_________________

Autori: Alex Milcev, Liderul departamentului
de Asistenţă fiscală și juridică, EY România
Mihai Petre, Director, Consultanță Comerț Internațional, EY România

O serie de prevederi ce guvernau explorarea și exploatarea zăcămintelor din perimetrele offshore din Marea Neagră au fost modificate prin lege la finalul lunii mai 2022. Prin aceste modificări, prevederile Legii Offshore au fost extinse și către perimetre onshore de mare adâncime (peste 3.000 de metri), ceea ce arată dorința legiuitorului de a evidenția și zăcămintele onshore ale României, deloc de neglijat ca potențial. 

Ce aduce nou Legea Offshore?  

În primul rând, noua lege aduce mult așteptata predictibilitate și stabilitate titularilor de acorduri petroliere din Marea Neagră (și nu numai). Cu alte cuvinte, aceștia au certitudinea, prin lege, că regimul de redevențe și regimul fiscal specific existent la data de 1 ianuarie 2023 (potrivit ultimelor știri disponibile, se pare că acest termen va fi devansat cu 4 luni, noua dată de referință urmând a fi 1 septembrie 2022) va rămâne același (nu se va modifica sub nicio formă în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri) pe întreaga durată de derulare a acordurilor petroliere. În plus de certitudinea oferită prin lege este recomandabil ca titularii de acorduri petroliere să prevadă la nivel contractual cu Agenția Națională a Resurselor Minerale în mod clar sistemul de impozitare aplicabil, așa cum este el specificat în Legea Offshore, inclusiv pentru acordurile petroliere aflate în curs de executare (opțiune prevăzută în mod expres în Legea Offshore).   

Fiind vorba de acorduri pe termen lung (15 – 25 de ani, chiar mai mult), cea mai mare temere a investitorilor în zăcăminte offshore a fost dintotdeauna lipsa aceluiași tratament din punct de vedere al taxelor și redevențelor datorate pe întreaga durată de derulare a acordului. Trecerea unui zăcământ offshore din faza de explorare spre cea de exploatare necesită calcule complexe de profitabilitate, ponderate cu coeficienți de risc în caz de eșec ș.a.m.d., iar schimbarea ipotezelor de taxare inițiale, peste 5 -10 ani de la semnare, nu a fost niciodată de ajutor.  

Prin această nouă lege, România transmite un mesaj de încredere și stabilitate investitorilor și titularilor de acorduri petroliere din Marea Neagră, fiind gata să le ofere același condiții pe termen lung și foarte lung.  

În al doilea rând, modificările aduse Legii Offshore au îmbunătățit semnificativ metodologia de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare din vânzarea de gaze, în sensul unei împărțiri cât mai echitabile a unor potențiale venituri extraordinare (datorate unor creșteri semnificative de preț, cum se poate vedea în prezent) între titularul acordului și România.  

Pe scurt, impozitul pe venituri suplimentare din vânzarea de gaze naturale extrase din perimetre offshore/onshore de mare adâncime are următoarele particularități: 

• Impozitul pe venituri suplimentare este un impozit progresiv, cu cote de taxare între 15% și 70%, aplicate gradual, în funcţie de intervalul de preț (a se vedea Tabelul 1 pentru detalii).  Merită reținut faptul că intervalurile de preț (date în valori nominale, la 1 ianuarie 2019) se actualizează cu indicele prețurilor de consum (de exemplu, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2022, acesta a fost de 124,35%)  
• Venitul suplimentar este calculat după deducerea din prețul de vânzare (mediu ponderat) a costurilor de transport, distribuție, înmagazinare și alte costuri logistice (în măsura în care sunt suportate de către titularul acordului petrolier)  
• Din impozitul pe venituri suplimentare calculat lunar, titularul acordului petrolier plătește, în fapt, 60% Statului Român, întrucât restul de 40% îi păstrează în contul recuperării investițiilor efectuate în segmentul upstream  
• Cheltuiala cu impozitul pe venituri suplimentare este considerată cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe profit (cota actuală a impozitului pe profit este de 16%).

Pentru exemplificare, în cele ce urmează am luat un preț de vânzare mediu ponderat de 532 Lei /MWh, și unul de 199 Lei /MWh, prețuri nete de costuri de transport, distribuție, înmagazinare şi alte costuri logistice, așa cum prevede actuala lege.  

• Pe baza metodologiei de calcul prevăzute de lege, în cazul unui preț de vânzare mediu ponderat de 532 Lei /MWh, impozitul pe venituri suplimentare ar fi de 260 de lei, adică o rată efectivă de taxare a veniturilor de 49%. Din acest impozit, titularul acordului petrolier reține o cotă-parte de 40% în vederea recuperării investiției făcute, 60% din impozit fiind virat efectiv la bugetul de stat, adică 29,4% din totalul veniturilor suplimentare obținute la un preț de vânzare de 532 Lei /MWh.   
• În cazul unui preț de vânzare mediu ponderat de 199 Lei /MWh, impozitul pe venituri suplimentare ar fi de 32 de lei, adică o rată efectivă de taxare a veniturilor de 16%. Din acest impozit, titularul acordului petrolier reține o cotă-parte de 40%, în vederea recuperării investiției făcute, 60% din impozit fiind virat efectiv la bugetul de stat, adică 9,6% din totalul veniturilor suplimentare obținute la un preț de vânzare de 199 Lei /MWh.  

Nu în ultimul rând, modificările aduse Legii Offshore reglementează și potențiala destinație de comercializare a gazelor extrase. Mai precis:

• titularii acordurilor au dreptul de a comercializa liber și la prețurile și cantitățile determinate de aceștia, ca regulă generală și cu respectarea legislației naționale și unionale incidente  
• cu toate acestea, Guvernul României poate introduce restricții temporare de preț și vânzare, pentru a asigura consumul casnic (și producția de energie termică pentru populație) și a obligațiilor de solidaritate asumate de România, ca parte din mecanismele Uniunii Europene  
• cantitățile comercializate în baza contractelor bilaterale vor fi oferite cu prioritate statului român, care va accepta sau refuza oferta în termen de 7 zile de la primirea ei. 
•  

Tabel 1 (valorile dintre paranteze reprezintă pragurile de impozitare actualizate cu Indicele Preturilor de Consum pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2022 in valoare de 124,35%)

Ce nu s-a modificat?  

Subcontractorii nerezidenți ai titularilor acordurilor petroliere sunt obligaţi ca, în termen de 30 de zile de la data încheierii primului contract, să înfiinţeze şi să menţină pe toată durata contractului o filială sau sucursală cu sediul în România. Nerespectarea acestei obligații poate atrage o sancțiune de 10% din valoarea contractului.  

În condiţii echivalente tehnice şi de preţ, titularii acordurilor petroliere sunt obligaţi să achiziţioneze bunuri şi servicii de la operatori economici din România şi spaţiul Uniunii Europene, în condiţiile prevăzute la art. 223 din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale. Cel puțin 50% din bunurile având proveniență necomunitară (din punct de vedere valoric) trebuie să provină din țări care au încheiat acorduri de comerț bilateral/multilateral cu Uniunea Europeană. 

Titularii acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore au obligaţia ca cel puţin 25% din numărul mediu anual de angajaţi utilizaţi în vederea derulării acordurilor să fie cetăţeni români, cu rezidenţă fiscală în România. Nerespectarea acestei obligații se sancționează cu amendă echivalentă cu un salariu minim brut garantat în plată înmulţit cu numărul angajaţilor pentru care nu a fost îndeplinită obligaţia legală pe toată durata acordului. 

În ceea ce privește teritorialitatea Zonei Economice Exclusive a României, din punct de vedere vamal, limita acesteia este de 12 mile marine, iar din punct de vedere TVA și accize, limita ei este de până la 200 de mile marine. Această separație aduce tratamente diferite pentru diverse tranzacții din punct de vedere vamal și fiscal.  

În concluzie, astăzi, Legea Offshore:

• arată România ca fiind o țară matură, gata să ofere mult așteptata predictibilitate și stabilitate titularilor de acorduri petroliere offshore și onshore de mare adâncime, cu privire la regimul de redevențe și regimul fiscal specific 
• încurajează achiziția de bunuri și servicii din spațiul european și din țări care au încheiat acorduri de comerț bilateral/multilateral cu Uniunea Europeană 
• oferă posibilitatea de a vinde liber hidrocarburile extrase, ca regulă generală și în condiții normale. În același timp, consumatorii casnici vor fi protejați în condiții excepționale  
• este o lege creată în sensul unei împărțiri echitabile a unor eventuale câștiguri excepționale între investitor și statul român (permițând, totodată, recuperarea integrală a investiției în segmentul upstream din valoarea impozitului suplimentar). 

Reacția investitorilor/jucătorilor din domeniul offshore nu a întârziat să apară. Un procent de 65% dintre participanții la conferința anuală dedicată resurselor din Marea Neagră (Black Sea Oil and Gas – 22/23 iunie 2022) au ales preponderent România ca destinație a viitoarelor investiții offshore din zona Mării Negre.  

Potrivit sondajului de opinie intitulat „Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I”, realizat de INSCOP Research în la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group, 52% dintre români declară că nu știu să aibă probleme de sănătate, dar 76% afirmă că sunt preocupați foarte mult sau destul de mult de starea proprie de sănătate, iar 85% că sunt interesați foarte mult sau destul de mult de prevenirea apariției unor boli sau a unor complicații ale unor boli.

  Remus Ioan Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Proiectul Agenda România 2050 își propune demararea unei conversații naționale despre politici publice esențiale pentru viitorul României pe termen lung având ca punct de plecare opiniile românilor culese printr-o serie de sondaje de opinie naționale. Pornind de la ceea ce cred românii, dorim să încurajăm o conversație amplă a experților (din mediul academic, din sectorul public și privat) pe fiecare dintre temele proiectului. Proiectul își propune realizarea mai multor studii sociologice pe șase zone majore de interes pentru viitorul României, fiecare împărțită în teme specifice: societatea viitorului, infrastructura viitorului, mediul și resursele viitorului, economia și afacerile viitorului, tehnologiile și meseriile viitorului  și locul României în lumea viitorului”.

Prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie, Grigore T. Popa din Iași: „Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iași s-a alăturat cu deosebit interes și aplecare demersului Strategic Thinking Group de a realiza o serie de studii sociologice la nivel național ca bază de discuție pentru conturarea viziunii de țară pentru orizontul 2050. Rezultatele actualului sondaj de opinie relevă o serie de aspecte importante ale percepției populației asupra stării de sănătate la nivel individual, dar și ale interacțiunii cu sistemul de sănătate din România. Preocuparea față de starea de sănătate și interesul pentru prevenție apar ca dominante în populație, susținând oportunitatea de a construi mecanisme publice care să răspundă acestor nevoi. Suntem convinși că analiza aprofundată a acestor date și a celor care vor fi în continuare colectate va furniza informații esențiale pentru dezvoltarea de politici publice în domeniul sănătății, iar Universitatea noastră se va implica în continuare în acest demers.”

Percepția cu privire la starea de sănătate a populației
Starea de sănătate

Chestionați cu privire la starea actuală de sănătate, 52,2% dintre români declară că nu știu să aibă probleme de sănătate. 20,6% declară că au probleme de sănătate cardiovasculare, 17,9% probleme reumatologice, 10,7% probleme metabolice, 6,5% probleme respiratorii, 2,8% probleme oncologice, 9,5% alte probleme de sănătate decât cele enumerate mai sus. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 0,5% din totalul eșantionului.

Analiza socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani și inactivii pasivi declară în procente mult peste medie că au probleme cardiovasculare. În rândul acelorași categorii se înregistrează cele mai ridicate procente de respondenți care declară că au probleme de sănătate reumatologice. Tinerii până în 30 de ani reprezintă categoria socio-demografică unde se înregistrează cel mai ridicat procent al celor care declară că nu au probleme de sănătate. Valori mult peste medie mai întâlnim și în rândul persoanelor până în 44 de ani, al gulerelor albe și al persoanelor cu venituri ridicate și foarte ridicate.

Preocuparea față de starea de sănătate

76,1% dintre români spun că îi preocupă foarte mult sau destul mult starea lor de sănătate (41,2%  dintre  spun că îi preocupa foarte mult, iar 34,9% destul de mult). 23.8% declară că sunt preocupați destul de puțin sau deloc de starea lor de sănătate (16,8% destul de puțin, iar 7 % deloc). 0,1% nu știu sau nu răspund. 

Analiza socio-demografică: Persoanele cu studii superioare și gulerele albe declară în procente mai ridicate decât media că sunt preocupate destul de mult de starea lor de sănătate. Declară că sunt foarte preocupați de starea lor de sănătate mai ales persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi și locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia.

Nivelul de interes față de prevenție

85,8% dintre români declară că îi interesează foarte mult sau destul de mult prevenirea apariției unei boli sau a unor complicații ale unei boli (47,1% dintre respondenți spun că îi interesează foarte, iar 38,7% destul de mult). 14,1% dintre români declară că îi interesează destul de puțin sau deloc prevenirea apariției unei boli sau a unor complicații ale unei boli (9,5% destul de puțin, iar 4,6% deloc). 0,1% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Locuitorii care declară că veniturile lunare le ajung pentru un trai decent declară în procente semnificativ mai ridicate decât media că sunt interesați de prevenție.

Surse de informare despre sănătate

Principalele surse de informare despre sănătate la care apelează românii sunt: medicul de familie  (variantă menționată de 70,2% dintre respondenți), medicul curant (variantă menționată de 25,7% dintre respondenți), website-uri dedicate furnizării de informații despre sănătate (15,4%), emisiuni TV/radio pe teme de sănătate (14,5%), Facebook și alte rețele sociale (9,9%), prietenii sau cunoștințele (7,4%), ziare și reviste care abordează teme de sănătate (6,6%). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 1,6% din totalul eșantionului.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu studii primare declară într-un procent semnificativ peste medie că se informează de la mediul de familie despre sănătate. Varianta ”medicul meu curant” este aleasă într-un procent mult mai ridicat decât media de inactivii pasivi.

Frecvență contact cadru medical

28,5% dintre români declară că se adresează unui profesionist din domeniul sănătății pentru probleme legate de prevenție sau de starea de sănătate o data pe an, 16,7% de doua ori pe an, 8,3% de trei ori pe an, 9,3% de patru ori pe an, iar 33,7% mai des de patru ori pe ani.

Analiza socio-demografică: Varianta „mai des de 4 ori pe an” este aleasă în procente semnificativ mai ridicate decât media de inactivii pasivi și persoanele peste 60 de ani.

Modalitate contact cadru medical

Prezentarea fizică la cabinet este modalitatea de interacțiune cu profesioniștii din domeniul sănătății utilizată cel mai frecvent de majoritatea covârșitoare a populației. Mai precis, 91,3% din cei intervievați menționează  această modalitate de interacțiune cu profesioniștii din domeniul sănătății. Alte modalități de interacțiune cu profesioniștii din domeniul sănătății menționate sunt: corespondenta prin servicii de mesagerie text (SMS, WhatsApp, etc.) (3,7%) prezentare online prin servicii de telemedicina (1,5%),  solicitare pentru vizită a profesionistului din sănătate la domiciliu (1,3%), corespondenta pe e-mail (1,2%). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 1% din  totalul eșantionului.

Prezentarea grafică a datelor celui de-al patrulea capitol poate fi descărcată accesând link-ul: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2022/07/5.07.22-Cap.-4-Sanantate-Agenda-ROMANIA-2050.pdf

Sondajul de opinie „Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I” a fost realizat de INSCOP Research în la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de mediul privat și având drept parteneri academici Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea București, Universitatea Politehnica din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași.  

Datele au fost culese în perioada 23 mai – 14 iunie 2022, metoda de cercetare fiind interviul prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.53 %, la un grad de încredere de 95%.