Clarificarea legislației fiscale, esențială pentru viitorul activităților de cercetare-dezvoltare în România

0

_________________

Opinie de Ana Petrescu-Mujdei, Senior Manager,
Mihaela Iacob, Senior Manager, Taxe Directe, și
Monica Țariuc, Director, Servicii Dedicate Angajatorilor Globali,
Deloitte România

Activitățile de cercetare-dezvoltare au avansat într-un ritm lent în România, cel puțin în ultimul deceniu, dar acesta ar putea fi accelerat în anii următori, având în vedere beneficiile dezvoltării unor proiecte de acest gen pentru economie și pentru întreaga societate – produse cu valoare adăugată mai mare, aport suplimentar la creșterea economică, locuri de muncă mai bine plătite și, implicit, o motivație suplimentară pentru specialiști să rămână în țară. Alocările bugetare pentru acest domeniu sunt limitate și, din acest considerent, este nevoie de o implicare mai amplă a mediului privat în astfel de activități, iar această perspectivă devine posibilă odată cu clarificarea legislației fiscale aplicabilă investițiilor în cercetare-dezvoltare. 

Potrivit Eurostat, în ultimii zece ani, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare în Uniunea Europeană au urcat cu 35%, la aproape 110 miliarde de euro, în timp ce în România avansul a fost de doar 3,4%, de la 353 de milioane de euro în 2011, până la 364 de milioane de euro în 2021. Ca procent din PIB, în UE alocările au crescut ușor, în perioada menționată, de la 0,72% până la 0,75% din PIB, dar în România au scăzut cu 0,12 puncte procentuale, la 0,15% din PIB în 2021. Cu acest procent, România rămâne pe ultimul loc în UE la acest capitol

Un alt indicator care trebuie luat în calcul în acest context este cel referitor la migrarea forței de muncă, în special a celei calificate. Un raport al Băncii Mondiale care analizează migrația în Europa în ultimele patru decenii indică faptul că aproape 40% din emigranții din România sunt absolvenți de studii superioare. 

Așadar, prin creșterea alocărilor bugetare pentru investiții în cercetare-dezvoltare s-ar putea obține atât creșterea competitivității economiei românești în regiune, cât și limitarea exodului de forță de muncă înalt calificată. 

Facilitățile fiscale existente, insuficient accesate

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a declarat, recent, în cadrul unui eveniment Deloitte, că mediul privat are, în prezent, o contribuție mai mare la dezvoltarea acestui domeniu decât fondurile publice și că are în plan măsuri care să stimuleze creșterea investițiilor private în cercetare-dezvoltare. Printre acestea se numără și clarificarea regimului fiscal aplicabil societăților care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare. 

În prezent, legislația românească prevede o serie de facilități fiscale pentru companiile care investesc în proiecte de acest gen, respectiv o deducere suplimentară de 50% a cheltuielilor efectuate pentru astfel de activități, aplicarea metodei de amortizare accelerată în cazul echipamentelor utilizate în aceste activități și scutirea de impozit pe venit pentru angajații implicați în cercetare-dezvoltare.

Ca urmare a aplicării acestor facilități, o companie poate obține o reducere a impozitului pe profit datorat statului de aproximativ 8% din valoarea proiectelor de cercetare-dezvoltare derulate. De asemenea, ținând cont că, în cadrul acestor proiecte, este nevoie de implicarea unui personal specializat, care are experiență semnificativă în domeniu, scutirea de impozit pe venit pentru acești angajați poate aduce un avantaj competitiv în piață cu privire la atragerea și menținerea pe termen lung a specialiștilor. 

Nu în ultimul rând, legislația prevede și scutirea completă de la plata impozitului pe profit pentru primii zece ani, pentru companiile care desfășoară exclusiv activități de cercetare-dezvoltare. Aceasta însă nu este operațională în prezent, întrucât intră sub incidența legislației privind ajutorul de stat și necesită aprobări suplimentare de la Comisia Europeană.

În plus, nici celelalte facilități fiscale nu sunt utilizate la adevăratul potențial de către companii, din cauza faptului că regulile de stabilire a eligibilității activităților de cercetare-dezvoltare, respectiv încadrarea lor în această categorie, nu sunt clare, motiv pentru care contribuabilii vizați evită să le aplice, de teama unui control ulterior în care autoritățile ar putea reclasifica activitățile respective în alte categorii, cu consecințe financiare semnificative pentru contribuabil.

Pentru o mai mare certitudine, în prezent, contribuabilii pot apela, teoretic, la un expert din cadrul Registrului experților în domenii de cercetare-dezvoltare (înființat în acest scop, potrivit legislației în vigoare), pentru a le certifica încadrarea activităților desfășurate în categoria celor de cercetare-dezvoltare. Totuși, în practică, acești experți sunt rareori solicitați, tocmai din cauza faptului că procedurile de certificare nu sunt clare și nu oferă contribuabilului garanția conformării. 

Schimbări benefice, anunțate de autorități

În această privință, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării lucrează, în prezent, la un ordin pentru simplificarea și clarificarea procedurilor necesare expertizării activităților de cercetare-dezvoltare. Printre altele, potrivit proiectului de ordin, apelarea la expertiză externă va fi opțională, după cum a declarat Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării în cadrul evenimentului Deloitte, iar contribuabilii vor putea aplica facilitățile fiscale fără a fi obligați să parcurgă această etapă, dacă pot realiza intern documentația care să demonstreze eligibilitatea activităților realizate. Totuși, în cazul în care derularea unei astfel de expertize se va simplifica, este de așteptat ca mulți contribuabili să apeleze la o astfel de procedură, pentru a obține o garanție suplimentară că pot aplica facilitățile fără să riște ca, peste câțiva ani, în cadrul unei inspecții fiscale, autoritățile să conteste aplicabilitatea și să impună sume suplimentare de plată. 

Aceste clarificări, alături de alte măsuri anunțate de ministrul de resort pentru stimularea activităților de cercetare-dezvoltare, cum ar fi adoptarea unei legislații specifice pentru startupurile inovatoare, au potențialul de a genera creșterea investițiilor în astfel de proiecte, cu scopul final de a crea bunăstare pe termen lung pentru întreaga societate. 

 

RIGC 2022: Soluțiile Europei pentru criza de securitate energetică și cea climatică, analizate la București

0

 

Peste 60 de experți de vârf din industrie și reprezentanți de seamă la nivel de guverne, instituții europene, autorități de reglementare în domeniul energiei se vor reuni la București, în perioada 21-22 septembrie, la cea de-a 5-a ediție a Romanian International Gas Conference (RIGC 2022), eveniment anual de referință organizat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG).

Ediția din acest an, ce se va desfășura sub tema „Bridge To The Future: From Versailles to Bucharest – Natural gas, the bridge between climate action and energy security”, este realizată sub Înaltul Patronaj al Ministerului Energiei și în parteneriat cu Asociația Internațională a Producătorilor de Petrol și Gaze (IOGP). Într-o perioadă plină de provocări de securitate energetică, generate atât de războiul din Ucraina, cât și de criza climatică, și înaintea unei ierni ce se anunță a fi dificilă din punctul de vedere al aprovizionării cu energie, experții vor căuta să ofere soluțiile ce oferă echilibrul potrivit între asigurarea securității aprovizionării cu energie și atingerea țintei ambițioase de emisii de carbon net-zero până în 2050.

În circumstanțele excepționale actuale, ediția din acest an se va concentra pe planul UE de a reduce dependența de importurile rusești de gaze naturale și ce ar putea însemna aceasta pentru sistemul energetic de astăzi și de mâine. Întrucât securitatea energetică și schimbările climatice sunt interdependente, experții de top invitați în calitate de vorbitori vor explora modalitățile în care gazele naturale pot contribui la reducerea emisiilor de carbon și la modernizarea sistemului energetic.

În special, panelurile vor acoperi noua arhitectură de securitate a UE, planul REPowerEU, diversificarea aprovizionării cu energie, producția internă de gaze naturale, rolul Mării Negre și provocările din regiune. De asemenea, vor fi analizate soluțiile energetice cu emisii reduse de carbon, care sunt din ce în ce mai necesare – indiferent dacă este vorba despre hidrogen, captarea și stocarea carbonului (CCS) sau alte opțiuni semnificative care vor juca un rol important în sistemul energetic de mâine.

La eveniment vor participa prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, ministrul Energiei, Virgil Popescu, precum și oficiali de la Comisia Europeană, reprezentanți din autorități de reglementare, experți din asociații și companii de top din industria românească și cea regională de petrol și gaze naturale. 

Unul dintre momentele principale va fi panelul ministerial care va reuni oficiali de înalt nivel din România, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia, Ucraina, Ungaria și Turcia. Aceștia vor avea un schimb de opinii legat de importurile de energie până în 2030, rolul regiunii Mării Negre și provocările cheie, strategiile energetice naționale și cooperarea regională. 

Totodată, în cadrul celor două zile de dezbateri din cadrul RIGC 2022, vor fi prezentate mai multe studii care radiografiază starea sectorului energetic, precum și principalele măsuri luate la nivel european pentru protejarea consumatorilor și recomandări pentru asigurarea securității energetice. 

Mai multe detalii despre RIGC 2022 aflați pe pagina evenimentului: rigc.ro, iar agenda completă cu speakerii prezenți și subiectele ce vor fi abordate poate fi consultată AICI.

https://youtu.be/WePFwpU2SQE

Dedeman, donație de cărți pentru școli din zone defavorizate

0

La împlinirea a 30 de ani de existență, compania cu capital 100% românesc Dedeman, lider naţional în retailul materialelor de construcţii şi al amenajărilor interioare, lansează proiectul „Fundație pentru Educație. Carte cu Carte, prin care dăruiește cărți unui număr de 30 de școli din zone vulnerabile și, totodată, transmite mesajul că „succesul companiei nu a fost întâmplător, iar preocuparea pentru formarea și instruirea angajaților a stat la baza dezvoltării acesteia”.

Dragoș Pavăl, președintele companiei Dedeman: „Educația permanentă, a noastră și a colegilor noștri, este fundația pe care a fost clădită evoluția companiei Dedeman în cei 30 de ani de activitate. Din păcate însă, nu toți copiii și tinerii au șanse egale la educație de calitate și la accederea către un viitor de succes. Prin inițiativa de bine Fundație pentru Educație. Carte cu Carte, năzuim să le insuflăm celor mici dragostea pentru lectură și să le oferim acces la cărți care să-i ajute să deprindă cunoștințele și abilitățile necesare pentru a fi pregătiți să dea piept cu provocările lumii de mâine.”

Proiectul este susținut de Editura Humanitas, SOS Satele Copiilor România, proiectul Merito și Asociația Culturală Cărțile pe Față.

Cărțile au fost achiziționate de compania Dedeman din librăriile Humanitas, fiind împărțite pe grupe de vârstă, clase de școală și domenii, alcătuind „Catalogul cărților de pus în ghiozdan”, cu peste 140 de titluri din lectura obligatorie din programele școlare, precum și enciclopedii, atlase cărți de memorialistică, eseistică, istorie, știință particularizată.

Donația este de 6.375 de cărți, de care vor beneficia peste 6.000 de copii din comunități defavorizate. O parte din școlile selectate în proiect sunt partenere ale SOS Satele Copiilor, situate în județele Bacău, Sibiu și Teleorman, unde vor ajunge cu ajutorul și implicarea specialiștilor SOS. Un pachet de peste 400 de cărți va fi donat Centrului de Zi SOS Hemeiuș din județul Bacău.

Sunt incluse și cinci școli Merito – proiect al Fundației Romanian Business Leaders de recunoaștere a excelenței în educație şi transformare a meseriei de profesor în România: școli din comunități vulnerabile din județele Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Dâmbovița, Mehedinți.

Au fost selectate și câteva școli din județele Bacău și Suceava, în care cărțile vor ajunge prin intermediul bibliotecii mobile BookTruck, deținute de Asociația Culturală Cărțile pe Față. Biblioteca mobilă va primi la rândul său circa 300 de cărți din partea Dedeman.

În contextul proiectului, la intrare în magazinul Dedeman Băneasa a fost amenajat un mic spațiu de lectură, unde copiii pot răsfoi cărți cât timp părinții sunt la cumpărături.

Competiție pentru companii inovatoare și start-up-uri

0

Competiția de sprijin în dezvoltare pentru companii inovatoare și start-up-uri BASF Innovation Hub 2022, organizată de BASF – cea mai mare companie chimică din lume, lider european în cercetare și dezvoltare, împreună cu AHK România – Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, a prelungit termenul limită de înscriere până pe 30 septembrie la mizul nopții. 

Concursul regional se desfășoară în 11 țări din Europa Centrală și de Sud-Est. Tema vizează soluții care contribuie direct sau indirect la pilonii Green Deal – energie curată, mobilitate inteligentă și agricultură durabilă (strategia Farm to Fork).

În etapa locală, juriul va alege cea mai bună idee din România, care va participa ulterior la finalele regionale BASF Innovation Hub, împreună cu soluțiile inovatoare din alte țări. Câștigătorul etapei locale va fi premiat cu 2.500 de euro brut; cea mai bună idee a etapei regionale va fi premiată cu 5.000 de euro brut.

Andreas Lier, Managing Director, BASF România, responsabil pentru regiunea Mării Negre și a Europei de Sud și Centrale : „Ne bucurăm să vedem cât de multe start-up-uri din Europa de Sud-Est și în special din România doresc să se alăture competiției noastre. Până acum, aproape 20 de companii inovatoare și start-up-uri din România  s-au înscris în competiție. Toate se concentrează pe energie curată și surse regenerabile, precum electricitatea și căldura generate de energia solară, eoliană, oceanică, hidroenergie, biomasă, resurse geotermale, biocombustibili și hidrogen derivat din resurse regenerabile. Este evident că Pactul Verde al UE și protecția mediului reprezintă un subiect care îi preocupă și îi inspiră pe tineri. Ei se gândesc în mod activ la soluții valoroase pentru o planetă durabilă. Datorită interesului ridicat, am decis să prelungim termenul limită de depunere a cererii de înscriere, astfel că folosim această ocazie pentru a invita start-up-urile care nu au reușit încă să se înscrie să-și depună ideile până pe 30 septembrie, la miezul nopții. Concursul se adresează companiilor inovatoare și echipelor de start-up-uri, care numără până la cinci membri și sunt deja înființate. Singura cerință este ca ideea prezentată să contribuie, direct sau indirect, la crearea de soluții pentru energie curată, fiabilă și accesibilă, pentru agricultură durabilă prin strategia “Fam to Fork” ori pentru o mobilitate inteligentă. Premiile destinate celor mai bune proiecte pot fi folosite în orice mod pe care companiile inovatoare și start-up-urile îl consideră vital pentru dezvoltarea ideii lor. Fie că este vorba despre o participare la un târg, despre finalizarea unui produs, testarea acestuia sau orice altă activitate de dezvoltare sau promovare, suntem acolo pentru a-i susține.”

Directorul general al AHK România, Sebastian Metz: „Pentru AHK România, anul aniversar 2022 se află sub semnul sustenabilității. În acest context, BASF Innovation Hub este o inițiativă binevenită și o oportunitate excelentă pentru start-up-uri de a se conecta cu o companie lider mondial, care se concentrează pe sustenabilitate și inovație și le oferă contextul potrivit pentru a-și duce ideile mai departe și pentru a-și dezvolta afacerea.”

Mai multe informații despre eveniment, cerințele și modul de înscriere sunt disponibile pe website-ul: http://www.join-innovationhub.com/

 

Educație pentru economia circulară

0

BCR și Asociația Ecoteca au organizat o masă rotundă având ca temă educația pentru economia circulară, o primă întâlnire dintr-o serie de evenimente intitulată „Investim în viitor”, care își propun „să dezbată subiectul sustenabilității, atât ca responsabilitate a întreprinderilor și a instituțiilor publice, cât și a consumatorilor, o necesitate universală pentru statele lumii, în contextul schimbărilor climatice și socio-economice”.

Au fost reprezentate la prima dezbatere BCR și Asociația Ecoteca, Ministerul Economiei, Universitatea din București, Academia de Studii Economice, Confederația Patronală Concordia, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), organizații neguvernamentale, companii economice etc.

Ioana Voinescu, coordonator taskforce ESG: „Ca promotor al politicilor verzi, BCR a adoptat practicile de business ESG, prin care ne dorim să aducem impact în domeniile mediu, social și de guvernanță în afaceri, în spiritul principiilor de economie circulară ce se conturează la nivel mondial. Ne dorim ca economia circulară să fie o realitate nu doar în practicile noastre de business, ci un stil de viață la nivel de societate. Dezvoltarea durabilă a țării pornește de aici, iar piața muncii este definită de competențele dezvoltate prin educație. Fiind un puternic susținător al educației, BCR și-a luat angajamentul de a facilita discuțiile între liderii de opinie relevanți, pentru a recomanda, împreună, acțiunile necesare integrării domeniului economiei circulare în spațiul academic, spre a servi mai departe viitorilor specialiști care vor pune bazele dezvoltării durabile la nivel de țară.” 

Raul Pop, directorul de programe al Asociației Ecoteca: „Este remarcabil că o instituție majoră din domeniul bancar inițiază o discuție despre economie circulară. Domeniul discutat este extrem de important și de mare impact. Toate părțile implicate, atât actorii publici, dar și cei privați trebuie să acționeze împreună pentru a putea transforma tranziția către o economie circulară într-o realitate. Economia circulară nu este un subiect rezervat doar specialiștilor de mediu, ci este un domeniu de interes general, iar educația este primul pas care necesită atenție și implicare.”

Discuția privind educație pentru o economie circulară „a urmărit o primă analiză a contextului local educațional și a modului în care acesta asigură cunoștințele necesare atât publicului larg, pentru un comportament civic responsabil față de mediu, cât și viitorilor specialiști care vor activa mai târziu în acest domeniu.

O primă necesitate a fost identificată în domeniul academic, cea de corelare cu piața muncii.  În România există programe de studii la nivel universitar și post-universitar care sunt conectate cu temele de mediu, însă în vederea tranziției spre o economie circulară, participanții au fost de acord că este nevoie de noi abordări curriculare și specializări care să asigure noi experți și angajați competenți în acest domeniu. Reprezentanții mediului privat au semnalat nevoia în creștere de personal specializat și și-au exprimat deschiderea spre o colaborare cu mediul universitar pentru a asigura pregătirea, dar mai ales spațiul practic necesar pentru noii specialiști. Profesorii au nevoie, la rândul lor, de un cadru de pregătire și de informații pe care să le cuprindă în predarea la clasă. Tot din perspectiva educațională, a fost menționată și nevoia de a oferi un cadru de pregătire jurnaliștilor, astfel încât aceștia să poată aduce informații din sfera economiei circulare către publicul larg.

Mediul preuniversitar necesită și el o atenție aparte. S-a discutat despre nevoia de a introduce în școli educația de mediu, inclusiv despre economie circulară, sub mai multe posibile forme: prin disciplina educației civice, a unei materii opționale, sau printr-o abordare transcuriculară. În acest fel,  va fi asigurată o înțelegere de bază tuturor ce îi va ajuta să fie responsabili cu mediul, în primul rând din punct de vedere civic. Acest tip de educație trebuie să ajungă la fiecare elev, indiferent dacă se află în mediul urban sau în cel rural.

În vederea atingerii acestor obiective, participanții au semnalat necesitatea unor strategii implementabile, urmate de planuri de acțiune concrete, care să fie puse în practică și monitorizate printr-o abordare intersectorială.

Participanții au subliniat și nevoia de a crea un standard de măsurare a impactului care să fie urmărit la nivel instituțional, de business, dar și non-guvernamental. Invitații au punctat nevoia de colaborare și de acțiune coordonată, dar și de propagare a informației despre economia circulară prin activități dedicate, iar ca soluție principală și-au exprimat interesul în participarea la viitoare platforme sau grupuri de lucru”.

Organizatorii anunță că „seria de evenimente BCR Investim în viitor va continua în luna noiembrie cu o masă rotundă pe tema investițiilor verzi pentru start-up-uri din perspectiva economiei circulare. Evenimentele vizează conturarea unor direcții de acțiune pentru diferite activități, practici de business și inițiative legislative cu scopul de a aduce schimbări reale în societate. Mesele rotunde Investim în viitor urmăresc să ofere un punct de pornire pentru măsuri ce pot fi luate de toți factorii decidenți, pentru a regândi modul în care societatea își desfășoară activitățile având în minte asigurarea unui viitor bun pentru generațiile următoare”.

Soluție pentru criza lemnului de foc

0

„Soluția pentru criza lemnului de foc nu este plafonarea prețurilor, ci deblocarea sectorului”, susține Asociația Industriei Lemnului – Prolemn. Pornind de la hotărârea Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor de plafonare a prețurilor lemnului de foc și ale altor produse din lemn folosite pentru încălzire, Prolemn explică de ce consideră că măsura „nu poate avea niciun efect: prețul lemnului se stabilește fie prin licitație, fie prin mecanisme de piață. Iar pentru că importurile României au crescut foarte mult, vorbim de o piață globală, care nu poate fi reglementată prin măsuri administrative locale.

În ce privește prețul lemnului de foc, RNP Romsilva a anunțat deja prețuri medii de 214 lei/m3, mult sub plafonul de 500 lei/m3 care se vehiculează pe surse. Plafonarea lor nu ar avea nici un efect. 

Piața peleților a fost mereu afectată de oferta redusă din producția locală față de o cerere în continuă creștere. Închiderea la începutul acestui an a capacităților de producție de la Rădăuți ale HS Timber au dezechilibrat-o și mai mult. Astfel, prețurile au crescut de la cca 1.000 lei/tonă acum doi ani la 2.200 lei/tonă anul trecut și au depășit în acest moment 3.700 lei/tonă la retaileri. Pentru că importurile de peleți veneau în principal din Rusia și Ucraina, acum trebuie să vină din SUA, ceea ce va escalada și mai mult aceste prețuri enorme.

Este o criză generalizată de resurse, complicată suplimentar de criza energetică care riscă să se acutizeze în sezonul rece.

Cauza acestei crize de resursă vine pur și simplu din lipsa masei lemnoase pe piață, pentru că lucrările de exploatare sunt blocate de măsuri administrative și birocratice în toate direcțiile. Dacă înțelegem și acceptăm acest fapt simplu, soluțiile concrete pe care Asociația Industriei Lemnului – Prolemn le propune autorităților urmează logic.

  1. RNP Romsilva a anunțat un volum recoltat foarte scăzut în acest an – 5,5 milioane m3 în primele 8 luni ale anului 2022, față de 10 milioane m3 în tot anul 2021. Cauza este rezervarea administrativă a 50% din resursa de masă lemnoasă a Regiei pentru exploatare în regim propriu. Soluția evidentă este scoaterea la licitație a unor volume mai mari de lemn pe picior, care să fie exploatate de alte companii din sector și să ofere resursă populației și industriei.
  2. Procedurile de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice, despre care AIL – Prolemn vorbește de doi ani de zile deja, blochează în acest moment minim 10-12% din pădurile țării în sensul că nu se pot face lucrări de exploatare. Soluția ar fi simplificarea acestor proceduri după modele aplicate cu succes în alte țări europene: cu păstrarea intactă a valorii de mediu a pădurilor respective, concomitent cu fructificarea funcțiilor de producție ale acestora. 
  3. Birocrația excesivă pentru micii proprietari de păduri împiedică în acest moment recoltarea lemnului de pe 800.000 ha fond forestier și 500.000 ha din afara fondului forestier. Anul trecut s-au recoltat doar 729.000 mc de pe aceste 1,3 mil ha, sub 4% din volumul total de lemn exploatat în România de pe aproape 20% din suprafața pădurilor. Soluția este adaptarea sistemului SUMAL 2.0 la prevederile în vigoare ale Codului Silvic, în sensul introducerii de proceduri diferențiate pentru recoltarea lemnului destinat consumului propriu al proprietarilor de pădure.

Nu putem depăși acest impas fără mobilizarea unui volum crescut de masă lemnoasă, care să țină la un nivel acceptabil prețul lemnului folosit pentru încălzire fără să amenințe industriile bazate pe lemn cu dispariția din cauza lipsei de resursă. Pădurile României au o creștere sănătoasă, de aproximativ 58 milioane m3 pe an, conform datelor Inventarului Forestier Național. Cu o recoltă de lemn sub 20 de milioane de m3 anual, populația va suferi de frig iar industriile bazate pe lemn vor fi condamnate”.

De la propagandă la gândire

0

Într-o conferință publică susținută la Alba Iulia (14 septembrie 2022) am răspuns la o întrebare, venită din rândul celor prezenți, privind efectele conflictului din Ucraina asupra democrației. Nu sunt dintre aceia care nu văd realitățile sau gândesc una și spun alta, încât am reiterat cu claritate idei exprimate anterior, de această dată poate mai direct. 

 În esență, a fost vorba de patru idei: 1. Conflictul din Ucraina nu se poate încheia decât printr-o înțelegere care să implice Rusia, SUA, Ucraina, Germania, Uniunea Europeană, China. Indiferent de cine „învinge”, nu va fi pace în Europa dacă nu se iau în seamă interesele de securitate ale fiecărei părți. Oricum, europenii vor fi cei care vor achita facturile de orice fel. 2. Ar trebui trase consecințe și din faptul că Ucraina este în granițe nefirești. După toate criteriile istorice și demografice, ea are de cedat teritorii vecinilor, în granițele cunoscute: României – Bucovina și județele, Ungariei – Transcarpatia, Poloniei – Galicia, Rusiei – Dombasul. 3. Nu au suport iluziile, căci, în Ucraina actuală, până la democrație este un drum. 4. România nu are ce căuta în acest conflict. Ea nu ar trebui să înfrunte vreo criză în plus, fie ea și energetică, din cauza conflictului.

         Repet oricând afirmațiile rostite, căci ele exprimă adevărul cel mai simplu cu putință. Altfel, lucrurile se țin mai departe într-o criză absurdă, la care sunt, totuși, alternative. Afirmațiile mele corespund adevărului istoric, dreptului internațional și intereselor generale – dincolo de propaganda de azi care,  poimâine, va fi socotită doar o eroare. 

Cum era de așteptat, după aceste afirmații, s-au convocat tot felul de inși și s-a făcut mobilizarea mediatică pentru a le contracara. Nu sunt mișcat. Niciunul nu a adus vreun argument factual împotriva a ceea ce am spus. Este doar adevăr în afirmațiile mele și mi-am făcut datoria profesională, civică și morală să-l rostesc. Ca de obicei, neputându-se contrazice cu argumente, se inventează  și se bat câmpii.

Unul spune că ar fi vorba de o abordare „iliberală”, apropiată de cea a domnilor Vladimir Putin și Viktor Orban. Susținere complet gratuită, un lamentabil clișeu! Nu știu ce susțin în subiect cei doi lideri și, mai mult decât probabil, nici nu au spus ce am spus eu. Mai mărturisesc că nu mă pronunț despre o persoană înainte de vedea ce a spus efectiv. Prea multe se bazează astăzi la noi pe „așa se zice”, pe „așa ni se cere să spunem”, pe „așa mi-este mai comod”! Nu mă pronunț niciodată doar pe presupuneri, iar personalizarea deciziilor de stat din propaganda actuală este de prost gust.

Am discutat cu ani în urmă, oficial, cu fiecare dintre liderii amintiți.  Nu m-am ocupat însă de ceea ce spun ei în fiecare subiect. Oricum, o părere care nu este cea a propagandei curente nu înseamnă că este a domnilor Vladimir Putin și Viktor Orban. Doar la minți înguste rău funcționează penibila regulă „ori spui cum se spune – ori ești cu acela”! Să sperăm că se mai poate gândi și cu propriul cap!

Observ însă că nici profesori universitari de la noi, care se consideră istorici sau politologi, nu pricep ce este „liberal” sau „illiberal”. Personal am o părere mai bună despre liberalism și, în definitiv, apăr libertățile intangibile ale persoanelor și „liberalismul reflexiv”. De altfel, în apărarea liberalismului am scris mai mult decât orice liberal de azi din România. În orice caz, cine nu împărtășește liberalismul care se practică nu este prin aceasta „iliberal” – decât dacă logica nu mai contează. Iar cu o logică șchioapă, nu ai cum să fii liberal!

Altul schimbă explicațiile curente, dându-și seama că ele nu stau în picioare, și susține că ar fi o analogie între Rusia actuală și Germania lui Hitler. Simple aiureli! Analogia, trebuie spus, a fost respinsă argumentat deja de istorici germani, de ieri și de azi. În lunile trecute, în strălucite cărți din Germania, analogia a fost infirmată din nou, explicit. Se pare că așa-ziși „specialiști” de la noi nu prea citesc. Sunt de părere că nu are rost ca, atunci când nu se cunosc lucrurile, să se lanseze falsuri spre a fi înghițite de români. Peste toate, analogia nici nu este argument de minte matură.

Unul spune că nu era normal ca la lansarea cărții mele Soarta democrației (Creator, Brașov, 2022)  să nu atac Rusia și Ungaria. Răspunsul meu este că un democrat care se respectă nu atacă, ci argumentează. 

 Eu sunt pentru a spune pe nume realităților. Numai că trebuie și analize, nu doar clișee. Ar fi bine să existe analize ale socialismului răsăritean, ale comunismului, ale autoritarismului, ale dictaturilor de astăzi. Dar dacă analize înseamnă examinări economice, sociologice, juridice, culturale serioase, cu epistemologie pusă la punct, atunci ne respectăm ca oameni și cetățeni spunând că ele sunt încă de elaborat. Fără laudă, confruntându-mă personal cu problema, am dat o analiză a prăbușirii socialismului răsăritean (Die kulturelle Wende, 2005, la solicitarea unor universități din afara țării), încât știu ce este în joc. Să facem, așadar, analize demne de încredere și apoi să vorbim oricât și despre oricine. În rest, ideea unui singur fel de democrație nu este democratică, iar democrația este parte a culturii.

Unii inși care se exprimă cu aplomb nu cunosc prevederile internaționale în materie de conflicte precum cel din Ucraina. Îmi dau seama că ei predau oportunisme ieftine, în vreme ce universitatea s-ar cuveni să însemne gândire. 

Se pot parcurge documentele internaționale – în toate se prevede explicit respectul suveranității naționale. Dar în acordurile din ultimele decenii se adaugă: suveranitate națională în condițiile securității celuilalt. Cum au arătat concludent autori germani și americani, se află în eroare cei care reduc discuția despre conflictul din Ucraina la dreptul internațional, fără a vedea rădăcinile istorice ale conflictului și obligația securității celuilalt. Iar scrierea istoriei nu ar trebui să coboare în propagandă curentă. O astfel de „istorie” nu este istorie. 

Unul confundă discuția cu o șuetă și spune că am fost ministru al guvernului care a semnat tratatul cu Ucraina de recunoaștere a frontierelor. Da, am fost. Am și elaborat proiectul restructurării Universității din Cernăuți pe limbile ucrainiană, română, germană, ebraică, având în vedere tradițiile extraordinare ale locului, și l-am discutat atunci în diferite capitale. Am și reprezentat autorități europene la lansarea programelor lor academice în Ucraina. 

Numai că sunt patru aspecte de considerat. România avea atunci ocazia să intre în Europa unită, care era obiectiv național. Premisa generală a fost stabilizarea frontierelor. Sunt însă și azi în vigoare tratate între țări europene care au stabilizat frontierele în scopul cooperării. Pe de altă parte, nu se știa atunci că Ucraina nu va respecta minoritățile și că va fi punctul de plecare al unui conflict fără noimă. În definitiv, ca să fim realiști până la capăt, chestiunea frontierelor s-a acutizat din momentul în care Ucraina a refuzat aplicarea acordurilor de la Minsk, care erau susținute și de europeni. Ucrainienii merită respectul, ca orice popor și ca toți oamenii, dar a forța lucrurile, falsificând propagandistic situații, mi se pare indecent.

Sunt uimit cât de puțin se citește. Ceea ce am spus eu a fost spus de mulți, chiar înaintea mea. Am și arătat la timp (se pot consulta articolele mele din arhivele ziarelor și revistelor în care public) că socotesc redările istoricilor francezi (de pildă, Gerard Challiand), ale celor germani (Andreas Wirsching, Carlo Massala, Josef Braml și alții) și realismul politic al școlilor de la Harvard și Chicago (cu Graham Allison, John Mearsheimer, Steven M.Walt etc.) ca fiind relatări integre a ceea ce s-a petrecut în Ucraina și a dus la conflictul actual. Ele sunt redări mai exacte și mai responsabile de soarta democrației și a securității internaționale.

O probă este și reflecția publicată cu câteva zile în urmă a școlii de analize internaționale din prestigioasa universitate Harvard (vezi Dani Rodrik, Steven M. Walt, How to Build a Better Order. Limiting Great Power Rivalry in an Anarchic World, în “Foreign Affairs”, septembrie-octombrie 2022),. Nu intru aici în detalii, căci ar fi nevoie de spațiu, dar este o reflecție bine ancorată în istorie, care propune o soluție sustenabilă juridic și echitabilă la cele două crize ale lumii actuale – criza ucrainiană și tot mai apropiata criză taiwaneză. Dacă cineva vrea soluționarea, crizele sunt de luat în serios. Strategia „lovește și nu-ți pasă” nu este una a unor oameni cu mintea la ei. Împărtășesc o soluție bazată pe examinare factuală și luciditate în abordarea relațiilor internaționale, la care, de altfel, m-am așteptat (vezi A. Marga, Ordinea viitoare a lumii, Niculescu, București, 2017). O soluție informată și cultivată, plină de răspundere!

  Democrația și atașamentul euroatlantic sunt achiziții prețioase, de importanță fundamentală ale istoriei recente a țării, la obținerea cărora am contribuit ca demnitar al statului român. Dar și ele ne obligă să luăm în considerare faptele, să gândim efectiv și responsabil realitățile și să refuzăm escamotarea lor sub o propagandă pentru naivi. Altfel, „angoasa în fața adevărului” nu aduce nimic bun.

Preluat de pe andreimarga.eu

Schimbările climatice ne privesc pe toți, iar instituțiile financiare trebuie să colaboreze îndeaproape cu industriile pentru a accelera acțiunile

0

 

  • Identificarea tendințelor poate ajuta instituțiile financiare să se pregătească mai bine pentru a sprijini fiecare industrie
  • Există numeroase provocări pentru finanțarea diverselor inițiative sectoriale, dar apar soluții
  • Serviciile financiare își îndreaptă privirile către COP27  și explorează  noi oportunități de finanțare

În cadrul summitului COP26, din noiembrie 2021, peste 450 de instituții financiare s-au angajat să alinieze un capital de 130 de miliarde de USD la obiectivele Acordului de la Paris, până în 2050. Acest lucru va necesita investiții de 32 de miliarde de USD într-o serie de sectoare și zone geografice, până în 2030 – peste costul finanțării „business as usual” pentru organizațiile în tranziție. Este clar că nicio organizație sau industrie nu poate rezolva singură problema: schimbările climatice sunt treaba tuturor, iar instituțiile financiare vor trebui să colaboreze îndeaproape cu o serie de industrii pentru a accelera acțiunile.

Înțelegerea detaliată a căilor de tranziție specifice fiecărui sector devine esențială pentru capacitatea industriei financiare de a transforma ambiția climatică în acțiuni climatice care să protejeze și să creeze valoare pentru societate, planetă și companii. Astfel, se pot identifica activitățile de tranziție actuale și viitoare ale clienților, precum și a cerințele de finanțare și a riscurile asociate care trebuie gestionate. Firmele financiare vor fi echipate pentru a sprijini companiile și proiectele într-un mod care să rezolve cele mai presante nevoi de decarbonizare ale acestora.

În perioada premergătoare COP26, EY a publicat un document în care a examinat posibilele căi de tranziție pentru trei sectoare economice cheie – transportul maritim, energiile regenerabile și vehiculele electrice – împreună cu unii dintre factorii asociați care vor permite instituțiilor financiare să le satisfacă nevoile. În preambulul apropiatei reuniuni COP27, explorăm căile de tranziție pentru alte trei sectoare economice cruciale: agricultura, bunurile de consum și tehnologia. 

Agricultura – Un sector care recunoaște nevoia de schimbare, dar se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește implementarea

Relația imuabilă dintre agricultură și natură face ca această industrie să fie foarte conștientă de necesitatea tranziției. Cu toate acestea, agricultura este o industrie extrem de variată și fragmentată,  cu o gestionare complexă și proprietarii  care se întind adesea pe mai multe generații. În plus, dependența de geografia și resursele locale, fac ca inițiativele de tranziție să fie variate, complexe și unice – la fel și cerințele sale de finanțare.

Context

Unele dintre cele mai notabile caracteristici ale industriei agricole sunt:

  • Activități fragmentate, la scară relativ mică, cu mari variații în ceea ce privește utilizarea terenurilor – arabil, pomicol, zootehnic, biocombustibili, energie regenerabilă etc.
  • Grad ridicat de implicare a guvernului prin inițiative politice, subvenții și tarife
  • Tulburări geopolitice, de la Brexit, la pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina
  • Control limitat asupra prețurilor inputurilor (din cauza factorilor globali) și a prețurilor de producție (din cauza puterii angrosiștilor și a supermarketurilor).

Tendințe actuale

Sectorul se confruntă cu mai multe tendințe majore, în timp ce încearcă să abordeze schimbările climatice și alte riscuri de mediu, inclusiv:

  • Creșterea angajamentului între guverne și organismele industriale, pe măsură ce fermierii și politicienii identifică strategii pentru a crește securitatea alimentară, protejând în același timp mediul înconjurător
  • Reglementarea tot mai extinsă a tehnicilor agricole și a inputurilor, cum ar fi îngrășămintele chimice
  • Creșterea presiunii din partea supermarketurilor și a altor părți din lanțul de aprovizionare, pentru a dezvolta produse mai ecologice, susținute de o mai mare diligență
  • Dorința tot mai mare a fermierilor de a vorbi cu o singură voce în ceea ce privește problemele de mediu, de a se coordona mai eficient și de a împărtăși informații și inovații în materie de durabilitate
  • Schimbări accelerate în alimentația consumatorilor, datorită unor alegeri precum veganismul și dorința de a avea o amprentă de carbon mai mică.

Inițiative de tranziție

  • Pentru a-și reduce emisiile și a limita alte riscuri de mediu, fermele trebuie, de obicei, să urmărească mai multe inițiative. Unele dintre cele mai frecvente sunt:
  • Reducerea amprentei ecologice a inputurilor, cum ar fi hrana pentru animale și îngrășămintele chimice
  • Combinarea culturilor arabile cu arbori și/sau alte plante. O astfel de combinație creează un ecosistem care sporește sustenabilitatea sistemului agricol
  • Îmbunătățirea conservării solului prin tehnici mai bune. În cele din urmă, acest lucru crește randamentul culturilor și permite utilizarea de mai puține îngrășăminte, evitând/reducând astfel emisiile de carbon
  • Vânzarea de credite de carbon unor terțe părți pentru a-și compensa emisiile. Acestea sunt create cel mai adesea prin practici agricole sau forestiere, deși aproape orice proiect care reduce, evită, distruge sau captează emisiile poate genera un credit
  • Modernizarea echipamentelor prin investiții în vehicule electrice sau în utilaje mai eficiente
  • Utilizarea tehnologiilor inteligente, cum ar fi automatizarea sau Internetul obiectelor (IoT), pentru a crește productivitatea și eficiența – de exemplu, prin îmbunătățirea prelevării de probe de sol sau a datelor meteorologice în timp real
  • Decarbonizarea livrărilor ulterioare în parteneriat cu clienții
  • Îmbunătățirea raportării clienților – de exemplu, prin utilizarea unor noi instrumente online pentru a capta, a aloca și a raporta datele privind emisiile.

Provocări și soluții de finanțare

Diversitatea inițiativelor de tranziție din agricultură creează o gamă largă de cerințe, provocări și soluții de finanțare.

Două domenii evidente de necesitate sunt finanțarea activelor pentru vehicule și utilaje noi și finanțarea proiectelor pentru investiții, precum producția de energie regenerabilă. Cu toate acestea, multe exploatații agricole funcționează la o scară mai mică decât marile corporații cu care instituțiile financiare sunt obișnuite să lucreze. Nici ofertele financiare convenționale pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) nu sunt, de obicei, adaptate agriculturii. Alte complicații pot include asigurarea sustenabilității clauzelor, obținerea de date fiabile de subscriere și evaluarea terenurilor și a altor garanții.

Deși există firme financiare cu expertiză agricolă, apare acum oportunitatea de a dezvolta produse și servicii axate pe agricultură. Astfel, instituțiile care au relații de-a lungul întregului lanț de aprovizionare ar putea să își folosească poziția ca platformă pentru unificarea standardelor, pentru a face finanțarea mai eficientă și mai accesibilă și pentru a îmbunătăți standardele de raportare „de la fermă la consumator”. Fermierii – în special micii fermieri – pot fi, de asemenea, instruiți pentru a crește randamentul culturilor și pentru a ajunge la practici adecvate de sustenabilitate.

Bunuri de larg consum – O industrie care se străduiește să se schimbe sub privirea atentă a unei noi categorii de clienți exigenți

Sectorul este dominat de firme multinaționale și de produse globale, dar jucătorii mai mici și variațiile locale sunt, de asemenea, importante. Brandingul este esențial, firmele fiind presate de consumatori să reducă emisiile și poluarea. Obiectivele de tranziție variază de la modernizarea fabricilor și a flotelor de distribuție, până la provocări mai complexe, cum ar fi dezvoltarea de noi forme ecologice inovatoare de ambalaje.

Context

Unele dintre cele mai notabile caracteristici ale industriei bunurilor de consum sunt:

  • Vulnerabilitatea la sentimentele consumatorilor, având în vedere posibilitatea de a fi rapid substituite și legătura puternică dintre opiniile personale și deciziile de cumpărare
  • Un amestec de produse standardizate, disponibile la nivel mondial și altele adaptate la cererea și preferințele locale
  • Marje de profit înguste, ceea ce înseamnă că realizarea unei scalări este crucială pentru aprovizionare, producție și distribuție
  • Importanța vitală a brandingului, ambalajul fiind un element crucial, alături de produsele în sine, prețul și disponibilitatea acestora.

Tendințe actuale

Sectorul se confruntă cu mai multe tendințe, pe măsură ce încearcă să abordeze schimbările climatice și alte riscuri de mediu, inclusiv:

  • Consumatorii din întreaga lume sunt din ce în ce mai dispuși să își modifice deciziile de cumpărare din cauza preocupărilor legate de mediu și a altor aspecte legate de durabilitate. Cu toate acestea, acest lucru variază foarte mult în funcție de generații, regiuni geografice și piețe locale
  • Așteptările tot mai mari ale publicului ca întreprinderile de bunuri de consum (și marii comercianți cu amănuntul) să preia inițiativa în ceea ce privește recunoașterea și abordarea proactivă a eșecurilor istorice în materie de mediu
  • Creșterea îngrijorării consumatorilor cu privire la poluarea cu plastic, care va face ca în curând ambalajele nereciclabile sau nebiodegradabile să devină inacceptabile. Cea mai mare provocare este reprezentată de plasticul flexibil, care este mai greu de reciclat decât alte categorii, din cauza straturilor sale multiple, a flexibilității și a nivelului ridicat de contaminare
  • Vulnerabilitatea crescândă la acuzațiile de „greenwashing”, cu riscurile de reputație și de branding aferente
  • Disponibilitatea tot mai mare a guvernelor și a organismelor publice de a reglementa ambalajele bunurilor de consum prin interdicții, taxe și alte stimulente.

Inițiative de tranziție

Unele dintre cele mai frecvente inițiative urmărite de companiile producătoare de bunuri de consum pentru a reduce riscurile de mediu sunt:

  • Îmbunătățirea amprentei de carbon a inputurilor, în parteneriat cu furnizorii, inclusiv a produselor de origine animală și vegetală, a produselor chimice și a materialelor sintetice
  • Îmbunătățirea eficienței și a profilului de mediu al proceselor de fabricație
  • Reducerea amprentei de carbon a livrărilor ulterioare către comercianții cu amănuntul în parteneriat cu distribuitorii
  • Asumarea unor angajamente de reducere a utilizării plasticului, de creștere a reutilizării și reciclării și de inovare în materie de ambalaje – de exemplu, prin utilizarea mai frecventă a materialelor biodegradabile.

Provocări și soluții de finanțare

Unele dintre cerințele de finanțare ale industriei sunt relativ simple, cum ar fi necesitatea de a finanța construcția sau închirierea de noi instalații de producție mai ecologice și mai eficiente.

Alte nevoi de finanțare sunt mai complexe, dar oferă instituțiilor financiare potențialul de a valorifica relațiile existente de-a lungul lanțului valoric – de exemplu, prin finanțarea și asigurarea unor soluții de transport mai ecologice în parteneriat cu furnizorii, distribuitorii și comercianții cu amănuntul.

Un al treilea domeniu – finanțarea tranziției ambalajelor pe o bază mai durabilă – este mult mai dificil. Acest lucru se datorează, în parte, naturii costisitoare și nedovedite a noilor tehnologii, cum ar fi reciclarea chimică și ambalajele bio-derivate. Acest lucru, împreună cu necesitatea de a respecta cerințele de reglementare locale, face dificilă alegerea unui domeniu pentru investiții pe scară largă.

Finanțarea ambalajelor inovatoare este, de asemenea, dificilă din cauza necesității de a dezvolta sisteme de reciclare în circuit închis și a importanței pe care o are disponibilitatea consumatorilor de a-și asuma responsabilitatea pentru eliminarea deșeurilor. Rezolvarea acestor provocări financiare va necesita probabil parteneriate complexe și inovatoare care să implice organizații non-profit, guverne, universități, consumatori, autorități de reglementare și concurenți.

Tehnologie – Cu buzunare adânci și o înclinație spre risc, mișcările îndrăznețe sunt caracteristice acestei industrii

Deși există provocări semnificative de depășit în industria de tehnologie, în special în ceea ce privește modul în care sunt răcite activele tehnologice, există soluții preconizate pentru aceste probleme (de exemplu, în ceea ce privește utilizarea, cum ar fi progresele în domeniul stocării datelor pentru a necesita mai puțină energie și, odată cu aceasta, mai puțină răcire, sau inovația în ceea ce privește abordările de răcire care utilizează metode naturale), iar industria tehnologică este relativ bine plasată pentru a executa astfel de planuri. Majoritatea subsectoarelor prezintă o mână de companii de top cu buzunare adânci și o cultură puternică a inovării. Unele obiective – cum ar fi o producție mai ecologică – sunt cunoscute și de alte industrii. Cu toate acestea, firmele de tehnologie urmăresc planuri de ultimă oră pentru a reduce emisiile, poluarea și cerințele energetice.

Context

Unele dintre cele mai notabile caracteristici ale industriei tehnologice globale sunt:

  • Fiecare subsector – comerțul cu amănuntul online, social media, căutare, cloud, fabricarea de dispozitive – este dominat de un număr mic de hiper-scalatori globali
  • Companii foarte lichide, finanțate prin marje puternice și fluxuri de numerar pozitive, cu buzunare adânci pentru investiții
  • Niveluri ridicate de investiții în cercetare și dezvoltare și o cultură puternică a inovării
  • Un rol crucial ca facilitator al inovației și al schimbării în alte industrii, inclusiv facilitarea tranziției globale.

Tendințe actuale

Sectorul se confruntă cu mai multe tendințe majore în încercarea de a aborda schimbările climatice și alte riscuri de mediu, printre care:

  • O nevoie tot mai mare de a echilibra inovarea continuă și rapidă cu o mai mare sustenabilitate și riscuri de mediu mai mici – de exemplu, atunci când se dezvoltă rețelele 5G și se construiesc rețele 6G
  • O presiune tot mai mare din partea consumatorilor și a altor părți interesate pentru a reduce amprenta de carbon a serverelor cloud și a altor activități cu consum mare de energie
  • Niveluri mai mari de intervenție guvernamentală într-o gamă largă de domenii, inclusiv în ceea ce privește acoperirea rețelei, confidențialitatea datelor, poluarea, antitrustul și știrile false.

Inițiative de tranziție

Firmele de tehnologie urmăresc inițiative de mediu într-o serie de domenii-cheie. Unele sunt foarte asemănătoare cu cele din alte industrii, dar altele sunt unice și mai orientate spre viitor:

  • Îmbunătățirea profilului de mediu și a eficienței instalațiilor de producție și a operațiunilor zilnice
  • Obligația ca principalele materii prime de fabricație, cum ar fi pământurile rare, să fie obținute în mod etic, reducând la minimum emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea mediului înconjurător
  • Îmbunătățirea ratei de reciclare a dispozitivelor vechi sau nedorite
  • Explorarea unor abordări inovatoare pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor de carbon ale centrelor de servere – cum ar fi amplasarea acestora în adâncul oceanului pentru a exploata răcirea naturală
  • Utilizarea progreselor de ultimă oră în domeniul chimiei pentru a reduce impactul asupra mediului al fabricării dispozitivelor.

Provocări și soluții de finanțare

Unele dintre cerințele de finanțare ale firmelor de tehnologie – cum ar fi finanțarea investițiilor în noi linii de producție și în alte infrastructuri operaționale – sunt relativ convenționale.

Alte cerințe, cum ar fi finanțarea cercetării și dezvoltării de ultimă oră, au caracteristici mai de nișă – de exemplu, este dificil să finanțezi cercetarea prin îndatorare. De asemenea, inovațiile pot ridica probleme de înțelegere pentru instituțiile financiare, ceea ce face mai dificilă identificarea și organizarea de finanțări adecvate. Pe de altă parte, multe companii tehnologice aleg să finanțeze aceste activități pe plan intern.

Un alt factor pe care instituțiile financiare trebuie să îl monitorizeze este posibilitatea ca anumite elemente ale industriei de tehnologie să fie vulnerabile la fluctuațiile de opinie și la prejudicii de reputație, dacă sunt percepute ca fiind necorespunzătoare pentru consumatori – așa cum s-a văzut în cazul prăbușirii recente a unor afaceri cu criptomonede.

Cristian Carstoiu, EY Romania

Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanță, EY România: „Având în vedere presiunea economică în creștere, coroborată cu așteptările acționarilor și ale consumatorilor pentru o strategie sustenabilă, multe firme de tehnologie se lansează în proiecte îndrăznețe, care ar putea stabili normele pentru viitor. Reproiectarea de la zero a planurilor de fabricație a operațiunilor zilnice, aprovizionarea etică cu materii prime, răcirea naturală  -utilizarea apei din adâncurile oceanului – sau îmbunătățirea reciclării propriilor instrumente sunt câteva dintre inițiativele de mediu care sunt luate, însă finanțarea acestora este o problemă cu care mulți alții, jucători mai mici din domeniul tehnologiei, trebuie să se confrunte. Cea mai recentă analiză a EY Future Consumer Index relevă diferențe între abordarea adoptată de piețe precum SUA, Australia sau Scandinavia, cu decizii extrem de localizate, bazate pe reglementări, accesul la finanțare și preferințele consumatorilor.”

Concluzie

Aceste analize sunt instantanee simplificate. Realitatea este mult mai complexă, iar căile de tranziție vor evolua continuu, ca răspuns la condițiile în schimbare și la opiniile părților interesate. De exemplu, cel mai recent EY Future Consumer Index arată că tipul de consumatori „planeta întâi” câștigă teren, chiar dacă creșterea prețurilor la alimente și energie înseamnă că accesibilitatea rămâne principala prioritate a consumatorilor pe piețe precum Scandinavia, Australia și SUA. Indicele relevă, de asemenea, decalaje semnificative între intențiile și acțiunile consumatorilor în materie de sustenabilitate.

Devine esențial ca instituțiile financiare care urmăresc să își îndeplinească angajamentele de zero net să fie curioase în ceea ce privește știința mediului, să înțeleagă circumstanțele și provocările din diferite sectoare și să aplice aceste cunoștințe și această perspectivă în strategia și operațiunile lor. 

Normele de aplicare a telemedicinei au fost aprobate: Ce noutăți aduc

0

_________________

Ruxandra Târlescu,
Partener PwC România

 

Telemedicina a fost în contextul pandemiei COVID-19 și a lockdownului una dintre soluțiile care limitau răspândirea virusului și, în același timp, ajutau sistemul de sănătate să gestioneze creșterea cererii pentru consultații uzuale. Astfel, rețelele private de sănătate, dar și unități de stat au pus la dispoziția pacienților platforme pentru consultații virtuale, multe fiind încă active.

După aproape doi ani de la elaborarea cadrului legal general aplicabil telemedicinei, au fost aprobate prin hotărâre de guvern normele metodologice care reglementează acordarea de servicii medicale la distanță pentru peste 50 de specialități medicale, principalul scop fiind prevenția. Totuși, prin intermediul serviciului de telemedicină, doi sau mai mulți medici specialiști pot forma de la distanță grupuri multi-disciplinare de analiză, interpretare și diagnosticare a pacienților cu boli rare sau cazuri de boală cronică.

Se creează astfel bazele legislative pentru favorizarea investițiilor în platforme de telemedicină și creșterea accesului la servicii medicale. Un studiu PwC pentru Comisia Europeană din 2018 constata că telemedicina este în general percepută și apreciată ca fiind rentabilă în 73,3% din cazurile abordate de literatura de specialitate: prin reducerea costurilor cu consultațiile, de călătorie sau timp și crește calitatea vieții pacienților.

Printre specialitățile medicale incluse în document se numără anatomie patologică, alergologie, imunologie clinică, boli infecțioase, cardiologie, chirurgie, diabet, hematologie, oncologie, oftalmologie sau neurologie.

Actul medical furnizat prin telemedicină trebuie să respecte toate drepturile şi obligaţiile pe care le implică orice act medical, iar pacientul poate să refuze interacțiunea prin telemedicină. Serviciile acordate prin telemedicină sunt:

  • serviciile de teleconsultaţie care constau în stabilirea diagnosticului, monitorizarea preventivă a stării de sănătate, interpretarea rezultatelor investigaţiilor medicale, stabilirea conduitei terapeutice, precum şi indicarea unor metode de prevenţie a bolilor şi accidentelor;
  • serviciile de teleexpertiză, care constau în schimbul de opinii medicale la distanţă între mai mulţi medici inter- sau intradisciplinar, în scopul confirmării unui diagnostic pe baza datelor din documentele medicale ale pacientului, precum şi a stabilirii conduitei terapeutice a pacientului;
  • serviciile de teleasistenţă, care constau în integrarea în timp real a unor date sau a unor opinii ale unor profesionişti din domeniul sănătăţii de la distanţă în scopul efectuării unor proceduri medicale, precum şi în ajutorul oferit de un medic unui alt practician, aflat la distanţă, care efectuează un act medical/chirurgical;
  • serviciile de teleradiologie, care constau în transmiterea electronică a imaginilor radiologice şi interpretarea imaginilor radiologice prevăzute de către specialiştii în radiologieimagistică medicală în vederea stabilirii unui diagnostic;
  • serviciile de telepatologie, care constau în interpretarea datelor şi imaginilor microscopice de către specialiştii anatomopatologi şi stabilirea unui diagnostic;
  • serviciile de telemonitorizare, care constau în supravegherea stării de sănătate a pacienţilor cu afecţiuni, interpretarea de la distanţă a datelor medicale despre pacient, precum şi ajustarea conduitei terapeutice şi a regimului de viaţă şi igieno-dietetic, referitoare la îngrijirea pacientului.

Principala provocare care vine odată cu telemedicina ține de realizarea unor platforme de comunicare sigure, care să asigure confidențialitatea și securitatea informațiilor legate de starea de sănătate a pacienților pe tot parcursul procedurilor de colectare, prelucrare, utilizare şi stocare a datelor personale şi să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale referitoare la protecţia vieţii private şi a datelor personale, a datelor medicale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

De asemenea, asigurarea calității serviciilor medicale furnizate prin telemedicină este responsabilitatea unităților sanitare care furnizează serviciul medical respectiv, care vor fi verificate de către structurile de control al calității serviciilor de sănătate din cadrul Ministerului Sănătății și al direcțiilor de sănătate publică, conform hotărârii.

Deloitte, desemnată firma de consultanță fiscală a anului 2022 în România de către International Tax Review

0

 

Deloitte a fost desemnată firma de consultanță fiscală a anului în România, în cadrul ediției din 2022 a Premiilor pentru Fiscalitate acordate de prestigioasa publicație de specialitate International Tax Review (ITR). De asemenea, Deloitte a primit recunoașterea ITR în România pentru consultanță acordată în dispute fiscale. În total, Deloitte a câștigat 32 de premii, inclusiv firma de consultanță fiscală a anului în Europa Centrală și de Est (ECE) și Europa, Orientul Mijlociu și Africa (EMEA), premiul pentru inovație în domeniul fiscal, cel mai bun furnizor de soluții fiscale bazate pe tehnologie și premiul pentru cel mai bun furnizor de servicii de conformare și de raportare fiscală pentru regiunea EMEA. Premiile se acordă pe baza analizelor efectuate de jurnaliștii ITR, care pun accent, în principal, pe complexitatea proiectelor derulate în ultimele 12 luni, amploarea lor, impactul asupra clienților și gradul de inovație pe care îl prezintă.

Vlad Boeriu, Partener Servicii Fiscale,
Deloitte Romania

„Deloitte obține distincția firma de consultanță fiscală a anului în România în primul an în care ITR analizează activitatea din țara noastră la nivel național, nu ca parte a Europei Centrale și de Est, ca în anii anteriori. Această recunoaștere, alături de cea obținută de echipa din România pentru consultanță acordată în dispute fiscale, ne onorează pentru că reprezintă confirmarea profesionalismului și a implicării de care dau dovadă colegii noștri în fiecare proiect local sau transnațional. În plus, trebuie să subliniez și contribuția noastră la desemnarea Deloitte drept firma de consultanță fiscală a anului în regiune pentru al patrulea an consecutiv. Abordarea multidisciplinară ne-a ajutat să oferim clienților soluții integrate la problemele tot mai complexe cu care se confruntă, într-un climat economic dominat de incertitudini, motiv pentru care le mulțumesc colegilor și îi încurajez să rămână cel puțin la fel de dedicați și să contribuie astfel la noi reușite de acest gen”, a declarat Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.

Totodată, experții Deloitte România în servicii fiscale și juridice sunt menționați și anul acesta printre cei mai apreciați profesioniști în domeniu din întreaga lume în ghidul World Tax 2023 realizat anual de ITR. Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, este considerat unul dintre cei mai apreciați profesioniști în taxe indirecte (Highly regarded in Indirect Tax). De asemenea, el este menționat, alături de Dan Bădin, Partener, Ciprian Gavriliu, Partener, și Mihnea Galgoțiu-Săraru, Partener la Reff & Asociații | Deloitte Legal, printre cei mai apreciați profesioniști în dispute fiscale (Highly regarded in Tax Controversy). În același timp, Alexandra Smedoiu, Partener, este menționată la categoriile General Corporate Tax și Real estate tax, iar Raluca Bontaș, Partener Global Employer Services, este inclusă în ghidul Women in Tax 2023, dedicat celor mai apreciate femei din domeniul fiscalității (Highly regarded Women in Tax).

Deloitte este unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii fiscale din România, oferind clienților un spectru larg de servicii integrate, care acoperă impozitare pe profit și pe venit, impozitare indirectă, servicii vamale, servicii dedicate angajatorilor globali, servicii în domeniul prețurilor de transfer și soluții de procese de business, prin intermediul a 180 de profesioniști.

Echipa de experți fiscali a Deloitte România oferă, pe lângă serviciile tradiționale, și soluții digitale dezvoltate special pentru clienți, cum ar fi SAF-T, necesară pentru depunerea raportărilor fiscale în conformitate cu cele mai recente cerințe ale autorității fiscale, SmarTax, aplicația cu ajutorul căreia companiile își pot calcula impozitul pe profit și completa declarațiile fiscale trimestriale și anuale, PartnerSCAN, care permite companiilor să-și evalueze partenerii de afaceri din punctul de vedere al riscului fiscal, sau D.Taxo aplicație dedicată raportării de TVA.

Practica de litigii din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal, ce cuprinde peste 20 de avocați, acoperă toate tipurile de proiecte de litigii din mediul de afaceri, de la cauze fiscale, la dispute comerciale și administrative.

International Tax Review este o publicație specializată  în domeniul fiscal, articolele și analizele sale fiind recunoscute de experții din domeniu. Aceasta transmite știri și informații cu privire la fiscalitate din întreaga lume și prezintă analize complexe pe teme legate de taxarea veniturilor, impozite indirecte, prețuri de transfer, litigii și taxare internațională. Cele mai importante publicații ale ITR includ World Tax Review și Guide to World’s Leading Tax Advisors.