Eveniment Fonduri europene pentru IMM-uri în Prahova

0

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Patronatul IMM-urilor din Prahova, cu sprijinul BCR, a organizat la Ploiești evenimentul „Fonduri europene pentru IMM-uri 2021-2027”,  ediția a șaptea a programului „Invest in” de promovare a oportunităţilor de finanțare și dezvoltare la nivel regional ce vizează îmbunătățirea mediului de afaceri din regiunile României.

Au participat peste 350 de antreprenori, care au dezbătut principalele oportunități de finanțare și dezvoltare a mediului de afaceri la nivelul regiunii Sud Muntenia. Speakeri au fost: Florin Jianu – preşedinte CNIPMMR, Carmen Moraru – secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Emil Drăgănescu – subprefect Instituția Prefectului Județul Prahova, Tudone Dumitru – vicepreședintele Consiliului Județean Prahova, Aurelian Gogulescu – președintele Camerei de Comerț si Industrie Prahova, Gabriela Călin – director Direcția Autoritate de Management POR Sud Muntenia, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu – preşedintele de onoare al CNIPMMR, Oana Bâra – Head of Financing Programs BCR, Dumitru Nancu – director general al FNGCIMM, Constantin-George Brezoi – director executive al AIMMAIPE Ploiești, Florin Duma – președintele PIMM Prahova.

CNIPMMR anunță că „în cadrul dezbaterii s-au promovat și prezentat cele mai importante programe de finanțare dedicate IMM-urilor la nivel regional și național precum IMM Invest Plus, IMM Prod, Garant Construct, Start-up Nation, Programul de Microindustrializare, IMM Recover dar și alte proiecte pentru IMM-uri în domeniul digitalizării, transformării digitale, specializare inteligentă sau internationalizare”.

Florin Jianu

Florin Jianu, președintele CNIPMMR: „În acest an, FNGCIMM a acordat peste 50.000 garanții, marea majoritate venind din IMM Invest, program care s-a încheiat la sfârșitul lunii iunie, urmând ca săptămâna viitoare să înceapă un nou program intitulat IMM Invest Plus unde dobânzile vor fi subvenționate, iar creditele sunt consistente atât pentru investiții cât și pentru capital de lucru. În ceea ce privește programele naționale, am văzut la Start-up Nation că există în continuare cerere, motiv pentru care trebuie continuat și susținut printr-o comunicare publică adecvată deoarece acest program reprezintă poarta de intrare în economie a tinerilor antreprenori. 

În incheiere, menționez că acordul de parteneriat al României este deja acceptat de Comisia Europeană, lucrurile sunt pe un făgaș bun, profesionist, iar dorința noastră ar fi să înceapă deja call-urile din această iarnă, astfel încât să nu existe o perioadă în care să nu fie prezente în economie fondurile europene, atât de necesare și de utile, motiv pentru care așteptăm o simplificare și o abordare mai pro-implementatori, urmând în perioada următoare să venim cu propuneri concrete în acest sens.”

Foto: CNIPMMR 

Mecanisme economice sănătoase pentru diminuarea prețurilor lemnului de foc

0

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn subliniază, prin președintele ei, Cătălin Tobescu, că „nevoile industriei sunt nevoi ale societății. Nu trebuie să le punem în opoziție cu nevoile populației pentru că toată lumea va avea de pierdut. Există mecanisme economice sănătoase ce pot conduce la diminuarea prețurilor pentru lemnul de foc – disponibilizarea sustenabilă a unui volum mai mare de masă lemnoasă și investiții în eficiența energetică”.

Prolen face o analiză asupra pieței lemnului în condițiile actuale: 

Lemnul de foc și biomasa lemnoasă,
între soluții de avarie și strategii verzi, inteligente

Este cu siguranță o provocare să asigurăm securitatea energetică în sezonul rece pentru cele 3,5 milioane de gospodării care depind de lemn de foc, dar o soluție de avarie pe termen scurt nu trebuie să ne distragă atenția de la strategiile pe termen lung, cu impact mult mai profund asupra întregii societăți românești. 

Sprijinul anunțat de Guvern pentru subvenționarea prețului lemnului de foc cu 150 lei/mc poate fi o gură de aer pentru o mare parte din populația țării, dar este și o intervenție artificială în piața lemnului, în condițiile în care nu se adoptă și măsuri pentru creșterea disponibilității masei lemnoase cu proveniență legală în piață. Creșterea consumului de lemn de foc de către populație – stimulată de ieftiniri artificiale – conduce implicit la reducerea disponibilității pentru industrie. Ca atare, are potențialul de a conduce la dezechilibre majore, care afectează o industrie vitală pentru România. 

Mai mult, există mecanisme administrative care direcționează resursa de lemn de foc prioritar către comunitățile din zone bogate în păduri, lăsând foarte puțin lemn pe piața liberă, pentru a fi direcționat în zonele puternic deficitare în păduri. Acestea conduc la o explozie a prețului lemnului de foc pe piața liberă. Cu cât este mai puțin lemn de foc disponibil pe piața liberă, se dezechilibrează cererea și oferta iar prețul crește artificial, afectând direct și prețurile resursei cu care se aprovizionează industria lemnului.

Așa cum s-a văzut deja de la începutul acestui an, punerea în competiție și prioritizarea prin politici publice a consumatorilor casnici față de utilizările industriale ale resurselor conduce la deficit artificial de materie primă și costuri ridicate, balanța comercială se înclină spre importuri costisitoare, urmează reduceri ale capacităților de producție, șomaj, subdezvoltare. Discuția nu este doar teoretică – a se vedea reducerea activităților din județul Suceava ale unuia dintre cei mai mari procesatori de lemn din România. Argumentele sunt expuse în detaliu pe www.pro-lemn.ro.

Cum valorificăm potențialul verde al biomasei în România?

În primul rând, RNP Romsilva și UAT-urile pot scoate în mod legal și sustenabil mai mult lemn pe piață. Astfel oferta va echilibra cererea, iar prețurile finale pot fi ținute la un nivel acceptabil pentru populație. România exploatează legal aproximativ 18-20 milioane mc de lemn anual, dar posibilitatea totală, sustenabilă, stabilită prin amenajamente silvice, este de 25-26 milioane mc. Pentru aceasta, investițiile în sectorul forestier trebuie accelerate și trebuie eliminate blocajele administrative și birocratice care îngreunează accesul la resursa de lemn.

Energia bazată pe resursa de lemn – energie termică preponderent – reprezintă deja peste 60% din energia regenerabilă produsă în România, de peste cinci ori mai mult decât energia electrică produsă actual din surse eoliene și solare. Dar consumul de lemn de foc în gospodării este în acest moment extrem de ineficient, cu randamente energetice de aproximativ 30%, când știm că randamentele pot fi de peste 90% în cazul utilizării în cogenerare energie electrică și termică. 

Potențialul energetic al biomasei (forestieră, agricolă, deșeuri industriale și municipale) este evaluat, în strategia energetică a României recent relansată în dezbatere, la un total de 318.000 TJ/an sau 7,6 milioane TEP (tone echivalent petrol). Calculat în unități de măsură de energie electrică, acest potențial înseamnă peste 80.000 GWh, adică de aproximativ opt ori energia electrică a reactoarelor nucleare ale României.

Opțiunile strategice sunt pe masa discuțiilor, ce rămâne – la nivel de decidenți, industrie și alte segmente ale societății românești – este să alegem măsurile cele mai sustenabile, cu impact pozitiv și durabil într-un orizont mai larg. 

Pentru o industrie verde, inteligentă

Prin conferința Smart Green Industry (28-29 septembrie 2022) organizată de Asociația Industriei Lemnului – Prolemn și Camera de Comerț și Industrie a României dorim să deschidem noi linii de dialog pentru captarea și utilizarea potențialului verde al sectorului pădure – industrii bazate pe lemn. 

Am invitat reprezentanți de la vârful ministerelor de resort (Mediu, Agricultură, Economie, Energie, Fonduri Europene) să ia cuvântul în prima zi a conferinței pentru a prezenta viziunea și planurile pentru sector. În cea de-a doua zi vor avea loc workshopuri tematice la care vor participa și reprezentanți la nivelul conducerii tehnice a ministerelor.

În centrul dezbaterilor – o strategie de dezvoltare a industriei lemnului, de valorificare superioară a resursei de lemn din pădurile gestionate durabil ale României, de asigurare a securității energetice și de susținere a creșterii economice inteligente în raport cu obiectivele pe linie de combatere a schimbărilor climatice.

Autoritatea Vamală și companiile de tutun continuă să coopereze pentru combaterea contrabandei

0

 

Autoritatea Vamală Română și companiile JTI, BAT și PMI au reînnoit astăzi Protocoalele de Cooperare pentru combaterea comerțului ilegal cu țigarete. Conform documentelor, părțile semnatare vor conveni asupra celor mai eficiente modalități de cooperare cu scopul de a preveni și identifica încălcări ale legislației vamale și fiscale referitoare la traficul și comerțul ilicit cu țigarete și alte produse din tutun, precum și de a îmbunătăți reglementările legale în materie.

„Traficul ilicit cu țigarete și produse din tutun este un fenomen global, complex și constituie o amenințare permanentă pentru concurențialitatea pieței legale, interne și europene, de natură să afecteze substanțial bugetul de stat consolidat al fiecărui Stat Membru, interesele financiare ale Uniunii Europene și, în egală măsură, comerțul licit cu țigarete. Traficul ilicit cauzează pierderi financiare importante, care se datorează neachitării taxelor vamale, precum și a altor taxe, inclusiv taxa pe valoarea adăugată (TVA) și accize. Astăzi, Autoritatea Vamală Română și companiile de tutun JTI, BAT și PMI au reînnoit Protocoalele de colaborare semnate în 2014, fiind stabilit un cadru general pentru intensificarea eforturilor comune de a preveni și combate contrabanda cu produse din tutun, fabricarea, comerțul și distribuția ilegală a produselor din tutun contrafăcute, precum și pentru stabilirea modalităților de colaborare și a schimbului de informații și asistență. Experiența operativă ne-a arătat că traficul ilicit cu produse accizabile este un fenomen ce poate fi combătut eficient prin colaborare și parteneriat. Astfel, ultimele date ale companiei de cercetare Novel arată că piața neagră a țigaretelor a înregistrat în iulie un nou minim istoric, de 6,1%. Acest rezultat a fost obținut și datorită acțiunilor specifice desfășurate de Autoritatea Vamală Română, atât prin forțe proprii, cât și în strânsă colaborare cu alte autorități de aplicare a legii, precum și cu mediul de afaceri. În primele șapte luni ale anului 2022, echipele de supraveghere și control vamal de la nivel central, regional și local au confiscat un număr de 10,42 milioane de țigarete și peste 27 de tone de tutun de narghilea”, a declarat Bogdan Lari Mihei, Președintele Autorității Vamale Române.

„Documentul reînnoit astăzi reprezintă un cadru pentru continuarea programelor pe care le avem în derulare, precum și pentru viitoare proiecte comune. JTI a fost prima companie de tutun care a semnat un Protocol pentru combaterea contrabandei în anul 2005, mai întâi cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, apoi în anul 2008 cu Autoritatea Națională a Vămilor, respectiv în 2014 cu Direcția Generală a Vămilor. Peste 50 de câini special instruiți pentru depistarea drogurilor, produselor din tutun și a numerarului au fost donați de JTI în ultimii doisprezece ani Autorității Vamale. În 2013, am semnat un Protocol de Cooperare cu Poliția de Frontieră, reînnoit în anul 2018, iar în 2019  JTI a donat echipamente de ultimă generație necesare monitorizării frontierelor. De asemenea, din anul 2010 derulăm anual, în parteneriat cu autoritățile de aplicare a legii, campanii publice de informare a publicului despre efectele negative ale comerțului ilegal asupra societății și economiei. Campaniile publice au fost extinse în ultimii doi ani și în Republica Moldova. Vom continua să furnizăm autorităților partenere suport logistic, sprijin pentru echipele canine mobile specializate în depistarea tutunului, drogurilor și numerarului, precum și pregătire de specialitate în vederea identificării țigaretelor contrafăcute”, a declarat Armand Tănase, Public Affairs Manager, JTI Romania.

„Nivelul minim istoric al pieței negre de 6,1% înregistrat în luna august este un rezultat al eforturilor comune ale autorităților și industriei, iar principalul efect sunt contribuțiile mai mari la bugetul de stat. Pe fondul reducerii nivelului contrabandei, în anul 2021 BAT a fost pentru al doilea an consecutiv cel mai mare contribuabil la bugetul de stat cu circa 11 miliarde de lei plătiți sub formă de taxe și accize, o creștere de 10% față de anul precedent. Totuși, traficul ilicit continuă să reprezinte un risc serios la adresa dezvoltării economice și a siguranței comunităților. Pentru a veni în sprijinul autorităților, în anul 2017 am creat platforma StopContrabanda.ro, un punct unic de informare care centralizează date din întreaga țară privind evoluția capturilor de țigarete. Vom continua să susținem eforturile Autorității Vamale Române prin campanii de informare despre efectele severe ale contrabandei asupra comunităților și a siguranței consumatorilor și prin parteneriate solide cu toate autoritățile cu atribuții în domeniul combaterii traficului ilicit. Totodată, salutăm recentele modificări legislative aduse Codului Vamal în domeniul combaterii traficului ilicit de produse din tutun, o măsură necesară pentru susținerea eficientă a eforturilor autorităților în domeniu, precum și modificările recente ale Codului Fiscal, prin care a fost creat un calendar de creștere predictibilă a accizelor pentru toate categoriile de produse din tutun. Un nivel scăzut al pieței ilicite, un cadru fiscal predictibil și echilibrat și un mediu economic sustenabil reprezintă condiții esențiale pentru continuarea investițiilor noastre în economia românească”,  a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice pentru Europa Centrală și de Sud în cadrul BAT.

„Semnarea acestui Protocol arată încă o dată importanța colaborării între sectorul public și cel privat în combaterea traficului ilicit cu produse din tutun. Rezultatele acestei colaborări se pot vedea în minimul istoric de 6,1% înregistrat de România în ceea ce privește contrabanda cu țigarete. La acest succes au contribuit și politicile fiscale echilibrate ale statului român în domeniul produselor din tutun. Calendarul de creștere treptată și moderată a accizei la produsele din tutun, adoptat recent de către Guvern, susține lupta împotriva traficului ilicit, iar România trebuie să fie un promotor al acestor politici fiscale echilibrate la nivel european. Lupta împotriva comerțului ilicit reprezintă o prioritate pentru Philip Morris Internațional. O dovadă în acest sens este programul PMI IMPACT: în 2016 am alocat 100 de milioane de dolari acestei inițiative globale care sprijină proiecte care combat comerțul ilicit. Până în prezent, 48 de milioane de dolari au fost alocate pentru implementarea a 60 de proiecte în 30 de țări, inclusiv în România”, a declarat Dragoș Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.

Potrivit datelor colectate la nivel național de compania de cercetare Novel, piața neagră a țigaretelor a scăzut la un nou record istoric, la 6,1% în iulie comparativ cu 7,1% în luna mai. Procentul reprezintă cel mai mic nivel înregistrat din anul 2008, de la demararea cercetării comerțului ilegal cu produse din tutun. 

În 2021, companiile de tutun au virat la bugetul statului peste 19,85 miliarde lei, în creștere cu 13% față de 2020. 

Horváth: 3 din 4 companii se așteaptă la creșterea vânzărilor în 2022 și 2023, pe fondul creșterilor generale de prețuri

0
  • Deși sunt atenți la multiplele riscuri și crize suprapuse, majoritatea respondenților din studiul „CxO Priorities 2022” se așteaptau la creșterea vânzărilor în 2022 vs. 2021 (72%), respectiv în 2023 față de anul în curs (79%), datorită faptului că au reușit să transfere costurile ridicate în prețurile finale, achitate de consumatori.
  • În privința României, optimismul este și mai accentuat: 80% dintre companii așteaptă vânzări sporite în 2022, respectiv 93% au o așteptare similară pentru 2023.
  • Studiul Horváth a identificat 13 priorități strategice pentru executivii de top din 17 țări și 10 industrii, pe primele locuri aflându-se (1) transformarea digitală,  (2) securitatea cibernetică și (3) sustenabilitatea ecologică.
  • Din răspunsurile executivilor a reieșit că securizarea rezultatelor financiare este o preocupare majoră în această perioadă.

Trei din patru companii din lume se așteaptă să înregistreze vânzări în creștere, atât în 2022, cât și în 2023, relevă studiul „CxO Priorities 2022”, elaborat de compania de consultanță în management Horváth, cu experiență internațională de peste 40 de ani, prezentă din 2005 pe piața locală. Așteptarea se bazează pe faptul că aproape trei sferturi dintre companii au reușit să transfere costurile ridicate în prețurile finale ale produselor și serviciilor. În cazul României, optimismul depășește media rezultată din studiu, în condițiile în care 80% dintre companii estimează că vor avea vânzări sporite în 2022, respectiv 93% au o așteptare similară pentru 2023.

Securizarea rezultatelor financiare, în condițiile multiplelor riscuri economice și crize suprapuse, alături de răspunsul la amenințările de securitate cibernetică și concentrarea asupra proceselor de transformare digitală a business-urilor au reieșit drept principalele preocupări (key findings), în actuala perioadă, pe care le împărtășesc executivii de top din 17 țări, inclusiv 15 respondenți din România, potrivit studiului. 

Transformarea digitală este, pentru al treilea an consecutiv, o preocupare prioritară pentru managerii companiilor, în timp ce securitatea cibernetică intră pentru prima oară în topul preocupărilor.

La nivelul inițiativelor strategice, menite să asigure creștere pe termen mediu și lung, transformarea digitală se află, din nou, pe primul loc, urmată de obiective care țin de cybersecurity, iar locul al treilea este ocupat de orientarea business-ului către sustenabilitate ecologică.

În privința situației la zi (Course of Business), România împărtășește provocările altor state, dar cu anumite particularități. De exemplu, impactul invadării Ucrainei de către Rusia nu a afectat companiile românești în aceeași măsură precum pe cele din alte țări: pierderea accesului la piața rusă și închiderea fabricilor unor furnizori a afectat 25% dintre companiile care au participat la studiu, dar impactul a fost de numai 7% pentru companiile românești.

În schimb, în privința creșterii costurilor din ultimul an, media pentru toate industriile, rezultată din studiu, a fost de 15,2%, în timp ce creșterea a fost mai puternică (24%) pentru firmele românești. De asemenea, în timp ce 72,7% dintre companiile participante la studiu reușesc să-și transfere creșterile de costuri în prețurile percepute clienților finali, în România, doar 60,4% pot face acest lucru.

În ceea ce privește obiectivele strategice (Strategic Priorities) ale executivilor, topul celor din România diferă de cel agregat la nivelul celor 17 țări. Transformarea digitală coboară pe locul al doilea, iar securitatea cibernetică – pe al treilea, iar primul loc este luat de preocuparea pentru motivarea angajaților și noile modele de organizare a muncii. Astfel, obiective legate de noua organizare a muncii, necesarul de noi competențe în companie, modalități de muncă flexibile, bunăstarea angajaților, employer branding etc. sunt văzute drept priorități de prim rang pentru executivii români. 

Pe de altă parte, locul 3 între prioritățile rezultate la nivel global din studiul „CxO Priorities 2022” (orientarea business-ului pentru către sustenabilitate ecologică) coboară pe locul al șaselea între prioritățile managerilor de companii din România. La nivel internațional, 70% dintre companii și-au asumat un target clar de reducere a emisiilor de CO2, în timp ce numai 30% dintre firmele românești și-au stabilit obiective similare.

Kurt Weber

„Un studiu de amploarea ‘CxO 2022’ ne permite să facem o radiografie cât mai exactă a provocărilor care îi preocupă pe executivii de top și să surprindem soluțiile la care apelează pentru a parcurge această perioadă, complicată pe multiple planuri. Este un instrument util atât pentru noi, ca echipă specializată în consultanța de management la cel mai înalt nivel, cât și pentru clienții noștri și oricine dorește să anticipeze viitorul, măcar parțial, dincolo de numeroasele incertitudini care ne stau înainte. Cu ușoare diferențe, mediul de business din România împărtășește aceleași preocupări și își setează aceleași obiective strategice precum companiile din alte state, cu economii mai dezvoltate. Mă bucur să constat că, și pentru managerii români, transformarea digitală este văzută drept o prioritate de top, care va transforma companiile la nivel de eficiență, dar va contribui și la atingerea unor obiective legate de sustenabilitate”, consideră Kurt Weber, Managing Director Horváth România.

Banca Comercială Română implementează retragerea numerarului în euro de la bancomate

0

Banca Comercială Română introduce funcționalitatea de retragere a numerarului în euro de la bancomate. Retragerile vor fi disponibile începând din luna septembrie la aproximativ 100 de ATM-uri din întreaga țară, urmând ca, până la finele anului, peste 300 de aparate din rețeaua BCR să ofere această facilitate.

Facilitatea de retragere a numerarului în euro este disponibilă pentru posesorii de carduri de debit BCR persoane fizice la ATM-urile băncii amplasate atât în București, cât și în celelalte mari orașe. Schimbul valutar se va face la cursul de schimb al Băncii Naționale Române, la care se va adăuga comisionul de conversie valutară standard de 2%. Valoarea comisionului va fi afișată pe ecranul terminalului utilizat înainte de finalizarea tranzacției. 

Pentru clienții BCR care au carduri de debit în lei nu se va percepe un comision de retragere a numerarului, ci doar comisionul de conversie valutară standard.

ATM-urile BCR de la care se pot efectua operațiuni de retragere numerar în euro oferă posibilitatea de a retrage sume numai în multiplu de 50. Lista completă a tuturor echipamentelor la care se pot efectua aceste operațiuni bancare este disponibilă pe site-ul BCR.

Îl va reabilita Truss pe Keynes?

_________________

de Anatole Kaletsky (foto)
economist șef și co-președinte al Gavekal Dragonomics

    LONDRA – Regatul Unit are în sfârșit un nou prim-ministru, dar va îmbunătăți oare Liz Truss perspectivele sumbre pentru economia și viața politică britanică? Răspunsul convențional este nu. După cum spunea Shakespeare, „necazurile nu vin câte unul – spion singur –, vin în batalioane”. Iar acest lucru este cu siguranță adevărat pentru Marea Britanie de astăzi.

    Regatul Unit este blestemat cu cea mai mare inflație din G7, cea mai mare scădere a salariilor reale și cele mai mari deficite bugetare și comerciale. Înrăutățind lucrurile, pe deasupra batalionului de necazuri al Marii Britanii stă cocoțată și politica. Cei trei predecesori ai lui Truss au fost cei mai slabi primi miniștri din istoria modernă a Marii Britanii. Asta o spune publicul britanic: conform ultimului sondaj, David Cameron, Theresa May și Boris Johnson obțin toți recorduri postbelice pentru că au făcut „o treabă proastă ca prim-ministru”, fiecare lider conservator succesiv fiind evaluat mai prost decât precedentul.

    Liz Truss pare să se confrunte cu oprobriu similar. Judecând după campania ei pentru câștigarea conducerii partidului (și a postului de premier), ea va provoca mai multe conflicte cu Europa, va agrava confruntările cu China, va intensifica naționalismul scoțian și va sfida Statele Unite în privința relațiilor anglo-irlandeze. Și mai controversat, ea vrea să reducă taxele, să cheltuiască sume mari pe subvenții pentru energie, să mărească cheltuielile pentru apărare cu 1% din PIB, adăugând imediat încă 100 de miliarde de lire sterline (116 miliarde de dolari, sau 5% din PIB) la deficitul bugetar, în timp ce va da vina pe Banca Angliei pentru orice inflație rezultată.

    Mulți alți lideri occidentali apelează la politici neortodoxe, cum ar fi reducerile de taxe și subvențiile energetice, pentru a atenua durerea cauzată de războiul din Ucraina și de sancțiunile împotriva Rusiei. Dar Truss vrea să sfideze ortodoxia la o scară mult mai mare, la fel ca și Kwasi Kwarteng, prietena ei apropiată și viitorul cancelar al Fiscului. Kwarteng va fi primul ministru de finanțe al Marii Britanii care deține un doctorat în economie, iar specializarea lui Kwarteng în istorie economică, mai degrabă decât modelarea matematică sterilă care domină acum disciplina, îi va oferi încrederea intelectuală pentru a-i pune la colț pe oficialii Trezoreriei și BOE (Banca Angliei) ori de câte ori o va cere Truss.

    Conform gândirii economice convenționale, experimentul Truss-Kwarteng cu împrumuturi și cheltuieli va produce un dezastru. La urma urmei, dacă inflația este cauzată de „prea mulți bani care urmăresc prea puține bunuri”, ea va fi agravată prin adăugarea de reduceri de taxe și subvenții la puterea de cheltuire a consumatorilor și a întreprinderilor. Dar este de imaginat că răspunsul neortodox al lui Truss la stagflație ar putea funcționa

    Stagflația este cel mai mare mister din economie. Nimeni nu înțelege cu adevărat de ce o economie cu salarii reale în scădere și cerere slabă poate experimenta un proces inflaționist continuu, spre deosebire de o creștere unică a prețurilor cauzată de întreruperile aprovizionării, un război sau un embargo comercial. Vechea doctrină monetaristă conform căreia inflația este cauzată pur și simplu de băncile centrale care imprimă prea mulți bani a fost infirmată în mod convingător de experiență, mai întâi în Japonia din 1990 încoace, și apoi în întreaga lume din 2009. Și teoriile care atribuie inflația cheltuielilor guvernamentale sau împrumuturile au o bază și mai puțin empirică. De fapt, inflația poate avea multe cauze diferite, care variază foarte mult și depind de condițiile sociale, economice și tehnologice din diferite țări în momente diferite.

    Prin urmare, este posibil, deși puțin probabil, ca inflația să fie controlată prin combinația neortodoxă de politici promise de Truss: controlul și subvenționarea prețurilor la energie, reducerea salariilor reale prin ruperea grevelor și înăsprirea legislației anti-sindicale, determinarea BOE să înăsprească politica monetară, și apoi utilizarea reducerilor de taxe și a cheltuielilor publice pentru a sprijini afacerile și grupurile sociale favorizate din punct de vedere politic. De asemenea, este posibil, și poate mai probabil, ca o economie avansată precum Marea Britanie să poată funcționa cu o inflație substanțial mai mare decât ținta convențională de 2%. Și este foarte probabil ca deficitele publice mult mai mari să nu aibă efecte majore nici asupra inflației, nici asupra ratelor dobânzilor atunci când o presiune asupra salariilor reale menține consumul redus. 

    Dacă vreuna dintre aceste afirmații se dovedește a fi adevărată, atunci politicile neortodoxe ale lui Truss ar putea evita recesiunea profundă pe care aproape toată lumea din Marea Britanie o consideră acum inevitabilă – și fără a provoca un dezastru inflaționist. Președinții americani Ronald Reagan și Donald Trump au fost niște “desfrânați fiscal” care au ignorat sfaturile economice reducând impozitele și conducând deficite până acum de neconceput; totuși catastrofele prezise pe scară largă nu au urmat niciodată. Margaret Thatcher a fost și mai îndrăzneață în a sfida ortodoxia economică. În 1981, o celebră scrisoare către The Times a 364 de economiști de frunte i-a denunțat pe Thatcher și pe cancelarul ei, Geoffrey Howe, pentru că au dat peste cap economia keynesiană prin impunerea unei înăspriri fiscale sălbatice în mijlocul celei mai profunde recesiuni din istoria modernă a Marii Britanii. Deoarece această reducere uriașă a împrumuturilor a fost însoțită de o reducere la fel de mare a ratelor dobânzilor și de o depreciere cu 30% a lirei sterline, bugetul senzațional al lui Howe din 1981 s-a dovedit a fi punctul de jos al recesiunii din 1980-1981 și a inaugurat un deceniu de creștere record.

    Ar putea Kwarteng și Truss să realizeze acum ceva la fel de neașteptat, punând din nou pe picioare economia keynesiană? Vor extinde deficitele pentru a stimula creșterea în timp ce ratele dobânzilor mai mari și o monedă mai puternică țin inflația sub control?

    În calitate de economist profesionist, am fost instruit pentru a rezista ideii că o extindere uriașă a împrumuturilor publice ar putea fi modalitatea corectă de a face față inflației cu două cifre. Dar, ca analist de piață, împărtășesc preferința lui Kwarteng pentru istorie față de teorie și comportamentul uman față de modelele matematice. În anii 1980, instituția economică keynesiană a tratat-o cu superioritate și a ridiculizat-o pe Thatcher pentru că a experimentat o politică radical neortodoxă. Astăzi, instituția ortodoxă este „thatcher-ită” și keynesienii sunt radical heterodocși. Dacă extinderea fiscală a Marii Britanii funcționează mai mult sau mai puțin așa cum s-a intenționat, Truss va deveni primul prim-ministru conservator de succes de după Thatcher. Și Marea Britanie va fi din nou un model internațional de politică economică, de data aceasta prin reabilitarea doctrinei keynesiene conform căreia guvernele ar trebui să se împrumute cu îndrăzneală în recesiuni sau în perioade de creștere economică inadecvată.

    Această analiză keynesiană de bază este uneori exagerată în versiunile extreme ale teoriei monetare moderne, care uneori este parodiată ca „arborele magic de bani”. Luna trecută, m-am alăturat și eu, numind „basm” ideea că factorii de decizie din SUA vor putea reduce inflația fără a provoca o recesiune severă. Dar prețurile pieței pentru obligațiunile americane, acțiunile și dolarul sugerează că o anumită versiune a acestuia este credibilă pentru mulți investitori în activele americane. Dacă piețele cred acum că SUA deține un “arbore de bani magic”, poate că și Marea Britanie poate găsi unul. Acest lucru poate părea ridicol pentru economiștii profesioniști, dar noi ceilalți ar trebui să păstrăm mintea deschisă.

_________________

Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic
Drepturi de autor: ©Project Syndicate, 2022.
www.project-syndicate.org

Foto ©CAMBRIDGE JUDGE BUSINESS SCHOOL, flickr.com

Criza gazelor naturale va scădea temperatura din locuințe

0

 

Anunțul Rusiei potrivit căruia nu va fi reluată furnizarea de gaze naturale pe gazoductul Nordstream pune Europa în fața unei realități dure. Cu rezerve peste limitele așteptate pentru această perioadă, dar care nu sunt încă la capacitate maximă, există mai multe măsuri pe care politicienii și publicul larg vor trebui să le ia pentru a trece iarna. 

Rezervele de gazele naturale din România sunt estimate în prezent la 33 TWh, aflându-se la 75% din capacitate, potrivit ultimului set de date privind rezervele europene de gaze. Germania se află la 86%, Franța la 93%, Austria la 68%, Ungaria la 65%, Polonia se apropie de 99%, iar Cehia este la 83%. Modul în care Europa va întâmpina primăvara depinde de cât de aspră va fi iarna, de modul în care vom scădea consumul și de modul în care Uniunea Europeană va asigura o aprovizionare alternativă la gazul rusesc.  

O analiză a think tank-ului Bruegel evidențiază măsurile pe care UE ar trebui să le ia pentru a face față crizei de aprovizionare cu gaze. Țările europene ar trebui să înceapă prin recunoașterea faptului că pericolul de a nu avea suficientă energie pentru a satisface nevoile societății reprezintă cel mai mare risc sistemic pe termen scurt al Europei, atât din punct de vedere economic, cât și politic. Un acord între țările membre este de o importanță existențială pentru UE. Țările membre ar trebui să se angajeze să valorifice oferta de energie disponibilă, să descurajeze în mod activ cererea de energie, să nu devieze fluxurile energetice transfrontaliere și să compenseze consumatorii cei mai vulnerabili.

Specialiștii Bruegel consideră că toate țările trebuie să aducă în mod onest și imediat pe piața europeană a energiei toate elementele de flexibilitate disponibile pe partea ofertei. Ca exemplu, think tank-ul citează faptul că prelungirea duratei de viață a centralelor nucleare care urmau să se închidă anul acesta în Germania va avea un efect de calmare asupra piețelor de energie. De asemenea, zăcămintele de gaze din Olanda ar putea crește substanțial producția. Reducerea temporară a standardelor privind poluarea și timpul de lucru ar ajuta piețele să se reajusteze. UE trebuie să facă și unele compromisuri temporare în ceea ce privește măsurile sociale și de mediu.

Analiza menționează și că acordul privind achizițiile comune de gaze pe piețele internaționale va reduce riscul ca unitatea UE să fie subminată, deoarece țările membre concurează între ele pentru resursele limitate. Achizițiile comune promit să reducă costul financiar și politic al gazului și ar permite utilizarea cantităților de gaz la comun pentru a furniza energie consumatorilor cei mai grav afectați. Pentru a trece iarna, acest lucru nu este însă suficient. 

O analiză realizată de Agenția Internațională pentru Energie consideră că, pe lângă măsurile legate de aprovizionare, sunt necesare schimbări în comportamentul consumatorilor. Printre acestea, accelerarea înlocuirii boilerelor pe gaz cu pompe de căldură. Deși acest lucru va duce probabil la o creștere a consumului de energie electrică, această creștere va fi mai mică decât cantitatea totală de gaze naturale economisită. O altă măsură este încurajarea unei ajustări temporare a termostatului de către consumatori, estimându-se că temperatura medie în clădirile din UE este setată în prezent la peste 22 de grade Celsius. O scădere a temperaturii va economisi aproximativ 10 miliarde de metri cubi pentru fiecare grad, reducând în același timp facturile la energie. Bruegel îndeamnă țările să nu mai subvenționeze consumul direct și să treacă la subvenționarea reducerii consumului de energie. Reguli precum limite de viteză mai mici și reducerea temperaturilor minime în clădiri ar fi utile. 

Atât IEA, cât și Bruegel îndeamnă UE să accelereze implementarea de noi proiecte solare și eoliene. În pofida accentului pus în prezent pe combustibilii fosili, investițiile în tehnologiile energetice curate și în infrastructura asociată reprezintă o acțiune esențială pentru a scăpa de criza energetică și pentru a îndeplini obiectivele de decarbonizare ale UE. Pentru investitori, aceasta este o veste bună. La nivel mondial, se estimează că sectorul energiei regenerabile va depăși 2 trilioane de dolari până în 2025. Acest sector include investiții în producția de energie eoliană și solară, dar și în biomasă, azot, hidrocentrale, reciclare și produse și servicii cu emisii reduse de carbon. 

Companii precum Enphase (ENPH), activă în domeniul energiei solare, inclusiv pe piața europeană, Ormat Technologies (ORA), o afacere internațională în domeniul energiei geotermale și al energiei recuperate, Drax Group (DRX.L), o companie de producție de energie regenerabilă din Marea Britanie și RWE AG (RWE.DE), o companie care generează și furnizează energie electrică din surse regenerabile și convenționale în principal în Europa și Statele Unite, ar putea fi într-o poziție avantajoasă pentru a valorifica aceste evoluții viitoare. Pentru a ajuta investitorii să navigheze în sectorul energiei regenerabile, eToro a lansat un portofoliu inteligent numit „Future of Power”, care include companiile de mai sus, alături de alți lideri din acest sector.

Actuala criză energetică este o oportunitate pentru ca țările să investească în interconectarea rețelelor energetice din Europa, ceea ce va îmbunătăți rezistența la șocurile viitoare și va facilita o tranziție eficientă din punct de vedere al costurilor, consideră Bruegel. Specialiștii estimează că UE trebuie să dubleze ritmul de implementare a proiectelor de   energie eoliană și solară pentru a-și atinge obiectivele bazate pe limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius. 

Radu Puiu, XTB: Criza energetică din Europa se adâncește – scenarii posibile

0

 

  • Prețul de referință al gazelor naturale din Europa (Dutch Title Transfer Facility) a crescut cu circa 28%, ajungând la 274 euro pe megawatt oră.
  • Contractele futures ale prețului de referință al gazelor naturale au scăzut cu 2,5% miercuri, după ce s-au depreciat cu până la 13% marți.
  • Criza energetică face ca monedele europene să piardă teren în raport cu dolarul american, iar importurile din SUA să devină și mai scumpe, ducând la o presiune suplimentară a prețului, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România. 

Criza energetică din Europa se adâncește pe măsură ce Rusia limitează și mai mult exporturile de gaze naturale, forțând guvernele să cheltuiască miliarde pentru a proteja întreprinderile și consumatorii de facturile în creștere, în timp ce regiunea pare tot mai aproape de o recesiune.

Ceea ce în urmă cu doar câteva luni părea un scenariu puțin probabil, în prezent devine realitate. 

Rusia a oprit toate fluxurile de gaze naturale către Europa prin conducta Nord Stream 1, fapt ce a adăugat un nou factor de risc mixului deja aglomerat ce se răsfrânge asupra piețelor.

Prețul de referință al gazelor naturale din Europa (Dutch Title Transfer Facility) a crescut cu 28% luni dimineață, ajungând la 274 euro pe megawatt oră. 

Această dinamică a reprezentat o ajustare a prețului, fiind prima zi de tranzacționare după ce compania de energie din Rusia, Gazprom, a oprit fluxurile prin conducta vitală Nord Stream 1 pentru o perioadă nedeterminată, susținând că a găsit o scurgere de petrol într-o turbină. 

Contractele futures ale prețului de referință al gazelor naturale au scăzut cu 2,5% miercuri, după ce s-au depreciat cu până la 13% marți. 

Retragerea prețurilor reprezintă un moment de respiro pentru piață, stocurile mai mari de gaz din Europa contracarând riscurile de aprovizionare din Rusia. 

Totuși, intervalele de tranzacționare sunt încă foarte ample, fapt ce reflectă nivelul ridicat de incertitudine și volatilitate.

În acest context, anumite state sunt forțate să ia măsuri rapide, pregătindu-se pentru cheltuieli importante pentru a încerca să limiteze impactul asupra consumatorilor. 

Astfel, guvernul german a anunțat un pachet de ajutor de 65 de miliarde de euro pentru a ajuta gospodăriile și companiile să facă față accelerării inflației. 

Germania, cea mai mare economie a Europei, depinde în special de exporturile de gaze ale Rusiei pentru a-și alimenta casele și industria grea.

Împreună cu măsurile anterioare, inițiativa duce suma totală a pachetului de susținere guvernamental la 95 de miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 2,5% din PIB-ul Germaniei.

Anterior, Germania, care a încercat să reducă dependența puternică de gazul rusesc, s-a angajat să micșoreze taxa pe valoarea adăugată a gazelor naturale de la 19% la 7% până la sfârșitul lunii martie 2024.

De asemenea, statul a aprobat două pachete de ajutor pentru un total de 30 de miliarde de euro, pentru a-și ajuta cetățenii cu creșterea prețurilor la energie în acest an. 

Guvernul german va oferi tuturor contribuabililor o plată unică de 300 EUR pentru plata facturilor la energie.

Liz Truss, noua prim-ministră a Marii Britanii, se află sub o presiune enormă pentru a anunța mai mult ajutor pentru gospodării și afaceri, pe măsură ce facturile la energie cresc. 

Truss are în vedere un pachet de 100 de miliarde de lire sterline pentru a ajuta la temperarea efectului creșterii costului vieții, inclusiv sprijin pentru plata facturilor la energie, conform unui raport al The Sunday Times.

În România, guvernul a implementat o schemă de plafonare a facturilor la gaz și electricitate pentru gospodării și alți utilizatori, până la anumite niveluri de consum lunar, și de compensare a furnizorilor de energie pentru diferență. 

Schema va fi în vigoare până în martie 2023. Deși, inițial, se estima că schema s-ar ridica la costuri de 3 miliarde de euro, în prezent analiştii se așteaptă să depășească pragul de 10 miliarde de euro.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri cinci „măsuri imediate” pe care UE le-ar putea lua pentru a aborda criza energetică. Aceasta a afirmat că „Rusia manipulează piețele noastre de energie și ne confruntăm cu prețuri astronomice”.

Comisia va propune un plafon de preț pentru gazul rusesc, o țintă obligatorie pentru reducerea consumului de energie electrică la orele de vârf, un plafon asupra veniturilor companiilor care nu produc energie electrică cu gaze naturale, o „contribuție de solidaritate” din partea companiilor de combustibili fosili, care au înregistrat niveluri record de profit, și ajutoare pentru companiile de utilități care se confruntă cu probleme de lichiditate.

Președintele Comisiei a spus că UE „are în vedere” și stabilirea unui plafon de preț pentru importurile de gaze din alte țări.

Conform Reuters, un draft al propunerii Comisiei spune că plafonul de preț ar fi de 200 de euro pe megawatt oră, ceea ce înseamnă un preț la mai puțin de jumătate din valorile angro curente la energie din Germania. 

În acest scenariu, fermele eoliene și solare, centralele pe biomasă, centralele nucleare și generatoarele pe bază de cărbune vor fi dintre cei afectați.

Executivul UE dorește impunerea unei reduceri obligatorii cu 5% a consumului de energie electrică la orele de vârf. 

Acest lucru este ecoul unui plan anterior de economisire a gazelor, deși statele membre ale UE au decis că aceste măsuri de eficiență ar trebui să fie voluntare, ridicând semne de întrebare dacă va fi acceptată o țintă obligatorie.

Plafonul de preț ar urma să fie aplicat și veniturile excedentare recuperate după decontarea tranzacțiilor cu energie electrică, astfel încât măsura nu ar afecta direct prețurile de pe piața de energie electrică tranzacționată la bursă din Europa, se arată în proiectul, care s-ar putea modifica înainte de a fi publicat.

Comisia va prezenta în mod oficial propunerea marțea viitoare (13 septembrie), după ce miniștrii energiei din UE vor discuta opțiunile la un Consiliu Energetic de urgență care este programat mâine, 9 septembrie.

Rămâne de văzut cât de fructuoasă va fi discuția oficialilor europeni, având în vedere că statele au opinii diferite cu privire la cea mai eficientă modalitate de intervenție pe termen scurt. 

Astfel, Germania vrea plafonarea prețului energiei în câteva săptămâni. 

Polonia încearcă să limiteze prețurile la toate importurile de gaze naturale. 

Spania spune că blocul trebuie să se asigure că utilitățile au finanțare adecvată. 

Un element comun al discuțiilor va fi lichiditatea.

Anunțul privind extinderea perioadei de mentenanță a Nord Stream 1, de vinerea trecută, a venit la doar câteva ore după ce țările G7 au convenit să limiteze prețul la care Rusia își poate vinde petrolul, în încercarea de a limita veniturile pe care Kremlinul le folosește pentru a finanța războiul din Ucraina. 

Acest lucru a readus în centrul atenției ideea că Rusia intenționează să se folosească de dependența energetică a Europei, ca un levier în încercarea de a forța eliminarea anumitor sancțiuni impuse. 

Un aspect totuși pozitiv este faptul că stocurile de gaz din Europa sunt umplute în proporție de 82%, conform datelor Gas Infrastructure Europe, nivel care a depășit ținta de 80% pe care oficialii europeni au stabilit-o pentru a fi atinsă înainte de noiembrie.

Pe de altă parte, se au în vedere și măsuri care să îmbunătățească situația pe termen lung. 

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a vorbit despre o reformă pe termen mai lung a piețelor energetice, astfel încât prețurile să nu mai fie stabilite în funcție de ce formă de energie este cea mai scumpă.

Uniunea Europeană pregătește planuri de urgență pentru a limita prețurile la gaze sau pentru a separa prețurile la energie de costul în creștere al gazului, precum și reforme pe termen mai lung menite să se asigure că prețurile energiei electrice reflectă energia regenerabilă mai ieftină.

În sistemul energetic al UE, prețul angro al energiei electrice este stabilit de ultima centrală electrică necesară pentru a satisface cererea globală.

Parcurile eoliene, centralele nucleare, pe cărbune și gaz și toate celelalte generatoare licitează pe piața energiei, cele mai ieftine surse ajungând pe primul loc, urmate de surse mai scumpe, cum ar fi gazul. Instalațiile de gaze stabilesc adesea prețul în acest sistem.

Ideea este că, deoarece toți generatorii își vând puterea la același preț, cei mai ieftini generatori de surse regenerabile ajung să aibă o marjă de profit mai mare– un  stimulent pentru mai multe investiții în generația de energie regenerabilă de care Europa are nevoie, pentru a atinge obiectivele privind schimbările climatice.

Dar țări precum Spania au spus că sistemul este inechitabil, deoarece are ca rezultat vânzarea energiei regenerabile ieftine către consumatori la același preț cu energia mai costisitoare pe bază de combustibili fosili.

Pe lângă impactul direct al crizei energetice asupra consumatorilor, prin plata unor facturi mai ridicate la energie, există și efecte secundare, dar care au efecte importante asupra calității vieții.

Monedele europene pierd teren în raport cu dolarul american, ceea ce face ca importurile din SUA să devină și mai scumpe, ducând la o presiune suplimentară a prețului. Astfel, euro tocmai a atins un nou minim al ultimilor 20 de ani în raport cu dolarul, în timp ce lira sterlină a atins cel mai scăzut nivel în fața dolarului american din 1985.

În plus, randamentele obligațiunilor guvernamentale europene, care determină costurile de împrumut pentru guvernele naționale, au crescut pe măsură ce investitorii iau în considerare riscul unor volume mari de noi împrumuturi pentru a finanța răspunsurile la criză.

Conform Goldman Sachs, accesibilitatea energiei în Europa atinge un „punct de cotitură” care ar putea atinge vârful anul viitor, cheltuielile totale pentru facturile de pe continent fiind așteptate să se majoreze cu 2.000 de miliarde de euro față de anul trecut.

Potrivit Goldman Sachs, în 2023, o gospodărie europeană tipică poate cheltui până la 500 de euro lunar pe facturile la energie. 

Acest lucru ar reprezenta o creștere de peste trei ori față de costurile din 2021, când facturile medii la energie au ajuns la 160 de euro.

Acest scenariu este unul neutru, în care fluxurile de gaze rusești către Europa scad, dar nu sunt oprite definitiv. În cazul în care fluxurile rusești către Europa se reduc complet, facturile lunare la energie ar putea ajunge până la 600 de euro.

Unii analiști au sugerat că sprijinul financiar direcționat pentru gospodăriile cu venituri mici și pentru întreprinderile cel mai puternic afectate de creșterea prețurilor ar fi o opțiune mai bună decât o reformare pe repede înainte a pieței.

Există și opinii mai dure privind modul în care guvernele ar trebui să intervină pentru a obține cele mai solide efecte. 

Astfel, FMI (Fondul Monetar Internațional) consideră că guvernele nu pot preveni pierderea venitului național real rezultată din șocul raporturilor comerciale. 

Acestea ar trebui să permită ca creșterea totală a costurilor energiei să fie transferată către utilizatorii finali, pentru a încuraja economisirea energiei și renunțarea la combustibilii fosili. 

Politica ar trebui să treacă de la un sprijin cuprinzător, cum ar fi controlul prețurilor, la ajutor direcționat, cum ar fi ajutoare pentru gospodăriile cu venituri mai mici, care sunt cel mai vulnerabile în fața unor facturi mai mari la energie.

De ziua petrolistului, FPPG are un nou membru – Stratum Energy

0

De ziua petrolistului, sărbătorim un număr mai mare de petroliști în familia FPPG o dată cu aderarea celui mai nou membru al FPPG, Stratum Energy

 

Cu ocazia Zilei Petrolistului, FPPG are onoarea să mulțumească din nou zecilor de mii de oameni dedicați acestei industrii, cu al căror efort și responsabilitate încă se scrie povestea frumoasă a dezvoltării de hidrocarburi în România.

Federația Patronală Petrol și Gaze continuă să își consolideze poziția de reprezentant al sectorului petrol și gaze naturale prin primirea în rândurile membrilor săi a companiei Stratum Energy, companie de renume a domeniului upstream. Astfel, atât investitorii autohtoni, dar și cei străini, producătorii mici și mari, continuă să își regăsească vocea în raport cu autoritățile române prin activitatea FPPG.

„Federația Patronală Petrol și Gaze se face tot mai auzită și își întărește poziția în raport cu autoritățile prin reprezentarea unui număr tot mai mare de membri. Vocea noastră comună este esențială pentru industria de hidrocraburi și avem nevoie de aceasta mai cu seamă acum, când ne confruntăm cu numeroase crize suprapuse, provocări precum tranziția energetică, rolul gazului în mixul de combustibili din România și noile reglementări destinate pieței libere. Împreună cu încă una dintre cele mai respectate companii de pe piață românească de petrol și gaze și promovând același climat al cooperării, federația va susține cu fermitate măsurile propuse pentru redresarea economică, strâns legate de încurajarea producției interne de resurse naturale”, susține Cătălin Niță – Directorul Executiv al FPPG.

Sectorul energetic influențează întreaga societate internațională, iar în contextul generat de criza energetica europeana România își poate consolida poziția privilegiată de producător și exportator de gaze naturale. Dezvoltarea sectorului energetic poate fi atinsă numai printr-o legiferare care să stimuleze investițiile în explorarea și producția resurselor, prin diversificarea pieței de gaze naturale, creșterea competitivității și eficienței sectorului energetic, având totodată grijă să ofere cele mai bune condiții pentru consumatorii finali. Planul de acțiuni asumat de către federație, prin susținerea și implicarea activă a membrilor săi, vizează o mai bună corelare a politicilor publice cu necesitatea dezvoltării sectorului de petrol și gaze atât onshore, cât și offshore.   

Stratum Energy este o companie de explorare și producție cu sediul in SUA, fondată în anul 2005. Compania a început producția de gaze naturale, condensate și țiței, prin exploatarea câmpurilor petroliere din zona Poduri, blocul Moinești, susținând potențialul de dezvoltare a zonei. ”Gazul pe care continuăm să îl producem va ajuta țara să se apropie de obiectivul său privind independența energetică. Acest lucru este mai relevant decât oricând, având în vedere turbulențele actuale din Europa de Est și considerăm că munca pe care o depunem este esențială pentru creșterea stabilității în regiune. Suntem încântați că Stratum Energy poate să fie, pe lângă un contributor activ la securitatea energetică a României și un membru de bază al FPPG”, a declarat Zachary Ullah, COO al Stratum Energy Romania LLC.

 

 

Studiu Reveal Marketing Research și România Eficientă: Peste opt din zece români consideră importantă creșterea eficienței energetice a clădirilor

0

Creșterea fără precedent a prețurilor energiei electrice din ultima perioadă a adus în discuție necesitatea abordării unor soluții pe termen lung prin care să fie eficientizat consumul. Reveal Marketing Research a realizat pentru România Eficientă un studiu reprezentativ la nivel național în rândul locuitorilor din mediul urban, pentru a afla cum se raportează aceștia la creșterile prețurilor la energie și ce soluții văd ca fiind cele mai eficiente în reducerea consumului.

Peste opt din zece respondenți consideră că îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor este o inițiativă foarte importantă, care ajută pe termen lung la reducerea resurselor de energie utilizate. Spitalele (88%) și școlile (86%) sunt considerate principalele clădiri publice care trebuie să fie eficientizate energetic. De asemenea, pentru 67% dintre români, reducerea costurilor cu energia este cel mai popular avantaj al locuirii într-o casă eficientă energetic.

Costul energiei este un determinant puternic pentru eficientizarea consumului:

  • 92% dintre românii din mediul urban consideră prețul energiei electrice un aspect de care sunt preocupați în mare măsură.

Principalul motiv pentru economisirea de energie electrică este reducerea costurilor (66%). Acesta este considerat a fi și cel mai mare avantaj pentru măsurile de eficiență energetică (67%).

Combaterea risipei de energie are un impact atât la nivel individual, cât și asupra mediului înconjurător:

  • 81% dintre respondenți sunt de acord că risipa de energie contribuie la accelerarea schimbărilor climatice, iar 71% sunt preocupați în mare măsură de impactul consumului de energie asupra mediului.

În ceea ce privește aspectele vieții care sunt influențate de eficiența energetică, costurile cu utilitățile ocupă prima poziție (22%), urmate de confortul personal al indivizilor (19%) și de sănătatea personală (18%).

Rezultatele studiului pot fi accesate pe site-ul romania-eficienta.ro/raport-de-cercetare-perceptii-privind-eficienta-energetica.


Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online la comanda programului România Eficientă în perioada 07-10.06.2022 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban, utilizatori de internet. Mărimea eșantionului a fost de 806 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.5% la un nivel de încredere de 95%.