La aprobarea prin lege a OUG 130/2020,
privind acordarea de granturi în economie, Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România – Asociația
ACDBR prezintă un comentariu asupra formei definitive a actului normativ:
„Prin modificările aduse Ordonaței se
completează coduri CAEN ale sectoarelor economice afectate de actuala criză și
se schimbă grila de punctaj din Anexa 4, Criteriile de selecție la finanțare a
proiectelor de investiții. Excluse inițial de Guvern în textul Ordonanței din 6
august, domeniile producerii vinurilor și cel al distribuției tradiționale de
bunuri de larg consum, împreună cualte domenii economice, au devenit eligibile
la finanțare prin Lege. Cele două sectoare economice au o cifră de afaceri
estimată la 5 miliarde de euro.
Într-un răspuns primit în 15 septembrie
de la Comisia Europeană de Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din
România se subliniază: «Reglementările UE stabilesc reguli generale de
eligibilitate pentru fonduri, în timp ce statele membre stabilesc alte reguli
de eligibilitate în conformitate cu obiectivele strategice ale finanțării și
normele naționale. Totuși, deoarece ajutorul acordat de Stat pune beneficiarii
săi într-o pozție favorabilă față de competitorii acestora (spre exemplu,
oferirea de lichiditati financiare), statele membre trebuie să se asigure că,
în baza puterii lor discreționare, selecția beneficiarilor ajutoarelor să fie
bazată pe criterii stabilite obiectiv, pentru a limita denaturarea competiției
din piață».
Semnalăm că sectoarele vitivinicol și
distribuția tradițională de bunuri sunt furnizori ai HoReCa, fiind drastic
afectate de căderea acestei piețe, atât prin diminuarea vânzărilor, cât și prin
retururile primite. În funcție de profilul de business al distribuitorului și
al producătorului de vinuri, scăderea cifrelor de afaceri a variat la nivelul
lunilor martie, aprilie a.c. între 30% și 120%(!), comparativ cu lunile
similare ale anului precedent. Fără sprijin financiar de la Guvern pentru
menținerea viabilității companiilor vom genera diminuarea profitabilității și
șomaj, cu impact major asupra încasărilor la Bugetul de Stat, povara financiară
fiind atât asupra antreprenorilor, cât și asupra statului. Ordonanța de urgență
a fost publicată în 6 august, aprobarea schemei de sprijin financiar a fost
primită de la Comisie ulterior, în 27 august. Această cronologie ne determină
să credem că, dacă Președintele Republici va promulga rapid Legea, Guvernul își
poateînsușiimediat modificărileși să lanseze Măsurile Capital de lucru”și
Investiții în cursul săptămânii viitoare, notificând în paralel Comisia
Europeană.
Ministrul economiei, domnul Virgil
Popescu, trebuie să nu distorsonieze piața prin măsuri discriminatorii, nu
trebuie să se grăbească și să pună în aplicare o Ordonanță de Guvern cu
omisiuni, împotriva voinței Parlamentului României, așa cum a declarat zilele
acestea că măsura ăCapital de lucru va fi activă la 22 octombrie. Puterea
juridică a legii în fața Ordonanțelor și interesul general trebuie să primeze
întotdeauna într-un stat democrat.
În opinia noastră, Președintele și
Guvernul României sunt chemați să pună în practică modificările propuse de
mediul de afaceri și aprobate în unanimitate de 242 de deputați!
Ovidiu-Nicolae Gheorghe, președinte Asociația ACDBR”
Analiză REI Finance Advisors: Peste
500.000 șomeri și mai mult de 300.000 de firme ar
putea intra în insolvență sau faliment în perioada următoare. Ce finanțări
nerambursabile pot accesa companiile care se confruntă cu dificultăți
financiare
Fonduri nerambursabile disponibile pentru HoReCa, transport sau edituri, industrii puternic afectate de criza COVID;
Foarte așteptată este axa de finanțare destinată digitalizării companiilor, cu o alocare de 150milioane euro;
Sesiunea destinată granturilor pentru capital de lucru se deschide joi, 22 octombrie, orele 10:00;
Un număr de peste 500.000 de șomeri și mai mult de 300.000 de firme ar putea intra în insolvență sau faliment în perioada următoare arată unul dintre cele mai negre scenarii pentru 2021, în condițiile în care impactul economic al COVID-19 pentru companii și angajați va fi foarte puternic, iar efectele se vor resimți abia începând de anul viitor.
Potrivit REI Finance Advisors, una dintre cele mai dinamice companii de consultanță
specializate în atragerea de fonduri europene și ajutoare de stat pentru
companii cu activitate pe piața din România, o soluție pentru depășirea acestui
impas economic ar putea fi accesarea de fonduri nerambursabile, cu sprijin
european sau de la Guvernul României, existând inclusiv proiecte menite să
sprijine companii care au înregistrat pierderi și se confruntă în continuare cu
probleme financiare.
Potrivit
datelor oficiale, România a atras până la 28 august 2020 un total de 12,8 miliarde euro[1],
reprezentând 42,3% din totalul alocării pentru țara noastră, în programul
de finanțare europeană 2014-2020, cu un buget total de peste 460 miliarde euro[2], mult sub nivelul
celorlalte state membre UE.
Potrivit Comisiei Europene (CE), România ar fi putut beneficia
în perioada 2014-2020 de un buget de peste 36,7 miliarde euro fonduri
nerambursabile, fiind a șasea țară din UE cu cel mai generos buget destinat
investițiilor europene. Polonia a fost țara cu cea mai mare alocare europeană,
de peste 86 miliarde euro[3].
Ce finanțări nerambursabile pot accesa
companiile, inclusiv dacă înregistrează pierderi
Granturile pentru capital de lucru, prin OUG
130/2020, cunoscută și sub denumirea generică de Măsura 2, reprezintă o adevărată gură de oxigen pentru foarte multe
companii.
„Hotelurile,
restaurantele (industria HoReCa), companiile de transport sau editurile,
domenii puternic afectate de criza COVID, trebuie
să depună proiectele pe 22 octombrie, începând cu orele 10:00, în primele
10-20 minute de la deschidere, întrucât există riscul să se epuizeze fondurile
foarte repede, având în vedere alocarea de doar 350 milioane euro”, a declarat
Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.
Granturile pentru investiții, cunoscute și sub denumirea de Măsura 3, beneficiază de o
alocare de 550 milioane euro și are, în sfârșit, o grilă de punctaj aprobată,
astfel că o companie poate ști dacă întrunește punctajul maxim și poate,
astfel, pregăti proiectul pentru a-l depune în noiembrie.
Grantul
minim este de 50.000 euro, iar cel maxim de 200.000 euro[4].
„Pentru
ca o companie să acceseze grantul maxim și să obțină 100 puncte ar trebui să fi
avut profit din exploatare de 67.000 euro / 2019, să cofinanteze cu 35,1% pe
țară și 45,1% pe București-Ilfov, RIR<5, iar codul CAEN al activității să
aibă sold negativ în balanța comercială a României”, a punctat Roxana Mircea.
Foarte
așteptată este axa de finanțare
destinatădigitalizării
companiilor, proces indispensabil în contextul actual, cu o alocare de
150 milioane euro.
Pentru
această axă a fost publicat ghidul consultativ[5], cu
șanse foarte mari ca în decembrie-ianuarie să se deschidă sesiunea.
Pentru
companiile care au înregistrat pierderi în anul 2019 sau estimează o scădere a
veniturilor în acest an ori plănuiesc proiecte de investiții de minimum 1
milion de euro în următorii 8 ani, axa
de finanțare prin HG 807/2014 oferă acces la fonduri nerambursabile de minimum 500.000 euro, maximum 37,5 milioane
euro, cu o alocare de 10% în București, 35%-Ilfov și 50% în restul țării.
Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.
„În cazul HG 807/2014 sunt eligibile atât start-up-uri cât
și IMM sau companii mari, fiind incluse și costuri reprezentând construirea de
hale de producție, hoteluri, spitale, unități de prestări servicii și
achiziționarea de echipamente. Investiția prin HG 807/2014 poate avea și o
componentă de software de 20%. Nu sunt eligibile cheltuieli cu renovarea halei
/hotelului sau achiziționarea de mobilier. Sesiunea de depunere continuă, tocmai a fost prelungită și se pot emite
Acorduri de finanțare până la 31.12.2023, iar investițiile se pot implementa
până la 31.12.2028[6].
Proiectele sunt evaluate foarte rapid, în circa 2-3 luni, însă, oricum,
companiile pot demara realizarea investiției imediat după depunerea proiectului
la Departamentul de Ajutor de Stat al Ministerului Finanțelor Publice”, a
precizat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.
Sfaturi pentru accesarea cu succes a fondurilor
nerambursabile:
Alegeți cu atenție un
consultant cu experiență și expertiză pe axa pe care solicitați fonduri;
Solicitați
contractual depunerea unui proiect corect și complet și implementarea fără
corecții financiare;
Echipa tehnică este
la fel de importantă în cazul proiectelor cu componentă de construcții;
Atenție la grila de
punctaj, la alocarea financiară / posibile realocări
și dimensionarea unui proiect de investiții plecând de la sursele de
cofinanțare;
Pregătiți proiectele
din timp, cu rigurozitate și alocați timp sau desemnați o persoană din cadrul
companiei să gestioneze acest proiect împreună cu consultantul până la încasarea
tranșei finale, dar și în perioada de monitorizare.
***
Despre
REI Grup
REI FINANCE ADVISORS și REI
INTERNATIONAL CONSULTING, parte a REI
Grup (reigrup.ro), sunt
companii specializate în elaborarea, implementarea și monitorizarea proiectelor
de investiții atât prin fonduri europene nerambursabile (Programul Operational
Regional, Programul Operational Infrastructura Mare), cât și pe scheme de
ajutor de stat (HG 495/2014, HG 807/2014, HG 332/2014, OUG 81/2019).
Cu o experiență de peste 10
ani în acest domeniu, specialiștii REI Grup se adaptează ușor cerințelor
pieței, cunoscând foarte bine mecanismele fondurilor nerambursabile și
identifica oportunitățile de obținere de finanțări din surse interne și
externe. Aceștia gestionează eficient activitățile proiectelor, relația cu
autoritățile publice și pe cea cu companiile private. Echipa REI Grup numără în
prezent peste 40 de consultanți în cele
șapte birouri regionale, cu o vastă experiență în domeniul atragerii
de fonduri nerambursabile pentru companiile cu activitate pe plan local sau
internațional.
REI a reușit cu succes atragerea
finanțării pentru peste 250 de proiecte la nivel național, cu peste 100 de
proiecte implementate și o rată de succes – lider în domeniu – de 99%. În 2019,
REI Grup a înregistrat proiecte aprobate în cuantum de 80 milioane EUR, iar în
acest an valoarea proiectelor aprobate va depăși pragul de 200 mil. EUR. Mai
multe detalii despre activitatea REI, aici.
Programul global de training inițiat de Microsoft la
finele lunii iunie 2020, ca răspuns la criza economică globală cauzată de
pandemia COVID-19, a fost accesat în primele trei luni de la lansare de 10
milioane de persoane din 231 de țări.
Prin acest program compania își propune să sprijine 25 de milioane de
oameni din întreaga lume să își dezvoltare competențele digitale, să se recalifice
și să obțină locul de muncă dorit.
Potrivit datelor Microsoft, în România, peste 25,000
de persoane au accesat ciclul complet de studii, iar 863 dintre acestea
au finalizat cursurile, până în prezent, ocupând cea de-a doua poziție în
Europa Centrală și de Est.
Accesul extins la competențele digitale este un pas
important în accelerarea redresării economice, în special pentru persoanele
afectate de pierderea locului de muncă.
„Întreaga lume se află într-o fază de digitalizare accelerată, iar studiile arată că, până în 2022 ar putea apărea 133 de milioane de noi job-uri. Totodată, 80% dintre profesiile pe care le vom avea în anul 2025 nu există, încă. În acest context, consider că pregătirea profesională a resursei umane, capătă o importanță tot mai pregnantă, fiind necesar ca angajații de astăzi să fie pregătiți pentru profesiile de mâine”, este de părere Daniel Rusen, Director Marketing și Operațiuni, Microsoft Romania.
„Noile meserii vor necesita un mix între cunoștințe, abilități digitale și creativitate sau adaptabilitate. Aici este foarte important și rolul profesorilor, de exemplu, iar Microsoft dezvoltă soluții pentru a-i familiariza cu noile tehnologii, oferindu-le acces gratuit la resurse și materiale și determinându-i, astfel, să se antreneze într-un proces constant de învățare”, spune Daniel Rusen.
Cursuri destinate dezvoltatorilor de software; cursuri
destinate pregătirii în domeniul analizei de date și cursuri destinate formării
specialiștilor în aria de customer service, au fost în topul interselor în România.
Mai exact, cel mai accesat curs în primele trei luni de la lansarea
inițiativei globale a Microsoft, a fost cel de Software Developer, cu o
medie de aproximativ 23%, pe următoarea poziție s-au clasat cursurile
pentru Data Analyst, având o medie de aproximativ 11% și apoi cele pentru Customer Service
Specialist, cu o medie de circa 7%.
De asemenea, cei care au accesat programul de training consideră că acesta
le poate fi util atât pentru diversificarea abilităților, cât și în adaptarea
la progresul digital și maximizarea șanselor de a obține un loc de muncă.
Microsoft își dorește să susțină, în continuare, eforturile oamenilor de a dezvolta
competențe pentru a putea fi pregătiți pentru job-urile viitorului, punând la
dispoziția lor noi căi de îmbunătățire a competențelor și sprijinind persoanele
afectate de COVID-19 în procesul de recalificare.
Programul global de training include resurse de învățare de la LinkedIn,
GitHub și Microsoft, pentru cei care doresc să își dezvolte competențele și să
obțină locul de muncă dorit.
Toate
aceste resurse de învățare pot fi accesate la adresa opportunity.linkedin.com și sunt disponibile
online pe scară largă în patru limbi: engleză, franceză, germană și spaniolă.
Șase antreprenori din Cluj-Napoca cu experiență solidă în business au construit platforma ENSO, în urma unei investiții în valoare de 200.000 de euro. Platforma conectează companiile cu furnizorii de servicii și simplifică stabilirea de parteneriate printr-un sistem online, având la bază recenzii și recomandări.
ENSO funcționează ca un „one-stop-shop” pentru identificarea unor furnizori de servicii validați deja de alte companii. Platforma permite identificarea după criterii multiple a unor furnizori pentru mai mult de 80 de tipuri diferite de servicii de business, de la servicii de marketing, IT&C și resurse umane, până la servicii de curățenie și facility management. Prin intermediul platformei, furnizorii de servicii de business vor putea să fie vizibili pentru toți clienții lor ținta, într-un singur loc, reducând astfel, cu până la 90%, costurile de marketing și vanzari.
„Ideea platformei a venit ca urmare a unei probleme constatate pe propria piele: identificarea și selecția furnizorilor este un proces neplăcut, consumator de timp și resurse, fără o certitudine că la capătul drumului vei avea un rezultat mulțumitor. Orice profesionist responsabil cu o achiziție mai importantă ar trebui să aibă la îndemână recenzii credibile ale celor care au achiziționat produsul/ serviciul anterior sau să ceară proactiv recomandări. ENSO este platforma unde toți profesioniștii care realizează achiziții într-o companie, indiferent de rolul lor, pot să se conecteze cu alți profesioniști de pe poziții sau din industrii similare, să identifice rapid furnizori validați și să desfășoare un proces simplu de selecție”, a explicat Andrei Pantelimon (foto), CEO @ENSO Business Services.
Accesul pe platformă este gratuit, atât pentru companii, cât și pentru furnizori, urmând ca din 2021 furnizorii de servicii să plătească un abonament anual. În acest moment, ENSO permite companiilor să identifice furnizori în funcție de serviciile căutate și recenziile primite de aceștia, să-și administreze propriul portofoliu de furnizori, să se conecteze cu funizori validați, dar și cu alți profesioniști, care folosesc aceleași servicii și să schimbe informații cu aceștia. În vederea creșterii notorietății și stimulării vânzărilor, furnizorii își pot construi profile detaliate ce sunt vizibile companiilor din platformă și se pot conecta cu alți furnizori pentru încheierea de parteneriate.
O
primă investiție a fost atrasă din partea Qubiz, companie de IT cu birouri în
Oradea și Cluj, sub forma unui parteneriat tehnologic.
„Mare parte din business-ul viitorului va fi online și de aceea am investit în Enso. Am încredere că, pe lângă faptul că răspunde unei nevoi actuale a companiilor, va ajuta mult și la dezvoltarea serviciilor prin crearea unor comunități care vor putea încheia facil parteneriate. Astfel, întregul proces, de la selecția furnizorilor la contractare și facturare, se va putea derula online”, a spus Marcel Anghel, fondator si CEO Qubiz.
Planurile de viitor au în vedere investiții de pana la un milion de euro în 2021 pentru extinderea geografică și dezvoltarea de noi functionalități în platformă, care să completeze setul de instrumente necesare pentru gestionarea proceselor de selecție, achiziție, vânzare și administrare ale relației dintre companii și furnizorii de servicii.
Obiectivul principal este ca până la sfârșitul lui 2021 platforma ENSO să acopere principalele orașe din România și să aibă cel puțin 3000 de furnizori înscriși, urmând ca mai apoi să fie accesate, într-o primă fază, noi piețe din Europa Centrală și de Est.
Zece asociații profesionale și patronale importante din domeniul eficienței energetice a clădirilor, reprezentând sute de companii importante din România, dar și zeci de mii de specialiști din rândul arhitecților, inginerilor și auditorilor energetici, cer Guvernului României să aloce minimum 4 miliarde de euro pentru acest sector din cele 30,5 miliarde pe care România le poate accesa cu ajutorul Planului de Redresare și Reziliență care trebuie trimis Comisiei Europene în perioada următoare.
„Încurajăm Guvernul să aloce minimum 4 miliarde de euro pentru eficienţa energetică a clădirilor din fondurile de redresare economică pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziţie. Clădirile ineficiente energetic sunt responsabile pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel european, aşadar ar trebui să aibă alocată suma corespondentă din fondurile de 11,3 miliarde destinate reducerii acestor emisii conform cerinţelor Pactului verde european, adică minimum 4 miliarde de euro. Aceste fonduri ar reprezenta o investiţie cu o mare valoare adăugată pentru economia României, pentru creşterea nivelului şi calităţii traiului pentru cetăţenii români, pentru contribuţia la un mediu mai curat, pentru crearea de locuri de muncă şi pentru reducerea dependenţei de importurile de energie, afirmă reprezentanţii Asociației Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România, Asociației Inginerilor de Instalații din România, Asociația Cluster pro-nZEB, Consiliului Român pentru Clădiri Verzi / Romania Green Building Council, Energy Policy Group, Asociației QETICS, Ordinului Auditorilor Energetici din România, Patronatul Societăților de Construcții, Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă din România și Asociației pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri – ROENEF, în comunicatul transmis presei.
„Pe de altă parte, ele sunt esenţiale pentru respectarea obligaţiilor noastre internaţionale şi interne privind reducerea emisiilor, dar şi privind rata de renovare a clădirilor”, se mai arată în comunicat.
Asociațiile profesionale şi
patronale enumeră 7 avantaje pe care le-ar aduce alocarea unei sume cât mai
consistente din fondurile pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziţie prin
Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă:
Investiție cu impact major în economie
Fiecare euro investit în
renovarea clădirilor returnează în economie cel puțin alți 4 din beneficii
conexe asociate, ceea ce face dezvoltarea acestei zone una dintre cele mai bune
direcții pentru revenirea economică a României. Ar trebui menționat că
sprijinirea renovării clădirilor ajută unul dintre cele mai dinamice sectoare,
cel al construcțiilor, care a fost unul dintre motoarele economiei chiar și în
perioada cea mai dificilă a economiei.
În plus, reducerea
pierderilor energetice din sectorul clădirilor înseamnă şi reducerea
importurilor de energie, dar şi posibilitatea de a creşte exporturile de energie.
Locuri
de muncă suplimentare
Fiecare miliard investit
produce, în medie, 20.000 de locuri de muncă NOI în economie până în 2030,
conform unui studiu realizat de Building Performance Institute in Europe.
Eficientizarea economică a clădirilor este o activitate intensivă din punct de
vedere al utilizării forței de muncă, ceea ce contribuie la reducerea șomajului.
Scăderea
cheltuielilor cu energia pentru cetățeni
Creșterea eficienței
energetice a clădirilor înseamnă că acei cetățeni care vor beneficia de ea vor
plăti facturi mai mici pentru asigurarea confortului în locuințele lor. Acest
lucru este important, în condițiile în care aproximativ un sfert din
gospodăriile României se găsește în stare de sărăcie energetică, adică au mari
probleme în a-și asigura energia necesară locuinței la prețuri accesibile pentru
veniturile pe care le au.
Chiar și pentru cetățenii
care nu au această problemă, facturile mai mici la energie le permit cheltuieli
de altă natură.
Sprijinirea
industriilor producătoare din România
Alocarea unei sume
consistente pentru eficientizarea energetică a clădirilor înseamnă și un impuls
pentru acele industrii care produc materiale și echipamente necesare reducerii
consumului energetic. Acestea se numără printre cele mai importante din ţara
noastră, iar stimularea lor are un impact pe termen lung asupra
industrializării României.
Respectarea
angajamentelor legale și politice luate de România
Țara noastră are obligații de
respectat – inclusiv legale – atât la nivel european cât și din legislația
internă, referitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și
creșterea ratei de renovare a clădirilor.
Astfel, reducerea emisiilor
de carbon cu 55% sau 60% până în 2030, dublarea ratei de renovare a clădirilor
stabilită prin “Valul de Renovare” lansat de Comisia Europeană pe 14 octombrie
2020, precum şi alte angajamente europene, vor fi foarte dificil de îndeplinit
dacă nu folosim fondurile europene, incluzând aici pe cele pe care le putem
cere prin Planul de Rezilienţă şi Redresare.
Pe plan intern avem Legea 372/2005
privind performanța energetică a clădirilor, actualizată în 2020, prin care
suntem obligaţi să creştem masiv rata de renovare, să investim în eficienţa
energetică, iar din 2021 orice clădire va trebui proiectată și construită
pentru a avea consum aproape zero de energie (nZEB). Nu vom putea respecta
această lege fără investirea unor sume consistente, pe care e preferabil să le
aducem în primul rând din surse europene, nu naţionale.
Ar fi de menţionat şi
observaţiile Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice transmise
de Comisia Europeană la, care a cerut României planuri mai ambiţioase pentru
renovarea clădirilor.
Reducerea
poluării, care omoară cel puțin 20.000 de persoane anual
Consumul crescut de energie
are contribuţia sa la fenomenul poluării, fenomen care afectează o bună parte a
populaţiei României. Poluarea provoacă peste 20.000 de decese anual la nivel
național, precum şi îmbolnăviri neletale care afectează activitatea unor
comunităţi întregi. În mediul rural în special, va reduce masiv poluarea
mediului rezultată din arderea lemnelor de foc, reducând totodată nevoia
tăierii copacilor în acest scop.
Creşterea
calităţii vieţii şi performanţei, de la confort termic şi acustic la reducerea
zilelor de boală
Clădirile renovate din punct
de vedere energetic au efecte pozitive asupra celor care trăiesc, se vindecă,
învaţă sau muncesc în mediul creat la interiorul lor. Astfel, conform aceluiaşi
studiu BPIE menţionat mai sus, o clădire eficientizată energetic creşte
productivitatea angajaţilor cu 12%, reduce zilele de spitalizare cu 11% pentru
fiecare pacient şi scade durata în care un angajat bolnav se reface în propria
locuinţă pentru a reveni la muncă.
De asemenea, o şcoală renovată
sporeşte semnificativ performanţele şcolare ale copiilor – ei nu doar că
beneficiază de confort termic sporit, dar şi de o calitate a aerului
îmbunătăţită, în condiţiile în care copiii studiile arată că în încăperile cu aer
viciat copii au un nivel scăzut de concentrare și se pot îmbolnăvi.
Renovarea energetică poate
aduce și îmbunătățirea altor aspecte, precum calitatea acustică și nivelul de
lumină naturală.
Context: România va avea la
dispoziţie 30,5 miliarde de euro din fondurile destinate redresării economice
şi combaterii efectelor epidemiei generate de coronavirus. Aceste fonduri vor
trebui angajate rapid – 70% în următorii 2 ani şi alţi 30% în al treilea.
Comisia Europeană a stabilit criterii pentru alocarea acestor fonduri, conform
cărora 37% din total, echivalentul a 11,3 miliarde de euro, din total vor
trebui cheltuite pentru proiecte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de
seră, pentru a răspunde cerințelor Green Deal / Pactul verde european. Sectorul
clădirilor este cel mai mare consumator de energie la nivel european, cu 40%
din total, și cea mai importantă sursă de emisii de gaze cu efect de seră, 36%
din total, mai mult decât oricare alt sector.
Semnatari:
Emilia
Cerna-Mladin
– Președinte Asociației Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România
Ioan-Silviu
Dobosi –
Prim-vicepreședinte Asociația Inginerilor de Instalații din România
Andrei
Botiș –
Președinte Consiliul Român pentru Clădiri Verzi / Romania Green Building
Council
Horia
Petran –
Asociația Cluster pro-nZEB
Radu
Dudău –
Energy Policy Group
Adrian
Zamfirache –
președinte Asociația QETICS – Grupul pentru calitatea sistemelor termoizolante
ETICS
Iolanda
Colda –
Președinte Ordinul Auditorilor Energetici din România
Liviu-Iulian
Simion –
Președinte Patronatul Societăților de Construcții
Adrian
Petrescu –
Președinte Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă
Mihai
Moia –
Director Executiv Asociația pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri
– ROENEF
Furnizorii de servicii digitale cu sediul în afara Uniunii trebuie să adere la viitoarele norme ale UE
Consumatorii trebuie să fie mai bine protejați împotriva produselor ilegale, contrafăcute și nesigure
Condiții mai stricte pentru publicitatea personalizată și un control crescut asupra a ceea ce utilizatorii văd online
Norme specifice pentru marile platforme, „controlorii” accesului la piață
PE solicită norme adaptate exigențelor viitoare privind serviciile digitale, inclusiv platformele și piețele online, și un mecanism obligatoriu pentru a combate conținutul ilegal online.
Eurodeputații au votat două „rapoarte de inițiativă legislativă” separate, în care i se solicită Comisiei Europene să abordeze și să combată deficiențele actuale din mediul online prin pachetul său de măsuri legate de Actul legislativ privind serviciile digitale, care urmează să fie prezentat în decembrie.
Normele europene actuale pentru serviciile digitale au rămas relativ neschimbate de la adoptarea directivei privind comerțul electronic, acum douăzeci de ani. Prin viitorul pachet, Uniunea Europeană urmărește să modeleze economia digitală nu numai la nivelul UE, ci și la nivel global, așa cum s-a întâmplat în cazul protecției datelor.
Norme mai stricte pentru a combate conținutul ilegal
Eurodeputații consideră că toți furnizorii de servicii digitale din afara Uniunii trebuie să respecte normele din Actul legislativ privind serviciile digitale dacă serviciile lor sunt destinate și consumatorilor sau utilizatorilor din Uniune.
Trebuie stabilit un mecanism obligatoriu de notificare și de acțiune, astfel încât utilizatorii să poată informa intermediarii online în legătură cu activități sau conținuturi online care ar putea fi ilegale. Astfel, intermediarii ar putea să reacționeze rapid și să fie mai transparenți în ceea ce privește măsurile pe care le iau în legătură cu conținutul potențial ilegal. Utilizatorii ar trebuie să poată folosi o cale de atac printr-un organism național de soluționare a litigiilor.
Parlamentul solicită să se facă o diferență clară între conținutul ilegal și conținutul dăunător (regimul de răspundere juridică ar trebui să se aplice „conținutului ilegal” numai conform prevederilor din legislația europeană sau națională).
Platformele nu ar trebui să folosească filtre de încărcare sau orice altă formă de control ex-ante pentru conținutul dăunător sau ilegal. Decizia finală privind caracterul legal sau ilegal al conținutului ar trebui să fie luată de un organism judiciar independent și nu la nivel privat, susțin eurodeputații.
Conținutul dăunător, discursul de incitare la ură și dezinformarea ar trebui combătute prin obligații mai stricte în materie de transparență. De asemenea, cetățenii trebuie sprijiniți să dobândească și cunoștințe în domeniul mass-mediei și în cel digital în ceea ce privește diseminarea acestui tip de conținut.
Un internet mai sigur pentru consumatori
Principiul conform căruia „ceea ce este ilegal offline este ilegal și online”, precum și protecția consumatorilor și a utilizatorilor ar trebui să devină „principiile directoare” ale viitorului act legislativ privind serviciile digitale, spune Parlamentul.
Platformele și serviciile de intermediere online vor trebui să identifice și să îndepărteze mai repede și mai bine afirmațiile false și comercianții necinstiți, de exemplu pe cei care vând online echipamente medicale false sau produse periculoase, așa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de COVID-19.
Eurodeputații solicită, de asemenea, să se introducă un nou principiu „cunoaște-ți clientul”. Potrivit acestuia, platformele trebuie să verifice și să oprească activitatea companiilor frauduloase care își folosesc serviciile pentru a-și vinde produsele și conținutul ilegal sau nesigur.
Trebuie, de asemenea, propuse norme specifice pentru a împiedica, și nu doar a corecta, disfuncționalitățile pieței cauzate de marile platforme. Astfel, se vor deschide piețele și pentru noii-veniți, inclusiv pentru IMM-uri și companiile nou-înființate. Puteți găsi mai multe informații privind solicitările Comisiei pentru piața internă, susținute de plen cu 571 voturi pentru, 26 voturi împotrivă și 94 abțineri, aici și aici.
Utilizatori care să depindă mai puțin de algoritmi
Eurodeputații doresc ca utilizatorii să aibă mai mult control asupra a ceea ce văd online, inclusiv să aibă posibilitatea de a renunța complet la organizarea conținutului, și să depindă mai puțin de algoritmi. Publicitatea personalizată trebuie să fie reglementată mai mult în favoarea formelor de publicitate mai puțin intruzive și contextualizate, care necesită mai puține date și nu depind de o interacțiune anterioară a utilizatorilor cu un anumit conținut. Eurodeputații solicită, de asemenea, Comisiei să evalueze opțiuni pentru reglementarea publicității personalizate, inclusiv o eliminare treptată care să ducă la o interdicție.
Viitorul Act legislativ privind serviciile digitale ar trebui să asigure și dreptul de a folosi servicii digitale în mod anonim ori de câte ori este posibil. În fine, pentru a asigura respectarea noilor norme, Comisia ar trebui să analizeze cum s-ar putea înființa un organism european care să supravegheze și să aplice amenzi. Puteți găsi mai multe informații privind solicitările Comisiei pentru afaceri juridice, susținute de plen cu 637 voturi pentru, 26 voturi împotrivă și 28 abțineri, aici și aici.
Drepturile fundamentale online
Cea de a treia rezoluție nelegislativă depusă de Comisia pentru libertăți civile, adoptată cu 566 voturi pentru, 45 voturi împotrivă și 80 abțineri, se concentrează pe aspectele legate de drepturile fundamentale. În această rezoluție se solicită ca eliminarea conținutului să fie „diligentă, proporțională și nediscriminatorie” pentru a garanta libertatea de exprimare și de informare, precum și viața privată și protecția datelor. Eurodeputații subliniază că generarea de conținut personalizat bazată pe vulnerabilitățile personale este problematică, la fel și răspândirea discursurilor de incitare la ură și dezinformarea. Ei cer transparență cu privire la politicile de monetizare ale platformelor online.
Aproape două treimi (62%) dintre investitorii imobiliari confirmă interesul pentru achiziții de noi proiecte, atât în București, cât și în orașele regionale, și sunt în prezent gata să cumpere în condiții mai bune, având în vedere noul context economic generat de epidemia de Covid-19, potrivit unui sondaj realizat de Colliers International pe piața investițiilor, în rândul a aproape 50 de companii reprezentând fonduri de investiții, dezvoltatori, administratori de active și bănci.
Investitorii continuă să arate cel mai mare interes pentru proiectele
industriale și logistice, optimismul crescând față de aprilie, când Colliers a
realizat un sondaj similar. Ponderea respondenților care afirmă că vor să
înțeleagă mai bine situația înainte de a face o mișcare a scăzut de la 67% în
aprilie la 30% în octombrie. Mai mult, procentul de investitori gata să
„cumpere în condiții mai bune” a crescut de la 23% la 62%. Împreună cu
creșterea interesului pe care Colliers îl evaluează în discuțiile constante cu
clienții, există un argument puternic că activitatea pieței urmează o tendință
ascendentă.
Mihai Pătrulescu, Senior Associate Investment Services la Colliers International
„Activele industriale și logistice intră în centrul atenției pentru
investitori, optimismul crescând din aprilie. Percepția îmbunătățită despre
proiectele industriale este și mai vizibilă atunci când se face referire la
prețurile de achiziție, 51% dintre respondenți așteptându-se la prețuri de
achiziție mai mari pentru aceste active în anul următor, în creștere de la 16%
în aprilie. Percepția privind hotelurile și comerțul cu amănuntul în
următoarele 12 luni rămâne destul de slabă, in linie cu sondajul anterior. Cu
toate acestea, încă vedem unii investitori în căutare de achiziții oportuniste.
Continuarea crizei medicale a menținut percepția asupra birourilor într-o zonă
de reajustare, ceea ce a încurajat o segmentare mai mare între diferitele
tipuri de produse și prețuri”, a spus Mihai Pătrulescu, Senior Associate
Investment Services la Colliers International.
Ponderea participanților din piață care doresc să-și extindă portofoliile
atât în București, cât și în orașele regionale, depășește cu mult cea a
investitorilor care caută să vândă, conform unui alt grafic pozitiv din raport.
Aproximativ 57% dintre respondenții cu active / focus în București caută
oportunități, la fel și 32% dintre respondenții cu active în orașele regionale.
În ceea ce privește disponibilitatea finanțării, există unele îmbunătățiri
față de sondajul realizat de Colliers în aprilie, deși majoritatea
investitorilor (55%) se așteaptă în continuare la o înrăutățire pe termen
scurt, comparativ cu 74% în sondajul din aprilie. Se remarcă, de asemenea,
unele îmbunătățiri modeste în ponderea răspunsurilor legate de costurile de
finanțare. Aversiunea băncilor față de risc rămâne o problemă potențială pe
termen scurt, evidențiind o piață încă tensionată.
Între timp, volumele de investiții pe piața imobiliară locală au atins
aproape 820 milioane de euro în România în primele nouă luni ale anului, în
creștere cu 45% față de aceeași perioadă din 2019 și cu 27% mai mult decât în
tot anul trecut, reprezentând cele mai bune trei trimestre din ultimul deceniu,
din care activele de birouri au reprezentat peste 90%. Deși există o oarecare
inerție, este încurajator faptul că cele mai mari oferte ale anului – vânzarea
portofoliului de birouri NEPI Rockcastle pentru peste 300 de milioane de euro
către AFI Europa și vânzarea Parcului Floreasca către Fosun / Zeus JV pentru
peste 100 de milioane de euro – au fost ambele finalizate în august, în ciuda
pandemiei.
O recesiune cu o
revenire mult mai rapidă
Investitorii încă estimează o recesiune cu o revenire mult mai rapidă decât
cea din 2009, segmentul imobiliar fiind rezistent în acest context. Problema
principală a investitorilor din piața imobiliară este contextul economic global
incert (51% din răspunsuri), urmat de îngrijorări cu privire la fundamentele
României, cum ar fi dezechilibrele fiscale (40% din răspunsuri) și
incertitudinile cu privire la imobiliare în general (38% din răspunsuri).
Acestea sugerează un context destul de dificil pentru derularea tranzacțiilor,
dar se pare că preocupările generale cântăresc ceva mai mult decât problemele
specifice ale României.
Anca Merdescu, Associate Director Investment Services la Colliers International
„În timp ce în aprilie a existat un consens clar că în ceea ce privește
valorile mobiliare, atât reprezentările și garanțiile, cât și condițiile de
asigurare ar deveni mai dure, lucrurile par să se mai fi stabilizat acum. De
exemplu, în ceea ce privește asigurările, 38% dintre respondenți se așteaptă la
înăspriri, față de 66% în aprilie, iar pentru reprezentări și garanții 55% se
așteaptă la înăspriri, față de 64% în aprilie. Procesul de due-diligence pare
să fi atins și el un nivel mai confortabil și acest lucru este, de asemenea,
destul de pozitiv pentru tranzacțiile viitoare, potrivit sondajului. În
concluzie, avem o piață aflată în modul de revenire, deși sondajul evidențiază
și așa-numita revenire în formă de K, deoarece unele sectoare recuperează mult
mai repede decât altele. Activele industriale sunt câștigătoare clare, urmate
la distanță de birouri; retailul și hotelurile încă suferă”, a declarat Anca
Merdescu, Associate Director Investment Services la Colliers International.
OLX Group și ORESA anunță intenția de
achiziție a KIWI Finance de către OLX Group. KIWI Finance, cel mai mare broker
de credite din România, va fi adăugat portofoliului local OLX Group, din care
fac deja parte OLX, Storia.ro și Autovit.ro. Tranzacția ar urma să fie
încheiată până la finalul anului, după acordul Consiliului Concurenței.
Odată cu acordul Consiliului
Concurenței, OLX Group va fi unicul acționar al companiei, iar managementul
brokerului de credite va rămâne neschimbat, Anca Bidian urmând să fie în
continuare CEO-ul KIWI Finance.
Această
potențială tranzacție reprezintă un pas important în evoluția OLX Group,
adăugând servicii de finanțare la portofoliul companiei din România.
Cu sprijinul noului acționar, KIWI
Finance își propune să accelereze transformarea digitală a companiei, păstrând
aceleași obiective generale de creștere: extinderea geografică la nivel
național, eficientizarea proceselor operaționale și extinderea rețelei de
parteneri financiari cu care colaborează.
„Achiziția KIWI Finance vine ca
rezultat al încrederii OLX Group în perspectivele de creștere a pieței din
România și din dorința de a extinde serviciile oferite clienților noștri în
zona de finanțare. Suntem siguri că am găsit partenerul ideal cu care să
transformăm această viziune în realitate”, a declarat Marcin Urbanczyk, CEO OLX
Group Europe.
„Această tranzacție vine după mai
multe proiecte de comunicare dezvoltate împreună cu platformele OLX Group în
România, Storia.ro și OLX Imobiliare. Suntem convinși că avem cel mai bun
partener pentru îndeplinirea obiectivelor noastre de creștere și ne bucurăm că
transformarea digitală a KIWI Finance va fi susținută de echipa locală a OLX
Group”, a declarat Anca Bidian, CEO KIWI Finance.
„Sunt 13 ani de când KIWI Finance este în portofoliul
nostru și ne bucură această oportunitate de a face parte dintr-o companie
dinamică și de succes cum e OLX Group. Suntem mândri de realizările KIWI
Finance sub conducerea Ancăi Bidian, vrem să-i mulțumim ei și echipei pentru
toată munca depusă și le urăm succes în următoarea etapă alături de noul
acționar. Pentru ORESA, acest pas marchează o nouă investiție de succes în
România, care a fost posibilă datorită parteneriatului solid, pe termen lung,
cu un antreprenor local extraordinar”, a declarat Cornel Marian, partener
ORESA.
Despre KIWI Finance
KIWI Finance este cel mai mare broker de credite din România, fondat de
către Anca Bidian în 2003. În 2007, ORESA, fond de investiții suedez, a devenit
acționarul principal al companiei. În cei 17 ani pe piață, KIWI Finance a
intermediat credite de peste 1,35 miliarde EUR. În prezent, compania este activă
în 35 de orașe din țară, unde colaborează cu peste 200 de brokeri pentru a găsi
cele mai bune oferte de creditare pentru clienții săi.
COVID-19 a schimbat în mod semnificativ piața muncii, perturbând modul în
care organizațiile își gestionează afacerile și forțând adoptarea peste noapte
a unor soluții ce țineau, mai degrabă, de tendințe latente. Pe măsură ce au
început să se obișnuiască cu noua realitate, a apărut întrebarea „ce urmează”?
Pentru a înțelege cum arată noua normalitate, EY a derulat studiul Physical
Return to Work Reimagined (PRWR) pe platforma proprie de crowd-sourcing
MillionYou, în perioada iunie – iulie 2020, pe un eșantion de peste 700 de angajatori
din SUA, Marea Britanie și Europa.
Studiul EY constată impactul puternic pe care îl are pandemia atât asupra activității
angajaților, cât și a angajatorilor: 60% dintre angajatori consideră că
afacerea lor se află într-o „mare dificultate”, iar 54% dintre angajați se
declară foarte afectați de schimbările din această perioadă. În plus, 59%
dintre salariați cred că organizațiile pentru care muncesc nu sunt încă
pregătite să se adapteze la cerințele și comportamentele clienților
post-pandemie.
În detaliu, studiul a analizat schimbările din șase zone cheie ale pieței muncii:
Amprenta imobiliară: 74% dintre companiile chestionate au
declarat că plănuiesc schimbări semnificative referitoare la clădirile de
birouri în care se află.
Călătoriile de afaceri și mobilitatea: 74% dintre companii se
așteaptă să își modifice substanțial politica și abordarea călătoriilor de
afaceri.
Învățare și dezvoltare: 75% dintre companii își
propun schimbări importante în dezvoltarea abilitaților angajaților, în
principal, prin dezvoltarea de platforme de învățare la distanță.
Gestionarea forței de muncă: 49% dintre companii
doresc să modifice modul în care măsoară productivitatea angajaților proprii.
Munca de acasă și tehnologia: 79% dintre companii
sunt în căutare de echipamente care să permită angajaților să lucreze mai bine
de acasă.
Flexibilitatea muncii: 78% dintre companii
plănuiesc schimbări semnificative ale politicii privind munca de acasă. Lucrul
împreună cu alții rămâne, însă, un element cheie al experienței angajaților,
cărora le lipsește aspectul social de a fi cu colegii. Astfel, la întrebarea
”De ce v-ar plăcea să vă întoarceți la birou?”, pe primul loc în ierarhia
răspunsurilor oferite de angajați se află ”vreau să rămân integrat social”. Pe
de altă parte, angajații își exprimă interesul în menținerea unui anumit nivel
de telemuncă, chiar dacă această opțiune nu existase înainte de pandemie: 63%
dintre angajații care nu au lucrat de la distanță înainte de COVID-19 își
doresc să muncească de acasă cel puțin o zi pe săptămână.
Physical Return and Work Reimagined Study
În perspectivă, dintre industriile analizate, companiile din domeniul
tehnologiei și din cel bancar sunt cele mai hotărâte să facă schimbări radicale
pentru a supraviețui crizei COVID-19. Peste 50% dintre acestea și-au declarat
această intenție. Organizațiile din celelalte sectoare analizate, fie furnizoare
de servicii (precum servicii medicale, asigurări, servicii profesionale), sau
din sectoare productive sau retail, optează în număr semnificativ mai mic în
favoarea unor schimbări radicale (aproximativ 30% dintre companiile respondente
declarându-se pregătite), preferând, astfel, o abordare de tip „urmărire și
așteptare”.
Studiul arată că 38% dintre angajați își doresc o creștere a salariului sau
o îmbunătățire a planurilor de bonusare, ca urmare a eforturilor pe care le-au
depus de la declanșarea crizei sanitare. Această afirmație este corelată cu
declarația a 47% dintre angajați, care spun că le-a crescut productivitatea în
această perioadă; cea mai mare creștere a eficienței fiind menționată în răspunsurile
reprezentanților generațiilor Y – persoane născute între 1980 și 1996, și Z –
persoane născute între 1996 și 2010. Această așteptare de creștere a nivelului
de compensații nu își găsește, însă, răspuns, în intențiile companiilor: 77%
dintre organizații se așteaptă la scăderi semnificative ale costului cu forța
de muncă.
Întrebați despre îngrijorările pe care le-au resimțit în această perioadă,
între 50 și 70% dintre angajați au plasat pe primele locuri situația financiară
personală, locul de muncă, sănătatea lor, situația celor dragi, dar și evoluția
economiei țării. Fără să existe variații semnificative între țări în ceea ce
privește temerile cu care se confruntă angajații, studiul EY a constatat, în
schimb, diferențe generaționale. Astfel, 72% din respondenții generației
baby-boomers (persoane născute după război până în 1965) sunt mai interesați de
mersul economiei (cifra cu 15-20% mai mare decât a celorlalte generații
analizate) și mai puțin de propriul loc de muncă (46% dintre acești angajați sunt
îngrijorați de pierderea locului de muncă, cu aproximativ 15% mai puțin decât
cei proveniți din celelalte generații).
Horațiu Cocheci, Director, People Advisory Services, EY România
„Viața merge înainte așa cum ne-o creionăm noi înșine. Prin urmare, cred că este momentul să lăsăm viziunea să ne conducă, mai ales că, la acest moment, nu avem fundamente anterior testate pentru a lua decizii. În plus, cultura organizațională și climatul de muncă sunt acum în dezechilibru și ține de noi să le stabilizăm. În implementarea noii viziuni putem lua în calcul o flexibilizare a locului de muncă – subiectul zilei – dar și a programului, a tipului de normă de lucru, precum și, în general, a modului de contractare a muncii și de trasare a responsabilităților individuale sau colective” , a conchis Horațiu Cocheci, Director, People Advisory Services, EY România.
Majoritatea
cetățenilor UE sprijină un buget al UE mai mare pentru a depăși pandemia.
Sănătatea publică este o prioritate, urmată de redresarea economică și de schimbările
climatice.
Într-un nou sondaj comandat de Parlamentul
European și desfășurat la începutul lunii octombrie 2020, aproape opt din zece
participanți (77%) din întreaga UE sprijină conceptul conform căruia UE ar
trebui să condiționeze alocarea fondurilor de punerea în aplicare de către
guvernul național a principiilor statului de drept și democrației. Cel puțin
șapte din zece participanți sunt de acord cu această afirmație în 26 state
membre ale UE.
O majoritate
absolută a europenilor continuă să solicite un buget al UE mai mare pentru
combaterea COVID-19
54% dintre europeni consideră că UE ar trebui
să dispună de mijloace financiare mai importante pentru a putea depăși
consecințele pandemiei de coronavirus. În 20 de state membre ale UE,
majoritatea participanților sunt de acord cu această afirmație; în 14 state
membre ale UE, o majoritate absolută a participanților sprijină un buget al UE
mai mare.
Întrebați
despre domeniile unde ar trebui cheltuit acest buget al UE extins, mai mult de jumătate dintre participanți (54%) afirmă că sănătatea
publică ar trebui să fie o prioritate, urmată de redresarea economică și de noi
oportunități pentru întreprinderi (42%), schimbări climatice și protecția
mediului (37%) și ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
(35%). La nivelul UE, schimbările climatice și mediul au înlocuit ocuparea
forței de muncă în topul primelor trei priorități în materie de cheltuieli, în
comparație cu ultimul sondaj efectuat în iunie 2020.
Sănătatea publică este principala prioritate
a respondenților din 18 țări. Estonia, Letonia și Cehia au plasat redresarea
economică în fruntea clasamentului, în timp ce în Austria, Danemarca și
Germania cetățenii au pus pe primul loc lupta împotriva schimbărilor climatice.
În Croația, Slovacia și Finlanda, prioritatea principală aleasă de participanți
este ocuparea forței de muncă și afacerile sociale.
Majoritatea
cetățenilor se tem de un impact direct asupra situației lor financiare
personale
Luarea
deciziilor necesare pentru pachetul de redresare și pentru CFM cât mai curând
posibil este vitală, după cum demonstrează situația financiară personală
îngrijorătoare a cetățenilor europeni de la începutul pandemiei: o largă majoritate a cetățenilor se tem că pandemia va avea un impact
direct asupra situației lor financiare personale — sau au
suferit deja din acest motiv: 39% dintre participanți afirmă că criza COVID-19
a avut deja un impact asupra venitului lor personal, în timp ce 27% se așteaptă
la un astfel de impact în viitor. Doar 27% dintre participanți se așteaptă ca
situația COVID-19 să nu aibă un impact asupra veniturilor lor personale. În 20
de țări, majoritatea participanților afirmă că actuala criză a avut deja un
impact asupra venitului lor personal.
Cetățenii
continuă să considere UE ca parte a soluției la această criză
Două treimi dintre participanți (66%) sunt de acord că UE ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față crizelor precum pandemia de coronavirus. Numai un sfert (25%) nu este de acord cu această afirmație. Aceste constatări sunt în concordanță cu rezultatele sondajelor anterioare efectuate de Parlamentul European în aprilie și, respectiv, iunie 2020.
Notă pentru
editori
De la începutul
pandemiei, Parlamentul European a comandat trei sondaje specifice de evaluare a
opiniei publice europene în contextul COVID-19. Cel mai recent sondaj a fost
efectuat online (și prin telefon în Malta) de Kantar, între 25 septembrie și 7
octombrie 2020, în rândul a 24,812 de participanți din toate cele 27 de state
membre ale UE. Sondajul s-a limitat la participanți cu vârste cuprinse între 16
și 64 de ani (16-54 în Bulgaria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia,
Portugalia, România, Slovenia și Slovacia). Reprezentativitatea la nivel
național este asigurată prin cote în funcție de sex, vârstă și regiune.
Rezultatele totale ale UE sunt ponderate în funcție de dimensiunea populației
din fiecare țară care face obiectul anchetei.
Publicarea
raportului complet pentru acest sondaj, inclusiv a setului complet de date,
este planificată pentru începutul lunii noiembrie 2020
