• Scăderile au continuat să predomine pe piețele de capital în această săptămână. Modificarea poziției Fed este un factor care a dat peste cap planurile investitorilor.
• În prezent, obiectivul Fed este de a reduce inflația prin încetinirea creșterii sub potențialul său, pe care oficialii îl consideră a fi de 1,8%.
• Companiile din SUA se confruntă și cu problema dolarului puternic.
• Dacă SUA este sau nu într-o recesiune rămâne un subiect controversat.
• „În perioadele de încetinire, acțiunile de creștere, din care fac parte și companiile tehnologice, care prezintă situații financiare solide și management prudent pot reprezenta o oportunitate pentru investitori”, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
• Marile companii tehnologice au devenit mai puternice și mai profitabile datorită investițiilor din timpul unei recesiuni.
• Unele investiții în tehnologie, precum ar fi securitatea cibernetică, vor continua să aibă performanțe bune chiar și în timpul unei recesiuni, se mai arată în analiza casei de brokeraj XTB România.

Scăderile au continuat să predomine pe piețele de capital în această săptămână. Acțiunile încheiaseră  deja săptămâna anterioară cu o stare negativă, traderii dorind să audă mult așteptatul discurs al Președintelui Rezervei Federale din SUA(Fed), Jerome Powell, de la Jackson Hole. 

Bloomberg a raportat că indicele Nasdaq 100 a înregistrat cea mai amplă scădere vinerea trecută de la săptămâna încheiată pe 10 iunie. 

Modificarea poziției Fed este un factor care a dat peste cap planurile investitorilor. Aceștia sperau la o schimbare de atitudine, dinspre una de înăsprire a condițiilor monetare către una neutră. 

În schimb, banca a afirmat că este hotărâtă să controleze inflația și își propune să continue reducerea bilanțului prin înăspriri cantitative și majorări ale ratelor de dobândă.

Ideea unei „aterizări line (soft landing)” pare de domeniul trecutului. Președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, urmărește acum un scenariu mult mai dificil pentru economie pentru a pune capăt inflației crescute. 

Este cunoscut sub numele paradoxal de „recesiune de creștere (growth recession)”. Spre deosebire de o aterizare ușoară, este o perioadă prelungită de creștere economică la niveluri scăzute și șomaj în creștere, dar care se oprește înainte de o contracție totală a economiei.

Astfel, în prezent obiectivul Fed este de a reduce inflația prin încetinirea creșterii sub potențialul său, pe care oficialii îl consideră a fi de 1,8%.

Președintele Fed a declarat că reducerea inflației va necesita, probabil, o perioadă susținută de creștere sub tendință. „Mai mult decât atât, va exista foarte probabil o oarecare atenuare a condițiilor de pe piața muncii”, ceea ce, în termeni uzuali, se traduce printr-o perioadă în care șomajul va fi mai ridicat.

În plus, a lăsat deschisă posibilitatea unei noi majorări de dobândă de 75 de puncte de bază în septembrie, spunându-le colegilor bancheri centrali din Jackson Hole că scăderea recentă a inflației din SUA „este mult sub ceea ce vor să vadă factorii de decizie politică”.

Încetinirea economiei suficient de mult pentru a crește șomajul fără a trimite economia în recesiune este un scenariu extrem de sensibil, care va necesita un context favorabil. 

O economie slabă care crește la niveluri reduse este mult mai ușor de scos de pe traiectorie de un șoc neașteptat, precum un nou raliu al prețurilor petrolului.

În concluzie, Rezerva Federală din SUA se află într-o poziție foarte sensibilă, pe care o putem asemăna cu cea a unui echilibrist. 

Trebuie să fie foarte atentă cu modul în care „jonglează” deciziile de politică monetară și inflația fără a crea un dezechilibru care să ducă la un impact economic mai amplu asupra economiei.

Dacă SUA este sau nu într-o recesiune rămâne un subiect controversat. 

Din punct de vedere tehnic răspunsul este pozitiv, fiind înregistrate două trimestre consecutive în care economia a scăzut (Produsul Intern Brut a avut valori negative). 

Pe de altă parte, rămân destul de multe aspecte ale economiei care sunt solide, precum piața forței de muncă. 

Din punct de vedere istoric, septembrie și octombrie sunt cunoscute drept două luni volatile, aducând uneori scăderi ample ale burselor. 

Într-o perioadă de două luni cuprinsă între 16 iunie și 16 august, indicele tehnologic american, Nasdaq 100, a avansat cu mai mult de 24%, dar în perioada de 17 zile care a urmat până în prezent, indicele s-a depreciat cu peste 10%, ca urmare a modificării sentimentului în rândul investitorilor cu privire la poziția băncii centrale din SUA privind politica monetară. 

Această piață continuă să fie extrem de sensibilă și să fie condusă de fluxurile media, până când vom avea mai multă claritate cu privire la direcția exactă a inflației, pe măsură ce ne apropiem de 2023.

Unele investiții în tehnologie, precum ar fi securitatea cibernetică, vor continua să aibă performanțe bune chiar și în timpul unei recesiuni. Clienții și întreprinderile vor trebui să-și păstreze datele în siguranță.

Un studiu realizat de Ladders Inc. a constatat că aproape 15% dintre oportunitățile de angajare bine plătite sunt acum de la distanță (remote), o creștere semnificativă față de nivelul de 3,69% din 2019. 

Sectoarele care produc instrumentele care fac posibil lucrul la distanță, cum ar fi videoconferințele și software-ul de management al proiectelor, ar putea rămâne investiții bune chiar și într-o perioadă de retragere.

Deși situația actuală este sumbră pe termen scurt, ar trebui să avem speranță în viitor. 

Fundamentele sunt încă acolo, iar software-ul continuă să se extindă pe plan global. 

Din păcate, vor exista „victime” (companii care vor suferi sau vor dispărea), dar, în cele din urmă, acesta este un proces de „revigorare” a pieței, care va face ca ecosistemul tehnologic să devină și mai solid.

Știrile despre disponibilizări și încetinirea angajărilor au devenit obișnuite în Silicon Valley. Angajații sunt atenționați că afacerile se schimbă.

Există opinii ce susțin că această tendință este una pozitivă, deoarece companiile devin mai disciplinate.

În plus, companiile mari de tehnologie au avut mai mult succes în timpul pandemiei decât multe industrii, ceea ce le oferă mai mult spațiu de scădere. 

Nu au pierdut atât de multă forță de muncă în timpul pandemiei, așa că nu au fost afectate de atât de multe deficite. 

Sectorul tehnologic rămâne în continuare atractiv și în rândul investitorilor instituționali. 

Conform unui sondaj recent al BofA Global Research, administratorii de fonduri globale și-au mărit bugetul alocat pentru tehnologie cu aproximativ șapte puncte de bază, deși mențin o atitudine pesimistă (bearish) asupra sectorului în ansamblu.

Companiile din SUA se confruntă și cu problema dolarului puternic. 

Un dolar american mai puternic afectează profiturile companiilor care au operațiuni internaționale extinse și utilizează cursurile dolarului american pentru a converti valutele străine în dolari. 

Un exemplu bun este Microsoft, care obține aproximativ jumătate din veniturile sale din afara Statelor Unite. 

Compania și-a redus previziunile de venituri pentru toate cele trei segmente, care includ produse Windows, servicii cloud și computere personale, menționând dolarul american ca principală cauză a deciziei.

În perioadele de încetinire, acțiunile de creștere (din care fac parte și companiile tehnologice) care prezintă situații financiare solide, management prudent și fundamente general stabile pot reprezenta o oportunitate pentru investitori.

Multe sectoare mai populare, cum ar fi tehnologia, ar putea reprezenta potențiale oportunități, întrucât prețul acestora evoluează la niveluri mai reduse. 

Chiar și în timpul unei piețe în scădere, companiile tehnologice potrivite pot fi alegeri inspirate.

S-ar putea crede că aceste companii ar intra în panică și ar începe să reducă activitatea de Cercetare și Dezvoltare, cheltuielile și orice plan de expansiune.

Realitatea ne arată contrariul. 

Microsoft și-a dublat fondul de bonusuri al angajaților și își face planuri de extindere. 

Google intenționează să angajeze mai mulți ingineri și merge mai departe cu extinderea Google Village în centrul orașului San Jose.

CEO-ul Apple, Tim Cook, a declarat adesea că Apple ar trebui să continue să investească pentru viitor, chiar și în timpul unei crize economice. De la ultima recesiune (2008-2010), Apple și-a dublat personalul și aproape și-a triplat vânzările.

În timpul Marii Recesiuni din 2008 până în 2010, marile companii tehnologice precum Apple, Google, Microsoft și Facebook au achiziționat peste 150 de companii și mii de titluri de proprietate intelectuală de la companii tehnologice mai mici, care au fost forțate să se închidă din cauza recesiunii. 

Rezultatul a fost că aproape toate marile companii tehnologice au devenit mai mari, mai puternice și mai profitabile datorită investițiilor din timpul unei recesiuni.

De aceea, ei nu intră în panică și, în schimb, își intensifică activitatea de Cercetare și Dezvoltare, angajează specialiști în diferite domenii și chiar își extind spațiile imobiliare și de birouri. 

Astfel, perioadele de recesiune reprezintă oportunități până și pentru companii de dezvoltare și extindere a activității.

Schimbarea mesajului lui Powell a atras atenția pe Wall Street. Prețurile acțiunilor au scăzut de când președintele Fed a promis că va face tot ce este necesar pentru a scăpa economia de o inflație prea mare.

_________________

Dan Dascălu – Avocat Partener D&B David și Baias Coordonator al Departamentului de Litigii și Dreptul Muncii               
Mihail Boian – Avocat Partener D&B David și Baias (foto)

 

Sfârșitul vacanței parlamentare de vară nu putea să nu aducă cu sine, și în acest an, o modificare fulger a Codului de procedură fiscală, care cuprinde atât clarificări benefice, cât și o serie de aspecte criticabile, care vor genera în unele cazuri mai multe dispute între contribuabili și organele fiscale. Cum nu a existat nici acum o dezbatere publică consistentă și de substanță a acestor modificări, unele dintre acestea sunt în opinia noastră extrem de importante din perspectivă practică și merită  abordate chiar post-factum. Prezentăm astfel câteva observații sintetice asupra lor:

Clarificări benefice 

Proiectul de modificare a Codului de procedură („Proiectul de OG”) aduce anumite clarificări punctuale și binevenite din perspectivă practică în special în privința suspendării termenului de prescripție dreptului de a stabili obligații fiscale în situația decesului contribuabilului, reglementarea colaborării cu organul fiscal prin mijloace electronice de comunicare la distanță care oricum era utilizată deja în practică, dar și clarificarea efectelor efectuării unei sesizări penale asupra inspecției fiscale în curs, i.e. limitarea încetării inspecției doar pentru obligațiile fiscale ce fac obiectul sesizării.

Alte modificări de interes vizează indicarea expresă a structurii specializate de soluționare a contestațiilor drept organ fiscal căruia trebuie să-i fie comunicată opțiunea contribuabilului de a merge în instanță în cazul în care contestația nu este soluționată în termenul prevăzut de lege, o modificare utilă tocmai din perspectiva consecințelor juridice pe care o asemenea comunicare ar trebui să o producă (i.e. încetarea procedurii de soluționare a contestației), în practică înregistrându-se deficiențe în această privință.

De asemenea, utile din punctul nostru de vedere sunt și referirile exprese în lege la masa credală atunci când este reglementată ordinea stingerii pentru debitorii care se află sub incidenţa legislaţiei privind insolvenţa, alinierea legislației procedurale fiscale cu competențele Autorității Vamale Române în contextul reorganizării acesteia, precum clarificările aduse în materia eșalonării; în fine, a fost salutată deja în presă inițiativa de publicare a listei debitorilor care nu înregistrează debite fiscale restante, în contrapartidă cu cea celor care au asemenea debite (desemnată uzual ca „lista rușinii”).

Aspecte criticabile din modificările propuse

În primul rând, eliminarea termenului de 15 zile în care actele administrativ fiscale comunicate de organele fiscale prin SPV ca dată la care aceste acte se considerau a fi comunicate și înlocuirea acestuia cu data punerii la dispoziție a actelor prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare la distanță. Chiar dacă Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1090/2022 face în continuare referire la termenul de 15 zile, apreciem că această modificare va genera discuții și interpretări divergente în practică, iar organele fiscale ar putea considera actele comunicate la data încărcării acestora în SPV și, deci, punerii la dispoziția contribuabililor. În contextul în care sunt foarte cunoscute deficiențele de ordin tehnic care persistă încă atât la nivelul contribuabililor, dar mai ales la nivelul organelor fiscale în privința utilizării mijloacelor electronice de comunicare la distanță, apreciem că eliminarea termenului de 15 zile este prematură și va genera un efect exact invers decât cel urmărit de către organele fiscale respectiv, dispute și litigii cu contribuabilii legate de data comunicării actelor, cu impact direct în colectarea obligațiilor fiscale.

În al doilea rând, un impact deosebit asupra mediului de afaceri îl va avea extinderea duratei de efectuare a inspecției fiscale pentru contribuabilii nerezidenți de la 45 zile la 180 de zile, deci de 4 ori.

Nota de fundamentare nu cuprinde statistici cu privire la durata medie a controalelor derulate la companiile nerezidente sau cu privire la perioadele de timp necesare în mod obișnuit pentru obținerea de informații din alte state. În schimb, aceasta face referire la o serie de motive care constituie cazuri de suspendare a inspecției fiscale și care, prin natura lor, nu afectează durata unei inspecții fiscale. 

Pe de altă parte, indiferent de durata controlului fiscal, lipsa documentelor sau informațiilor din partea contribuabililor nerezidenți sau nevoia de alte informații de la alte autorități atrage în mod direct imposibilitatea derulării controlului – fie că vorbim de 45 zile sau de 180 zile – și suspendarea automată acestuia sau, în caz de expirare a termenelor maxime de suspendare, atrage estimarea obligațiilor fiscale în baza documentelor disponibile. 

De altfel, este general cunoscută practica inspectorilor fiscali de a depăși termenul maxim prevăzut de lege în derularea inspecțiilor fiscale, astfel încât, în practică oricum termenul în care inspecțiile fiscale erau finalizate se apropiau de dublul maximului prevăzut de lege – i.e. 90 zile în cazul nerezidenților. Astfel, ne așteptăm ca majorarea duratei inspecției fiscale cu 4 ori nu va conduce la finalizarea lor în 180 zile, ci în realitate, la prelungirea lor la 360 zile, deci de 8 ori mai mare decât în prezent.

Astfel, chiar dacă s-ar considera că activitatea unei companii nerezidente poate fi – așa cum se menționează în Nota de fundamentare – una mai complexă, din perspectiva probării tranzacțiilor derulate, decât cea a unui contribuabil mic sau mijlociu, apreciem că o măsură rezonabilă ar fi putut constitui cel mult dublarea duratei inspecției, adică, prelungirea ei la 90 zile. 

În al treilea rând, proiectul de lege aduce anumite clarificări cu privire la finalizarea controlului derulat de Direcția Generală Antifraudă în privința punctului de vedere al contribuabilului și a impactului acestuia asupra constatărilor inspectorilor antifraudă.

Deși salutăm pe deplin aceste modificări în condițiile în care, conform reglementării actuale, este greu de înțeles ce relevanță practică ar mai avea depunerea punctului de vedere după finalizarea controlului fiscal și întocmirea procesului verbal, apreciem că maniera redactării acestor clarificări este inexactă și susceptibilă de interpretări și aplicare arbitrară din partea organelor de control.

Pe de o parte, apreciem că inserarea sintagmei „dispune măsurile necesare” ca acțiuni pe care le va întreprinde conducătorul structurii în caz de refacere a controlului nu răspunde criteriilor de predictibilitate și previzibilitate prevăzute de normele de tehnică legislativă aplicabile. 

Pe de altă parte, nici cea de-a doua modificare legată de efectele punctului de vedere al contribuabilului nu este clară. Se menționează că acesta „se valorifică de către organele competente”, fără ca procedura valorificării și, respectiv, organele competente să fie definite de Codul de procedură fiscală sau măcar să poată fi identificate prin trimiteri legale corespunzătoare. Apreciem, astfel, că și această sintagmă va da naștere la interpretări diferite și, deci, la dispute fiscale între părțile implicate. 

Nu în ultimul rând, proiectul de OG aduce câteva modificări și în materia soluției fiscale individuale anticipate în privința obiectului acesteia, preluând în prevederile codului unele din cele incluse în Ordinul Președintelui ANAF nr. 3736/2015, dar și o serie de modificări care au ca efect îngreunarea restituirii taxei achitate atunci când cererea de emitere a soluției este respinsă, aceasta nemaifiind astfel posibilă, cu unele excepții, dacă Ministerul de Finanțe a inițiat analiza pe fond.

Proiectul de modificare a Codului de procedură a fost emis în baza legii de delegare legislativă, fiind pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Finanțe în data de 25.08.2022, fiind conform informațiilor publice disponibile, discutat în în ședința de Guvern din 31.08.2022, urmând a intra în vigoare după publicarea sa în Monitorul oficial.