai înalt de personalizare pentru clienții noștri”, declarăChristopheWeller, fondator și CEO al Corporate Office Solutions (COS).

„Ne-am pus amprenta asupra clădirii și am conservat elemente cheie cum sunt stâlpii de fontă, învelișul de căramidă sau bârnele din lemn. Denumirea Stables accentuează tocmai îmbinarea dintre clădirea istorică și noul spațiu amenajat în stil art-deco, adaptat pentru nevoile omului contemporan, având un stil funcțional și tehnologizat. Hub-ul, dat înfolosințăînlunaseptembrie, a fost proiectat pentrunecesitățileunorechipemediișimari, oferă facilități premiumși are înprezent un grad de ocupare de aproximativ 35%”, a adăugat Marius Mârza, ManagingPartnerStables.

Stables a luat naștere printr-o investiție în valoare de 750.000 de euroșiînimplementareaspațiului s-au aplicatprincipiile noului sistem de certificare WELL sau Fitwel, care analizeaza clădirile din perspectiva de „wellbeing”, starea de bine a ocupanților.

Arhitectaspațiului,Laura Dragomir, a explicat cum au fost integrate elementele de inspirație art-deco, majoritateagânditeșiexecutate special pentrunoilespații de birouri, pentru a completaamprentatradițională aclădirii: „Am folositformegeometrice, stilizateșiîmbinaterepetitiv, printurivegetaleșisimboluriabstracte, piese de mobilier cu formerotunjite, combinații de culoripastelateșitexturielegante”.

„A companion, not just a company” estesloganul care definestestartulStables, un partenercedoreștesă fie un companion pentruacelecompanii care,îndrumul lor spredezvoltare, au nevoie de un mediuși un spatiuundesăatingăsuccesul.

Ieri Parlamentul a aprobat prin Lege Ordonanţa 130/2020, privind acordarea de granturi în economie.

Cu 242 voturi pentru, zero abțineri și zero împotrivă, Camera deputaților a adoptat varianta aprobată de Senat în 2 septembrie, aducând acesteia cateva amendamente suplimentare.

Prin modificările aduse Ordonaței se completează coduri CAEN ale sectoarelor economice afectate de actuala criză și se schimbă grila de punctaj din Anexa 4, Criteriile de selecție la finanțare a proiectelor de investiții.

Excluse inițial de Guvern în textul Ordonanței din 6 august, domeniile producerii vinurilor și cel al distribuției tradiționale de bunuri de larg consum, împreună cu alte domenii economice, au devenit eligibile la finanțare prin Lege.

Cele două sectoare economice au o cifră de afaceri estimată la 5 miliarde de euro. Într-un raspuns primit în 15 septembrie de la Comisia Europeană de Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România se subliniază:

„Reglementările UE stabilesc reguli generale de eligibilitate pentru fonduri, în timp ce statele membre stabilesc alte reguli de eligibilitate în conformitate cu obiectivele strategice ale finanțării și normele naționale. Totuși, deoarece ajutorul acordat de Stat pune beneficiarii săi într-o pozție favorabilă față de competitorii acestora (spre exemplu, oferirea de lichiditati financiare), statele membre trebuie să se asigure că, în baza puterii lor discreționare, selecția beneficiarilor ajutoarelor să fie bazată pe criterii stabilite obiectiv, pentru a limita denaturarea competiției din piață.”

Semnalăm că sectoarele vitivinicol și distribuția tradițională de bunuri sunt furnizori ai HoReCa, fiind drastic afectate de căderea acestei piețe, atât prin diminuarea vânzărilor, cât și prin retururile primite. În funcție de profilul de business al distribuitorului și al producătorului de vinuri, scăderea cifrelor de afaceri a variat la nivelul lunilor martie, aprilie a.c. între 30% și 120% (!), comparativ cu lunile similare ale anului precedent. Fără sprijin financiar de la Guvern pentru menținerea viabilității companiilor vom genera diminuarea profitabilității și șomaj, cu impact major asupra încasărilor la Bugetul de Stat, povara financiară fiind atât asupra antreprenorilor, cât și asupra statului.

Ordonanța de urgență a fost publicată în 6 august, aprobarea schemei de sprijin financiar a fost primită de la Comisie ulterior, în 27 august.
Această cronologie ne determină să credem că, dacă Președintele Republici va promulga rapid Legea, Guvernul își poate însuși imediat modificările și să lanseze Masurile „Capital de lucru” și „Investiții” în cursul săptămânii viitoare, notificând în paralel Comisia Europeană.

Ministrul Economiei, domnul Virgil Popescu, trebuie să nu distorsonieze piața prin măsuri discriminatorii, nu trebuie să se grăbească și să pună în aplicare o Ordonanță de Guvern cu omisiuni, împotriva voinței Parlamentului României, așa cum a declarat zilele acestea că masura „Capital de lucru” va fi activă la 22 octombrie.

Puterea juridică a legii în fața Ordonanțelor și interesul general trebuie să primeze întotdeauna într-un stat democrat.
În opinia noastră, Președintele și Guvernul României sunt chemați să pună în practică modificările propuse de mediul de afaceri și aprobate în unanimitate de 242 de deputați!