Nou de la UniCredit: Creditul 100% Mobile direct de pe telefonul mobil, accesând aplicația Mobile Banking

0

 

Creditul pentru Realizări Personale de la UniCredit Consumer Financing 100% Mobile este disponibil clienților prin accesarea ofertei direct din aplicația Mobile Banking de la UniCredit Bank, la orice oră, de oriunde, fără drumuri la bancă și, în același timp, în condiții prietenoase cu mediul – fără hârtie imprimată, totul derulându-se digital și în siguranță.

Creditul de Realizări Personale accesat de pe telefonul mobil este o nouă modalitate digitală oferită de UniCredit Consumer Financing clienților UniCredit Bank, persoane fizice rezidente în România, care au venituri înregistrate în baza de date a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ce le permite acestora să obțină, printr-un proces online, împrumuturi în lei de până la 100.000 de lei, cu o perioadă de rambursare de la 6 până la 60 de luni. Concret, configurarea creditului în funcție de nevoile și condițiile specifice ale clientului și semnarea electronică a documentației aferente procesului de creditare se fac exclusiv online pentru clienții care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, iar contractul de împrumut, pentru solicitările aprobate, se semnează cu semnătură electronică calificată, disponibilă aplicanților în mod gratuit.

Sorin Drăgulin, Președintele Directoratului UniCredit Consumer Financing: „Prin lansarea creditului 100% Mobile continuăm procesul de digitalizare și simplificare în acordarea creditelor de consum. Ne dorim să le oferim clienților noștri rapiditate și ușurință, beneficiind atât de un produs financiar avantajos (fără costuri de analiză dosar), cât și de un proces de creditare 100% digital și 100% prietenos cu mediul, transparent, sigur, în care să navigheze cu ușurință și care să le ofere flexibilitatea de care au nevoie”. 

Comisionul de analiză a dosarului este zero, procesul de creditare se realizează rapid, iar punerea la dispoziție a creditului pentru clienții eligibili se face în cel mai scurt timp după încheierea contractului de împrumut. Creditul pentru Realizări Personale, accesând oferta UniCredit Consumer Financing din Mobile Banking este disponibil cu o dobândă standard, fixă, de 12,99%/an, care poate fi redusă până la 8,99%/an, în funcție de opțiunile clienților, astfel, aceștia putand beneficia de o reducere de 2 puncte procentuale la dobândă (față de dobânda standard de 12,99%/an) dacă aleg să încaseze lunar veniturile în conturile curente deschise la UniCredit Bank pe toată durata contractului de credit și de o reducere suplimentară de 2 puncte procentuale (față de dobânda standard de 12,99%/an) dacă optează pentru o asigurare de viață atașată creditului. 

Exemplu reprezentativ: pentru un Credit pentru Realizări Personale oferit de UniCredit Consumer Financing IFN S.A. (ca urmare a îndeplinirii criteriilor de eligibilitate), accesând aplicația Mobile Banking de la UniCredit Bank S.A. („Banca”), în valoare de 100.000 Lei, pe 60 luni, cu asigurare de viață cu prima de asigurare lunară și în condițiile îndeplinirii Condiției de Rulaj Lunar la acordarea creditului și pe toată durata contractului de credit1 / fără asigurare de viață și fără îndeplinirea Condiției de Rulaj Lunar: rata dobânzii anuală fixă este de 8,99%/12,99%, comision analiză dosar 0 Lei, comision lunar de administrare credit 0 Lei, comision lunar administrare cont curent la UniCredit Bank S.A. 10 Lei, rată lunară 2.190 Lei (rate egale, includ și cost asigurare de viață) /2.298 Lei, valoarea totală plătibilă 131.416 Lei/ 137.901 Lei, DAE 12.15%/ 14.53%. DAE este calculată conform prevederilor legale în vigoare și cuprinde dobânda anuală fixă, comisionul de analiză dosar (0 Lei), comisionul lunar de administrare a contului curent deschis la Bancă (10 Lei – pentru un cont ce nu face parte dintr-un pachet de servicii multiple oferite de Bancă), comision lunar de administrare credit de 0 Lei și, în cazul în care clientul optează pentru achiziționarea unei asigurări de viață, costul primei de asigurare.

1Prima lunară de asigurare este de 100 de lei, calculată ca procent de 0,1% din valoarea creditului din exemplul de mai sus. Nu există cost de finanțare asigurare. Detalii pe www.unicredit.ro/creditmobile 

Pentru acordarea creditului trebuie încheiat un contract de cont curent în Lei cu Banca, în cazul în care clientul nu are deja unul deschis la Bancă, iar clientul trebuie să aibă activată aplicația de Mobile Banking oferită de UniCredit Bank. Costul aferent contului curent este suportat de client și perceput de către Bancă, în funcție de produsul ales, conform Listei de Comisioane și Dobânzi Clienți Persoane Fizice ce poate fi regăsită pe www.unicredit.ro, împreună cu toate detaliile despre deschiderea contului curent.

Sondaj: Românii bogați sunt mai atenți cu bugetul decât cei săraci

0

 

2 din 3 români își urmăresc bugetul și țin evidența veniturilor și cheltuielilor. Cei vârstnici sunt mai atenți decât cei tineri 

Pentru 25,52% dintre români, cheltuielile cu locuința ocupă 40-60% din venituri. În acest context, românii încep să fie mult mai atenți și prudenți în ceea ce privește alte tipuri de cheltuieli care pot afecta bugetul familiei (ex. vacanțe, ieșiri în oraș etc.) rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro 

66,43% dintre respondenți declară că obișnuiesc să-și urmărească bugetul lunar, numărul acestora fiind în creștere (cu circa 3%) față de primul trimestru al acestui an. Ponderea este mai ridicată – circa 75% – în rândul celor mai înaintați în vârstă (peste 55 de ani), iar tinerii îmbrățișează mai greu acest obicei – doar 55% din cei sub 25 de ani au obiceiul de a-și urmări bugetul în mod frecvent. 

Pentru a veni în sprijinul românilor care vor să își gestioneze în mod responsabil bugetul, CEC Bank a lansat pachetul de cont bancar „Grijă Completă” care oferă servicii complete pentru operațiunile de zi cu zi (card, internet și mobile banking, conturi în euro și lei), cu zero comisioane în primul an, dar și un depozit cu depuneri ulterioare, cu dobândă de 7,2% pe an. 

Cheltuielile cu casa au o pondere semnificativă în veniturile românilor. Pentru 25,52% dintre români, aceste cheltuieli reprezintă 40-60% din venituri. Tinerii sub 25 ani au cheltuieli minime cu locuința: 24% dintre aceștia alocă sub 20% din venituri, o posibilă explicație fiind faptul că mulți preferă să locuiască în continuare cu părinții. 

Deși ne-am aștepta ca cei cu venituri mai mici să fie mai atenți în ceea ce privește cheltuielile, datele sondajul arată contrariul: doar 61,88% dintre românii cu venituri sub 2.500 lei / lună au obiceiul să-și urmărească bugetul de venituri și cheltuieli, cifră sub media de 66,43% la nivel de populație. La polul opus, cei care au venituri mari (de peste 10.000 lei pe lună) sunt cei mai atenți cu bugetul (72,55% dintre ei sunt atenți la costuri). 

Digitalizarea din sistemul bancar, pe lângă faptul că a dus la apariția unor facilități moderne de plată, a devenit și un instrument util în ceea ce privește urmărirea cheltuielilor lunare. Pentru a ține evidența facturilor lunare, 48,74% dintre români plătesc cu cardul sau contul bancar, 11,79% doar în unele luni, 14,95% rareori fac acest lucru, în timp ce 24,51% declară că nu fac plata cu cardul sau contul bancar pentru a ține evidența facturilor.   

38,96% dintre români folosesc serviciile de internet banking și mobile banking săptămânal (cei mai mulți dintre aceștia câștigă peste 5000 lei/ lună – dublu față de media înregistrată la nivelul populației), 24,66% ocazional pentru activități bancare, în timp ce 25,52% dintre cei chestionați utilizează portofelele digitale Google Pay/Apple Wallet, direct din telefon, pentru plata produselor cu cardul (tinerii sub 25 ani înregistrează cele mai mari valori – 46,97%, aproape dublu față de media înregistrată la nivel de populație).  


Sondajul a fost realizat online, de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eșantion reprezentativ de peste 1.390 de respondenți din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 55,43% dintre respondenți sunt salariați, 43,78% au declarat venituri între 2.500 lei și 5.000 lei, 34,22% au vârste cuprinse între 25-40 ani, iar 39,04% au studii superioare. 

Comerțul online cu produse alimentare își va dubla ponderea pe piețele europene până în 2030 și va deveni profitabil, pe măsură ce nativii digitali devin cumpărători

0

Dezvoltarea vânzărilor online de alimente a fost îngreunată până acum de marjele scăzute de profitabilitate, de fragilitatea și greutatea unor produse și de condițiile speciale de păstrare în cazul produselor refrigerate sau congelate. Însă, cum, în anii pandemiei, consumatorii s-au obișnuit să comande aproape orice online, aceștia sunt din ce în ce mai dispuși să cumpere astfel și produse alimentare, mai ales pe măsură ce nativii digitali devin un segment principal de clienți, potrivit unei analize realizate de strategy&, departamentul de strategie al rețelei globale PwC.

În acest context, aproximativ 90% dintre retailerii și specialiștii în retail din Europa*, care au participat la un sondaj inclus în raport, se așteaptă ca vânzările online de produse alimentare să devină profitabile până în 2030.

Estimările strategy& arată, de asemenea, că ponderea vânzărilor online de produse alimentare va crește semnificativ până în 2030, de la 11% în prezent până la 26% în Marea Britanie, de la 8% la 25% în Olanda, de la 9% la 23% în Franța, de la 4% a 11% în Germania și de la 3% la 10% în Turcia. Pe termen și mai lung, până în 2050, cota de piață a cumpărăturilor online ar urma să crească până la 35 și chiar 50% în statele menționate.

Care sunt cele mai urgente schimbări pentru retailerii tradiționali de produse alimentare? Magazinul fizic nu dispare, dar se reinventează pentru totdeauna

Comerțul cu amănuntul de produse alimentare, așa cum îl cunoaștem astăzi, va continua pentru câțiva ani, ancorat de magazinele tradiționale care oferă alimente proaspete, interacțiune senzorială și umană, precum și de capacitatea lor de a acționa ca showroom. Dar veniturile și profitabilitatea acestora ar putea fi erodate pe măsură ce consumatorii vor profita de confortul noilor servicii digitale și de dezvoltarea segmentului online: magazine specializate de alimente, magazine nișate pe anumite categorii de produse, platforme agregatoare, servicii de click&colect și companii specializate în livrări la domiciliu. 

Magazinul fizic însă nu va dispărea, doar se va reinventa pentru a răspunde cerințelor consumatorilor, iar dezvoltarea vânzărilor online, denumite și eGrocery, va fi o modalitate de a încetini pierderea de cotă de piață în fața concurenților de servicii exclusiv online. Deja, multe rețele tradiționale de magazine au făcut pași în acest sens, implementând livrarea la domiciliu și/sau serviciul „click & collect”. 

Avantajul magazinelor fizice este că pot dezvolta o strategie omnichannel, deoarece rețeaua extinsă de magazine și logistica mai sofisticată pot oferi un avantaj competitiv. Și, după cu arată studiile, clienții omnichannel tind să cheltuiască mai mult la fiecare sesiune de cumpărături decât clienții pur online sau offline, iar acest lucru este valabil și pentru piața de produse alimentare. 

De altfel, pe segmentul tradițional, în cei opt ani până în 2030, cea mai rapidă creștere este așteptată pentru segmentul livrărilor la domiciliu, urmată de serviciile click & collect, în timp ce numărul de mini-marketuri automate este, de asemenea, probabil să crească. Vânzările din magazinele tradiționale vor continua să scadă.

Colaborarea cu jucătorii online poate oferi lanțurilor tradiționale de magazine alimentare capacitățile de care au nevoie și să își accelereze expansiunea pentru a deveni jucători omnichannel.

Cum se poate dezvolta retailul online de produse alimentare?

Conceptele eGrocery au două modalități pentru a deveni profitabile: trebuie să vândă mai mult, cu marje mai bune, și trebuie să găsească modalități de a reduce costurile. Fără excepție, companiile vor trebui să se adapteze și să modernizeze toate operațiunile, dezvoltând un sortiment de reduceri flexibil și ambalaje adaptate pentru livrarea comenzilor online, o livrare eficientă din punct de vedere al costurilor și automatizată, o infrastructură de click & collect automatizată și eficientă, precum și soluții de plată cu costuri reduse.

Automatizarea, robotica și analiza datelor vor juca un rol esențial în transformarea profitabilității cumpărăturilor online de produse alimentare. Deși camioanele care se conduc singure și utilizarea pe scară largă a dronelor de livrare rămân o perspectivă îndepărtată, există multe lucruri pe care managerii le pot face astăzi pentru a crește vânzările, a îmbunătăți eficiența operațională și a reduce costurile.

Evoluțiile tehnologice, cum ar fi depozitele automate, vor permite o creștere a numărului de magazine online, a ofertelor de produse alimentare și o creștere a cotei de piață, facilitând operațiunile profitabile. Între timp, interacțiunile clienților cu retailerii alimentari se vor schimba semnificativ, pe măsură ce automatizarea, tehnologiile digitale, programele de loialitate și ofertele personalizate orientate care valorifică datele clienților vor lua avânt. 


*Analiza strategy& s-a bazat pe răspunsurile a 57 de  companii și experți din industria alimentară, cu sediul în principal în Germania, Franța, Marea Britanie, Turcia, Olanda, Spania, Elveția, Austria și Belgia.

Marina Samoilă și Alex Dona: despre vin și deal-uri cu vin

0

Marina Samoilă, wine expert și antreprenor, și Alex Dona antreprenor cu expertiză în marketing şi media, povestesc într-un interviu pentru revista FoodBiz.ro despre cele două proiecte comune desprevin.ro și winedeals.ro care s-au conturat în jurul unui pahar cu vin.

Platforma desprevin.ro este dedicată cu preponderență vinului românesc, însă cuprinde și selecții internaționale, are un rol educativ, ducând virtual pasionații de vin, în fiecare săptămână, să descopere o nouă cramă și secretele acesteia.

Desprevin.ro este o platformă editorială online care a luat naștere la un pahar cu vin! În aprilie 2020, când s-a conturat proiectul, se mula perfect pe contextul de atunci: statul în casă era obligatoriu, iar vinul putea fi accesat mai ales online. Soluția era calea spre o escapadă virtuală, una în care consumatorii să-și antreneze simțurile olfactive și gustative, în vreme ce călătoresc virtual pe la crame. Iar noi asta facem cu desprevin.ro ” afirmă co-fondatorul platformei.

Odată cu deschiderea acestei platforme a venit și ideea lansării primului vin itinerant din lume, creat de somelierul Marina Samoilă în fiecare an cu o altă cramă.

„Ideea Primului ne-a venit, cum ne-au venit toate ideile noastre, în bucătărie, la un pahar cu vin. Cum vinul este și un produs de concept, sigur și lichidul trebuie să livreze pe concept, ne-am gândit că ar fi interesant să creăm și noi un concept de vin și ne-am dus pe o zonă de nișă, cu un produs din categoria premium. Cramele le selectăm din ceea ce vizităm de-a lungul anului și în baza vinurilor care ne impresionează cel mai mult. Întotdeauna sunt vinuri în care eu găsesc altceva față de ce am degustat până la momentul respectiv și întotdeauna aleg un soi românesc, acesta este țelul meu cel mai mare”, mărturisește Marina Samoilă.

După desprevin.ro, cei doi antreprenori au venit cu ideea lansării unei platforme de e-commerce, winesdeals.ro cel mai mare magazin de vinuri din România, cu o selecție impresionantă de crame, peste 4000 de etichete din Europa, dar și din țări precum Australia, America sau Noua Zeelandă.

„Winedeals.ro este nebunia mea, ceea ce am observat noi că lipsește în industria asta este exact partea de data intelligence, de forecasting, de a studia comportament, de a studia statistici, de a ajuta consumatorul să identifice niște vinuri la care el nu se gândise. Pentru asta ai nevoie de o platformă care să aibă extraordinar de multe etichete diferite de vin și este nevoie ca prețul acestor etichete să fie uniformizat cu toată piața. Vrem ca acest proiect să devină flagship-ul nostru, o platformă internațională cu care să încercăm să schimbăm comerțul global de vinuri” declară Alex Dona.

În cele două platforme dedicate vinului s-au investit peste 200 000 euro, iar investițiile nu se opresc aici, în toamna acestui an urmează o a doua rundă de investiții, existând investitori care se vor alătura proiectelor.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Veniturile din chirii sunt o certitudine, conformarea fiscală voluntară este un ideal

0

_________________

Stela Andrei, Partener,
Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România
Dan Răuț, Manager,
Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România

Apetitul românilor a crescut semnificativ în ultimii ani, mai ales după criza financiară declanșată în anul 2008, pentru investiții de toate tipurile, cu precădere însă în zona imobiliară. Unul dintre stereotipurile împământenite în mentalitatea oamenilor este metoda de economisire și investiție prin achiziționarea de bunuri imobile, în mare parte cu scopul de a le închiria ulterior, pentru a obține un venit oarecum constant și predictibil.

Considerând că este una dintre cele mai sigure căi de a „investi“, multe persoane fizice apelează la diverse metode de cumpărare, cu scopul de a realiza o astfel de tranzacție, care se presupune a fi avantajoasă pe termen scurt, mediu și lung (în funcție de planul de investiție gândit) – fie cash / „cu banii jos”, de către cei care au deja niște economii puse de-o parte, fie chiar prin împrumuturi și credite, de către cei care consideră că „rata la banca se susține din chirie, iar la final rămâi cu locuința”. 

Care sunt însă obligațiile fiscale ce rezultă din închirierea unor astfel de bunuri, în special pentru persoanele fizice, care, de cele mai multe ori, nu au parte de o consultanță fiscală adecvată sau nu dețin cunoștințele legislative necesare? Fie că vorbim despre spații de dimensiuni mai mari sau mai mici – de la garsoniere, apartamente, vile, blocuri/clădiri și diverse spații și complexe rezidențiale, piața pare că este, în continuare, foarte dinamică. Proprietarii trebuie să știe, însă că, pe lângă venitul/ profitul obținut, le revin o serie de obligații fiscale, întrucât orice potențială sursă de venit devine pentru ANAF o sursă de impozitare și colectare de taxe, potrivit legislației în vigoare.

Sunt veniturile din chirii o prioritate pentru ANAF privind colectarea de taxe la bugetul de stat?  Putem presupune lesne că este una dintre marile zone de interes (de altfel, ANAF și-a declarat deseori preocuparea în această zonă) în ceea ce privește colectarea de impozite din veniturile persoanelor fizice, fie și din simplul fapt că sursa de venit (spațiul imobil în sine) este una cât se poate de palpabilă și, de asemenea, beneficiarul de venit poate fi relativ ușor de identificat comparativ cu alte cazuri.

Statisticile oficiale (formale) arată că România este pe lista fruntașelor între statele membre ale Uniunii Europene (UE) cu cei mai mulți proprietari de locuințe. Conform statisticilor Eurostat (pentru anul 2019), aproape 96% dintre persoane dețin proprietatea în care locuiesc, în timp ce 4% locuiesc cu chirie. Datele statistice din România pentru anul 2019 privind structura gospodăriilor, după statutul de ocupare a locuinței principale, diferă puțin față de datele Eurostat – ex. din 7.506.000 gospodării: 95,4% erau în proprietate personală, iar 4,6% închiriate.

Cu toate acestea, estimările neoficiale sugerează că între 7-15% din sectorul locuințelor private este închiriat, și chiar între 15-20% pentru imobilele cu utilizare rezidențială din București și din alte orașe mari (de exemplu, Cluj).

Cifrele de mai sus pot fi interpretate în sensul că există o zonă informală de închiriere a bunurilor imobile în România, mai pe scurt – există un număr de persoane care închiriază neoficial, fie fără un contract de închiriere, fie cu un contract între părți, neînregistrat /nedeclarat.

Pe termen mediu și lung, generalizarea închirierilor informale (așa-numitul proces de „informalizare” a pieței chiriilor) poate avea efecte negative pentru mediul socio-economic, precum utilizarea în mod necorespunzător a imobilului de către chiriaș, lipsa protecției legale asociată unui contract, limitarea ofertei pe piață de locuințe de închiriat și creșterea prețurilor, conducând astfel la descurajarea optării pentru închirierea în baza unui contract oficial. 

Și la nivel global, fenomenul de închiriere informală este unul răspândit, întrucât mulți proprietari optează să își păstreze proprietatea „off the books”, astfel încât să nu fie nevoiți să plătească impozite ori să suporte ceea ce ei consideră legi și reglementări împovărătoare. Probabil, o mentalitate împărtășită și în România într-o bună măsură.

Studiul „Locuirea în România: Către o strategie națională în domeniul locuirii”, menționează că piața locală de închiriere a locuințelor „este, în mare parte, neoficială”. Numeroase tranzacții de închiriere au loc informal (fără încheierea unui contract între părți), iar acest lucru este exacerbat de mai mulți factori. Mai mult, nici legislația în vigoare (Codul Civil) nu prevede în mod expres obligativitatea încheierii unor contracte scrise între proprietar şi chiriaș, iar lipsa acestora este o practică comună („închirierile informale”). De asemenea, chiar și dacă un contract de închiriere este fiscalizat, de multe ori chiria stipulată în contract poate fi mult mai mică decât cea plătită efectiv de chiriaș proprietarului. România se confruntă atât cu fenomenul de sub-declarare, cât și cu cel de nedeclarare a veniturilor din chirii, răspândite de altfel și la nivel global, însă la nivelul statelor mai dezvoltate (UE sau UK), neconformarea fiscală în această zonă este mult mai redusă.

Recentele modificări ale Codului Fiscal care vizează impozitarea anumitor venituri ale persoanelor fizice din cedarea folosinței bunurilor prevăd faptul că, pentru veniturile din chirii realizate începând cu 1 ianuarie 2023, altele decât veniturile din arendă şi din închirierea în scop turistic, impozitul se va datora la venitul brut realizat. Cu alte cuvinte, se va elimina cota forfetară de 40% care în prezent este dedusă la calculul venitului impozabil și care făcea ca nivelul de taxare al veniturilor din chirii să fie de aproximativ 6% în realitate. Pentru veniturile obținute începând cu 1 ianuarie 2023, cota de impozitare va fi de 10%. La prima vedere, pare a fi o măsură care echivalează cu dublarea, aproape, a taxelor, lăsând la o parte o eventuală obligație de a plăti CASS, al cărui nivel poate fi dublu față de cel actual, în funcție de nivelul venitului. 

De menționat însă că, în România, contribuabilii beneficiază oricum de o cotă de impozitare mult mai mică decât în alte state membre UE, prin urmare, această sursă de venit e posibil să nu-și diminueze cu mult atractivitatea și încă poate să reprezinte o activitate „profitabilă”. Evident, Codul fiscal prevede și alte forme de impozitare a veniturilor din chirii și ne așteptăm ca proprietarii să le analizeze și să opteze pentru varianta cea mai potrivită. 

Subliniem faptul că o altă obligație mai veche a fost reintrodusă, și-anume obligația înregistrării la ANAF a contractelor de închiriere, tot cu aplicare de la 1 ianuarie 2023, iar termenul de înregistrare este similar cu cel anterior, 30 de zile de la data încheierii contractului/ sau apariției unei modificări contractuale, cum ar fi modificarea prețului de închiriere, durata închirierii etc. Pentru contractele încheiate anterior anului 2023, care însă rămân valabile, obligația de înregistrare a acestora este în termen de 90 de zile, începând de la 1 ianuarie 2023. Anterior, între 2018 – 2022, persoanele care obțineau venituri din chirii nu mai aveau obligația să înregistreze contractele de chirie la ANAF, însă opțional, puteau face acest demers.

Deși poate părea o povară administrativă suplimentară pentru contribuabili, totuși aceasta poate fi deopotrivă o acțiune benefică pentru ei. În primul rând, un contract înregistrat „oficial” poate conferi și o protecție legală sporită pentru proprietar, așa cum remarcam anterior, dacă în urma unor neînțelegeri cu chiriașii, ajung la litigii. Pe de altă parte, o astfel de măsură poate fi utilă chiar și din punct de vedere administrativ pentru contribuabil. Ce se poate întâmpla dacă ANAF, într-un cadru digitalizat corespunzător, ar avea posibilitatea să acceseze informația într-un mod predictibil și să o utilizeze în timp real în vederea sprijinirii contribuabililor? Ar putea oferi, poate, chiar un suport tehnic avansat sau o asistență fiscală personalizată, de exemplu, ar putea concepe și implementa un proces mai facil de pre-completare a Declarației Unice.

Una dintre misiunile comunicate, nu doar de ANAF, dar și de întregul aparat de stat, este de a accelera digitalizarea instituțiilor, atât intern, cât și extern, inclusiv în relația cu contribuabilii. Așadar, reîntoarcerea la înregistrarea contractelor de chirie poate fi o ocazie bună de a contribui la simplificarea, unificarea și pre-completarea anumitor modele de declarații și procese fiscale. Ocazie cu care s-ar putea diminua erorile la completare și depunere a declarațiilor de către persoanele fizice și, implicit, s-ar economisi și resurse de ambele părți: pentru contribuabili se reduce riscul de depunere incorectă sau după termenul legal și, deci, se reduce riscul de a primi și plăti penalități suplimentare. Pentru ANAF, s-ar reduce efortul personalului implicat (oricum foarte redus) și/ sau ar conduce la o creștere a colectării.

Indiferent de modificările legislative, contribuabilii trebuie să fie conștienți de obligațiile legale ce le revin și să acționeze diligent în vederea conformării fiscale. Nu demult, președintele ANAF, Lucian Heiuş, explica într-un video-mesaj public că, pentru contribuabili, conformarea voluntară ar trebui văzută ca o îndatorire civică, fiind o sursă de beneficii pentru comunitate. Am putea interpreta că prin plata taxelor (și, deci, printr-o conduită de conformare fiscală voluntară), o persoană fizică poate sprijini comunitatea în care trăiește, fiindcă din taxele colectate se pot realiza diverse proiecte de dezvoltare economico-sociale. Astfel, taxele individuale pot fi văzute ca o investiție colectivă în mediul în care trăim. Din partea contribuabililor, așteptarea este spre un grad de conformare fiscală cât mai mare și, preferabil, în mod voluntar, pentru că în final, efortul individual să le fie „recompensat” prin implementarea unor proiecte economico-sociale relevante pentru ei și comunitate, deci să li se întoarcă sub forma unor „beneficii” colective.

Pentru cei care cred că „oricum nu mă poate găsi ANAF-ul”, deci „de ce să mă conformez?”,  sfatul este să fie prudenți și să nu subestimeze capacitatea autorităților fiscale de a-și exercita atribuțiile. În prezent, există o multitudine de surse de date publice – unele foarte vizibile – ce pot fi accesate, corelate, analizate și procesate – astfel încât să se poate identifica cine, cum și când realizează venituri. Într-o eră a tehnologiilor avansate și în care interacțiunile umane sunt majoritatea digitale, aproape orice activitate are și o conexiune sau o componentă electronică, de unde rezultă că aproape orice informație se află „la un click distanță”, iar mai devreme sau mai târziu, ANAF poate colecta și corela date care să identifice persoanele ce nu se conformează.

Fie că vorbim despre venituri din chirii sau de orice alt tip de venituri, lucrurile trebuie privite și dintr-o altă perspectivă, chiar dacă poate sună plictisitor și clişeic: să nu ne mai uităm cu lupa la taxele actuale doar ca la niște costuri, ci să ne uităm cu încredere că acestea ar putea fi investiția în viitorul nostru. 

Locuri de muncă vacante

0

Agenţia Judeţean pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Ilfov anunță că agenţii economici din județ au declarate vacante 1791 de locuri de muncă vacant, dinte care: 50, pentru studii superioare; 618, pentru studii medii; 261, pentru muncitori calificaţi; 862, pentru muncitori necalificaţi.

Profesiile, meseriile, ocupaţiile în care agenţii economici din judeţul Ilfov oferă locuri de muncă sunt: director societate comercială, controlor financiar, șef atelier, șef secție, șef șantier, manager zonă, inginer mecanic, inginer sisteme de securitate, specialist în domeniul securității și sănătății în muncă, responsabil proces, referent de specialitate marketing, consilier juridic, tehnician electronică, asistent medical generalist, contabil, reprezentant comercial, agent de vânzări, specialist în achiziții, agent comercial, agent servicii client, tehnician pentru sisteme de detecție, supraveghere video, control acces, funcționar administrativ, operator introducere, validare și prelucrare date, recepționer de hotel, gestionar depozit, magaziner, primitor distribuitor materiale și scule, lucrător gestionar, operator recepție, bucătar, ospătar (chelner), frizer, îngrijitor clădiri, agent curățenie clădiri și mijloace de transport, vânzător, lucrător  comercial, casier, infirmier/infirmieră, asistent personal de îngrijire, servant pompier, șef echipă specializată, agent de securitate, dispecr centru de alarmă, grădinar, faianțar, montator placaje interioare și exterioare, parchetar, confecționer tâmplărie din aluminiu și mase plastice, instalator încălzire centrală și gaze, vopsitor industrial, sudor, lăcătuș mecanic, strungar universal, electrician auto, mecanic auto, mecanic utilaj, electrician în construcții, electrician de întreținere și reparații, măcelar, brutar, patiser, confecționer articole din piele și înlocuitori, operator mase plastice, operator la confecționarea industrială a articolelor de sport și protecție din piele și înlocuitori, fochist pentru cazane de abur și de apă fierbinte, confecționer, asamblor articole din textile, șofer de autoturisme și camionete, conducător auto transport rutier de mărfuri, mașinist la mașini pentru terasamente (ifronist), stivuitorist, menajeră, femeie de serviciu, muncitor necalificat la demolarea clădirilor căptușeli zidărie, plăci mozaioc, faianță, gresie, parchet, muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții, ambalator manual, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide și semisolide, muncitor necalificat în industria confecțiilor, lucrător sortator deșeuri reciclabile, încărcător descărcător, manipulant mărfuri, ajutor bucătar, lucrător bucătărie (spălător vase mari), curier, comisioner, paznic, portar, 

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Twispay își propune dublarea numărul de angajați față de 2021

0

Instituția financiară Capital Financial Services SA, care operează sub brandul Twispay, anunță mutarea într-un nou sediu în București, în incinta Crystal Tower, clădirea de birouri clasa A, pe bulevardul Iancu de Hunedoara: „Spațiul, care se întinde pe o suprafața de peste 1,000 de metri pătrați utili, a fost amenajat pentru a reflecta viziunea și spiritul inovator al companiei de fintech, ce face parte din rețeaua Elrond. 

Conceput alături de designerul Alina Stoian, fondator 2Deco Studio, actualul sediu Twispay pune la dispoziția angajaților birouri personalizate, cu identitate proprie, în linie cu nevoile de colaborare și securitate ale diferitelor departamente. Astfel, birourile beneficiază de zone comune, amenajate pentru echipele de dezvoltare, de spații private, săli de întâlnire, precum și de zone cu acces limitat, create pentru profesioniștii de compliance”. 

Augustin Dobre, CEO Twispay: „Twispay a pornit ca un disruptor al industriei regionale de fintech, un start-up fondat în România, care și-a propus să revoluționeze felul în care banii circulă în lume. Faptul că, în 5 ani, am trecut de la câțiva angajați, la o echipă de aproape 40 de profesioniști este un semn de maturizare atât pentru compania noastră, cât și pentru piața locală de fintech. Continuăm această creștere și ne propunem să încheiem 2022, cu peste 50 de angajați, care să lucreze atât în biroul din București, cât și remotely.”

Fintech-ul, o industrie în creștere în România

Twispay subliniază că, „așa cum arată și studiile Asociației Române pentru Antreprenoriat și Tehnologie, pandemia a accelerat creșterea sectorului de fintech în România, în concordanță cu dezvoltarea comerțului online. În prezent, comparativ cu celelalte startupuri, companiile din zona de tehnologie financiară se disting drept cei mai mari angajatori, asigurând 35.2% din locurile de muncă existente în companiile de tehnologie, la început de drum. 

La finalul lui 2022, cel mai mare segment al industriei naționale de fintech va fi cel al plăților digitale, a căror valoare totală de tranzacție va depăși 8,99 miliarde de dolari, conform estimărilor Statista, compania germană specializată în cercetări de piață. Mai mult, numărul de utilizatori care fac plăți digitale va crește la 11,15 milioane, până la sfârșitul anului 2027, arată aceeași sursă. 

Raportul companiei germane estimează că, în România, și segmentul neobancar se va dezvolta în următoarea perioadă și că va crește cu peste 43% în 2023, comparativ cu 2022, în timp ce media tranzacțiilor anuale per utilizator va depăși 16.730 de dolari, la finalul acestui an. 

Sectorul de fintech contribuie semnificativ la produsul intern brut al României, dar și la creșterea accesului populației la servicii financiare. Faptul că țara noastră beneficiază de peste 27 milioane de conexiuni la Internet, un grad de penetrare de aproape 97% al utilizării dispozitivelor de tip smart phone, în rândul populației cu vârste cuprinse între 16 și 64 de ani și cu acces la Internet, și de una dintre cele mai bune viteze de internet din Europa a transformat zona de fintech într-unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere”. 

Augustin Dobre conchide: „Toate acestea, coroborate cu nivelul înalt de expertiză al dezvoltatorilor au făcut din țara noastră un pol de atracție pentru fondurile de investiții regionale și un bun partener pentru companiile cu prezență internațională. România nu mai reprezintă doar locul de externalizare a operațiunilor IT. Începem să ne poziționăm ca un incubator relevant la nivel regional.”

Brand Management, 500 mii lei, investiții în sustenabilitatea infrastructurii de panotaj

0

Compania cu acoperire națională Brand Management, liderul pieței românești de comunicare indoor, anunță investiții de peste 500 de mii de lei în sustenabilitatea infrastructurii de panotaj. 

Brand Management anunță că „a înregistrat și o creștere semnificativă a portofoliului de campanii în 2021 (87%). Creșterea are la bază atât depășirea restricțiilor asociate pandemiei, cât și maturizarea obiceiurilor de promovare a brandurilor. Clienții din telecomunicații, modă și bijuterii sunt pionierii publicității indoor, se bucură de beneficiile acesteia și îi rămân fideli. Mai recent, companii mari din domeniile financiar-bancar sau FMCG devin, la rândul lor, active pe acest segment, cu 2-3 campanii trimestrial.

Laurențiu Jiga (foto), fondator și CEE Managing Director Brand Management: „Brandurile sunt atrase de traficul mare și recurent din locațiile indoor, beneficiind de avantajele expunerii mesajului publicitar lângă potențialul client, aflat în momentul deciziei de consum. Consumatorul a revenit în mall-uri, hypermarket-uri și în sălile de sport, iar bugetele de publicitate ale brandurilor revin la nivelul celor anterioare pandemiei, ceea ce ne diversifică posibilitățile. Lucrăm la a atrage advertiserii cu soluții de expunere inovatoare, adaptate fiecărei campanii și fiecăreia dintre locațiile din București și din țară cu care colaborăm. Am depășit pandemia, dar nu trăim vremuri ușoare. Sesizăm schimbările, le înțelegem și lucrăm la a le anticipa efectele. Am început cu înlocuirea sistemelor de iluminare, ceea ce a condus imediat la o reducere cu 40% a consumului de energie electrică. De altfel, începând cu acest an, sediile noastre sunt alimentate cu electricitate verde, de la panouri fotovoltaice. În plus, am prospectat atent piața și am ales furnizori de materiale sustenabile, cu ajutorul cărora construim noile suporturi publicitare. În prezent, facem chiar și printul în procent de 30% pe materiale reciclate și încercăm să atragem cât mai mulți clienți în acest sens.”

După cum subliniază Brand Management, „centrele comerciale și hypermarket-urile găzduiesc în continuare majoritatea campaniilor (peste 92%), însă afișajul indoor recâștigă vizibilitate și în clădirile de birouri, sălile de sport sau centrele medicale. Sunt în continuare preferate suporturile publicitare clasice (panouri, prisme, hangere ș.a.), care oferă expunere permanentă (24/7), în timp ce panourile digitale, cu afișaj secvențial (looping), câștigă anual popularitate, dar rămân în jurul a 10% din totalul suporturilor, sub media europeană (30-40%)”.

Brand Management, fondată în 2004, este caracterizată ca „prima companie din România care oferă servicii de afișaj indoor la nivel național. Cu aproape 20 de ani de experiență în implementarea de campanii publicitare, în centre comerciale și de business, Brand Management a dezvoltat operațiuni de indoor advertising atât în România, cât și în Bulgaria și Cehia, pentru companii din domenii precum tehnologie și telecomunicații, modă și bijuterii, financiar-bancar, FMCG, gestionând bugete dedicate campaniilor indoor de peste 120 milioane lei până în 2022”.

 

Studiu: Obiectivul Comisiei Europene de a avea 100 de orașe inteligente și neutre climatic până în 2030 riscă să nu fie atins

0

 

Un nou studiu al Vodafone arată că vor fi necesare măsuri urgente referitoare la politicile care trebuie puse în aplicare pentru a garanta îndeplinirea misiunii Comisiei Europene de a avea 100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2030. Între acestea se numără o finanțare adecvată, crearea de grupuri de lucru și asigurarea unei conectivități de înaltă calitate.

În cadrul unui studiu derulat în 10 țări europene, inclusiv România, comandat de Vodafone și realizat de Opinion Matters – „Pregătiți pentru orașele viitorului: Cum poate accelera tehnologia schimbarea de durată (Fit for the Future Cities: How technology can accelerate sustainable change)”, au fost chestionați 550 de experți în tehnologie și inovație pentru orașe, pentru a identifica rata de adopție a soluțiilor pentru orașe inteligente, oportunitățile și blocajele.

Studiul indică un nivel crescut de sprijin pentru dezvoltarea orașelor inteligente în Europa:

  • 75% dintre românii chestionați au spus că țara lor și-a început deja parcursul de transformare digitală către orașe inteligente;
  • 60% au considerat că soluțiile de tip smart city sunt apreciate de autoritățile locale din România;
  • 7 din 10 orașe europene analizate intenționează să investească în soluții inteligente în viitor, mai mult de jumătate (52%) plănuind să cheltuiască între 2-10 milioane de euro în următorii trei ani.

Chiar dacă cele 10 țări se află în faze diferite de implementare a planurilor referitoare la orașele inteligente, experții au evidențiat o „fragmentare a responsabilităților”. Aceasta înseamnă că depășirea obstacolelor necesită adesea intervenții la diferite niveluri administrativ-teritoriale și depășirea provocării unei coordonări complexe multi-organizaționale între consiliile locale, guverne și organisme interguvernamentale, precum Uniunea Europeană.

Experții au considerat că principalele bariere în calea implementării orașelor inteligente includ:

  • lipsa de fonduri;
  • legislația;
  • infrastructura;
  • problemele legate de confidențialitate și siguranță;
  • complexitatea procedurilor de achiziție;
  • lipsa strategiei și a competențelor digitale.

Joakim Reiter, Chief External Affairs Officer al Vodafone Group, a declarat: „Orașele inteligente joacă un rol esențial în Europa, având capacitatea de a se adapta celor mai mari provocări ale vremurilor noastre, cum ar fi criza energetică în curs. În contextul în care trei sferturi dintre cetățenii UE trăiesc în orașe, orașele reprezentând 78% din consumul de energie din lume, trebuie să investim în soluții digitale capabile să reducă consumul general de energie și dependența de sursele bazate pe combustibili fosili. Dacă toate părțile interesate din sectoarele public și privat se pot alia pentru a prioritiza dezvoltarea de tehnologii inovatoare, a infrastructurii adecvate și a competențelor digitale, putem face față provocărilor Europei în materie de mobilitate, digitalizare și eficiență energetică.”

Vinod Kumar, Chief Executive Officer, Vodafone Business, a declarat: „Vodafone are parteneriate cu autoritățile municipale din UE unde soluțiile companiei sunt deja utilizate, precum contorizarea inteligentă pentru monitorizarea consumului de energie și SIM-urile folosite pentru a ajuta șoferii din serviciile publice de transport să reducă costurile de combustibil și emisiile, schimbând modul în care conduc. Acum, mai mult ca niciodată, în contextul crizei energiei și al creșterii cheltuielilor zilnice, factorii de decizie  nu ar trebui să aștepte «momentul ideal» sau «soluția perfectă». Ar trebui să înceapă procesul de digitalizare astăzi, chiar dacă presupune pași mici. Acum este momentul și Vodafone este pregătită să ajute guvernele și societatea să abordeze aceste provocări pe termen imediat, mediu și lung.”

Raportul identifică cinci stadii de adopție a orașelor inteligente, în România acestea încadrându-se în aceeași proporție (35%) în categoriile „New Explorer” și „Pathfinder”. „New Explorer” se referă la orașele care încep să-și alinieze prioritățile politice la progresele digitale. Prin urmare, sunt dornice să își înceapă parcursul și să adopte soluții inteligente. „Pathfinder” se referă la orașele care au implementat deja câteva soluții tehnologice, dar nu au o strategie clară și sunt marcate de anumite dezechilibre între clustere. Dintre orașele românești luate în calcul pentru analiză niciunul nu a fost considerat „Front-Runner”, categorie care include orașele mature tehnologic, dornice să investească în soluții inovatoare. 

Potrivit rezultatelor DESI, România se situează pe ultimul loc la indicatorii referitori la serviciile publice digitale și la competențele digitale. Acestea sunt cele două componente importante pentru a sprijini adoptarea și promovarea soluțiilor pentru orașe inteligente.

 

Politicile pot juca un rol-cheie în accelerarea adoptării orașelor inteligente

Acest raport identifică domeniile-cheie în care anumite politici ar putea accelera adoptarea orașelor inteligente în Europa și recomandă patru acțiuni specifice:

  1. Asigurarea unei finanțări adecvate, atât prin investiții publice, cât și private, și sprijin acordat orașelor  pentru accesarea acestora.
  2. Dezvoltarea planurilor pentru orașe inteligente, prin încurajarea creării de grupuri de lucru. Grupurile operative ar trebui să împărtășească exemple de bune practici, precum cele cu privire la modul de partajare a datelor și să dezvolte cadre propice pentru măsurarea eficienței și impactului soluțiilor smart city. Grupurile operative pot oferi, de asemenea, recomandări despre cum să dezvolte și să respecte cadrele legale care au impact asupra implementării orașelor inteligente, cum ar fi securitatea cibernetică.
  3. Îmbunătățirea abilităților digitale atât pentru forța de muncă implicată în selectarea și implementarea de soluții pentru orașe inteligente, cât și pentru cetățenii care vor utiliza serviciile pe care le sprijină aceste soluții.
  4. Conectivitate de înaltă calitate disponibilă și accesibilă tuturor, deoarece acesta este catalizatorul pentru dezvoltarea de succes a unui oraș inteligent.

Întregul raport poate fi accesat aici: link

_________________

Sondajul online a fost realizat de Opinion Matters, o companie independentă de consultanță și cercetare de piață, care a colectat răspunsuri din Spania, Marea Britanie, Italia, Germania, România, Portugalia, Cehia, Turcia, Grecia și Finlanda. Experții au fost selectați din rândul celor care dețin funcții în cadrul unei autorități locale sau al unui departament într-o unitate administrativ-teritorială, zonă metropolitană, județ sau stat și având un grad înalt de responsabilitate în ceea ce privește luarea deciziilor în materie de tehnologie și inovare. Cercetarea a avut loc în perioada 15.03.2022 – 19.04.2022. Opinion Matters aplică principiile ESOMAR în activitatea sa, iar angajații sunt membri ai Market Research Society.

Studiu Coface privind plățile corporative din Germania 2022: Companiile se pregătesc pentru o nouă criză

0

În timp ce situația economică actuală generează tot mai multe efecte negative, cea de-a șasea ediție a sondajului Coface privind plățile corporative din Germania indică faptul că impactul asupra plăților în 2022 pare a fi moderat și comparativ mai mic decât șocul general asupra economiei. Cu toate acestea, companiile sunt mai atente pe termen scurt și foarte pesimiste cu privire la viitor.

• Numărul și durata întârzierilor de plată au crescut ușor și de la un nivel inițial foarte scăzut. Aceasta înseamnă că disciplina de plată s-a deteriorat (+6 puncte procentuale dintre companiile intervievate care au raportat întârzieri de plată în 2022), dar rămâne sub nivelul observat în 2020 și cu mult sub nivelurile pre-pandemie.

• Durata medie a întârzierilor de plată a crescut la 28,7 zile în 2022 (+1 zi), după ce a scăzut cu 7 zile în 2021.

• Companiile din sectorul de ambalare a hârtiei au înregistrat o întârziere medie de plată de 18,4 zile, în timp ce companiile din sectorul financiar au înregistrat un timp mai mare de așteptare (întârziere medie de 35 de zile).

• Principala noutate a analizei vine însă din perspectiva economică anticipată de companii. Niciodată în istoria acestui sondaj, companiile nu au fost atât de pesimiste cu privire la viitorul lor.

Companiile vigilente oferă mai puține termene de plată

Porivit concluziilor sondajului, comportamentul de plată a devenit mai restrictiv, pe măsură ce companiile germane întâmpină tot mai multe provocări și preferă să încaseze creanțele cât mai curând posibil. Mai puține companii oferă termene de plată față de anul trecut (71% comparativ cu 74%) și aceasta este în special situația pentru companiile care sunt active în principal în Germania. Termenele de plată scurte predomină, 90% dintre companii cerând ca plățile să fie efectuate în 60 de zile în 2022. În general, perioada medie de creditare s-a modificat doar marginal, cu o creștere de 0,2 zile până la 32,8 zile.

Sondajul indică două direcții. Pe de o parte, companiile par mai vigilente și, prin urmare, oferă mai puține termene de plată. Pe de altă parte, chiar dacă companiile preferă să ofere termene de plată scurte, întrucât încrederea lor în clienți este în scădere, motivele tehnice – standardele de piață, problemele cu lanțurile de aprovizionare, timpii de livrare –  le obligă să continue să ofere sau chiar să extindă termenele de plată”, explică Christiane von Berg, economist pentru Europa de Nord la Coface.

Întârzieri de plată: companiile continuă să încaseze facturi la timp

Durata medie de întârziere a plăților a crescut cu 1 zi, ajungând la 28,7 zile în 2022. Aceasta este a doua cea mai mică medie de întârziere a plăților de la începutul seriei cronologice din 2016. În plus, numărul de întârzieri de plată a crescut ușor de la minimul de 59% în 2021 la 65% în 2022. Acesta este încă sub cifra din 2020 (68%) și mult sub media pre-pandemie de 82%.

Întârzierile de plată au rămas corelate în principal de provocările financiare, iar companiile confirmă faptul că aceste dificultăți sunt determinate de creșterea costurilor mărfurilor, a mărfurilor de intrare și a costurilor de producție, de problemele lanțului de aprovizionare, de presiunea competitivă ridicată, dar și de scăderea cererii în Germania. De remarcat faptul că impactul pandemiei de COVID-19 s-a temperat și nu a mai fost invocat de către companii, deși este clar că pandemia este departe de a se termina”, detaliază Christiane von Berg.

Așteptările pesimiste sunt norma

Deși comportamentul de plată rămâne pozitiv, companiile nu au fost niciodată atât de pesimiste în ceea ce privește perspectivele de afaceri. În timp ce viziunea lor asupra situației din 2022 este aproximativ neutră, 38% dintre toți respondenții se așteaptă la condiții de afaceri mai proaste în 2023, în timp ce doar 14% dintre ei sunt mai optimiști pentru 2023. De asemenea, acest pesimism este observabil în aproape toate sectoarele.

Nivelul record de pesimism în rândul companiilor din Germania poate fi ușor explicat prin riscurile semnificative și diverse cu care se confruntă acestea. Întreruperea lanțului de producție global și creșterea costurilor cu mărfurile non-energetice rămân preocupări esențiale pentru perspectivele de export ale companiilor. Dar noi riscuri, cum ar fi războiul din Ucraina, sancțiunile aferente, precum și creșterea prețurilor la energie pun presiune pe companii”, comentează Christiane von Berg.

Situația economică și macro perspectivele par să fi schimbat, de asemenea, modul în care companiile germane văd oportunitățile de dezvoltare a afacerilor. Germania rămâne prioritară ca zonă pentru dezvoltarea afacerilor, deși impulsul este mai slab, iar companiile raportează că sunt mai puțin concentrate pe Uniunea Europeană și pe China acum și mai interesate de SUA și Europa (în afara UE). Aceasta din urmă ar putea fi legată de dorința de a eluda sancțiunile UE împotriva Rusiei și Belarusului.”