Studiu Frames: Efectul statului în casă. Românii, focus pe reamenajarea locuințelor

0

Perioada de pandemie, izolarea la domiciliu și munca de acasă i-au determinat pe români să se preocupe mai mult ca oricând de starea locuințelor. De la zugrăvit la schimbarea obiectelor sanitare, parchetului, centralei termice și a caloriferelor, investițiile în refacerea apartamentelor se anunță a fi în prim-plan în acest an, în condițiile în care multe dintre locuințe au fost amenajate în urmă cu un deceniu, arată o analiză realizată de firma de consultanță Frames.

A doua parte a anului 2020 se anunță a fi o perioadă de curățenie generală în multe dintre locuințele din România. Amenajate, cele mai multe, înainte de criza economică din 2010, apartamentele românilor au nevoie de un upgrade semnificativ atât în privința zugrăvelii cât mai ales a dotărilor tehnice, de la centralele termice care își încheie ciclul de viață la obiectele sanitare, arată analiza.

Cele două luni și jumătate de stat acasă au accentuat și mai mult acest fenomen. După ce, în ultimii ani, românii au fost interesați, în primul rând, de electrocasnice și electronice (televizoare, frigidere, aparate de aer condiționat și alte aparate), dovadă boom-ul semnificativ din piața de profil, pentru mulți dintre români, următorul pas îl reprezintă refacerea condițiilor de locuire, mai ales că pandemia de coronavirus a ridicat mai mult ca oricând problema igienei locuințelor.

,,Stând mai mult acasă, românii s-au lovit, mai mult ca oricând, de problema condițiilor de locuire, indiferent că locuiesc într-un apartament sau stau la casă și au grădină. De la funcționarea deficitară a instalațiilor sanitare la problemele cu gresia și faianța, electrocasnicele vechi sau mobila degradată, pe mulți dintre români această perioadă de izolare forțată la domiciliu i-a determinat să treacă la investițiile amânate în trecut’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

,,Un var lavabil nou, în culori tot mai variate, igienic și rezistent, ori un tapet pe măsură, un parchet mai trainic, de calitate, o centrală termică mai performantă, o cabină de duș modernă, un lavoar nou sau o cadă de baie  – sunt principalele repere ale reamenajării locuinței în această perioadă. După ce, în anii dinainte de criză, și mai ales în condițiile veniturilor scăzute, mulți dintre români și-au amenajat locuințele cu bani puțini, în 2020 miza se pune pe calitate și mai puțin pe preț’’, arată analiza Frames, realizatăpe baza unui studiu realizat pentru o firmă de profil.

 Interesul românilor pentru reamenajarea locuințelor este confirmat și de statisticile Asociaţiei Europene de Prognoză în domeniul Construcţiilor pentru Europa de Est (EECFA).

Potrivit celui mai recent raport privind România,  cele mai noi tendințe din piață indică o creștere semnificată a business-ului din sectorul de renovare. ,,În timp ce construcția de clădiri noi, în unele cazuri, a încetinit din cauza incertitudinii în ceea ce privește condițiile economice, lucrările de renovare sunt mai puțin predispuse la acest efect. În plus, pe măsură ce măsurile guvernamentale au început să fie puse în aplicare în martie, persoanele și companiile deopotrivă au trebuit să-și ajusteze condițiile de viață și de muncă’’, afirmă dr. Sebastian Sipos-Gug – Ebuild, EECFA Romania.

De altfel, magazinele de bricolaj au fost foarte căutate în această perioadă.

,,În condițiile în care mall-urile, magazinele din zona de fashion au fost închise în această perioadă, românii s-au îndreptat spre supermarketuri și magazinele de bricolaj & electro-retail, iar rezultatele s-au văzut în creșterea semnificativă a vânzărilor. Estimările Frames indică o creștere a vânzărilor, la nivelul întregii piețe, de peste 25% față de perioada similară din anul trecut. Au existat rețele ale căror performanțe au depășit acest nivel.’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Focusul pe reamenajare vine și în condițiile în care multe dintre obiectele sanitare și cele de climatizare se află la finalul ciclului de funcționare optimă.

,,Statisticile de vânzări și service îndică faptul că, în zona centralelor termice, boilerelor și aparatelor de aer condiționat, multe dintre produsele achiziționate acum 8-10 ani își încheie perioada optimă de funcționare. Randamentul superior și costurile mai scăzute de funcționare ale noilor generații de aparate sunt de natură să genereze un plus de interes pentru clienți’’, afirmă analiștii.

În creștere se anunță a fi și investițiile în parchet și mobilier, având în vedere extinderea gamei de produse și schimbarea obiceiurilor de consum.

,,În condițiile veniturilor scăzute, mulți dintre românilor, în trecut, și-au amenajat locuințele cu parchet și mobilă ieftine, iar efectele s-au văzut în deprecierea rapidă a acestora, indiferent că vorbim de dulapuri, biblioteci, paturi sau mese. Focusul este pus, în această perioadă, pe mobilă mai trainică, în general modulară, pe calitate, de la materiale la balamale și îmbinări. Dincolo de noile tendințe, de modă și utilitate în apartament, televizoarele au crescut în diagonală, iar bucătăriile au primit noi utilități, precum plitele pe inducție și frigiderele side-by-side, astfel că și mobila necesită un upgrade’’, spun specialiștii.

CASE NOI, CASE VECHI

Focusul semnificativ din piața amenajării locuințelor este amplificat și de finalizarea multora dintre locuințele construite în ultimii ani. 

Cum noile condiții legale impun darea în folosință cu toate racordurile finale (apă, curent, gaze etc.), dezvoltatorii și clienții finali vor fi stimulați să investească semnificativ în amenajarea locuințelor, arată analiza Frames.

Pe de altă parte, incertitudinile legate de evoluția prețurilor locuințelor și provocările din zona de creditare (accesul mai dificil la finanțare, semnele de întrebare legate de Programul ,,O casă, o familie’’, dinamica cursului valutar etc.) sunt de natură să influențeze comportamentul de consum al românilor.

,,Următoarea perioadă se anunță a fi una plină de provocări în piața imobiliară. Mai atenți la condițiile macro-economice, la perspectivele crizei economice, la dinamica prețurilor și a cursului valutar, mulți dintre români vor prioritiza creșterea confortului locativ și asigurarea unor rezerve financiare, dovadă creșterea apetitutului pentru economisire, reliefat de datele BNR’’, spun experții de la Frames.

UN BUSINESS IMPORTANT ÎN CRIZĂ

Focusul pe reamenajarea locuințelor este subliniat și de evoluția semnificativă a pieței materialelor de construcții și amenajări interioare din ultimii ani.

Potrivit datelor Frames,   afacerile companiilor care activează în comerțul cu ridicata și amănuntul al materialelor pentru construcții, echipamentelor sanitare și de încălzire (COD CAEN 4673 și 4752) ar putea atinge, în 2020, nivelul de 35 de miliarde de lei, cu peste 20 de miliarde de lei mai mult decât în 2010.

Ultimele date de la Ministerul Finanțelor arată că cele 9044 firme active în acest sector au încheiat anul 2018 (pentru 2019 nu există încă datele finale) cu afaceri totale de 33,3 mld.lei și un profit net de 2,32 miliarde lei, față de 494,2 mil.lei înregistrat în 2010.

Principalii jucători din piață sunt, în ordinea cifrei de afaceri, Dedeman SRL (7,22 mld.lei), Arabesque SRL (Mathaus) (1,69 mld.lei) și Leroy Merlin Romania SRL (1,56 mld.lei).

,,Piața materialelor de construcții se află, în prezent, într-o zonă de maturizare, mare parte din business-ul la nivel național concentrându-se în jurul principalilor companii din piață. Focusul este pus, în prezent, pe extinderea gamei de produse, mai ales în zona celor inovative, și pe serviciile de suport, pe consultanța oferită clienților, pe know-how.’’, arată analiza.

Peste 57.000 de angajați lucrează, în prezent, în acest domeniu, cu peste 17.000 mai mulți decât acum 10 ani.

Marea provocare pentru acest sector, ca și în general pentru economie, o va reprezenta, în perioada următoare, o potențială scădere semnificativă a consumului, principalul motor al economiei, ca urmare a dificultăților financiare (șomaj, disponibilizări, firme închise etc.)

,,După un an 2019 foarte bun pentru acest  sector, 2020 ar putea aduce o tendință de temperare a creșterii cifrei de afaceri, în condițiile unei potențiale crize economice. Estimările sunt relative, în condițiile în care condițiile macro-economice sunt greu de estimat, având în vedere evoluția economică globală’’, spun experții de la Frames.

Criza Covid-19 afectează creșterea economică a României

Euler Hermes, lider mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor, analizează efectele situației actuale asupra economiei românești în trimestrul al doilea al anului în curs:

Criza COVID-19 afectează creșterea economică a României care va înfrunta cea mai gravă contracție trimestrială din ultimii 20 de ani

Criza generată de pandemie evidențiază slabele fundamente economice

Analiza Euler Hermes preconizează că economia României va înregistra cea mai gravă contracție trimestrială de mai bine de 20 de ani în trimestrul doi al anului 2020 și, mai mult decât atât, o scădere constantă a PIB-ului până în primul trimestru al anului 2021.

Calitatea de membru UE, sectorul industrial competitiv și mediul de afaceri relativ bine dezvoltat, împreună cu relațiile internaționale destul de bune au ajutat în ultimii ani economia României. Astfel  chiar si cu o creștere reală a PIB-ului în scădere  de la + 7,1% în 2017 la + 4,4% în 2018, și + 4,1% în 2019 se prefigura faptul că economia supraîncălzită începea să se stabilizeze. Această perspectivă a fost însă schimbată de apariția crizei globale Covid-19 în primul trimestru al anului 2020, care a afectat din ce în ce mai mult economia românească pe diverse canale. Începând cu luna martie au aparut: i) întreruperi ale lanțului de aprovizionare din industrie, în special în sectorul auto, ii) au fost înregistrate scăderi ale cererii externe, iii) carantina la exterior (prin închiderea frontierelor) și iv) carantina în interiorul țării (măsurile cele mai stricte producând efecte  de la sfârșitul lunii martie până la începutul lunii mai). Cu toate acestea, mulțumită cererii interne puternice din primele două luni ale anului, economia tot a reușit să marcheze  un trend ascendent, dar moderat în primul trimestru. Însă, indicatorii de  frecvență înaltă sugerează faptul că producția s-a contractat brusc în luna martie și mai departe, cu rate record în luna aprilie. Deși măsurile de restricție au fost gradual mai permisive de la mijlocul lunii mai, ne așteptăm la o deblocare treptată a economiei care va dura cel puțin până la sfârșitul anului 2020.

Instabilitatea guvernului, arieratele companiilor de stat, vulnerabilitățile sectorului bancar, datoriile ridicate ale  sectorului privat (în special în valută), creșterea rapidă a deficitului de cont curent în timp ce intrările nete din investiții străine directe scad și sarcina datoriei externe ridicate sunt puncte slabe deja semnalate care se adaugă efectelor crizei COVID-19.

Previzionăm că PIB-ul anual va scădea cu aproximativ -5,5% în 2020, urmând ca în anul 2021 să înregistreze o creștere de  + 4%. Astfel, nivelul PIB-ului real din 2019 nu va fi atins înainte de anul 2022 cel mai devreme.

Autoritățile sunt gata să stimuleze economia,
dar urmăresc cursul de schimb

Îngrijorările legate de economia supraîncălzită din România au persistat din perioada 2017-2019, fiind determinate de creșterea veniturilor salariale, de stimularea fiscală pro-ciclică și de politici monetare prea relaxate care împreună au condus la creșterea inflației și la lărgirea deficitelor gemene (deficitul fiscal, respectiv de cont curent). Grijile pentru o economie supraîncălzită au dispărut odată cu declanșarea crizei Covid-19, dar dezvoltarea economică defavorabilă din anii precedenți a lăsat România la intrarea în criză  cu fundamente macroeconomice mai slabe decât majoritatea țărilor membre din Europa Centrală.

Finanțele publice ale României vor continua să se deterioreze. Datorită stimulului fiscal pro-ciclic puternic din ultimii ani, deficitul fiscal anual  s-a adâncit rapid de la doar -0,8% în 2015 la -4,3% în 2019. Ne așteptăm ca acest procent să crească brusc până la cel puțin -8,5% în 2020 ca urmare a: i) stimulentelor fiscale aferente Covid-19 (estimate la aproximativ 2% din PIB-ul anului 2019) și a garanțiilor și subvențiilor pentru împrumuturi acordate IMM-urilor (aproximativ 3% din PIB) și a ii) unui PIB nominal scazut.

În mai 2020, România a vândut cu succes 3,3 miliarde de euro în euro-obligațiuni pe 5 ani, respectiv 10 ani, indicând că are încă acces la piețele internaționale pentru a finanța stimulul, deși la costuri mai ridicate decât în ​​ianuarie 2020. În plus, guvernul negociază, de asemenea, un împrumut al Băncii Mondiale în valoare de aproximativ 1 miliard de euro. Dacă este necesar, și un împrumut FMI poate fi solicitat fie anul acesta fie în 2021, fiind cel mai probabil și aprobat. Între timp, tendința de scădere a ponderii datoriei publice în PIB din ultimii ani se va inversa cu siguranță; preconizăm o creștere de la 35 % din PIB în 2019 la 50 % până la sfârșitul anului 2021.

Privind într-o notă pozitivă, inflația prețurilor de consum a scăzut de la 4.0% la sfârșitul anului 2019 la 2.7% în aprilie 2020 – acum revenind în intervalul de 2.5% ± 1 punct procentual al intervalului de țintă al inflației urmărit de Banca Națională a României (BNR) – mulțumită efectelor deflaționiste ale prețurilor scăzute ale petrolului și ale scăderii cererii interne. Până la sfârșitul anului 2021 ne așteptăm ca inflația să rămână în intervalul țintă. Acest lucru ar permite o relaxare monetară suplimentară a BNR în 2020 pentru a sprijini economia slăbită, după cele două reduceri inițiale ale ratei dobânzii la 1.75% (-50pb în martie și -25pb în mai). BNR s-a angajat, de asemenea, la primul său program de relaxare cantitativă (QE), deși este mult mai mic decât în economiile avansate și se concentrează mai degrabă pe uniformizarea variațiilor de piață, decât pe achizițiile de active la scară largă.

Cu toate acestea, rămâne un risc de evoluție negativă a perspectivelor inflaționiste și a politicii monetare  dat de o posibilă depreciere substanțială a leului (RON) în cazul în care investitorii își pierd încrederea în capacitatea României de a gestiona criza Covid-19. În ultimii ani, cursul de schimb al leului a fost destul de stabil, în ciuda economiei supraîncălzite din perioada 2017-2018. Leul s-a depreciat între -1% și -2% în medie pe an față de moneda Euro începând din 2016, fiind o performanță adecvată pentru o piață emergentă. În primele cinci luni ale anului 2020, leul a pierdut în jur de -4% față de euro, dar acest lucru a fost, de asemenea, moderat în comparație cu monedele multor țări emergente, care au pierdut mult mai mult în urma apariției Covid-19. Cu toate acestea, BNR a aplicat în mod continuu o serie de instrumente pentru a interveni și a preveni volatilitatea excesivă a monedei, un fapt care nu surprinde din moment ce regimul oficial al cursului de schimb este unul de flotare controlată. Aceste instrumente pot fi aplicate în continuare atât timp cât sunt suficiente rezerve valutare.

Deficitul extern și datoria vor crește

În ceea ce privește deficitul anual de cont curent al României, acesta s-a adâncit de la -0,2% din PIB în 2014 la -4,7% în 2019. Foarte important, doar 54% din deficitul anului 2019 a fost finanțat prin intrări nete de investiții străine directe (ISD), cu mult sub un nivel confortabil de 75 % și în scădere față de un nivel maxim recent de 192% atins în 2016. În primul trimestru al anului 2020, exporturile au fost mai puternic afectate de impactul Covid-19 decât importurile, iar deficitul de cont curent s-a extins în continuare față de acum un an. Prin urmare, ne așteptăm ca, deficitul anual să crească la aproximativ -5% din PIB în 2020, înainte de a înregistra o revenire la un nivel încă ridicat de -4% în 2021. Ne așteptăm ca gradul de  acoperire netă din ISD a deficitului să scadă cu mult sub 50% pe măsură ce criza globală va încetini fluxurile de capital către piețele emergente. Combinată cu creșterea galopantă prognozată pentru deficitul fiscal, aceasta ar putea ridica nevoile de finanțare externă la niveluri excesive. De asemenea, s-ar putea inversa tendința observată de scădere a raportului dintre datoria externă și PIB de la 75% din PIB în 2012 la 48% în 2019. Pentru anul 2020 prognozăm un raport de 56%.

Între timp, rezervele valutare ale BNR au fluctuat în mare parte începând cu anul 2016 în intervalul de 31-36 miliarde EUR, parțial ca urmare a intervențiilor asupra cursului de schimb menționate anterior. Recent, rezervele au scăzut de la 35,8 miliarde EUR în februarie 2020 la 33,2 miliarde EUR două luni mai târziu.  Per ansamblu, acest lucru înseamnă că gradul de acoperire a importurilor din rezerva valutară a scazut de  la un nivel sănătos de 5,7 luni la sfârșitul anului 2015 la 4 luni în aprilie 2020. O scădere suplimentară a acestui raport ar putea să creeze îngrijorări în rândul investitorilor pe fondul creșterii deficitelor gemene, a politicii fiscale expansioniste și, în special, a recesiunii globale declanșate de Covid-19.

Structura comerțului după destinație/origine (% din total)

                       Exporturi                                             Importuri

Structura comerțului pe produs (% din total) – Exporturi vs. Importuri

Complexitatea procesului de colectare a creanțelor

Deși reglementările României cu privire la plățile întârziate sunt mai exigente decât normele UE, comportamentul de plată al companiilor locale rămâne însă unul problematic. În România, procedurile legale sunt lungi și costisitoare, de aceea este necesar să se ia în considerare utilizarea arbitrajului sau a unui forum european străin, deoarece atât hotărârile arbitrale, cât și deciziile pronunțate în țările UE sunt destul de ușor de implementat.

Înainte de începerea acțiunilor legale de orice fel este totusi esențial să se efectueze acțiuni preventive. Într-adevăr, pe măsură ce trece timpul șansele sunt ca rău-platnicii să devină insolvenți. În astfel de cazuri, recuperarea datoriei devine practic imposibilă.

Previzionarea riscurilor comerciale și de neplată de astăzi înseamnă protejarea trezoreriei de mâine

Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai multe informații: eulerhermes.com

Notă de avertizare privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă. Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i) modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale ale Grupului Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii) frecvența și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi) cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea, în fiecare caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre acești factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce sau pot fi mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor acestora.

Program de formare pentru niveluri de conducere în unități Bosch

0

Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii și servicii, a lansat o nouă ediție a programului Junior Managers (JMP) pentru formarea tinerilor ca viitori lideri în poziții de conducere la nivelul companiei. Anul acesta, sunt deschise cinci poziții în domeniul comercial și în cel tehnic, în unităților de producție Bosch din Cluj și Blaj (foto). Inițiatorii subliniază că „JMP este un program de învățare accelerată cu expunere la arii variate de cunoaștere într-un timp scurt și își propune ca tinerii ce astăzi sunt la început de drum să își poată asuma responsabilitatea de a conduce un departament, după o perioadă de șase până la opt ani de la absolvirea programului”.

Ramona Bădescu, group leader HR în cadrul Grupului Bosch în România și coordonator al programului, accentuează: „În cadrul Bosch, vorbim despre o cultură ce presupune pregătirea și dezvoltarea propriilor angajați pentru poziții cheie. 90% dintre managerii Bosch provin din promovări interne. Acesta este un argument puternic pentru susținerea unui program de anvergura precum JMP. În momentul în care nevoia organizației și potențialul extraordinar al participanților se întâlnesc într-un cadru bine definit, putem vorbi despre atingerea misiunii declarate a programului, aceea de a oferi talentele potrivite pentru toate niverurile de conducere. Formatul global al programului oferă suficiente oportunități pentru personalizarea acestuia la nivel de țară și chiar de locație, astfel încât, în funcție de maturitatea afacerii și de planurile locale de dezvoltare, să construim un plan de abordare personalizat”.

Bosch derulează programul JMP în România din 2014 și are deja 14 absolvenți și alți șapte tineri în diferite etape ale formării lor. Bosch reamintește că „în ultimii cinci ani, peste 1.000 de tineri și-au manifestat interesul pentru program și au acceptat provocarea de a-și dovedi abilitățile în parcursul unui proces amplu și intens de selecție. Adițional potențialului identificat în parcursul procesului de selecție și aptitudinilor pe care le posedă, candidaților le sunt necesare rezultate academice excepționale, excelente abitități interpersonale, precum și deschidere pentru de a-și extinde rapid nivelul de cunoștințe și competențe profesionale. Programul Junior Managers (JMP) presupune acumularea de experiență în patru până la șase departamente, selectate de către participant împreună cu un mentor din cadrul echipei de conducere, în conformitate cu abilitățile și aptitudinile fiecărui canditat admis. Durata programului variază între 18 și 24 de luni și include și o experiență de muncă, la nivel internațional, într-una dintre locațiile Bosch din lume. Anual, prin intermediul JMP, Bosch oferă oportunități de carieră în diferite arii de interes, de la cercetare și dezvoltare sau tehnologia informației, până la contabilitate de gestiune, logistică, vânzări în domeniul tehnic sau achiziții. Tinerii admiși au astfel acces la informații relevante și mentorat direct din partea experților Bosch, dar și la o diversitate culturală și a proiectelor, cărora li se adaugă interacțiunea permanentă cu tehnologii de ultimă generație”.

Un fenomen grav în mediul online

0

Extinderea activităților online în ultimele lui a adus în atenție inclusiv fenomenul hărțuirii prin apel la mijloace electronice. Compania Iordăchescu & Asociații prezintă o analiză asupra căilor legislative de contracarare, analiză susținută prin comentarii oferite de av. Diana Pleș (foto).

Cyberstalking sau hărțuirea electronică

Nevoia unei reglementări legislative

Mediul online a determinat amplificarea activității infracționale prin facilitarea comiterii anumitor fapte. Spre exemplu, online-ul reprezintă un mediu prielnic hărțuitorilor datorită ușurinței cu care se pot efectua atacurile. De asemenea, posibilitatea de a săvârși astfel de fapte fără a fi în contact direct cu victima și posibilitatea de a crea o identitate falsă favorizează acest tip de comportament. Mai mult, făptuitorilor le este mult mai ușor să își urmărească victimele și să obțină informații despre acestea. Impactul pe care cyberstalking-ul îl are asupra victimei poate fi unul puternic, în special din cauza rapidității cu care se propagă informația. 

În legislația noastră, în principiu, astfel de fapte intră sub incidența art. 208 alin. (2) C.pen. care sancționează „efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanța, care, prin frecvență sau conținut, îi cauzează o temere unei persoane”. Astfel, pentru ca fapta să se plieze pe tipicitatea normei, se impune îndeplinirea cumulativă a trei condiții:

(I) fapta trebuie să constea în efectuarea de apeluri telefonice sau alte comunicări care au loc prin mijloace de transmitere la distanță.

În ceea ce privește apelurile telefonice, situația este clară. Raportat la comunicările care au loc prin mijloace de transmitere la distanță, legea nu face nicio limitare, pot fi incluse orice comunicări cum ar fi cele pe e-mail, Facebook, Instagram, Zoom, Skype etc.

(II) apelurile sau comunicările trebuie să prezinte fie caracter de repetabilitate, fie un conținut deranjant.

Astfel, prima formă presupune ca făptuitorul să încerce contactarea victimei de mai multe ori. În situația în care se efectuează un singur apel telefonic sau se trimite un singur mesaj este necesar ca acesta să deranjeze prin conținutul său.

(III) acțiunea trebuie să cauzeze o temere.

Această condiție trebuie analizată în concret, prezentând relevanță modul în care persoana în cauză percepe mesajul primit. Este posibil ca primirea unor apeluri telefonice insistente să fie percepută de majoritatea oamenilor ca un motiv de îngrijorare, dar cu toate acestea dacă nu creează o temere persoanei care le primește, fapta nu va îndeplini elementele constitutive ale infracțiunii de hărțuire. 

Așadar, dacă aceste trei condiții sunt îndeplinite, poate fi angajată răspunderea penală a persoanei pentru săvârșirea infracțiunii de hărțuire. Pedeapsa care poate fi aplicată este închisoarea de la o lună la trei luni sau amendă.

La finalul art. 208 alin. (2) C.pen. este introdusă și o clauza de subsidiaritate. Astfel, fapta este considerată hărțuire numai dacă nu constituie o infracțiune mai gravă.

Așadar, în ipoteza în care făptuitorul amenință victima cu comiterea unei infracțiuni, acțiune care este de natură să îi producă victimei o temere, atunci fapta va constitui infracțiunea de amenințare, iar cea de hărțuire nu se va mai reține.

De asemenea hărțuirea nu mai poate fi reținută nici în cazul în care, prin mesajele trimise, făptuitorul determină victima să se sinucidă. În această situație fapta va constitui infracțiunea de determinarea sau înlesnirea sinuciderii.

„Chiar dacă legislația noastră are reglementări referitoare la hărțuirea electronică, nu îi este oferită suficientă importanță. Se poate observa că hărțuirea, în forma de bază, este sancționată cu o pedeapsă mai mare, chiar dacă în fapt gradul de periculozitate al infracțiunii de hărțuire electronică nu este mai scăzut. Din contra, pot exista situații în care această faptă poate avea efecte mai grave asupra victimei. Spre exemplu, dacă se postează public mesaje amenințătoare adresate unei persoane prin intermediul rețelelor de socializare, acestea pot fi văzute și distribuite de un număr foarte mare de persoane. Tocmai această componentă poate face ca impactul asupra psihicului victimei să fie unul mult mai mare decât în ipoteza în care un astfel de mesaj îi era adresat în mod direct”, afirmă Diana Pleș, avocat Iordăchescu & Asociații.

De multe ori este suficient un singur mesaj care să fie apt să creeze teamă victimei. Legislația actuală este prea generală, fiind mai dificil de determinat care sunt acele conduite care intră sub incidența legii penale. „Ar fi mai oportună o reglementare care să prevadă expres care sunt acele acțiuni care trebuie sancționate, precum și o sancționare distinctă în funcție de caracterul public sau privat al mesajului adresat”, continuă av. Diana Pleș.

Nu este de omis nici faptul că, la nivel internațional, există numeroase cazuri în care, drept consecință a cyberstalking-ului, victimele s-au sinucis. Astfel de comportamente pot avea urmări devastatoare, motiv pentru care se impune atât o reglementare mai detaliată, cât și acordarea unei importanțe mai mari acestui fenomen. 

AUTOMOTIVE POWER BREAKFAST – RESEARCH & DEVELOPMENT

0

2020 este un an extrem de important pentru industria auto, avand in vedere noile tehnologii emergente, inclusiv 5G, aducand mai aproape si contextul vehiculelor autonome. De asemenea, provocarea acestui an il reprezinta efectele crizei globale induse de pandemie asupra pietei din Romania si regionale.

Pentru a pune in lumina mai bine actualizarile, tendintele si asteptarile industriei,

Diplomat-Bucuresti dedica evenimentul AUTOMOTIVE POWER BREAKFAST, CERCETARII & DEZVOLTARII  ce va avea loc pe 2 iulie, InterContinental Hotel (terasa)

Evenimentul beneficiaza de sprijinul Diamond Partner WIPRO, Gold Partners BOSCH, NXP, Noerr, Partners ARVAL, ALTEN, WAVE, SEA ONE, Strategic Partners ACAROM, AHK, CCIFER, ClujIT, Media Partners Financial Intelligence, Economistul, Romania Durabila, Club Economic, Outsourcing Today.

PANEL

  • Sebastian Ioan Burduja, Secretar de Stat, Ministerul Finantelor Publice
  • Christophe Dridi, General Manager  Automobile Dacia and Groupe Renault România
  • Christian von Albrichsfeld, Head of Country, Continental Romania
  • Mihai Boldijar, Director General, Bosch Romania
  • Catalin Stratulat, Engineering Head Europe Industrial & Engineering Services, Wipro Limited
  • Iulian Sorescu, Associated Partner, Noerr
  • Radu Pavel, Country Manager, NXP Semiconductors Romania
  • Kurt Weber, Managing Director Horváth & Partners Management Consulting
  • Adrian Sandu, Secretary General – Member of the Board ACAROM ( MODERATOR)

AGENDA EVENIMENTULUI

• ASPECTE JURIDICE,  ACTUALIZARI IN REGLEMENTARE SI FONDURI DISPONIBILE IN R&D

•  CAT DE PREGATITI SUNTEM PENTRU INOVATIE SI NOI ABORDARI IN INDUSTRIA AUTO

•  ABORDAREA COLABORATIVA PENTRU O MAI BUNA MOBILITATE SI  EFICIENTA ENERGETICA

•  OPTIMIZAREA PROCESELOR DE PRODUCTIE 

• GRUPURI DE LUCRU, HUB-URI DE DEZVOLTARE SI STRATEGII NATIONALE IN R&D – AUTO

•  AJUTOARE DE STAT / FONDURI NERABURSABILE PENTRU INVESTITII IN DEZVOLTAREA PROIECTELOR DIN ROMANIA Evenimentul se adreseaza specialistilor din domeniu, producatori de automobile si companii de mobilitate, producatori de componente, furnizori de solutii tehnologice, echipamente electrice pentru vehicule electrice, furnizori si distribuitori de solutii destinate infrastructurii de telecomunicatii, furnizori de roboti industriali si consultanti in industria auto

Apel pentru proiecte de artă și tehnologie

0

Creatorilor români de proiecte care îmbină arta și tehnologia li se adresează apelul lansat de Festivalul de artă digitală și muzică electronică Clujtronic. Obiectivul îl reprezintă încurajarea sectorului cultural „înspre dezvoltarea și extinderea în sfera digitală, atât de importantă în contextul actualei pandemii”.

Inițiatorii anunță că „cele 3 proiecte câștigătoare vor primi fiecare un grant pentru dezvoltarea și implementarea proiectului artistic, care va fi prezentat în cadrul festivalului în 2-4 octombrie 2020”, cu subliniarea că „apelul vizează proiecte de artă digitală din domeniile: instalații multimedia interactive, artă vizuală digital, expoziție de artă în realitate augmentată, artă performativă care utilizează tehnologii digitale”.

Clujotronic este definit ca „o platformă de promovare a artiștilor din sfera new media, oferind un spațiu de întâlnire și fuziune între artă și tehnologie. Organizat de către Institutul Francez din România la Cluj-NapocașiCentrul Cultural German din Cluj, acest eveniment aduce împreună artiști și specialiști francezi, germani și români în fața unui public plin de curiozitate și dinamic, care reunește anual aproximativ 3000 de participanți. A 9-a ediție va avea loc în perioada 2-4 octombrie 2020 la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca”. Înscrierea se face prin acest formular. Termenul limită de aplicare, 15 iulie 2020. Detalii, pe site-ul Institutului Francez Cluj-Napoca și pe site-ul Centrului Cultural German Cluj.

Poziția Consiliului IMM față de modificarea legii dialogului social

0

Cosiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) face o analiză pe baza proiectatelor modificări în Parlament ce ar urma să fie aduse legii dialogului social:

„Având în vedere necesitatea consultării reale și valorificării poziției părții patronale, pentru o reformă majoră a legislației speciale privind negocierile colective, conflictele de muncă și dialogul social, în contextul în care Propunerea legislativă privind dialogul social, înregistrată la Camera Deputaţilor sub nr. Plx 715/2019, respinsă de Senatul României şi avizată negativ de CES, are numeroase amendamente, neexistând un consens între partenerii sociali cu privire la forma acesteia, CNIPMMR nu consideră oportună adoptarea proiectului de lege în forma stabilită de Comisia de muncă din cadrul Camerei Deputaţilor şi solicită să se aibă în vedere următoarele aspecte:

1.Menţinerea dreptului patronilor de a se asocia în vederea constituirii unui patronat

Din modul cum este redactat proiectul în acest moment rezultă că doar angajatorii pot constitui un patronat, ori s-ar ajunge în situaţia absurdă în care mai multe instituţii publice, care au calitatea de angajatori, sau regii autonome deţinute în totalitate de stat, să constituie un patronat. Astfel se vor încheia contracte colective de muncă la nivel sectorial între sindicate şi patronate ale companiilor de stat care vor fi impuse aplicării tuturor companiilor private din sectorul de activitate, chiar dacă acestea nu şi-au exprimat acordul.

2. Eliminarea efectelor erga omnes ale contractului colectiv de muncă la nivel sectorial

Principiul relativităţii efectelor contractului stabileşte că acesta se aplică doar părţilor semnatare. Prin urmare, nu se poate accepta ca unui patron care nu a participat la negociere să i se aplice, prin efectul erga omnes, prevederile unui contract colectiv încheiat de 2 organizaţii private. Contractul este încheiat între două organizaţii private – sindicate şi patronate – şi nu poate avea efectele unei legi, care se aplică tuturor (ce se va întâmpla în cazul IMM-urilor din domeniul comerţului care au acelaşi cod CAEN cu marile lanţuri de magazine?). Totodată, trebuie subliniat faptul că această prevedere este neconstituţională deoarece contravine prevederilor art. 61, alin. 1 din Constituţia României, conform cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării şi doar actele normative pot produce efecte erga omnes.

3. Eliminarea obligaţiilor pentru IMM-uri de a oferi informaţii despre politici sociale în vederea informării angajaților

Menţionăm că, la ora actuală obligaţia de a furniza informaţii angajaţilor este prevăzută de Legea 467/2006 şi de Codul Muncii. Prin urmare introducerea acestei prevederi nu face decât să-i încarce excesiv cu obligaţii pe patroni şi să dea naştere la abuzuri din partea sindicatelor, solicitând mai multe informaţii decât le sunt necesare.

4. Modificarea prevederilor privind constituirea unui sindicat astfel încât aceasta să nu poată fi realizată decât de cel puţin 15 angajați din aceeaşi unitate

Prevederea din proiect, conform căreia „Pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puțin 10 angajați din aceeași unitate sau cel puțin 20 de angajați din unități diferite ale aceluiași sector de activitate”, este neconstituţională, ea venind în contradicţie cu Decizia CCR nr. 574/2011 care prevede că “Constituirea din angajaţi din aceaşi unitate este justificată de unitatea de interese a acestora. Numai această unitate de interese justifică înfiinţarea unui sindicat, pentru că, în caz contrar, sindicatul nu ar mai contribui la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale economice şi sociale ale membrilor lor, ci numai a unora dintre membrii lor”.

5. Stabilirea dreptului unui patron de a se afilia la mai multe patronate în funcţie de obiectul de activitate sau din punct de vedere teritorial pentru apărarea intereselor specifice

Eliminarea criteriului teritorial restrânge dreptul constituţional de asociere al patronilor pentru apărarea intereselor specifice.

6. Menţinerea procentului pentru organizaţiile sindicale pentru dobândirea reprezentativităţii la nivel sectorial de 7 % din totalul numărului de angajaţi, şi nu 5%, practic la jumătate faţă de patronate – 10%, care trebuie confirmat de ITM.

Subliniem faptul că, pentru sindicate nu există obligaţia confirmării numărului de angajaţi de către ITM şi în plus la calcularea procentului în cazul lor se ţine cont şi de angajaţii din sectorul bugetar şi al companiilor de stat;

7. Eliminarea posibilităţii organizării grevei pe durata de valabilitate a unui contract colectiv de muncă.

Se propune introducerea unei dispoziţii care prevede că:
conflictul colectiv de muncă poate fi declanşat„în cazul neacordării, în mod colectiv, pentru minim 10% dintre angajaţi/lucrători sau cel puţin 30 de angajaţi/lucrători, a unor drepturi individuale prevăzute de lege, de contractele colective de muncă aplicabile şi/sau de contractele individuale de muncă”.

Unul din rolurile contractului colectiv de muncă este asigurarea păcii sociale, or dacă greva se poate declanşa indiferent de existenţa sau nu a unui contract colectiv de muncă, interesul partenerilor sociali pentru încheierea acestora scade foarte mult.

 Prin această dispoziţie se crează o confuzie totală între conflictele de interese şi cele de drepturi.

Pentru nerespectarea unui contract, instanţa judecătorescă este singura în drept să stabilească întinderea nerespectării obligaţiilor şi măsurile reparatorii.

8. Respectarea principiului O.I.M. al negocierilor colective voluntare,  şi respectarea Convenţiei OIM nr. 98/1949 şi Convenţiei OIM  nr. 154/1981 privind promovarea negocierilor colective, prin asigurarea libertăţii de negociere colectivă partenerilor sociali;

9. Neluarea în considerare în stabilirea de obligații a specificului microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, fără creșterea birocrației în domeniul negocierilor colective, prin scăderea numărului de salariaţi de la 21 la 10, pentru unităţile în care este obligatorie negocierea contractelor colective de muncă (se încalcă principiul negocierilor voluntare);

10. Păstrarea instituţiei reprezentanţilor salariaţilor din unitate.

Prin modul în care se doreşte reglementarea instituţiei reprezentantului salariaţilor  practic aceasta este eliminată, doar sindicatul dintr-o unitate având dreptul de a negocia în numele salariaţilor.

Angajaţii sunt obligaţi să constituie/adere la un sindicat, dacă doresc să negocieze colectiv, cu încălcarea principiului constituţional al libertăţii de asociere.

Instituţia reprezentanţilor salariaţilor nu are doar rolul de a reprezenta salariaţii în cadrul negocierilor colective, ci are roluri multiple, din care amintim:

– în procesul de informare şi consultare a salariaţilor;

– în cazul transferului întreprinderii;

– privind informarea salariaţilor în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă

11. Nu se justifică reglementarea reprezentativităţii derivate în cazul sindicatelor (un sindicat nereprezentativ se afiliază la o federaţie reprezentativă şi devine reprezentativ sau la randul ei federaţia nereprezentativă este afiliată la o confederaţie reprezentativă şi devine reprezentativă).

Cu atât mai mult cu cât în proiect se prevede:

– reducerea de la 50% +1 din numărul total al angajaţilor unităţii la 35% a procentului pentru ca un sindicat să fie reprezentativ la nivel de unitate;

– reducerea de la 7% din efectivul angajaților din sectorul de activitate la 5% pentru o federaţie sindicală pentru a fi reprezentativă la nivel de sector de activitate.

CNIPMMR solicită Plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, acesta nerăspunzând nevoilor partenerilor sociali.

Mai mult, niciuna dintre organizaţiile patronale reprezentative la nivel naţional nu susţine modificarea actualei legislaţii privind dialogul social”.

Radicalismul dăunează grav artei și culturii „Lăsați-ne să organizăm în continuare evenimente în România!”

0

După mai multe luni în care teatrele și cinematografele au fost închise, iar zeci de evenimente anulate, un proiect de lege aflat în dezbaterea Parlamentului, prin care se urmărește, între altele, interzicerea sponsorizărilor de către companiile producătoare de tutun, creează noi probleme lumii culturale.

Artiști, scriitori, muzicieni, critici, jurnaliști și manageri culturali au cerut Parlamentului să respingă inițiativa, proiectul primind anul trecut raport negativ comun de la trei comisii ale Senatului. Comisia pentru cultură a Camerei Deputaților, care urmează să dezbată proiectul în această săptămână, a primit aceeași solicitare încă de astă toamnă, printr-o scrisoare deschisă semnată de peste 70 de personalități publice. Constantin Chiriac, Președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, Tudor Giurgiu, Președintele TIFF, Gigi Căciuleanu, cel mai important coregraf român, George Banu, membru de onoare al Academiei Române și profesor de studii teatrale la Sorbona, teatrologul și profesorul universitar Ludmila Patlanjoglu, muzicienii Horia Mihail, Gabriel Croitoru, Răzvan Popovici, actorii Rodica Mandache, Marius Manole, publiciștii Sever Voinescu, Magdalena Popa Buluc, Cristina Bazavan, scriitorii Florin Iaru, Marius Chivu, realizatorii Cătălin Ștefănescu, Silvia Ghiață sunt doar câțiva dintre semnatarii apelului către parlamentari. 

Lumea culturală face apel la rațiune! „Ne pronunțăm ferm împotriva unei asemenea restricții care va afecta major domeniul cultural și artistic și vă adresăm respectuos rugămintea să ne permiteți să organizăm în continuare festivaluri și evenimente culturale în România. Acestea au nevoie de susținere și promovare, mai ales în lipsa unei finanțări publice consecvente și consistente. Înlăturarea unui susținător financiar important precum industria tutunului va crea lipsuri și prejudicii pentru actele de cultură”, se arată în scrisoarea menționată.

Potrivit scrisorii semnate de peste 70 de personalități din domeniul cultural, sensul acestei restricții extreme este de neînțeles, cu atât mai mult cu cât sponsorizarea „cu scopul sau având ca efect direct ori indirect promovarea unui produs din tutun” este interzisă din anul 2004, prin Legea nr. 457.

„Sponsorizările oricăror companii sunt binevenite și bineprimite de către instituțiile care organizează festivaluri, spectacole, expoziții, concerte, recitaluri și alte manifestări artistice, mai ales în condițiile în care nu sunt foarte multe acele organizații/ companii care își permit să aloce bugete considerabile, an de an, pentru a da continuitate unor evenimente de masă și pentru a face vizibilă România în ochii opiniei publice internaționale. De cele mai multe ori, contribuția acestor companii face diferența nu numai în ceea ce privește organizarea evenimentelor și festivalurilor de anvergură, dar și în susținerea unor evenimente în localități mici, în zone defavorizate sau care nu ar prezenta interes pentru alți potențiali sponsori ori finanțatori”, se mai arată în documentul menționat.

În opinia semnatarilor, singurul rezultat ar aprobării inițiativei legislative în forma actuală poate fi „doar prejudicierea actului cultural și artistic din România”.

De mai bine de 20 de ani, companiile de tutun din România au susținut sau susțin Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Transilvania International Film Festival (TIFF), Festivalul International George Enescu, Festivalul SoNoRo, turnee de muzică clasică în orașele mici (Pianul călător, Duelul Viorilor, Orgile Transilvaniei), instituții teatrale (Teatrul Național București, Opera Română, Teatrul Masca), muzee (Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Țăranului Român), reviste de cultură (Luceafărul, Iocan), companii naționale (Gigi Căciuleanu Romania Dance Company), spectacole cu mari trupe de dans contemporan, piese de teatru, burse de spectacole, concerte, evenimente, centre culturale, publicații, proiecte editoriale, conferințe, programe educaționale, dar și organizații caritabile și programe sociale sau campanii  publice care nu s-ar mai putea derula dacă propunerea ar fi adoptată în forma actuală.

Alegerea celei mai mici oferte de gaze existente în prezent pe site-ul Autorității de Energie, poate aduce într-un sat economii cât aproape 3 pensii minime din România

0

Într-o analiză efectuată de Asociația Energia Inteligentă privind de impactul alegerii celei mai bune oferte de gaze de pe piață, comparativ cu ofertele furnizorilor actuali de gaze, se constată că economia cea mai mare s-ar obține în mediul rural unde aceasta poate să ajungă la echivalentul al 3 pensii minime din România.  

Ofertele prezentate în comparatorul de preț al ANRE situează 3 companii ca avâd cele mai bune prețuri la gazele naturale în acest moment: AIK Energy, Restar Energy și Energy Gas Provider, conform analizei AEI.

Au fost analizate care este diferența de preț între aceste 3 cele mai bune oferte și ofertele furnizorilor actuali pentru fiecare județ și sistem de distribuție din România.

Conform aceluiaș studiu cele mai mari economii la factura anuală de gaz se pot obține prin alegerea uneia dintre cele 3 cele mai bune oferte publicate pe site-ul Autorității, în județele Galați, Neamț și Tulcea.

Tabelul 1. Economii potențiale la factura anuală de gaz prin alegerea uneia dintre cele 3 cele mai bune oferte publicate pe site-ul Autorității

 Furnizor gaze in regim reglementat/Operator de distributieDiferența între oferta AIK și oferta furnizorului actualDiferența între oferta Restar Energy și oferta furnizorului actualDiferența între oferta Energy Gas Provider și oferta furnizorului actual
Judetelei/MWh%Economii medii estimate anual (lei)lei/MWh%Economii medii estimate anual (lei)lei/MWh%Economii medii estimate anual (lei) 
AG, BV, B, BZ, CL, CV, DB, DJ, GL, GJ, IL, IF, OT, PH, VL, VREngie /Distrigaz Sud Retele12.6810%254         8.187%164         7.586%152 
AB, AR, BC, BH, BN, BT, CS, CJ, HR, HD, IS, MM, MS, NT, SJ, SM, SB, SV, TM, VSE.ON / Delgaz Grid22.9217%458       18.4214%368       17.8213%356 
VSGaz Est Vaslui12.6810%254         8.186%164         7.586%152 
IFGaz Sud41.3926%828       36.8923%738       36.2923%726 
IF, CTMegacosntruct17.9413%359       13.4410%269       12.8410%257 
SJ, ARAmarad15.9712%319       11.478%229       10.878%217 
NTCordun Gaz59.4336%1,189       54.9334%1,099       54.3333%1,087 
GREuro Seven Industry39.9328%799       35.4325%709       34.8324%697 
AG, AR, BH, BZ, DB, GR, GJ, IL, IF, PH, TM, SV, TL, VLPremier Energy46.6929%934       42.1927%844       41.5926%832 
ISDesign Proiect28.2819%566       23.7816%476       23.1816%464 
BHDistrigaz Vest33.2223%664       28.7220%574       28.1219%562 
PHConi6.316%126         1.812%36         1.211%24 
Ab, BN, CJ, SJCPL CONCORDIA33.7723%675       29.2720%585       28.6719%573 
ISGaz Nord Est20.916%418       16.4012%328       15.8012%316 
AR, BH, SM, TMGaz Vest8.897%178         4.394%88         3.793%76 
ISGazmir Iasi2.552%51       (1.95)-2%(39)       (2.55)-2%(51) 
HRHarghita Gaz8.227%164         3.723%74         3.122%62 
IFPremier Energy Otopeni10.39%206         5.805%116         5.205%104 
TLPremier Energu Zimnicea49.6338%993       45.1335%903       44.5334%891 
IF, PHProgaz PD23.5717%471       19.0714%381       18.4714%369 
BHSalgaz33.5323%671       29.0320%581       28.4320%569 
TLTulcea Gaz22.2517%445       17.7514%355       17.1513%343 
GLVEGA 9382.1140%1,642       77.6137%1,552       77.0137%1,540 
AGTehnologica Radion40.8526%817       36.3523%727       35.7522%715 
MHMehedinti Gaz24.7319%495       20.2316%405       19.6315%393 
MMBERG43.427%868       38.9025%778       38.3024%766 
SVNord Gaz31.6924%634       27.1921%544       26.5920%532 
SVNova3.53%70       (1.00)-1%(20)       (1.60)-1%(32) 
NTMihoc Oil1.31%26       (3.20)-3%(64)       (3.80)-3%(76) 
TLMM Data11.429%228         6.926%138         6.325%126 
TLMacin Gaz28.9220%578       24.4217%488       23.8217%476 
GRInstant Construct11.89%236         7.306%146         6.705%134 
BV, CTOligopol25.1916%504       20.6913%414       20.0913%402 
         
             

Se constată că  există consumatori casnici de gaze care dacă ar accepta una dintre ofertele primelor trei cele mai bune oferte de preț ar putea obține prețuri mai mici cu până la 40% față de oferta furnizorului actual (oferta publicată pe site-ul ANRE și / sau pagina proprie de internet)” a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Asociația Energia Inteligentă reunește profesioniști din domeniul energiei electrice și gazelor naturale, care militează pentru un preț corect al gazelor naturale și pentru creșterea transparenței în piața de energie din România. Misiunea asociației este de a contribui la o mai bună informare a consumatorilor de gaze și de energie din țara noastră.

Economiile estimate care pot să fie obținute de către consumatorii casnici la nivelul unui an în situația alegerii uneia dintre cele mai bune oferte existente în present ar putea permite economii extimate de până la 1600 lei/an.

Angajatorii continuă angajările în ciuda pandemiei

0

Aproximativ 30% dintre companiile din România nu și-au schimbat planurile de recrutare stabilite la începutul anului nici după izbucnirea epidemiei de Covid-19, păstrând același număr de poziții noi pentru care vor face angajări în a doua parte a anului, arată datele unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs. Cele mai multe oferte de joburi planificate pentru următoarele două luni vor fi în vânzări și promovare online (47%), precum și în producție (33%), segmente care au o contribuție importantă la revenirea business-ului.

Impactul crizei Covid-19 s-a tradus, în perioada stării de urgență, în afaceri mai mici cu până la 25% pentru 27% dintre companiile participante la sondajul BestJobs, în timp ce 20% și-au înjumătățit practic veniturile. Totuși 23,3% dintre firmele chestionate au declarat că activitatea lor s-a desfășurat în mod normal în perioada stării de urgență, fără a fi redusă. Peste 40% dintre angajatori spun, însă, că și-au păstrat intactă echipa – nu au făcut concedieri (46,7%) și nici nu și-au trimis salariații în șomaj tehnic în această perioadă (40%), iar 23,3% chiar au făcut noi angajări.

După ce au trecut de faza de reacţie rapidă în gestionarea crizei sanitare, în care s-au concentrat prioritar asupra siguranţei angajaţilor şi a supravieţuirii afacerii, aproape jumătate (47%) dintre angajatori afirmă că și-au pregătit un plan de continuitate a business-ului, în timp ce 30% dintre firme nu s-au gândit la o mai bună funcţionare a activităţilor în noul context.

Astfel, 40% dintre companii intenționează să mute în mediul online o parte mai mare din activitate în următorul an, în timp ce alte firme iau în calcul extinderea și în alte sectoare ale economiei (13,3%), reducerea semnificativă a spațiilor de birouri (10%) sau chiar schimbarea obiectului de activitate (3,3%). În cazul a 33,4% dintre companii modelul de business nu va suferi schimbări majore.

După relaxarea măsurilor pentru prevenirea răspândirii coronavirusului și ieșirea din starea de urgență, 36,7% dintre angajatori spun că și-au chemat toți angajații la birou încă din luna mai. Studiul BestJobs arată că în cazul a 23,3% dintre firme activitatea a fost reluată gradual, în primă fază cu mai puțin de un sfert dintre salariați înapoi în birouri, iar alte 20% dintre firme au continuat să lucreze în regim remote. 

Când vine vorba despre măsurile luate pentru protejarea angajaţilor împotriva infectării cu virusul COVID-19, 83,3% dintre participanții la sondajul BestJobs oferă dezinfectanți angajaților, dar și măști (70%) și mănuși (43,3%), dezinfectează cu regularitate spațiile de lucru (76,7%), au achiziționat și  termometre pentru luarea temperaturii (26,7%) sau au rearanjat birourile pentru a mări distanța dintre angajați (33,3%). Tot pentru a asigura angajaților distanțarea socială la birou, unii angajatori au schimbat orarul de lucru pentru a evita orele de vârf (16,7%) sau au rearanjat turele pentru a nu se suprapune (13,3%).Sondajul a fost efectuat în perioada 1-15 iunie 2020, pe un eșantion de aproximativ 150 de companii mici și medii din România.