„Societatea Coral Impex a dat, în ultimii 10 ani, peste cincisprezece milioane de euro la bugetul de stat”

0

CORAL IMPEX a câștigat licitația de deratizare și combatere țânțari pe Municipiul București, organizată de Primăria Municipiului București

Domnul Badea Alexandru (o mai veche cunoștință de-a noastră) este patronul societății Coral Impex SRL, Societatea care anul viitor împlinește 25 de ani de la înființare. Din anul 1993 și până în prezent, Societatea Coral Impex a avut în general un parcurs constant progresiv. În anul 2016, CREDIT INFO, în urma unor analize economice făcute pe o perioadă de 10 ani, a atribuit societății SC Coral Impex SRL, certificatul „STRONGEST ÎN ROMÂNIA”, situând-o în primele 4% cele mai puternice firme din România. În anul 2016 Camera de Comerț și Industrie a României împreună cu Coface România a atribuit societății Coral Impex, calificativul „EXCELENT”. În anii 2013, 2014, 2016, 2017 Camera de Comerț și Industrie a României a atribuit societății Coral Impex – Locul I, categoria Servicii, Activități de curățenie, Întreprinderi mijlocii; și Locul II, în anul 2015. Societatea Coral Impex este certificată pe „Responsabilitate Socială” de către World Confederation of Businesses, din SUA.

R: Referitor la ultimele interviuri, acordate revistei „ECONOMISTUL” prin care ați făcut referire la mai multe nemulțumiri: s-a schimbat ceva în bine, s-a îmbunătățit ceva în mediul de afaceri, domnule Alexandru Badea? A.B: În opinia mea, câtă vreme nu se va elabora o legislație clară pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, nu are cum să se schimbe ceva în bine.

CE AR TREBUI FĂCUT?

Din punctul meu de vedere, instituțiile statului abilitate în elaborarea actelor normative și legilor ar trebui să se consulte cu mediul de afaceri, prin organizarea de simpozioane pe teme diferite, astfel încât să afle direct de la cei implicați în dezvoltarea economică a țării, greutățile cu care ne confruntăm. În urma cunoașterii realității, pot elabora legi și acte normative realiste care să conducă la o economie de piață reală, la crearea plus valorii, care în ultimă instanță ajută la dezvoltarea României. Ce ar trebui îmbunătățit la ora actuală în sistemul legislativ, pentru ca treburile să meargă bine în România? Sunt foarte multe de îmbunătățit. Din punctul meu de vedere, sunt trei probleme majore, dar pentru a le înțelege vă răspund un pic mai altfel… Adică, ce NU trebuie făcut. Dacă vrei ca treburile într-o țară să meargă bine, trebuie avut grijă la trei lucruri majore: 1. Să NU creezi un cadru legislativ care să permită distrugerea mediului de afaceri și a valorilor țării; 2. Să NU distrugi învățământul pentru a nu avea absolvenți foarte slab pregătiți; 3. Să NU distrugi sistemul de sănătate, pentru a NU avea o populație bolnavă, inaptă de muncă sau fără forță fizică și intelectuală. Dacă aceste „trei obiective NU” vor fi realizate, sută la sută economia unei țări nu va merge din rău în mai rău. 11146481_828020203942231_7964802220732801141_nDin punctul de vedere al însănătoșirii mediului de afaceri, ce ar trebui făcut? Multe, foarte multe lucruri ar trebui făcute și să fie bine gândite. Dezvoltarea României, va depinde foarte mult de dezvoltarea firmelor cu capital privat. Dacă ai firme private puternice, ai stat dezvoltat; dacă nu ai firme private puternice, nu ai stat dezvoltat. Uitați-vă la statele dezvoltate, cum ar fi SUA, Japonia, Germania, Franța, Anglia etc., și veți vedea că toate au firme private puternice cu care s-au impus pe plan mondial pe diverse domenii de activitate; de aceea s-au dezvoltat, și nu doar economic. Priviți vă rog și spre alte state, cum ar fi Bulgaria, România, Moldova, Albania, Cuba. Nu au firme puternice care să poată ieși în afară, nu se dezvoltă; și nu doar economic. De ce credeți că în România nu s-au dezvoltat, firmele, societățile autohtone? Păi v-am spus de ce, pentru că nu avem legi care să promoveze și să propulseze valorile, nu mai avem modele de urmat. Din punctul meu de vedere, statul trebuie să se îngrijească și să fie un prieten al valorilor românești și asta pentru toate domeniile de activitate, economice, culturale, sportive etc. „Valorile României”, vor fi catalizatoare pentru întreaga economie și societate civilă din România, de aceea trebuie promovate. În acest fel, moștenirea socio-culturală și profesională lăsată generațiilor viitoare asigură dezvoltarea României. Statul român va putea face acest lucru doar dacă ajută mediul privat să se dezvolte, pentru a avea o economie puternică. Puterea economică a unui stat generează puterea politică și culturală. Domnule Badea, dumneavoastră până acum ați spus generalități, dar concret ce trebuie făcut?! Personal, consider că Patronatele din România, în colaborare cu Sindicatele, ar trebui să elaboreze statutul investitorului, să nu aibă doar obligații față de stat, ci și drepturi conferite de lege. Trebuie făcută o lege care să vină în sprijinul investitorului, astfel încât să-i faciliteze acțiunile legale întreprinse etc., etc., să-i rezolve problemele rapid, să-i asigure consiliere de specialitate prin diverse programe și întâlniri organizate, să-i asigure fonduri rambursabile pentru dezvoltare. Aveți propuneri în acest sens? Da, am, dar până acum nu am reușit să concretizez nimic. Care este cauza pentru care nu s-au concretizat? Este greu de spus… Dar pot să vă enumăr câteva propuneri. Poate că prestigioasa dumneavoastră revistă „ECONOMISTUL” ajunge și la persoane competente (adică la cine trebuie) și…. cine știe, poate vor iniția elaborarea legilor necesare economiei de piață autentice. Dar pentru asta trebuie propuneri concrete cu care să se meargă la comisiile parlamentare. Printre propuneri se numără eliminarea posibilității atribuirii lucrărilor „propriilor servicii” din următoarele motive: A. Motive pentru care să nu se încredințeze în gestiune directă: a) nu se vor face servicii de calitate deoarece, fiind instituții de stat, nu există riscul să se desfacă contractul; b) calitatea serviciilor va fi redusă și se va duce tot în jos, deoarece nu există același interes de a presta servicii de calitate cum există la o firmă particulară, iar banii publici ai cetățenilor nu vor fi cheltuiți eficient; c) se creează posibilitatea efectuării de lucrări neînregistrate în contabilitate („la negru”), deoarece supravegherea agenților DDD se face greu în sistemul de stat; d) având în vedere că lucrările sunt sezoniere, personalul angajat pentru astfel de lucrări va genera cheltuieli de la buget, fără să-și justifice activitatea pe toată perioada anului; e) nu generează profit și nu contribuie cu nimic pentru P.I.B.-ul României. B. Motive pentru care să se scoată la licitație: a) în urma licitației se selectează firma care are cea mai bună ofertă (preț-calitate), prin criteriul tehnico-economic; b) se vor executa servicii calitative net superioare firmelor de stat, deoarece trebuie îndepliniți indicatorii de performanță, iar în caz contrar se desface contractul; c) generează siguranța cetățenilor că banii publici sunt administrați bine de primărie; d) generează profit și contribuie la bugetul de stat și la bugetul local cu sume considerabile. Nu mai continui cu propunerile, mă opresc aici. Ce voi avea de spus, voi spune instituțiilor abilitate.  IMG_0086Și referitor la „STATUTUL INVESTITORULUI” ce aveți să ne spuneți? Din punctul meu de vedere, ar trebui ca patronatele să inițieze o lege prin care INVESTITOR să fie numită persoana juridică ce a investit în România minim un milion de dolari. Pentru că generează locuri de muncă, plus valoare prin aceste investiții, statul ar trebui să vină concret cu legi în care să fie stipulate nu doar obligațiile companiilor, ci și drepturile companiilor; dar drepturi realiste, concrete, nu doar niște fraze pe hârtie. Ca de exemplu? Vă dau un caz concret: o companie prestează către stat anumite servicii sau lucrări, statul nu plătește banii la termen, iar când vine scadența compania respectivă este obligată să plătească impozitele pe salarii, chiar dacă nu are bani (altfel, orice leuț cheltuit în plus, se consideră infracțiune), TVA-ul și, când este cazul, la trei luni impozitul pe profit. Și care este „ dreptul cerut”? Păi corect și logic este ca INVESTITOR să ai dreptul să nu plătești taxe și impozite și TVA până când statul nu achită contravaloarea serviciilor sau lucrărilor. Și dacă prestația sau lucrarea va fi făcută de către un alt agent economic privat? Atunci „INVESTITORUL” să fie obligat să plătească toate obligațiile către stat, la scadență. Dar și aici ar putea fi făcută o reglementare. Adică? Adică statul să confere prin lege dreptul investitorului care se consideră păgubit ca în maxim 90 de zile de la acțiunea judecătorească tribunalul să se pronunțe. Iar în litigiile cu statul, atunci când nu se face decontarea prestației la timp? Să fie același lucru, adică în 90 de zile să fie soluționat cazul; diferența aici este că cel care se consideră păgubit în relația cu statul nu trebuie să plătească taxele, TVA-ul și impozitul pe profit. Domnule Badea, anul trecut ați câștigat cea mai importantă licitație din țară, și anume licitația de deratizare și combatere țânțari pe Municipiul București, organizată de Primăria Municipiului București. Da, am câștigat. Din păcate pentru bucureșteni licitația s-a ținut pe 11 august 2016 și a fost atribuită abia în 17 octombrie 2017. Care au fost motivele!? Este prea complicat să intrăm în detalii. Licitația a fost atribuită în urma deciziei CNSC și a Curții de Apel, care au dat câștig de cauză societății noastre. Să înțeleg că a fost contestată? Comisia de evaluare a anulat licitația după mai bine de șapte luni. Pe ce motiv? A.B: Vă rog să mă scuzați, dar nu vreau să intrăm în amănunte. Bun, am înțeles că ați demarat serviciile pe 17 octombrie 2017. Cum merge treaba? Din păcate nu la nivelul care noi dorim, deoarece, fiind contractul atribuit târziu, nu ni s-au mai dat toate obiectivele de deratizat și acest lucru nu este bine din punct de vedere calitativ. Dar, exceptând acest lucru, se vede o îmbunătățire privind diminuarea vectorilor. Categoric. În a doua jumătate a lunii decembrie 2017 vom prezenta noul program pentru combaterea vectorilor, respectând toate metodologiile de lucru, fără a depăși valoarea estimată. Am convingerea că anul viitor, din punct de vedere al infestării cu țânțari sau șobolani, bucureștenii nu vor mai suferi. Vom face lucrări de înaltă calitate, la standarde înalte. Societatea Coral Impex este una din cele mai mari firme din Europa pe acest domeniu de activitate, dar am convingerea că din punct de vedere al calității serviciilor este în primele trei locuri. Pe ce perioadă este atribuit contractul? Pe un an și patru luni. Dar noi am înțeles că poate fi reziliat în anumite condiții. Este dreptul nostru legal să terminăm acest contract în condițiile conferite de caietul de sarcini. Acest drept l-am câștigat în urma unei licitații care s-a ținut în baza unei documentații aprobate de Consiliul Local. Vom face totul ca să demonstrăm că merităm să gestionăm acest contract, astfel încât Municipiul București să nu mai aibă probleme cu infestarea și am convingerea că, la sfârșitul contractului, Primăria Municipiului București, prin reprezentanții săi, ne vor felicita pentru seriozitatea cu care am abordat problemele și eficiența serviciilor de combatere a vectorilor. De asemenea, societatea Coral Impex va pune la dispoziția locuitorilor din București o gamă variată de combatere și a altor vectori. Acum, la sfârșit de an, doriți să le transmiteți ceva colaboratorilor dumneavoastră? Da. O fac cu toată deschiderea sufletească. Multă sănătate, sărbători fericite, un AN NOU fericit și un călduros „LA MULȚI ANI”! Doresc să adresez tuturor angajaților prestigioasei reviste „ECONOMISTUL”, pe lângă urările făcute mai sus, mult, mult succes!

FSDI, între teorie și practică

0

Interviu cu Adrian Mitroi, analist financiar

Ce e bun înainte de toate?
Conceptul este sănătos și bun și merită toate laudele. Este un concept nou. Nu-l comparați cu alte Fonduri Suverane, care sunt fonduri de avere și de plasamente în alte piețe, speculative, bursiere, de plasamente transnaționale. Nu, este altă Mărie cu altă pălărie.
Lumea, și inclusiv cea a finanțelor publice, se profesionalizează. Astăzi conduci după principii sănătoase, de guvernanță, de măsurare a performanței, acesta era al doilea comentariu important, standarde clare pentru managementul entității ș.a.m.d. Standardul privat cu care suntem obișnuiți în managementul privat al activelor trebuie implementat cu rigurozitate cred eu și în standardul managementului public al activelor publice. Deci, din punctul acesta de vedere el va fi obligat, odată ce vei avea o entitate. Care va fi, atenție, sub privirile tuturor. Vă dați seama cum o să tocăm noi acest Fond de la guvernanță corporativă până la oameni, de la decizii investiționale, politică de dividende ș.a.m.d. Părerea mea e că va fi obligat să fie prizonierul propriei reușite. Va fi obligat să fie condus și va fi condus, cred eu, cu optimism, după un minim de standard obligatoriu din următorul motiv: pentru că performanța unei entități de asemenea anvergură, performanța operațională, performanța entității operaționale trebuie să fie clar cuantificabilă. Te uiți la o entitate din asta și cum măsori performanța? La un Fond privat de investiții știi foarte bine: randamentul îi asociezi de exemplu cu riscul, Pilonul I, Pilonul II. Știi clar cum este randamentul anual ș.a.m.d. Cum o să măsurăm performanța acestui Fond? Foarte interesant. Pentru că – și acesta era argumentul meu cheie – succesul i se va măsura în capacitatea lui de a aduce capital extern capitalului disponibil pe care îl are. Atenție, capitalul merge acolo unde îi este cel mai bine. Și atunci trebuie să aduci capital extern, fie că este capital propriu, fie că este împrumutat. Iar acel capital extern cum vine el într-o asemenea afacere? Bazat pe performanță.

Presiunea pe Fondul Suveran de Investiții nu este să colecteze bani din economia românească, ci să producă bani pentru economia românească. Adică să deruleze proiecte de investiții care să dea naștere la bani pe termen lung în economia românească.
În regulă. Asta este pentru proiectele ca să spun așa comerciale. Ce părere aveți de cele de natură socială? Care au o componentă greu cuantificabilă, pe termen lung: spitalele, infrastructura rutieră, alte lucruri care sunt mai greu de cuantificat într-un randament al unui Fond de Investiții.Statul are interese care sunt fundamentale. Și acest Fond este – și eu aș folosi și cuvântul strategic – este un stabilopod al economiei românești. Avem perlele acestea; nu toate sunt în cea mai bună formă economică. Dar noi avem interese strategice aici; nu vom privatiza niciodată integral, că nu este un fond de privatizare, ci doar niște părți care să-i permită menținerea a 50+1. Deci ai și interese strategice. Ați văzut că statul care nu-și păstrează și nu are grijă de interesele lui strategice se află într-o poziție fragilă la un moment dat. Sistemul bancar, financiar de exemplu.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

Insolvență și Fiscalitate – Istorie și Actualitate

0
Insolvența în forma ei actuală este îndeobște cunoscută. O societate aflată în dificultate financiară devine insolvabilă, iar apoi intră în procedura insolvenței fie pentru a se reorganiza, fie pentru a fi lichidată. Meseria de practician în insolvență este, în același timp, și ingrată și necesară. Ingrată deoarece își atrage oprobriul altor oameni de afaceri, lichidând o societate, dar necesară pentru că fără ei creditorii nu și-ar recupera nimic din insolvențe. Ce este mai puțin cunoscut este faptul că insolvența și profesia practicianului în insolvență nu este recentă. Și mai ales conceptul de capital și modul de administrare al acestuia nu au început să fie înțelese decât odată cu lucrarea lui Adam Smith „Wealth of Nations” (Bogăția Națiunilor). Ele sunt de fapt cu mult mai vechi, încă din perioada Imperiului Roman. Mai exact, au fost inițiate de principalul motiv pentru care Imperiul Roman a căzut. Nu migrațiile barbare, așa cum din păcate se crede, ci rațiunile de ordin economic sau ceea ce este acum numită Criza Secolului al 3-lea. Istoria acestei crize începe la începutul secolului al III-lea, în urma unui război civil început după moartea împăratului Commodus (fiul lui Marcus Aurelius, ultimul mare împărat al Imperiul Roman aflat la apogeu). Războiul civil era alimentat de legiunile de graniță care aveau comandanții cei mai experimentați și care frecvent îl alegeau pe unul dintre comandanți ca împărat în schimbul promisiunii de bani (denari). În cele din urmă, Septimius Severus a reușit să devină împărat. Temându-se de un nou război civil și pentru a putea să acopere promisiunile făcute legiunilor, Severus a devalorizat moneda romană, denar-ul, banii produși de el având un gramaj de argint cu aproape 50% mai mic decât înainte. Aceasta a condus pe termen scurt la o finanțare excesivă a economiei imperiului. Evident, pe termen lung a dus la o inflație galopantă, ce a afectat Imperiul Roman, acesta intrând într-o criză financiară fără precedent. Care au fost consecințele acestei crize? În primul rând, în cursul domniilor următorilor împărați, precum Caracalla, finanțele deveneau dezastruoase. Imperiul nu mai ducea războaie de cucerire, iar economia imperiului se destabiliza. Pe deasupra, Septimiu Severus dizolvase senatul, care nu mai avea dreptul de a administra direct provinciile imperiului, locul lor fiind luat de o birocrație excesivă care era interesată în auto-susținere. S-a ajuns astfel la finanțarea economiei imperiului prin intermediul bancherilor. Bancherii erau de fapt comercianți care aveau relații de comerț cu alte imperii, precum Imperiul Sassanid (Persan), India și chiar China. Aurul obținut de aceștia putea, la nevoie, să servească drept capital pentru Imperiu. Denumirea de bancher provine de la băncile din forumuri unde aceștia își desfășurau activitățile. Nu a durat mult până când aparatul birocratic a început să îi taxeze pe acești bancheri. În momentul în care un bancher devenea incapabil să își mai achite impozitele, averea lui era vândută la licitație, iar banca sa era ruptă. De aici a provenit pentru prima dată cuvântul Bankruptcy (Bancus ruptus). Problema esențială a aparatului birocratic era taxarea. Pentru aceasta a fost creată o profesie, decurionii, care aveau ca sarcină nu doar colectarea taxelor, dar și urmărirea tuturor debitorilor și vânzarea bunurilor acestora la licitație. Decurionii sunt deci strămoșii lichidatorilor. Și totuși, decurionii nu reușeau întotdeauna să acopere pierderile financiare. S-a luat deci decizia de impunere a unei legi care îi obliga pe decurioni să acopere toate pierderile financiare cu propria avere în cazul în care nu reușeau să vândă la licitație bunurile debitorilor. Paradoxal, această lege a condus într-un timp foarte scurt la o masivă criză de decurioni. Chiar și decurionii existenți preferau să fugă în alte municipalități, iar o nouă lege a impus ca în cazul în care un decurion își părăsea profesia, putea fi arestat în orice altă municipalitate, luat ca sclav și adus înapoi în municipalitatea de unde fugise pentru a fi restabilit în poziția de decurion. Demn de menționat este și faptul că secolul 3 este și cunoscut pentru persecuțiile desfășurate împotriva creștinilor. Evident, în Imperiul Roman persecuțiile aveau de cele mai multe ori și un caracter practic, așa că nu puține au fost cazurile în care în loc să sfârșească în arenă luptând cu lei, creștinilor li se oferea posibilitatea grațierii în schimbul dobândirii calității de decurion… Cu toate acestea, pe măsură ce criza financiară se adâncea, birocrația imperiului era în continuare incapabilă să acopere pierderile. La începutul secolului 4, s-a încercat în mod dezastruos să se mărească masa de impozitare prin mărirea numărului de persoane impozabile. Până atunci, armata fusese scutită de la plata impozitelor, dar ulterior s-a luat decizia demobilizării armatelor pentru ca cetățenii romani să fie pasibili de plată de taxe, iar în locul armatelor au fost angajați mercenari. Dar mercenarii nu puteau să fie loiali decât atâta vreme cât erau plătiți. În momentul în care fodeorati, așa cum erau numiți și-au dat seama de reala putere pe care o aveau în imperiu, pretențiile lor au început să crească, în primul rând solicitând să dobândească cetățenia romană. Dar cu cetățenia romană, dobândeau și obligația de a plăti taxe. În același timp, Biserica Creștină era scutită de taxe. Devenise religia oficială, sub influența Sfântului Ambrozie din Mediolanium (Milan), iar Sfântul Ambrozie obținuse din partea împăratului Grațian scutirea perpetuă a bisericii de la plata de taxe. Acesta este momentul în care barbarii au tras cu adevărat cortina peste Imperiul Roman de Apus. La acel moment, nimeni nu își mai dorea supraviețuirea imperiului. Cetățenii, comercianții și armata își pierduseră încrederea în statul de drept, în aparatul birocratic și mai ales vroiau doar o încheiere a fiscalității excesive. Regatele barbare, succesoare ale imperiului Roman de Apus, deși la origine fondate de fodeorati, au sfârșit prin a da naștere națiunilor de astăzi. Edward Gibbon, în a sa Declinul și Căderea Imperiului Roman, spunea că este de mirare nu că Imperiul Roman s-a prăbușit, ci că i-a luat atât de mult să o facă. Motivul este acela al statului de drept, care a rezistat cu mult peste realitățile economice ale Imperiului. Iar în momentul în care statul de drept a fost abolit, căderea nu a mai putut fi oprită. Iar dreptul roman, însușit de societatea modernă, a preluat din păcate și tarele Imperiului Roman. Iar lecțiile, lecțiile sunt aceleași.

E soare afară, dar reparăm acoperișul

0
Când l-am întrebat recent pe vice-președintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis dacă Europa se pregătește pentru un nou șoc economico-financiar, mi-a răspuns că „nu vedem nicio criză la orizont, dar e bine să repari acoperișul când e soare afară. Datele macroeconomice arată bine, suntem în vremuri economice bune. Dar trebuie să ne gândim la slăbiciunile pe care le avem”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele CE, argumentând oportunitatea și necesitatea creării Fondului Monetar European. Dombrovskis susține totodată că acest instrument financiar european va putea fi un sprijin real – de asistență tehnică și financiară – pentru statele membre care fac eforturi de aderare la Zona Euro (la moneda unică europeană). Un astfel de stat membru este România, iar discuția despre aderarea la moneda unică este o temă recurentă la București. La București, soarele pare că începe să pălească: optimistul ultra-exagerat al celor de la putere s-ar putea să nu fie susținut de structura economiei reale. 2018 ar putea aduce mult mai multă îngrijorare cu privire la trăinicia creșterii economice decât par guvernanții a fi dispuși să accepte. Cât privește moneda unică și proiectul Uniunii Monetare și Economice, România trebuie să se lupte serios să nu rămână în afara zonei de interes, deși comisarul european Pierre Moscovici afirma că „moneda unică Euro nu trebuie să dividă continentul ci să-l unească. Viitorul pentru Europa este euro, iar Euro reprezintă Europa. Este vital, dacă vrem să asigurăm viitorul Europei, să implementăm planul de convergență, să reducem inegalitățile dintre statele din eurozonă și Non-euro”. Totul sună bine la Bruxelles. Dar ce poate face și ce e dispus să facă Bucureștiul?

Perspective pentru susţinerea mediului de afaceri

0
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Banca Comercială Română (BCR) și cu Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), a organizat o reuniune dedicată partenerilor, la care au fost reprezentate toate cele 108 structuri teritoriale ale CNIPMMR. Reuniunea (foto) a avut obiectivul „de a creiona la sfârșit de an pașii de urmat pentru anul 2018, având în centrul atenției susținerea mediului de afaceri”. Au fost prezentate proiectele CNIPMMR pentru 2018, proiectele și a portofoliile de produse și servicii BCR și FNGCIMM dedicate IMM-urilor. Florin Jianu, președintele CNIPMMR: „Anul 2017 a fost un an plin de provocări pentru CNIPMMR, cu activități intense în ceea ce privește măsurile guvernamentale cu impact asupra mediului de afaceri, cu 261 de modificari ale Codului Fiscal și peste 100 de luări de poziție cu propuneri de recomandări concrete de îmbunătățire. Cele trei obiective principale ale acestei reuniuni sunt generarea de modalități concrete pentru sprijinirea întreprinzatorilor și internaționalizarea acestora, găsirea de instrumente integrate pentru dezvoltarea de noi companii precum și crearea/identificare de noi piețe.” Ionuț Stanimir, director de comunicare al BCR: „Este deosebit de important să reunim know-how-ul pentru dezvoltarea mediului de afaceri din România prin încurajarea antreprenoriatului în rândul tinerilor, dezvoltarea de clustere împreună cu universitățile și creșterea abilităților de scale-up. În plus, venim în sprijinul mediului de afaceri prin credite de valori mici pentru accesare imediată sau acordarea de consultanță în proiecte finanțate din fonduri europene, în prezent BCR având în portofoliu proiecte în valoare de 7 miliarde de lei.” Simona Mureșan, director executiv al FNGCIMM: „Este nevoie de o mai mare disciplină a jucătorilor din piață, pentru sprijinirea cărora trebuie să colaboreaze atât organizațiile mediului de afaceri, cât și reprezentanții băncilor și ai organismelor de creditare, cu ajutorul instrumentelor dedicate. FNGCIMM constituie un lanț în mecanismul de sprijin al mediului de afaceri, pentru anul 2018 având o serie de 3 produse noi pentru IMM-uri: Optim IMM, Start-up Nation și Focus IMM Invest. Consider că astfel de întâlniri reprezintă un prilej extraordinar de a schimba opinii, pentru a pune bazele unor viitoare proiecte.”

Decathlon a deschis încă un magazin în Piatra Neamț

0
Retailerul de articole sportive Decathlon a inaugurat primul magazin din Piatra Neamț, investiție de 650.000 euro, ajungând acum la 22 de spații comerciale la nivel național. Magazinul, cu o suprafață de aproape 800 metri pătrați, are în ofertă peste 5.000 de articole și echipamente destinate practicării a peste 50 de sporturi. De la începutul anului, retailerul sportiv a deschis patru noi spații: trei magazine la Botoșani, Buzău și Piatra Neamț, sediul logistic din Ștefănesti ce va deservi 3 țări europene și a extins spațiul din centrul comercial Pallady din Capitală. Decathlon este deținut de familia franceză Mulliez, care mai controlează hipermarketurile Auchan și rețeaua de bricolaj Leroy Merlin. Afacerile Decathlon în România au ajuns în 2015 la circa 500 milioane lei, iar anul trecut au totalizat 613,2 milioane lei, profitul net fiind dublat de la 14,8 milioane lei la 31,5 milioane lei, potrivit Profit.ro. Compania avea anul trecut 698 de angajați în România. Decathlon este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața mondială a echipamentelor sportive.

Complexul Energetic Oltenia va beneficia de 6,2 milioane de lei

0
Ministerul Energiei a autorizat plata primei cereri de rambursare prin Planul Național de Investiții (PNI), de la înființarea acestuia, în 2013, potrivit unui comunicat al instituției. Suma, în valoare de 6,2 milioane de lei, va fi plătita către Complexul Energetic Oltenia în calitate de beneficiar, scrie Bursa. Această plată va fi făcută în baza unui contract de finanțare încheiat între cele două entități în luna august 2016. Contractul vizează acordarea unei finanțări nerambursabile pentru un proiect în valoare totală de 381,5 milioane de lei pentru reabilitarea și modernizarea blocului 4 de 330 MW de la Sucursala Electrocentrale Rovinari din cadrul CE Oltenia. „Este prima plată prin PNI de la înființarea acestuia în 2013. Cred că este un moment important și un semnal puternic în ceea ce privește angajamentele pe care ni le-am asumat față de producătorii de energie electrică din România și, până la urmă, față de consumatorii de electricitate. La preluarea mandatului, PNI era blocat, așa cum, din păcate, a fost încă de la înființarea sa. Iată că eforturile noastre din acest an au dat rezultate, astfel că astăzi putem anunța efectuarea primei plăți către CE Oltenia, una dintre companiile vitale pentru sectorul energetic românesc. Este adevărat că producătorul de energie CE Oltenia a depus mai multe cereri de rambursare, dar, așa cum am anunțat la sfârșitul lunii noiembrie, CE Oltenia va primi aceste fonduri în tranșe. În funcție de analiza documentelor transmise de CE Oltenia, vor urma și alte plăți către companie”, a declarat ministrul Energiei, Toma Petcu, citat în comunicat.

FGA a înregistrat plati de 358 milioane lei, pana la 1 decembrie 2017

0
Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) a avizat în total, până la data de 29 noiembrie 2017, 67.100 cereri de plată pentru petenții celor trei societăți de asigurare, în faliment: Astra Asigurări, Forte Asigurări și Carpatica Asig, iar valoarea aprobată la plata pentru aceste cereri se ridică la 368,9 milioane lei, a declarat joi Cristian Rosu, directorul general al Fondului. În total, FGA a recepționat pentru cei trei asiguratori falimentari, 95.434 cereri de plată. Dintre acestea, 63.220 au fost depuse de către potențialii creditori de asigurare ai societății Astra Asigurări, 30.909 cereri de plată au fost transmise de către petenții Carpatica Asig si 1.305, de către petenții societății Forte Asigurări, scrie Agerpres. Pentru anul viitor instituția estimează că va efectua plăți în valoare de 240 de milioane de lei, în mare parte către păgubiții Carpatica Asig. În 2017, până la 1 decembrie, FGA a efectuat plăți în valoare de 149,3 milioane de lei în contul creditorilor de asigurare ai Astra Asigurări, 59,1 milioane lei pentru petenții Carpatica Asig și 5,8 milioane de lei pentru creditorii Forte Asigurări. Despăgubirile achitate de FGA au crescut ca valoare în 2017, cu peste 50 de milioane de lei, față de anul trecut, conform datelor Profit.ro.

Adaptarea pădurilor României la schimbările climatice

0
Lucrarea „Adaptarea pădurilor României la schimbările climatice”, de Ion Barbu, Marius Curcă, Cătălina Barbu, Viorica Ichim, a fost distinsă cu Diploma de Excelenţă (foto) şi premiul I de Societatea „Progresul Silvic” a inginerilor silvici din România, organizaţie care a împlinit 130 de ani de activitate în 2016. Este recunoscută astfel valoarea unei realizări ştiinţifice de referinţă într-un domeniu de maximă actualitate, cu implicaţii economico-sociale complexe. Lucrarea poate fi comandată (preţ 30 lei) pe email : ionbarbu51@gmail.com sau la telefon : 0741022357.

Fonduri europene pentru învăţământ preuniversitar

0
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI) a lansat, printr-un eveniment de informare Regio, apelurile de proiecte pentru Prioritatea de investiții 10.1 – Investiţiile în educaţie şi formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare, Obiective specifice 10.1a – Învăţământ antepreşcolar şi preşcolar, 10.1b – Învăţământ primar şi gimnazial, 10.2 – Învăţământ profesional şi tehnic. În ansamblu, pot fi depuse proiecte pentru reabilitări, modernizări, extinderi, construcţii, dotări, dar nu exclusiv pentru dotări. Solicitanţi pot fi unităţi administrative-teritoriale, instituţii ale administraţiei publice locale desprinse din aparatul primăriei, forme asociative. Este necesar avizul Ministerului educaţiei naţionale înainte de depunerea proiectului, chiar dacă instituţia solicitantă nu este de învăţământ. Perioada pentru depunerea proiectelor este 04.01.2018 ora 12.00-04.05.2018 ora 12.00, prin aplicaţia electronică MySMIS. Fondurile nerambursabile disponibile sunt: pentru nivel antepreşcolar şi preşcolar – 18.991.407,75 euro; pentru nivel primar şi gimnazial – 12.250.000 euro; pentru nivel profesional şi tehnic – 5.573.750 euro.