Prof. Univ. Dr. Nicu Marcu, Președintele Autorității de Supraveghere Financiară: Digitalizarea impune adaptarea modelelor de supraveghere pentru prevenirea vulnerabilităților

0

Comisia Europeană a adoptat recent „Digital Finance Package”, care include strategiile Comisiei pentru Digital Finance și Retail Payments, precum și propuneri legislative privind cripto-activele și reziliența digitală.

Comisia a propus, în premieră, o nouă legislație privind cripto-activele (o reprezentare digitală a valorilor sau drepturilor care pot fi stocate și tranzacționate electronic) – Regulamentul privind piețele cripto-activelor (MiCA). Prin acest regulament se urmărește a se oferi claritate juridică și certitudine emitenților și furnizorilor de cripto-active, cu alte cuvinte de a contribui la valorificarea oportunităților și reducerea riscurilor în acest nou domeniu.

Totodată, Comisia propune un regim pilot pentru infrastructurile pieței care doresc să încerce să tranzacționeze și să deconteze tranzacții cu instrumente financiare sub formă de cripto-active. Regimul pilot reprezintă o așa-numită abordare „sandbox” – sau mediu controlat – care permite derogări temporare de la normele existente, astfel încât autoritățile de reglementare să câștige experiență cu privire la utilizarea tehnologiei registrelor distribuite în infrastructurile pieței, asigurându-se în același timp că pot face față riscurilor pentru protecția investitorilor, integritatea pieței și stabilitatea financiară.

„Autoritatea de Supraveghere Financiară susține inovațiile tehnologice în domeniul financiar non-bancar. Digitalizarea va schimba obiceiurile de interacțiune și va aduce cu sine și noi provocări în materia gestionării riscurilor.

De aceea, va trebui să ne adaptăm din mers modelele de supraveghere și de control pentru a fi cu un pas înainte și pentru a preveni potențiale vulnerabilități”, a declarat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu (foto).

O altă propunere legislativă majoră o reprezintă cea privind reziliența operațională digitală (DORA) al cărei scop este de a atenua atacurile cibernetice și de a îmbunătăți supravegherea serviciilor externalizate.

Companiile de tehnologie devin din ce în ce mai importante în domeniul finanțelor, atât ca furnizori de IT pentru firmele financiare, cât și ca furnizori de servicii financiare. Prin legislația propusă se are în vedere ca entitățile să se asigure că pot rezista la o multitudine de perturbări și amenințări legate de tehnologii ale informației și comunicațiilor.

Mai multe informații cu privire la acest pachet se pot găsi la link-urile:

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_20_1684

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/QANDA_20_1685

Raport Deloitte: Vânzările de mașini electrice vor crește anual cu 30% în următorul deceniu, iar una din trei mașini nou vândute în 2030 va fi electrică

Vânzările de mașini electrice vor crește anual cu aproape 30% în următorii zece ani, astfel încât, la finalul deceniului, una din trei mașini nou vândute la nivel global va fi electrică, reiese din raportul Deloitte „Electric Vehicles. Setting a course for 2030”. Astfel, numărul total de mașini electrice vândute anual în întreaga lume va crește de la 2,5 milioane în 2020, la 11,2 milioane în 2025 și la 31,1 milioane în 2030.

Raportul previzionează că, pe măsură ce economiile lumii își vor reveni în urma crizei generate de pandemia de COVID-19, vânzările de mașini cu motor pe combustie internă își vor relua creșterea și vor ajunge la 81,7 milioane în 2025 la nivel global, însă vor înregistra un declin în anii care vor urma.

Experții Deloitte au identificat un factor cheie în stimularea creșterii cererii de mașini electrice în următorii zece ani, respectiv schimbarea atitudinii consumatorilor, odată cu disiparea barierelor care au limitat, până acum, accesul la astfel de mașini. Prețurile se apropie tot mai mult de cele ale mașinilor pe motorină sau benzină, iar gama de modele puse în vânzare se diversifică. Totuși, se menține preocuparea cumpărătorilor cu privire la autonomia unei astfel de mașini (distanța care poate fi parcursă cu o singură încărcare) și la lipsa infrastructurii de alimentare.

„Măsurile pe care guvernele le adoptă pentru revenirea economică post-pandemie ar putea influența atitudinea consumatorilor cu privire la mașinile electrice. Spre exemplu, ca parte a planului de redresare economică, Germania a alocat 2,8 miliarde de dolari pentru îmbunătățirea infrastructurii de încărcare a mașinilor electrice și a anunțat măsuri prin care toate stațiile de alimentare sunt obligate să se doteze și cu un punct de încărcare pentru astfel de autovehicule. România se poate inspira din acest exemplu, dar și din cele legate de facilitățile oferite de alte state la achiziția unei mașini electrice, atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii”, a declarat Ciprian Gavriliu (foto), Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Conform raportului, guvernele din numeroase țări au oferit, de-a lungul timpului, stimulente financiare pentru cumpărarea de mașini electrice, de la subvenții directe oferite persoanelor fizice, la reducerea taxelor și creșterea sau menținerea taxelor pentru mașinile cu motor pe combustie internă.

Mai mult, măsurile adoptate în contextul COVID-19 pentru sprijinirea pieței auto au favorizat, pe anumite piețe, mașinile electrice. De exemplu, în Germania, guvernul a diminuat temporar TVA de la 19% la 16% pentru vehiculele cu emisii reduse și a dublat subvențiile existente, la aproape 7.000 de dolari, pentru autovehiculele electrice care costă sub 45.000 de dolari. În Franța, consumatorii care cumpără astfel de mașini cu prețuri de maximum 50.000 de dolari primesc un stimulent de aproape 8.000 de dolari, în creștere de la aproximativ 7.000 de dolari, anterior crizei. Totodată, autoritățile franceze au dublat prima de casare pentru mașinile vechi. În același timp, în China, subvențiile pentru mașini electrice și politicile de reducere a impozitelor, care urmau să expire în 2020, au fost extinse până în 2022.

Pe de altă parte, raportul arată că în SUA piața a evoluat dezamăgitor în ultima perioadă, în contextul în care benzina și motorina au prețuri mici, iar gama de modele disponibile de mașini electrice este redusă (modelul Tesla 3 reprezintă aproape jumătate din vânzările din această nișă). Nici în restul lumii vânzările de astfel de autovehicule nu sunt relevante, motivele fiind diverse: lipsa implicării din partea guvernelor în susținerea pieței, infrastructura de încărcare insuficientă sau inadecvată, indisponibilitatea vehiculelor electrice și diferențele culturale în ceea ce privește modelele de mobilitate. Spre exemplu, în Japonia, care este un jucător important pe piața auto globală, vânzările de mașini noi sunt dominate de producătorii locali, care încă nu au dezvoltat modele electrice similare celor clasice, așa cum au făcut competitorii lor din Europa sau China.

Raportul Deloitte „Electric Vehicle. Setting a course for 2030” se bazează pe analiza seturilor de date din industrie, precum și pe anunțurile publice ale companiilor producătoare și poate fi consultat integral aici.

Centru medical Bosch la Blaj

0

Compania Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii şi servicii, a inaugurat un centru medical la Blaj, cu cabinete de specialitate, medicina muncii, săli de curs, sală de gimnastică, vestiare, cabinet pentru teste Covid-19.

Urmând îndemnul lui Robert Bosch din 1940, la deschiderea spitalului Robert Bosch din Stuttgart („Cu toţii ar trebui să încercăm să îmbunătăţim situaţia actuală: nimeni nu ar trebui să se mulțumescă doar cu ce a realizat, ci ar trebui să se straduiască întotdeauna să devină mai bun”), Dirk Arnold, directorul tehnic al fabricii Bosch din Blaj, a spus la momentul inaugural de acum: „Vorbele sale ne-au servit drept motivație și de aceea, chiar de la deschiderea unității noastre de producție în Blaj, am înființat un cabinet medical la noi în fabrică. Astăzi, odată cu inaugurarea oficială a centrului medical, serviciile de sănătate devin mai abordabile și mai ușor de accesat. În strânsă colaborare cu partenerul nostru instituțional Elisa Med, putem oferi acum o gamă mai largă de servicii medicale nu doar angajaților noștri, ci și familiilor acestora. În contextul actual al pandemiei de COVID, utilizăm deja cabinetul de testare din cadrul centrului și avem în vedere asigurarea sănătății angajaților noștri”.

În plan economic, unitatea de producție din Blaj își continuă dezvoltarea și anunță: „Fabrica Bosch din Blaj și-a început activitatea în anul 2007, deservind sectorul tehnologiei industriale. La Blaj, Bosch produce componente pentru industria auto: o gamă largă de senzori, precum și componente electronice pentru grupul motopropulsor. Tot la Blaj, compania implementează soluții de Industrie 4.0, precum şi sisteme de monitorizare a producției și soluții inteligente pentru sudura cu laser. Unitatea s-a dezvoltat într-un ritm accelerat în decursul anilor. Mai mult, fabrica Bosch din Blaj este una dintre cele trei fabrici Bosch din Europa unde se produc senzori de noxe, o componentă esențială a inovației revoluționare aduse de companie în sfera tehnologiei diesel, și una dintre cele două locații Bosch de pe continent unde care se fabrică module electronice pentru cutia de viteze automată”.

Sub aspect social, Fabrica Bosch din Blaj „acordă o atenție specială , satisfacţiei angajaților săi, oferindu-le o gamă largă de beneficii precum: program de lucru flexibil, 25 de zile de concediu anual, bonusuri de relocare și recomandare, transport gratuit, programe de instruire și dezvoltare, cantină proprie în incinta fabricii și servicii medicale gratuite”.

Negocierile consumatori-bănci în pandemie

0

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) informează că de la începutul anului până acum, au fost finalizate prin împăcarea părților 300 de negocieri: 294 cu băncile și 6 cu IFN-urile; în alte 90 de negocieri, consumatorii și băncile/IFN-urile nu au ajuns la o înțelegere; peste 100 de negocieri sunt în desfășurare. CSALB apreciază că „negocierile derulate în cadrul din ultimele luni arată varietatea soluțiilor obținute, abordarea unitară a conciliatorilor Centrului și un apetit diferit pentru conciliere în cazul băncilor comerciale” și prezintă o analiză în acest sens:

Record valoric pentru un credit în Euro

De la începutul anului consumatorii au trimis către CSALB peste 2.300 de cereri de negociere cu băncile și IFN-urile, față de 2.117 în tot anul precedent. Cele mai multe (1.775 de cereri) sunt în relație cu băncile și 531 în relație cu IFN-urile. 92% din cereri au fost trimise prin intermediul aplicației IT de pe site-ul www.csalb.ro sau prin email la [email protected]. Restul de 8% din cereri au fost transmise prin poștă sau aduse de consumatori la sediul Centrului.

  • M. I., București: La propunerea conciliatorului Valentin Cocean banca a decis ștergerea integrală a datoriei consumatorului, în cazul unui credit în Euro cu un istoric de restructurări care nu au reprezentat un ajutor real pe termen lung. Cei 60.000 de euro au fost șterși pentru consumatorul aflat într-un caz social în care titularul împrumutului a invocat și o stare medicală dificilă, rămânând singurul plătitor în raport cu banca. În plus, rata lunară era de aproximativ 2.500 de lei, fiind cu câteva sute de lei mai mică decât veniturile.Recordul precedent pentru o negociere a unui contract în Euro în cadrul CSALB era de 44.600 de Euro.
  • S. Adrian, București: „Mi s-a pus o poprire, iar banca mi-a retras pe loc toți banii din cont, deși avea o zi la dispoziție să pună în aplicare decizia executorului și ar fi fost normal să mă anunțe. M-am adresat de mai multe ori băncii încercând să le spun că m-au lăsat fără niciun ban în cont, dar ei îmi ziceau doar despre obligațiile legale și nu-mi dădeau alte explicații. Am apelat la CSALB, iar în afară de cei 91 de lei returnați de bancă (n.n. comisionul pentru plata popririi și cel de administrare a contului) cel mai important câștig au fost discuțiile cu conciliatorul Valentin Cocean. Am fost ascultat, nu mi s-a dat un răspuns standard, mi s-a explicat legea și modul în care a acționat banca, mi-a dat și alte exemple să înțeleg mai bine cazul meu. Deși suma în sine nu este importantă, nu sunt absurd și realizez că banca a făcut aceste concesii în primul rând pentru faptul că îi sunt client”
  • H. Sorin, Iași: „Am văzut că banca îmi încasase în ultimul an peste 280 de lei numai din comisioane. De unele știam, însă când i-am întrebat de diferență invocau tot felul de prevederi care erau contrazise de extrasele mele de cont. După ce am apelat la CSALB mi-au dat înapoi comisionul de administrare cont de 65 de lei, iar comisioanele de retragere vor fi zero timp de un an. Am mers pe ideea că decât nimic e mai bine soluția asta. Chiar nu mă așteptam să se rezolve. Am pus pe mail extrasele de cont pe un an de zile, CSALB le-a trimis către bancă și s-a rezolvat”.
  • M. Mihăiță, Târgu Frumos: „Faptul că banca mi-a șters toată datoria de peste 58.000 de lei a fost cea mai bună veste pe care puteam să o primesc. Soția a decedat anul trecut și am rămas cu acest credit pentru care plăteam o rată de 1.860 de lei pe lună. Era un credit pe cinci ani din care am apucat să plătesc doar doi ani. Am aflat de CSALB de la un prieten care văzuse pe internet și la tv știri despre alte cazuri. Prima dată nu credeam, eram sceptic. Apoi m-am gândit că nu mă costă nimic să încerc. Pe doamna conciliator Alina Radu am simțit-o la fel de bucuroasă cum eram și eu, atunci când m-a sunat să îmi spună rezultatul obținut. Dacă aș putea, m-aș duce și mâine în celălalt colț al țării să-i mulțumesc”.

Care este asemănarea între un beneficiu
de 65 de Lei și unul de 60.000 de euro

„Pentru că în vara acestui an băncile au încurajat consumatorii să se adreseze CSALB, am vrut să vedem care sunt impresiile consumatorilor, în câteva dintre cazurile soluționate. După cum observăm, plaja valorică a beneficiilor obținute este foarte mare. În acest sens le reamintim consumatorilor că nu există cazuri similare și nici soluții identice în cadrul CSALB. Aceste diferențe ne arată că cel mai important este ca soluția dată să mulțumească părțile și să repare problema care a apărut în derularea contractului, indiferent dacă este vorba de sume mari sau doar de chestiuni de principiu. Ne bucură faptul că mulțumirea consumatorilor nu este condiționată de beneficiile obținute în cadrul negocierilor sau de valoarea acestora, ci de profesionalismul conciliatorilor și de interesul pe care băncile îl acordă propriilor clienți în cadrul concilierii. Instituțiile de credit trebuie să înțeleagă faptul că asemănarea dintre un caz în care un consumator obține 65 de lei și unul în care banca șterge o datorie de 60 de mii de euro ține de nemulțumirea consumatorului care s-a adresat CSALB. Ambele cazuri trebuie privite cu aceeași atenție și, din fericire, acest lucru îl fac cu succes conciliatorii cu care colaborăm. Ei își dau același interes indiferent de valoarea beneficiilor care pot fi obținute, iar abordarea lor este o garanție pentru consumatori și bănci privind imparțialitatea soluțiilor propuse. Pot spune că, mai ales în cazurile cu valori mai mici, se face simțită utilitatea CSALB. Sunt diferende pentru care, în mod normal, consumatorii nu s-ar adresa instanței de judecată, de vreme ce în instanță ar fi prea multe costuri, prea mult timp și prea mulți nervi consumați în raport cu rezultatul urmărit. În plus, dacă tot am făcut paralela cu instanța de judecată, atât sesizarea CSALB, cât și derularea propriu-zisă a procedurilor de conciliere sunt extrem de simple și nu necesită cunoștințe juridice, de specialitate, ceea ce reprezintă un avantaj important față de derularea unor procese în fața judecătorilor“, spune Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.

Strategiile băncilor, văzute de conciliatori

Valentin Cocean, Conciliator CSALB: „Am observat că sunt mai multe bănci care vin cu soluții radicale, de ștergere a datoriilor și deschidere către situațiile sociale sau medicale grave. Asta ar fi o schimbare în bine pe care o pot remarca. Pe de altă parte, băncile care nu au avut apetit pentru conciliere niciodată, nu au schimbat nimic în acest an și au rămas în aceeași zonă în care nu acceptă cereri sau, dacă acceptă, nu sunt dispuse să facă concesii. În aceeași categorie intră și băncile care insistă într-un mod neproductiv pe soluții care nu sunt aplicabile, precum cea în care reducerea soldului cu 30 de procente se aplică doar dacă clientul băncii plătește 70% din sold în trei luni. Identific și o strategie bună pe termen lung a unor bănci, cele care acceptă în special negocieri care nu implică o problemă patrimonială a consumatorului, ci rezolvarea unei stări de nemulțumire. Aș spune că astfel de acțiuni, cum este și cazul cu beneficii de 91 de lei, deși au în primul rând o miză de imagine pentru banca respectivă, au și o mare relevanță pentru dezvoltarea încrederii între bănci și consumatori“.



Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

Record de manageri și antreprenori înscriși la programul WU Executive Academy de la București

0

33 de manageri și antreprenori formează noua serie din România, pentru ciclul 2020-2022, a programul de Executive MBA organizat de WU Executive Academy, parte a Universității de Economie și Afaceri din Viena, cea mai mare universitate de business din Europa. Este un record de înscrieri, de la începutul aplicării programului în țara noastră, în 2006. 85% dintre cursanți sunt români, ceilalți, circa 15%, sunt germani, austrieci, bulgari, ruși, italieni. 81% sunt bărbați, 19%, femei. Vârsta medie este de 37 de ani. 25% ocupă funcții de manageri generali, dominant ca pondere în industriile IT şi telecomunicaţii (22%), energie (16%), transporturi (13%), construcții/inginerie (10%), precum și în comerț, industrii producătoare, sectorul medical și farmaceutic, FMCG, finanțe și consultanță, servicii.

Prof. Phillip Nell

Prof. Phillip C. Nell, directorul academic al Executive MBA: „Suntem mândri să începem noul ciclu de cursuri EMBA Bucharest cu cel mai mare număr de cursanţi de la startul programului în România. Ne bucurăm să vedem că mulți profesioniști de top aleg să investească în dezvoltarea lor personală și profesională continuă în perioadele de criză, iar numărul de înscrieri ne confirmă faptul că oferim un program de calitate și aplicat la exigențele profesionale ale managerilor și antreprenorilor.  Noua serie care a debutat în această toamnă va beneficia de aceeași calitate înaltă a cursurilor cu care WU Executive Academy și-a obișnuit studenții de-a lungul timpului. Mai mult, programa a fost adaptată pentru a reflecta cât mai bine contextul actual, iar un exemplu în acest sens este modulul de Negociere, care cuprinde informații despre negocierea online”.

Adriana Georgescu

Adriana Codruța Georgescu, Program Manager, Executive MBA Bucharest: „Pandemia nu a diminuat dorinţa managerilor de a evolua în carieră, iar înscrierile record de care am avut parte ne confirmă acest lucru. Foarte mulţi aplicanți se gândesc să intre pe piaţa joburilor internaţionale, ca urmare a trendului de muncă în regim remote, iar programul nostru le antrenează competențele necesare pentru a accesa oportunități noi și variate.

Programul este singurul din România cu triplă acreditare internațională: EQUIS, AMBA și AACSB. Este susținut de 14 profesori, jumătate dintre ei, de la Universitatea WU din Viena, jumătate, de la alte mari universități, precum IE din Spania, IESE din Spania, Frankfurt School of Finance & Management din Germania, Carlson School of Management din USA.  

Programul durează 16 luni, se desfășoară în regim part-time, cuprinde 14 module care acoperă noțiuni de management general și leadership global. Finalizarea studiilor se face cu un proiect final, „Capstone Project”, care constă în realizarea unui plan de afaceri pentru un proiect antreprenorial. EMBA Bucharest se află în al paisprezecelea an de activitate în România, până în prezent având peste 400 de alumni. Aproximativ 70% dintre absolvenți avansează în carieră după absolvirea cursurilor.

Organizatorii programului subliniază că „WU Executive Academy alocă anual un buget de burse de peste 200.000 de euro, pentru a veni în sprijinul celor care-și doresc să urmeze programul de EMBA. Circa o treime dintre studenţi au fost susţinuţi financiar de companiile pentru care lucrează, o altă treime beneficiază de co-plată din partea companiilor iar restul s-au finanțat singuri. Conform statisticilor, studenții îşi pot recupera în totalitate banii în primii trei ani de după absolvire, ca urmare a creșterilor salariale”.

În ranking-uri internaționale, „anul acesta, programul Global Executive MBA s-a clasat pe locul 32 în prestigiosul top Financial Times al celor mai bune programe de Executive MBA din lume, fiind cel mai bună poziție ocupată până acum. Programul a obținut scoruri de top la mai multe categorii relevante pentru studenți, una dintre acestea fiind progresul în carieră. Creșterea salarială a unui absolvent a ajuns la 64%, dublu față de anul trecut, în timp ce salariul mediu s-a mărit cu 15%, la 207.000 USD. De asemenea, Global MBA ocupă locul 7 în lume privind experiența de lucru a studenților și locul 12 în ceea ce privește experiența internațională de studiu, depășind programele de EMBA ale școlilor de renume INSEAD și CEIBS”. 

În ansamblu, „WU se bucură de mai bine de 100 de ani de o reputație excepțională în calitate de furnizor de educație în domeniul managerial. Portofoliul educațional al WU Executive Academy include programe de MBA, EMBA, Professional MBA, Master of Laws, certificări universitare, programe corporate, dar și diverse seminarii, fiind unul dintre principalii furnizori de educație executivă din Europa Centrală și de Est”.  

Educație pentru abilități antreprenoriale

0

Organizația Junior Achievement România, în parteneriat cu compania Nestlé România, lansează un proiect de educație pentru orientarea profesională a tinerilor prin activități educaționale de tip learning by doing și project based, bazate pe dialog, studii de caz, webinarii de dezvoltare personală și orientare în carieră, interacțiuni cu voluntarii companiei în activități de tip virtual job-shadowing.  

Loredana Gîlmeanu, SEM HR Business Partner & Country Lead Nestlé România, ne oferă detalii: „Suntem bucuroși să semnăm acordul pe parteneriat cu Junior Achievement România și să ajutăm împreună 400 de tineri de liceu prin activități, webinarii și evenimente dedicate alături de voluntarii Nestlé România. La nivel european există deja o colaborare de trei ani între Nestlé, Alliance for Youth, Ernest & Young și Junior Achievement Europe, în urma căreia 550 de studenți au obținut calificarea internațională pentru abilități antreprenoriale. Pentru a confirma încă o dată promisiunea de a sprijini și investi în tânăra generație, anul acesta Nestlé a lansat angajamentul de a oferi 20.000 de noi oportunități de angajare, programe de ucenicie și stagii în Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord până în 2025. Nestlé are grijă ca tinerii să fie pregătiți pentru ziua de mâine, pentru că un viitor mai verde și mai bun începe cu tinerii!”

Tinerii au posibilitatea să participe la Innovation Day, „un workshop cu format interactiv, ce reunește echipe de tineri care primesc o temă-provocare și au astfel ocazia să-și antreneze gândirea creativă pentru a găsi soluții inovatoare, de îmbunătățire a unor situații inspirate din realitatea cotidiană”.

Nestlé reamintește inițiativele globale proprii:  

Programul „Nestlé for Healthier Kids”, creat „pentru a uni toate eforturile Nestlé care susțin părinții și tutorii să crească copii mai sănătoși, de la activități de cercetare și formulare a produselor până la servicii de educație și nutriție inovatoare pentru un stil de viață sănătos. În România, aceste eforturi se regăsesc se concretizează prin parteneriatele cu mișcarea națională Și eu trăiesc sănătos – SETS”, inițiat de Fundația Prais și programul Traista cu sănătate, inițiat de prof. dr. Veronica Mocanu”.

Inițiativa globală de tineret „Nestlé needs YOUth”, cu obiectivul „să ajute 10 milioane de tineri din întreaga lume să aibă acces la oportunități de carieră până în anul 2030. Această inițiativă globală combină și coordonează toate activitățile care susțin tinerii din întreaga lume, inclusiv eforturile Alliance for YOUth”.

Sustenabilitate, în sensul că „Nestlé dorește ca produsele sale să nu fie doar mai gustoase și mai sănătoase, ci și mai bune pentru mediu. Ambiția Nestlé pentru anul 2030 este impact zero asupra mediului, apa fiind una dintre ariile prioritare”.

Parlamentul dorește să acorde consumatorilor din UE un „drept la reparație”

0
  • Se încurajează alegerile sustenabile ale consumatorilor și se promovează o cultură a reutilizării
  • Se îmbunătățește posibilitatea de reparare și se prelungește durata de viață a produselor
  • Se solicită un încărcător comun pentru a reduce deșeurile electronice
  • Sunt necesare schimbări sistematice: de la producție și achiziții publice până la publicitate și gestionarea deșeurilor

PE dorește să stimuleze sustenabilitatea prin promovarea reutilizării și reparației și prin combaterea practicilor care reduc durata de viață a produselor.

Rezoluția referitoare la o piață unică mai sustenabilă a fost adoptată cu 395 de voturi pentru, 94 împotrivă și 207 abțineri.

Eurodeputații îi solicită Comisiei să le acorde consumatorilor un „drept la reparație”, făcând reparațiile mai atrăgătoare, mai sistematice și mai rentabile. Pentru a atinge acest obiectiv, ar trebui fie să se extindă garanțiile sau să se ofere garanții pentru piesele înlocuite, fie să se îmbunătățească accesul la informațiile despre reparații și întreținere.

Deputații insistă, de asemenea, asupra creșterii sprijinului pentru piețele bunurilor second-hand, solicită măsuri de combatere a practicilor care reduc durata de viață a unui produs și susțin producția sustenabilă. Deputații își reiterează solicitarea unui sistem comun de încărcătoare pentru a reduce deșeurile electronice și doresc etichetarea produselor în conformitate cu sustenabilitatea lor (de exemplu, un contor de utilizare și informații clare cu privire la durata estimată de viață a unui produs).

Eliminarea obstacolelor care împiedică repararea, revânzarea și reutilizarea

Pentru a încuraja alegerile sustenabile ale consumatorilor și ale companiilor, eurodeputații cer ca achizițiile publice să fie mai sustenabile, iar eforturile de marketing și publicitare să fie mai responsabile. De exemplu, atunci când în reclame se face referire la caracteristici care respectă mediul, afirmația ar trebui validată prin aplicarea unor criterii comune. Procedura ar fi similară cu obținerea certificatelor pentru eticheta ecologică. Rezoluția mai solicită să se întărească rolul etichetei ecologice a Uniunii, astfel încât ea să fie utilizată mai mult de către sector pentru a sensibiliza consumatorii.

În fine, textul adoptat propune noi norme pentru gestionarea deșeurilor și eliminarea obstacolelor juridice care împiedică repararea, revânzarea și reutilizarea. Acest lucru va aduce beneficii și pieței de materii prime secundare.

„A sosit momentul ca obiectivele Pactului verde să fie utilizate ca fundament al unei piețe unice care promovează produse și servicii sustenabile începând cu momentul conceperii. Pentru a realiza acest lucru, avem nevoie de un set cuprinzător de norme care să faciliteze decizii clare și simple, în locul unor modificări tehnice lipsite de curaj politic și care să creeze confuzie atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi. Prin adoptarea acestui raport, Parlamentul European a transmis un mesaj clar: etichetarea obligatorie armonizată care indică sustenabilitatea și combaterea obsolescenței premature la nivelul UE reprezintă calea de urmat”, a declarat raportorul David Cormand (Verzi/ALE, Franța).

Context

Potrivit unui raport Eurobarometru, 77% dintre cetățenii Uniunii Europene ar prefera să își repare aparatura, nu să o înlocuiască; 79% consideră că producătorii ar trebui să fie obligați din punct de vedere juridic să faciliteze repararea dispozitivelor digitale sau înlocuirea pieselor lor individuale.

Libertatea presei: PE îngrijorat de atacurile asupra criticilor și pluralismului

0
  • Libertatea mass-mediei în Europa s-a deteriorat
  • Eurodeputații deplâng hărțuirea jurnaliștilor și atacurile asupra lor, în special din partea politicienilor
  • Comisia Europeană trebuie să evalueze în mod regulat nivelul de interferență al guvernelor și transparența structurilor de proprietate
  • Nu se acordă fonduri ale Uniunii pentru mass-media controlată de guvern sau pentru propaganda politică

Parlamentul este profund îngrijorat de situația libertății mass-mediei în Uniune și denunță violențele, hărțuirea și presiunile cu care se confruntă jurnaliștii.

Într-o rezoluție adoptată cu 553 voturi pentru, 54 voturi împotrivă și 89 abțineri, Parlamentul atrage atenția asupra „încercărilor guvernelor unor state membre de a reduce la tăcere mass-media critică și independentă și de a submina libertatea și pluralismul mass-mediei”. Eurodeputații sunt deosebit de îngrijorați de situația mass-mediei publice din unele țări ale Uniunii, unde mijloacele de comunicare în masă au devenit „un exemplu de propagandă proguvernamentală”.

Deputații subliniază că libertatea mass-mediei, pluralismul, independența și siguranța jurnaliștilor sunt elemente esențiale ale dreptului la libertatea de exprimare și de informare și sunt vitale pentru funcționarea democratică a Uniunii și a statelor sale membre. „Libertatea mass-mediei a fost afectată în ultimii ani”, avertizează rezoluția, iar epidemia de COVID-19 a agravat această deteriorare.

O mai bună protecție a jurnaliștilor, în special a femeilor

Eurodeputații consideră că „s-a dezvoltat un model de intimidare din ce în ce mai extins care vizează reducerea la tăcere a jurnaliștilor”. Ei citează asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia și a lui Ján Kuciak și a logodnicei sale drept un exemplu al riscurilor cu care se confruntă jurnaliștii de investigație. Deputații le solicită personalităților publice să nu denigreze jurnaliștii și insistă asupra obligației legale de a ancheta toate atacurile. Parlamentul subliniază că jurnalistele sunt deosebit de vulnerabile și ar trebui să beneficieze de protecție suplimentară.

Concentrarea excesivă a mass-mediei amenință pluralismul

Rezoluția constată că pluralismul este în pericol atunci când proprietatea asupra mass-mediei este concentrată în mâinile unui număr prea mic de persoane. În aceste condiții, este mai dificil să se combată răspândirea dezinformării. Deputații solicită ca țările Uniunii să ia măsuri pentru a evita concentrarea excesivă a proprietății asupra mijloacelor de comunicare și pentru a garanta transparența. Ei critică guvernele pentru faptul că se amestecă invaziv în publicitatea publică. Deputații mai subliniază că fondurile Uniunii nu pot fi cheltuite în favoarea mass-mediei controlate de stat sau pentru propaganda politică.

În acest context, Parlamentul invită Comisia Europeană ca, în raportul său anual referitor la situația statului de drept în Uniune, să evalueze pentru fiecare stat membru gradul de transparență al proprietății asupra canalelor de presă și nivelul de interferență a guvernelor și a actorilor privați în sector. Deputații subliniază că încercările de a îngrădi libertatea și pluralismul mass-mediei trebuie considerate un abuz de putere grav și sistematic și o încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii.

Discursurile de incitare la ură și dezinformarea online

Eurodeputații doresc un cadru juridic mai solid pentru a preveni și contracara răspândirea discursurilor online de incitare la ură. Ei doresc și o mai bună colaborare între platformele online și autoritățile de aplicare a legii. Deputații subliniază că acțiunile voluntare ale platformelor sunt „necesare, însă în continuare insuficiente” pentru a combate dezinformarea, conținutul ilegal și interferențele străine. Cu toate acestea, ele „nu trebuie să devină organisme private de cenzură”, iar eliminarea conținuturilor ilegale trebuie să facă întotdeauna obiectul unor măsuri de protecție.

În fine, textul adoptat evidențiază preocupările legate de interferențele străine în procesul democratic, care au drept scop polarizarea opiniei publice și anularea pluralismului. Textul mai avertizează cu privire la consecințele potențial dăunătoare ale manipulării informațiilor referitoare la pandemia de COVID-19.

Citat

Magdalena Adamowicz (PPE, Polonia), raportoare, a făcut următoarea declarație: „Astăzi asistăm la un recul al democrației, la acapararea puterii prin minciuni. Nu există libertate fără independența mass-mediei, nu există democrație fără pluralismul mass-mediei. Mass-media ar trebui să servească adevărul, nu minciunile. Aceasta ar trebui să fie în serviciul alegătorilor, nu al celor aflați la putere, și ar trebui să fie un mijloc de control al puterii. Mass-media trebuie să protejeze democrația, dar o poate și ucide. Acesta este motivul pentru care trebuie să fie independentă.”

Studiu de atractivitate EY România: Investitorii sunt prudenți, dar nu se retrag complet

  • COVID-19 a avut un impact puternic: 46% dintre investiții au fost anulate, reduse sau suspendate
  • Operațiunile legate de lanțurile de aprovizionare (35%) și de producție (36%) sunt considerate principalele atracții pentru investiții
  • Investitorii sunt optimiști în ceea ce privește revenirea după COVID-19, 41% sunt de părere că România va deveni mai atractivă după perioada pandemiei

Pandemia și-a pus amprenta asupra planurilor de investiții străine directe (ISD) în întreaga Europă și a determinat companiile să reanalizeze viabilitatea proiectelor de producție, cercetare sau servicii de suport. În România, 46% dintre investitorii străini și-au anulat, diminuat sau au întrerupt investițiile în 2020, în timp ce 51% nu au operat nicio modificare în proiectele de investiții planificate, conform EY Attractiveness Survey Romania, primul studiu de atractivitate EY dedicat pieței din România.

„Investițiile străine pot deveni o forță pentru dezvoltarea economică a României în perioada post-pandemie. Însă, pentru a fi considerată o destinație atractivă pentru investiții, România trebuie să își reformeze abordarea de atragere a acestor proiecte. Având în vedere că pandemia a accelerat adoptarea tehnologiei, practicile durabile și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare, România va fi nevoită să se adapteze rapid și eficient la aceste tendințe emergente și, implicit, la așteptările actuale ale investitorilor într-un mediu de afaceri care a suferit modificări majore”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale

Privind în perspectivă, investitorii sunt totuși optimiști: 41% dintre ei consideră că România va fi mai atractivă din punctul de vedere al investițiilor străine directe după încheierea pandemiei. Operațiunile legate de logistică/lanțuri de aprovizionare și de producție reprezintă principalele atracții pentru investiții în rândul a 35% și, respectiv, 34% dintre respondenți.

În opinia investitorilor, sectoarele cheie care pot favoriza dezvoltarea economică a României în următorii ani sunt agricultura, sectorul IT și industria de transporturi și auto. Pentru creșterea competitivității țării, educația, transformarea tehnologică și infrastructura sunt principalele zone problematice în care România ar trebui să investească și să-și concentreze eforturile pentru a le îmbunătăți.

Performanțele României în materie de ISD înainte de apariția COVID-19

Pandemia provocată de COVID-19 a cauzat perturbări economice de dimensiuni mari în întreaga lume. Pentru a identifica noile tendințe legate de viitoarele investiții pe piața locală, e important de analizat dinamica ISD în România de dinainte de criză.

În 2019, au fost anunțate în România 78 de proiecte de investiții directe, marcând o scădere de aproximativ 28% comparativ cu anul anterior (113 proiecte în 2018) și plasând țara noastră pe locul al 15-lea în Europa în topul atractivității. Cu toate acestea, valoarea ISD s-a menținut relativ la același nivel: 5.26 miliarde euro (2018) vs. 5.17 miliarde euro (2019).

O tendință similară s-a putut observa la nivelul întregii regiuni, țările din Europa Centrală și de Est au înregistrat o scădere a numărului total de proiecte de ISD cu aproximativ 20% față de anul anterior. 2019 a fost un an în care investitorii străini au arătat un mai mare apetit pentru Europa Occidentală, care a deținut 80% din cota de piață europeană.

După aderarea la Uniunea Europeană, România a înregistrat o creștere considerabilă în ceea ce privește numărul anual de proiecte de investiții, contribuind în mod direct la creșterea economiei naționale. COVID-19 ar putea avea o influență negativă asupra dinamicii ISD pe viitor, punând în pericol progresul cumulat din ultimii ani.

Europa, principalul investitor în România

La finalul lui 2019, cele mai importante economii cu investiții în România, pe baza datelor privind soldul ISD puse la dispoziție de BNR, au fost: Țările de Jos, cu o cotă a ISD în soldul total de 23,2%, urmate de Austria, cu o cotă de 12,6%, și Germania, cu o cotă de 12,3%. Per total, principalele 10 țări investitoare au înregistrat o cotă însumată de 83,4% din soldul total al ISD, în timp ce principalele 20 de țări investitoare dețineau o cotă de 95,4% din soldul total al ISD. Este de reținut faptul că țările membre ale Uniunii Europene au înregistrat o cotă însumată de 89,5% din soldul total al ISD, ceea ce subliniază rolul UE ca principal partener strategic al României.

Proiectele de investiții s-au concentrat în orașele mari ale României

În mod similar cu celelalte piețe europene, investițiile străine s-au concentrat în principal în marile orașe în 2019. Bucureștiul a atras 50% din numărul total de proiecte de ISD anunțate (o creștere de 10% față de anul anterior), urmat de Timișoara, situată pe locul al doilea, pentru al doilea an consecutiv, cu o cotă de piață de 11,5%, și de Iași, care atras doar 3,8% din numărul total de proiecte de investiții.

Destinațiile investițiilor pe regiuni

În ultima decadă, majoritatea proiectelor de ISD au fost implementate în regiunea București-Ilfov (59,3% din total în 2015). În ultimul an, o creștere notabilă s-a putut observa în regiunea nord-vestică a României, de 11.8%. În aceeași perioadă, regiunea de sud a României (Muntenia) a atras cu 15.5% mai multe investiții față de anul precedent.

Regiunea Nord-Est a fost caracterizată de o pondere a ISD redusă, în principal din cauza calității infrastructurii locale, un aspect care izolează regiunea de celelalte zone și, implicit, de activitățile care implică transportul pe distanțe lungi.

Dacă facem o comparație între cota din ISD totale și cota din PIB total al regiunilor, se poate observa ușor cum se întrepătrund acești indicatori. Regiunea Sud-Vest (Oltenia) are cea mai mică cotă din PIB total (7,5%), fiind și cea care a atras cele mai puține proiecte de investiții străine directe, după Regiunea Nord-Est. În cazul Munteniei, României Centrale și al regiunilor Vest, Nord-Vest și Sud-Est, valorile sunt relativ apropiate, atât sub aspectul ponderii în ISD totale, cât și sub aspectul cotei din PIB total. Totuși, acestea sunt cu mult inferioare față de regiunea București-Ilfov în ceea ce privește ambii indicatori, consolidând importanța strategică a Bucureștiului în materie de ISD. 

Digitalul și serviciile pentru întreprinderi, cele mai atractive sectoare după numărul de proiecte ISD atrase

În linie cu tendințele europene, sectorul digital și cel al serviciilor pentru întreprinderi au atras cele mai multe proiecte de ISD în 2019, cumulând o cotă de piață de 36% în cazul sectorului digital și de 16,7% în cazul serviciilor pentru întreprinderi. Împreună, acestea au generat peste 50% din numărul total de noi locuri de muncă create.

Poziționată pe locul al treilea în clasamentul atractivității, industria agroalimentară a generat mult mai puține noi locuri de muncă, iar în noul context este un sector mult mai vulnerabil, ce a suferit pierderi de venituri pe fondul perturbărilor lanțurilor de aprovizionare provocate de COVID-19.

În schimb, sectorul de utilaje și echipamente a generat al doilea cel mai mare număr de noi locuri de muncă în 2019 (1000 noi locuri de muncă și 18,2% din numărul total), chiar dacă au existat doar 4 proiecte de ISD anul trecut.

Cum își poate păstra România atractivitatea după COVID-19?

Studiul EY arată că, pe termen lung, deciziile investitorilor se vor baza pe următorii trei factori de piață: stabilitatea socială și politică (66%), oferta de forță de muncă, atât calificată, cât și necalificată (65%) și competitivitatea țării în materie de costuri (65%).

Pentru a-și îmbunătăți atractivitatea, majoritatea respondenților consideră că România ar trebui să își concentreze eforturile și investițiile în domeniile cheie problematice, precum educația (85% dintre răspunsuri), transformarea tehnologică (81%) și infrastructura (80%). În privința sectoarelor care ar putea accelera dezvoltarea României, investitorii străini au menționat agricultura (35%), sectorul IT (29%) și cel al transporturilor și auto (21%).

În cazul companiilor deja prezente pe piața locală, sunt esențiale măsurile de siguranță și securitate puse în practică pentru a preîntâmpina o criză majoră în viitor (74%) și nivelul de succes în soluționarea crizei provocate de COVID-19 (61%).

ASF: Educația financiară, prioritate strategică la nivel național și European

0

Îmbunătățirea gradului de educație financiară a devenit o misiune fundamentală, de importanță strategică în România, deopotrivă pentru autorități, companii și mediul academic, fiind un pilon esențial pentru dezvoltarea piețelor financiare. Aceasta a fost concluzia Conferinței Internaționale ISF2020 „Noile generații de consumatori de servicii financiare – cum îi formăm, cum îi educăm”, organizată de către Institutul de Studii Financiare (ISF), în 24 noiembrie 2020.

Evenimentul, care a fost transmis online, s-a bucurat de prezența unor reprezentanți la vârf ai Autorității de Supraveghere Financiară, ai Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), ai Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), precum și ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). De asemenea, la conferință au participat reprezentanți ai mediului academic și ai entităților care activează în piața financiară non-bancară.

Subiectul central al conferinței a generat dezbateri pline de conținut și a adus, totodată, în atenția opiniei publice importanța educației financiare pentru viitorul noilor generații, mai ales în contextul în care România se află, momentan, printre ultimele poziții în clasamentul acestui domeniu.

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu, a punctat în deschiderea discursului său, că educația financiară este una dintre direcțiile fundamentale de acțiune ale Autorității, care invită, în același timp, la responsabilizare socială și individuală în materie de risc și beneficii. „Ceea ce ne propunem este ca prin educație financiară să asigurăm o corectă înțelegere a modului în care funcționează piața financiară non-bancară, instrumentele și serviciile pe care le utilizăm, în calitate de consumatori”, a precizat domnul Nicu Marcu.

Dincolo de rolul de responsabilizare a consumatorului de servicii financiare, educația financiară reprezintă, de asemenea, și un mijloc eficient de protejare a drepturilor și intereselor legitime ale acestuia. Investitorul de pe piața de capital, participantul la sistemul de pensii, asiguratul, care au un grad ridicat al cunoștințelor în materie financiară, riscă mult mai puțin să ia o decizie care să le afecteze bugetul sau care să le lezeze vreun drept sau vreun interes.

„Educația investitorului reprezintă un subiect tot mai discutat. V-ați putea întreba de ce ESMA este atât de interesată de un astfel de subiect precum educația investitorului? În primul rând, în mod firesc, am avut și continuăm să avem un interes solid pentru protecția investitorului. Protecția acestuia reprezintă o precondiție pentru piețe financiare puternice și stabile. Trebuie să construim și să păstrăm încrederea investitorilor în piețele de capital, altfel nu va mai exista dorința de a investi, iar acest aspect va avea, în final, consecințe negative asupra industriei serviciilor financiare, dar, mai ales, asupra economiilor, în ansamblu”, a declarat doamna Verena Ross, Director executiv la Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe. Verena Ross, Director executiv la Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe.

Pe de altă parte, domnul Timothy Shakesby, Coordonator al Direcției Conduită și Supraveghere din cadrul EIOPA a subliniat rolul extrem de important al educației financiare în această perioadă când întregul tablou al piețelor financiare este afectat de pandemia COVID-19.

„Luarea deciziilor financiare depinde de educația financiară existentă, mai ales în situația pandemiei, un context nou la care atât oferta, cât și cererea de servicii financiare se adaptează”, a spus domnul Timothy Shakesby.

Vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Dan Armeanu

La rândul său, Vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Dan Armeanu, a explicat că la nivel microeconomic, nivelul redus de educație financiară are efecte negative pe termen lung în plan economic și social, care se pot, de altfel, accentua.

„Această criză generată de pandemie practic a provocat la nivel mondial un grad ridicat de impredictibilitate a mediului economic și financiar și a indus modificări pe diverse piețe, cum este piața forței de muncă, context în care oamenii sunt nevoiți să ia decizii financiare neprevăzute care le pot afecta nivelul de viață”, a arătat domnul Dan Armeanu.

Tot în acest context al crizei sanitare și economice pe care o traversează întreaga lume, doamna Flore-Anne Messy, Coordonator al diviziei de asigurări, pensii private și piețe financiare din cadrul OECD, a subliniat importanța protejării grupurilor vulnerabile prin educație financiară pentru a depăși situația generată de pandemia COVID-19.

„Pe baza studiului recent privind nivelul de educație financiară al adulților, prezentat de OECD în iunie 2020, a reieșit nivelul redus de adaptare financiară înregistrat în special în țările din estul și sud-estul Europei. Dacă înainte de pandemie procentul celor care reușeau să economisească în mod activ era la aproximativ 50%, după aceste luni, nivelul s-a redus la 25% din totalul populației.  Există clar o relație directă între nivelul de reziliență financiară și cel de educație financiară”, a precizat doamna Messy.

Participanții la conferința organizată de ISF au subliniat faptul că educația financiară trebuie să aibă un rol important în sistemul de învățământ al generației viitoare, care are comportamente financiare total diferite față de cele anterioare.

Conform prezentării susținute de reprezentanta OECD, noile generații au cunoștințe și comportamente financiare mai reduse comparativ cu restul populației – economisesc mai puțin, nu au o planificare bugetară, riscând pe termen lung să înregistreze un nivel ridicat de stres financiar din cauza neglijenței legate de deciziile lor financiare. „Tocmai de aceea, tinerii – grupa de vârstă 15-24 ani – au fost cei mai afectați de riscul de șomaj și orice reducere a venitului i-a afectat semnificativ în aceste luni pandemice, neavând un suport financiar economisit”, a arătat doamna Messy.

Aceeași preocupare pentru noile generații a arătat-o și doamna Verena Ross, care a afirmat că „milenialii”, ajunși recent la maturitate, abordează deciziile de investiție diferit față de predecesorii lor. „În timp ce generațiile trecute colaborau în mod tradițional cu băncile sau cu alți consultanți financiari vizitând ghișeele, deci față în față, ceea ce presupune o serie de limitări, tinerii – mulți dintre ei antreprenori – își procură tot mai mult informația de pe Internet și folosesc furnizori de servicii online”, a menționat Directorul executiv la ESMA.

La rândul său, domnul Nicu Marcu a spus că A.S.F. a abordat prin programele sale specifice de educație financiară toate categoriile de vârstă, dar și-a îndreptat atenția, cu precădere, către tineri. Președintele A.S.F. a împărtășit din experiența de profesor universitar și a menționat faptul că România are o tânără generație digitalizată, cu apetit ridicat pentru informație și extrem de conectată la realitate, iar tehnologiile digitale pot deveni mijlocul prin care se pot îmbunătăți eficiența și rezultatele educației financiare, cu condiția ca modalitatea de învățare să fie interactivă și plăcută, mai exact să răspundă preocupărilor tinerilor.

„În această privință, pornim la un drum lung – știm că rezultatele se văd în timp și, de aceea, trebuie să fim pregătiți pentru un efort susținut și de durată. Așa cum spuneam, în decursul ultimilor cinci ani am privit îmbunătățirea nivelului de educație financiară, la nivel național, ca fiind una dintre prioritățile noastre. După cum cred că știți deja, avem foarte multe programe pe care le dezvoltăm în colaborare cu licee și cu universități din toată țara. Cifrele sunt motivante – de acțiunile noastre adresate învățământului preuniversitar au beneficiat peste 150.000 de elevi, am dezvoltat programe de pregătire pentru peste 2.000 de profesori și lectori voluntari pentru școli și licee, peste 12.000 de studenți din centre universitare din toată țara au asistat la conferințele, seminariile și lecțiile deschise pe care le-am gândit special pentru ei”, a mai declarat Președintele A.S.F.

Valentin Ionescu, Directorul Direcției de Strategie și Stabilitate Financiară din cadrul A.S.F.

Incluziunea financiară a reprezentat o altă latură a procesului de educație financiară, care a fost dezbătută în cadrul Conferinței ISF. Domnul Valentin Ionescu, Directorul Direcției de Strategie și Stabilitate Financiară din cadrul A.S.F. și, totodată, Președintele ISF, a arătat că  educația financiară trebuie să se axeze pe obiective principale implementabile pe diferite direcții strategice de acțiune, plecând atât de la necesitatea creșterii nivelului de protecție a consumatorilor, cât și de la necesitatea îmbunătățirii nivelului de capabilitate financiară și al gradului de incluziune financiară. El a mai spus că incluziunea financiară reprezintă conceptul conform căruia indivizii și întreprinderile au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care corespund nevoilor lor.

Conferința Internațională ISF2020 „Noile generații de consumatori de servicii financiare – cum îi formăm, cum îi educăm” – ediția a VI-a – a reprezentat o platformă de discuții extrem de utilă, prin intermediul căreia au fost lansate o serie de principii și de idei, ce vor reprezenta adevărate capete de pod pentru evenimentele viitoare de dezbatere pe tema educației financiare.