Hotărârea Consiliului de Administrație al BNR pe probleme de politică monetară în ședința din data de 5 aprilie 2022

0

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința din data de 5 aprilie 2022, a hotărât următoarele:

  • majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022;
  • majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la sută pe an, de la 3,50 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la
    2 la sută, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022;
  • păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
  • menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a continuat să crească gradual în primele două luni din 2022, contrar previziunilor, urcând la 8,35 la sută în ianuarie și la 8,53 la sută în februarie, de la 8,19 la sută în luna decembrie 2021. Contribuția componentelor exogene ale IPC a fost de această dată dezinflaționistă pe ansamblu, ca urmare a scăderilor de dinamică înregistrate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale, pe fondul unui efect de bază și al schemelor extinse de plafonare, care au devansat consistent influențele creșterii relativ mai pronunțate a prețului combustibililor, a prețurilor LFO și a celor administrate.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat peste așteptări trendul ascendent în primele două luni ale trimestrului I 2022, mărindu-se la 5,2 la sută în ianuarie și la 5,9 la sută în februarie, de la 4,7 la sută în decembrie 2021, în principal ca efect al accelerării creșterilor generalizate ale prețurilor alimentelor procesate. Prin urmare, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și ale costurilor cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor persistente în lanțuri de producție și aprovizionare, potențate de cotele tot mai înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în februarie 2022 la 6,0 și la 5,0 la sută, de la 5,0 la sută, respectiv, 4,1 la sută, în luna decembrie 2021.

Activitatea economică a continuat să slăbească în intensitate în trimestrul IV 2021 mai mult decât s-a anticipat, comprimându-se cu 0,1 la sută față de trimestrul precedent, însă exclusiv ca urmare a deteriorării semnificative a performanțelor agriculturii. Evoluțiile fac probabilă menținerea excedentului de cerere agregată la o valoare scăzută în acest interval, conform previziunilor din februarie, date fiind inclusiv implicațiile noii revizuiri a datelor statistice privind creșterea economiei pe parcursul anilor 2020 și 2021.

În același timp, dinamica anuală a PIB a consemnat în trimestrul IV 2021 o scădere sensibil mai pronunțată decât cea prognozată, la 2,4 la sută, de la 6,9 la sută în trimestrul III, dar aproape integral pe seama descreșterii la o valoare semnificativ negativă a contribuției variației stocurilor. Consumul gospodăriilor populației și-a diminuat doar foarte ușor aportul pozitiv, care a rămas astfel deosebit de ridicat, iar formarea brută de capital fix și-a ameliorat întrucâtva contribuția.

La rândul său, exportul net și-a redus ușor aportul negativ la dinamica anuală a PIB, în condițiile în care scăderea variației importurilor de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a exporturilor. Pe acest fond, creșterea anuală a soldului negativ al balanței comerciale a decelerat semnificativ față de trimestrul III, dată fiind și restrângerea decalajului nefavorabil dintre dinamica prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor. În schimb, deficitul de cont curent și-a mărit substanțial avansul în termeni anuali, sub influența deteriorării semnificative a balanței veniturilor secundare, pe seama scăderii intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, în raport cu perioada similară a anului precedent.

Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o ușoară revenire a activității economice în trimestrul I 2022, probabil temporară, care implică, însă, descreșterea dinamicii anuale a PIB și în acest interval, pe fondul continuării manifestării unui efect de bază.

Astfel, în luna ianuarie 2022, menținerea constantă a variației anuale a comerțului cu amănuntul a fost acompaniată de scăderea amplă a celei din comerțul auto-moto și mai ales a celei din serviciile prestate populației. În schimb, dinamica anuală a producției industriale a revenit ușor în teritoriul pozitiv, cea a valorii comenzilor noi în industria prelucrătoare s-a dublat, iar volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat puternic creșterea. Totodată, majorarea mult mai pronunțată consemnată în ianuarie de variația anuală a importurilor de bunuri și servicii în raport cu cea a exporturilor s-a datorat prioritar evoluției nefavorabile a prețurilor externe. Aceasta a provocat însă o cvasi-triplare a deficitului comercial în ianuarie față de aceeași lună a anului trecut, precum și o creștere chiar mai amplă în termeni anuali a deficitului de cont curent, inclusiv din cauza deteriorării ușoare a balanței veniturilor primare.

Piața muncii s-a caracterizat, la rândul ei, prin evoluții mixte în perioada recentă. Astfel, efectivul salariaților din economie s-a mărit ușor în decembrie 2021 și în ianuarie 2022, ajungând la un nivel record, în timp ce rata șomajului BIM a consemnat un salt în decembrie 2021, până la 5,7 la sută, iar în ianuarie și februarie 2022 s-a menținut constantă, deasupra minimului istoric atins în vara anului 2019. Deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accelerat însă creșterea în primele trei luni din 2022, rămânând totuși considerabil inferior vârfului său, iar intențiile de angajare pe orizontul următoarelor trei luni, relevate de sondajul DG-ECFIN, s-au mărit în primele două luni ale anului, dar au cunoscut o ajustare descendentă moderată în martie, în contextul incertitudinilor mari generate de invadarea Ucrainei de către Rusia și de sancțiunile internaționale instituite ca răspuns.

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar și-au accelerat creșterea în februarie și martie 2022, atingând maxime ale ultimilor 9 ani, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul înăspririi pronunțate a condițiilor lichidității și al așteptărilor privind continuarea creșterii ratei dobânzii-cheie. Randamentele titlurilor de stat și-au accentuat, la rândul lor, mișcarea general ascendentă, consemnând creșteri ample în primele zile din martie, doar parțial corectate ulterior, în condițiile deteriorării abrupte a sentimentului investitorilor financiari, mai ales față de piețele din regiune, odată cu declanșarea războiului din Ucraina și cu instituirea sancțiunilor internaționale. În această conjunctură, și cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendentă, mult mai modestă totuși decât cele evidențiate în regiune, și succedată de o cvasistabilizare pe noul palier, în contextul acțiunilor BNR în sfera gestionării lichidității, dar și pe fondul relativei calmări ulterioare a volatilității pe piața financiară internațională, inclusiv sub influența inițierii de către Fed a ciclului de creștere a ratei dobânzii reprezentative.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două cifre în primele două luni din 2022, ajungând la 15,8 la sută în februarie și la 15,49 la sută pe ansamblul intervalului, de la 14,31 la sută în trimestrul IV 2021, în principal sub impactul unei noi majorări a variației deosebit de înalte a componentei în lei – până la 19,8 la sută, ca medie a perioadei –, dar și cu aportul accelerării creșterii creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mărit în februarie la 72,5 la sută.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației este așteptată să crească ceva mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în luna februarie, sub impactul șocurilor pe partea ofertei.

Determinante pentru noua înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de prețul combustibililor, și mai ales de prețurile alimentelor procesate, în principal sub influența creșterii mai puternice a cotațiilor țițeiului și a materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor internaționale instituite. Efectele inflaționiste astfel exercitate sunt așteptate să prevaleze pe orizontul apropiat de timp, față de impactul dezinflaționist substanțial prezumat a fi generat de prelungirea cu încă un an a schemelor de plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru consumatorii casnici. Incertitudini însemnate rămân, totuși, asociate modului de evaluare și de includere în calculul IPC a impactului acestor scheme.

Incertitudinile și riscurile la adresa previziunilor pe termen mediu cresc însă considerabil în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, ce reprezintă un nou șoc global amplu pe partea ofertei, de natură să exercite efecte divergente asupra inflației și a activității economice pe plan intern, în principal pe calea agravării crizei energetice și a blocajelor în lanțuri de producție, dar și prin intermediul altor canale, incluzând dinamica economiei și a inflației la nivel european/mondial, încrederea consumatorilor și a investitorilor, precum și percepția de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

O sursă importantă de incertitudini și riscuri rămâne, de asemenea, absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, în timp ce ameliorarea situației epidemiologice pe plan intern a condus la încetarea stării de alertă în prima decadă a lunii martie 2022 și la ridicarea tuturor restricțiilor de mobilitate, cu efecte favorabile asupra activității economice.

Totodată, incertitudini și riscuri sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale, dată fiind cerința continuării consolidării fiscale corespunzător angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și global, marcat de implicațiile războiului din Ucraina și ale sancțiunilor impuse Rusiei, însă și de tendința de înăsprire a condițiilor de finanțare.

În ședința din data de 5 aprilie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3 sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la sută pe an, de la 3,50 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2 la sută pe an, de la 1,50 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.


Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

Investitorii individuali rămân fideli acțiunilor tech, în ciuda volatilității recente

0


  • Companiile din domeniul tehnologiei domină topul eToro al acțiunilor deținute la sfârșitul primului trimestru, în ciuda amenințării la adresa sectorului cauzate de creșterea ratelor dobânzilor.
  • Tesla și Nio rămân pe primele locuri la sfârșitul primului trimestru, acolo unde s-au situat și în cea mai mare parte a anului trecut

Investitorii individuali rămân fideli acțiunilor companiilor din domeniul tehnologiei, în ciuda faptului că sectorul a fost printre cele mai afectate de volatilitatea pieței din ultima vreme. Datele furnizate de eToro arată că nouă dintre cele 10 cele mai deținute acțiuni de către utilizatorii săi la nivel global la sfârșitul primului trimestru erau acțiuni din domeniul tehnologiei.

Singura acțiune din top 10 care nu este o acțiune din domeniul tehnologiei este GameStop, retailerul de jocuri video ale cărui acțiuni au crescut cu peste 40% în ultima lună. Acțiunile sale au primit un nou imbold săptămâna trecută, după ce compania a anunțat o divizare a acțiunilor.

Ben Laidler, strategul pentru piețe globale de la eToro, spune: „Acțiunile din domeniul tehnologiei au fost printre cele mai afectate în 2022, Nasdaq fiind într-o perioadă de corecție și cu mai multe nume mari considerabil subevaluate. Există mai multe motive pentru această situație. Evident, unul dintre motive este războiul din Ucraina, care a afectat încrederea investitorilor în general. Dar poate mai relevant pentru sectorul tehnologic este faptul că marile economii – și în special SUA – au început să crească ratele dobânzilor pentru prima dată în ultimii ani.

Inflația ridicată și creșterea ratelor dobânzilor tind să lovească acțiunile din sectorul de tehnologie mai puternic decât alte sectoare, deoarece evaluările lor se bazează pe câștigurile viitoare și nu pe cele prezente. Problema este că, într-un mediu de inflație ridicată/creștere a ratelor dobânzilor, acele câștiguri viitoare valorează mai puțin și, teoretic vorbind, fac sectorul mai puțin atractiv.”

Datele eToro arată că producătorii de vehicule electrice Tesla și rivalul său chinez Nio sunt cele mai deținute acțiuni de pe platformă atât la nivel global, cât și în România, ceea ce indică faptul că investitorii văd potențialul pe termen lung al domeniului. Numărul investitorilor care dețin acțiuni Tesla a crescut cu 12% (17% în România) între T4 2021 și T1 2022, în timp ce a existat o creștere de 6% (10% în România) a numărului de investitori care dețin acțiuni Nio în această perioadă de timp.

Amazon (+13% față de T4 2021) și Apple (+12% față de T4 2021) s-au menținut pe locurile trei și, respectiv, patru la nivel global, în ciuda faptului că prețul acțiunilor ambelor companii a scăzut cu aproximativ 2% de la începutul anului.

Meta Platforms, compania mamă a Facebook (+48% față de T4 2021) a urcat un loc și a devenit a cincea cea mai deținută acțiune de pe platforma eToro, în ciuda faptului că acțiunile sale au scăzut cu peste 33% în ultimele trei luni. 

Alibaba (+9% față de T4 2021), Microsoft (+27% față de T4 2021), producătorul de cipuri NVIDIA (+27% fa față de T4 2021), Alphabet, compania mamă a Google (+13% față față de T4 2021) și GameStop (-3% față de T4 2021) au completat top 10.

Compania UiPath, născută în România, a coborât de pe locul al doilea pe locul al treilea în rândul investitorilor români în T1 2022, în timp ce Apple și-a păstrat poziția a patra. Meta a devenit, de asemenea, a cincea cea mai deținută acțiune de către români (+62% față de T4 2021), iar Microsoft a intrat în top 10, arătând apetitul acestora pentru tehnologie.

Laidler adaugă: „Majoritatea acțiunilor de tehnologie sunt ciclice prin natura lor, ceea ce înseamnă că pot să fie acum la modă printre investitori și apoi aceștia să-și piardă interesul. Este adevărat că, din punct de vedere istoric, companiile de tehnologie au fost incredibil de populare printre investitori în cea mai mare parte a ultimului deceniu.

Deși sectorul s-a clătinat în ultima vreme, faptul că indicele NASDAQ, care are o pondere mare în sectorul tehnologic, a crescut cu peste 12% de la mijlocul lunii martie sugerează că recenta corecție ar putea fi de scurtă durată. 

Bineînțeles, este foarte dificil să fim siguri că așa se va întâmpla, având în vedere contextul economic incert. Dacă situația din Rusia se agravează sau dacă băncile centrale măresc ratele dobânzilor mai repede decât se estimează, atunci acest lucru ar putea avea ramificații negative pentru toate acțiunile, inclusiv pentru cele din sectorul tehnologic.

Cu toate acestea, mulți investitori ignoră în mod clar factorii macro pe termen scurt și investesc în sectorul tech din cauza oportunităților pe termen lung.”

Cele mai deținute acțiuni de către clienții eToro la nivel global la sfârșitul T1 2022

Poziția actuală(T1 2022)Acțiune  Poziție T4 2021  Poziție T1 2021
1Tesla Motors, Inc.12
2Nio Inc.21
3Amazon35
4Apple43
5Meta Platforms 617
6Alibaba58
7Microsoft810
8NVIDIA Corp1012
9Alphabet911
10GameStop Corp74

Sursă: eToro 

Cele mai deținute acțiuni de către clienții eToro
în România la sfârșitul T1 2022

Poziție actuală(T1 2022)Acțiune  Poziție T4 2021  Poziție T1 2021
1Nio Inc.12
2Tesla Motors, Inc.32
3UiPath Inc.2n/a
4Apple45
5Meta Platforms Inc934
6Palantir Technologies Inc.63
7GameStop Corp54
8Alibaba714
9Amazon.com Inc88
10Microsoft1113

Sursă: eToro 

Restaurarea picturii murale din Aula Academiei de Studii Economice a fost finalizată cu sprijinul One United Properties

0

  • Celebra pictură murală a fost realizată acum 88 de ani de artista Cecilia Cuțescu-Stork, prima femeie din Europa care ocupă o catedră universitară de artă
  • Procesul de restaurare s-a desfășurat pe parcursul a 6 luni și s-a încheiat în luna martie a acestui an
  • Pe 6 aprilie, Ziua ASE, a avut loc dezvelirea picturii restaurate 

One United Properties (BVB: ONE), principalul dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, s-a implicat în restaurarea celei mai mari fresce de interior din țara noastră, celebra pictură murală din Aula Magna din Palatul Academiei de Studii Economice din București (ASE). „Istoria negoţului românesc”, pictură murală realizată de artista Cecilia Cuţescu-Storck acum 88 de ani, este unică prin desenul său cu o suprafață de peste 100 mp. Restaurarea a început în toamna anului 2021 și a fost finalizată în luna martie 2022, iar pe 6 aprilie, chiar de Ziua Universității, a avut loc evenimentul de dezvelire a picturii restaurate.  

„One United Properties a ales să sprijine un important demers al Academiei de Studii Economice din București într-un moment important prin care ASE deschide manifestările dedicate celei de-a 110-a aniversări a universității. Pentru noi este o bucurie să fim parte din povestea restaurării și conservării unei opere de artă devenite simbol. Ne dorim să continuăm să ne implicăm în astfel de acțiuni de sprijinire a educației, dar și a patrimoniului cultural, de care merită să se bucure și generațiile viitoare”, a declarat Andrei Diaconescu, cofondator One United Properties. 

Restaurarea picturii murale din Aula Magna a Academiei de Studii Economice, posibilă cu sprijinul One United Properties, este dedicată celei de-a 110-a aniversări a universității. Proiectul a restaurat complet această lucrare emblematică și a fost coordonat de reputatul specialist, prof. univ. dr. Maria Dumbrăviceanu, de la Universitatea Națională de Arte București, Departamentul Conservare și Restaurare. 

„Suntem bucuroși să putem preda astăzi generațiilor ce vor veni și vor admira cu mândrie, peste ani, frumusețea sa unică, celebra pictură murală „Istoria negoțului românesc” din AULA MAGNA a Palatului ASE. Realizată de Cecilia Cuțescu-Storck, pictura constituie simbolul peste timp al primei universități economice a țării noastre. Ea a fost redată frumuseții sale inițiale printr-o necesară, minuțioasă și complexă procedură de restaurare, susținută integral de către Partenerul nostru Platinum, One United Properties, căruia îi mulțumim pentru generozitate și deschidere către mediul universitar, către frumos și trainic, către adevăratele valori. Mesajul transmis astfel invită la educație, normalitate, respect pentru frumos și istorie, pentru societate”, a adăugat Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, Rector al Academiei de Studii Economice din București. 

Pictura în ulei realizată în perioada 1932-1933 de artista Cecilia Cuțescu-Storck, prima femeie din Europa care ocupă o catedră universitară de artă, ilustrează peste o sută de personaje în mărime naturală, dispuse în șase registre care se succed, ilustrând comerțul românesc de-a lungul timpului. Timp de 6 luni, specialiștii au lucrat la refacerea picturii de peste 100 de mp. Echipa de lucru și coordonare a proiectului a fost formată din Maria Dumbrăvician (Faber Studio, conf. univ. Dr. UNArte), Cristina Serendan (lect. univ. dr.), Ioana Olteanu (Faber Studio, drd.) și Laura Hangiu (Faber Studio), toți specialiștii Faber Studio fiind atestați de Ministerul Culturii. De asemenea, sub aceeași coordonare, studenți masteranzi ai Departamentului de Conservare și Restaurare din cadrul UNArte București au contribuit la realizarea documentației de specialitate.

           Intervenția pentru conservare și restaurare a demarat cu cercetarea suprafeței murale, a tehnicii în care a fost realizată pictura și a degradărilor apărute de la ultima restaurare. Identificarea detaliilor tehnologice și evaluarea stării de conservare, făcute de restauratori, au fost completate la un nivel tehnic superior, de investigații fizico-chimice realizate de echipa de cercetători a Institutului Național de Optoelectronică. Au urmat operațiunile specifice de conservare și restaurare, respectiv: stabilizarea peliculei de culoare, curățarea acesteia, consolidarea suportului, vernisare și, la final, reintegrarea cromatică.


Prin importanța și valoarea acestui demers, One United Properties devine primul Partener Platinum al Academiei de Studii Economice din București. Dezvoltatorul urmărește strategia de dezvoltare a unor zone urbane viabile, sănătoase, care să ofere armonie, reziliență economică, sustenabilitate ecologică și socială. Compania s-a angajat să investească în restaurarea locurilor istorice, fiind dedicată regenerării urbane și restaurării gloriei de odinioară a clădirilor. One United Properties își dorește restabilirea caracterului de utilizare al reperelor din București, păstrând în același timp moștenirea și frumusețea acestora. 

Academia de Studii Economice din București este liderul învățământului superior economic și de administrație publică din România și Europa de Sud-Est, bine poziționat în rankingurile internaționale de prestigiu. Cu o tradiție de 109 ani, Academia de Studii Economice din București este o universitate modernă, care se adaptează constant la provocările economiei de piață în strânsă legătură cu cerințele mediului de afaceri. ASE este într-o dinamică permanentă, oferind mereu noi oportunități celor peste 23.000 de membri ai comunității sale universitare.

Academia de Studii Economice din București își menține poziția de cea mai bună universitate din România în subdomeniul Economie și Econometrie, conform QS World University Rankings by Subject 2022

0

Academia de Studii Economice din București urcă pe locul 351- 400 în lume și își menține  poziția de lider la nivel național în subdomeniul Economie și Econometrie, conform  prestigiosului clasament QS World University Rankings by Subject 2022, dat publicității  miercuri, 6 aprilie 2022, chiar de Ziua Universității. 

Conform aceluiași clasament, ASE se menține în top 501-550 la nivel internațional și pe locul  al doilea în România în subdomeniul Business și Management

QS World University Rankings reprezintă unul dintre cele mai importante clasamente  internaționale de ierarhizare valorică a universităților pe diferite domenii. QS World University  Rankings by Subject cuprinde în acest an 1543 de universități și un total de 51 de discipline,  grupate în cinci mari domenii. Clasamentul evaluează și ierarhizează instituțiile de învățământ  superior în baza unei metodologii care ia în considerare criterii referitoare la reputația  academică, reputația în rândul angajatorilor, calitatea cercetării derulate (reflectată prin  numărul de citări ale lucrărilor publicate de membrii instituțiilor universitare) și indicele Hirsch. 

Azi, 6 aprilie, Academia de Studii Economice din București împlinește 109 ani de la înființare.  Prezența universității în acest clasament internațional validează, și de data aceasta, reputația sa  academică, calitatea activității cadrelor didactice, a studenților și absolvenților acestora și a  rezultatelor în domeniul cercetării de top din România.  

Cu o tradiție de 109 ani, ASE este liderul învățământului superior economic și de administrație  publică din România și Europa de Sud-Est, cu o bună reputație internațională, concretizată în  numeroasele sale parteneriate și în situarea pe poziții notabile în clasamente internaționale de  prestigiu. Academia de Studii Economice din București este o universitate dinamică, într-o  adaptare permanentă la cerințele economiei de piață, în strânsă legătură cu cerințele mediului  de afaceri, oferind mereu noi oportunități studenților săi. 

Business și Management
Economie și Econometrie

Autoritatea de Supraveghere Financiară a autorizat un fond de investiții dedicat polițiștilor, pompierilor și jandarmilor

0

Autoritatea de Supraveghere Financiară a autorizat un fond de investiții alternative, Nova Protect Fond, care se adresează unor categorii profesionale cu un anumit specific: pompieri, angajați în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), polițiști/angajați în cadrul Poliției Române, angajați ai Administrației Penitenciarelor, jandarmi angajați ai Jandarmeriei Române, angajați ai Poliției Locale și ai Poliției de Frontieră, precum și pensionarii din cadrul acestor structuri care au vârsta maximă de 55 de ani.

Investitorii, care fac parte din categoriile profesionale menționate, au dreptul de a subscrie lunar titluri de participare în valoare de minimum 25 de lei. În plus, având în vedere gradul ridicat de risc al activității desfășurate de către aceste categorii profesionale, administratorul fondului de investiții alternative va oferi investitorilor posibilitatea de a beneficia, în anumite cazuri și în condițiile prevăzute în documentele fondului, de o poliță de asigurare, încheiată în numele investitorilor. Plata către investitorii fondului a sumelor asigurate se efectuează de către asigurător în cazul survenirii în viața investitorului a unor evenimente de natura accidentelor de muncă din vină proprie sau nu, cauzatoare sau nu, de invaliditate sau deces.

„Am constatat în ultima vreme o efervescență pe zona fondurilor de investiții, ceea ce demonstrează, alături de creșterea numărului de companii listate, că piața de capital este într-o expansiune accelerată. Fondul pe care l-am autorizat, ce vine cu o ofertă inedită, dar necesară în același timp, ne arată că România se aliniază treptat piețelor care pun la dispoziția investitorilor instituționali sau de retail produse și instrumente financiare cu un grad mai ridicat de sofisticare, care pot contribui la dezvoltarea și la maturizarea pieței de capital autohtone”, a declarat domnul Ovidiu Petru, Director general al Direcției Generale – Sectorul Instrumentelor și Investițiilor Financiare.

Strategia de investiții a fondului vizează realizarea de plasamente în instrumente financiare tranzacționate pe piețele financiare din România, din spațiul economic european, dar și din țări terțe membre ale G7, respectiv Canada, Japonia, Marea Britanie și SUA, respectând limitele investiționale și politica de investiții stabilite, conform prevederilor legale prin documentele fondului. Expunerea maximă realizată de fond, prin învestiții pe fiecare din bursele pe care acesta va efectua plasamente, poate fi de maximum 80% din totalul activelor sale.

Totodată, politica investițională va fi diversificată și va urmări realizarea de investiții pe piața valorilor mobiliare (acțiuni și obligațiuni), dar și în depozite bancare, instrumente ale pieței monetare, precum și în alte active lichide, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Raport PwC: Peste 80% dintre băncile centrale au luat sau iau în considerare lansarea unei monede digitale

Peste 80% dintre băncile centrale au luat sau iau în considerare lansarea unei monede digitale, potrivit indicelui global PwC CBDC 2022 care analizează și clasifică cele mai importante proiecte CBDC (Central Bank Digital Currency).

Raportul notează că proiectele de monede digitale pentru populație și companii (retail) au atins niveluri de maturitate mai mari decât proiectele de monede digitale destinate instituțiilor financiare care au conturi la băncile centrale (wholesale), care au înregistrat progrese importante în ultimul an.

Gabriel Voicilă

Cel puțin 68 de bănci centrale au comunicat public intențiile lor privind instrumentele digitale, fiind deja disponibile trei monede digitale pentru retail și cel puțin 28 de proiecte pilot. În 2022 este așteptată o intensificare a proiectelor de cercetare, testare și implementare, incluziunea financiară fiind unul dintre principalele rezultate dorite. Totuși autoritățile financiare internaționale, inclusiv Fondul Monetar Internațional, continuă să reamintească faptul că țările care adoptă monede digitale trebuie să rămână vigilente și să evaluzez periodic diversele riscuri referitoare la aplicarea politicii monetare, finanțarea băncilor, securitatea cibernetică, integritatea și stabilitatea financiară”, a declarat Gabriel Voicilă, Technology Partner PwC România.

În topul proiectelor CBDC de retail incluse în index se află eNaira, moneda digitală a Băncii Centrale a Nigeriei (CBN), prima din Africa, și Sand Dollar, emis de Banca Centrală a Bahamas ca mijloc legal de plată în octombrie 2020. China a devenit de asemenea prima mare economie care a testat un CBDC în 2020, cu yuanul digital, iar începând din martie 2022, desfășoară programe pilot în 12 orașe, inclusiv în Beijing și Shanghai.

În ceea ce privește CBDC wholesale, proiectul principal din cadrul indexului este parteneriatul Autorității monetare din Hong Kong (HKMA) și al Băncii Thailandei (BoT) pentru lansarea proiectului mBridge, un concept care să permită efectuarea în timp real a plăților transfrontaliere în valută pe baza tehnologiei registrului distribuit (distributed ledger technology – DLT). De asemenea, pe un loc fruntaș se situează Autoritatea Monetară din Singapore (MAS) cu două proiecte noi.

În top 5 CBDC retail se regăsesc Nigeria, Bahamas, China, Jamaica și Caraibe de est, în timp ce pe wholesale principalele proiecte CBDC sunt deținute de Thailanda, Hong Kong, Singapore, Canada și Franța.

De asemenea, oferta de stablecoin, un tip de criptomonede care își poate păstra stabilitatea prețului în raport cu o referință precum dolarul american, euro sau yen, a explodat în ultimele 18 luni. Stablecoins sunt considerate „puntea” de trecere de la numerar la activele digitale, permițând tranzacții flexibile și accesibile și care pot suporta o potențială volatilitate pe care alte criptomonede nu pot.

Mai multe detalii despre raport aici.

Ajutoare de stat: Comisia Europeană aprobă o schemă românească în valoare de 1 milion EUR menită să sprijine companiile aeriene care își încep activitatea pe aeroportul din Arad

0

Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 1 milion EUR pentru a sprijini companiile aeriene care își încep activitatea pe aeroportul din Arad în contextul pandemiei de coronavirus.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat. Aeroportul este situat în partea de vest a României și deservește în principal județul Arad.

În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor subvenții directe de până la 600.000 EUR pe întreprindere. Măsura va fi deschisă tuturor companiilor aeriene interesate care își încep activitatea pe aeroportul Arad, printr-o procedură deschisă și transparentă.

Măsura este menită să sprijine activitatea operatorilor aerieni și redresarea economică a regiunii în contextul pandemiei de coronavirus. Comisia a constatat că schema românească respectă condițiile prevăzute în cadrul temporar.

În special, ajutorul (i) nu va depăși limita de 2,3 milioane EUR per beneficiar; și (ii) se acordă până la 30 iunie 2022. Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Aici găsiți mai multe informații cu privire la cadrul temporar și la alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.100434 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. 

The Great Resignation: creștere spectaculoasă pe joburile remote în pofida ridicării restricțiilor

0

Răspunsul angajatorilor la fenomenul The Great Resignation a fost o creștere spectaculoasă pe joburile remote în pofida ridicării restricțiilor. Din cele peste 11.000 de locuri de muncă remote din T1, aproape jumătate au fost publicate doar în luna martie, cu 155% mai multe față de februarie.

În primul trimestru al anului, angajatorii au publicat peste 118.000 de oferte de muncă, cu 59% mai multe față de T1/2021 și cu 26% în creștere față de T4/2021. Doar în luna martie, numărul joburilor postate pe eJobs.ro, liderul pieței de recrutare din România, a ajuns la circa 45.000, cu 34% mai multe comparativ cu luna februarie a acestui an. În același timp, 3,5% dintre locurile de muncă noi postate în luna martie au fost dedicate cetățenilor ucraineni.

Primele 5 sectoarele care au scos cele mai multe joburi noi la bătaie în primul trimestru al anului sunt: Retail, Prestări Servicii, Call Center/BPO, Producție și Industria alimentară. Odată cu ridicarea restricțiilor din 9 martie, se resimte și mai acut nevoia de personal, mai ales în domeniile care nu au funcționat până acum la capacitate maximă sau care au fost limitate ori blocate de condițiile pandemice. Cel mai bun exemplu în acest sens este Turismul, care, în luna martie, a urcat pe locul 3 la oferta de joburi, de pe locul 8, pe care se situa în luna anterioară. Doar în martie 2022 acest sector a avut deschise peste 4.700 de locuri de muncă noi. 

Bogdan Badea, CEO eJobs

„Eliminarea restricțiilor a adus cu sine revenirea în forță a unor domenii care, timp de 2 ani, nu au funcționat la capacitate normală, cum e cazul Turismului, iar acest lucru se reflectă în oferta impresionantă de joburi noi din aceste sectoare. În același timp, pregătirea pentru sezonul estival contribuie și ea la o creștere spectaculoasă a numărului de joburi pe multe domenii de activitate, de la Servicii și Transporturi, la Industria alimentară”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din țară.

O premieră absolută pe care o aduce cu sine luna martie constă în faptul că, după 2 ani de pandemie, e prima oară când oferta de joburi remote se echilibrează cu cererea candidaților pentru acestea. Dacă până în luna martie, procentul aplicărilor la joburile care pot fi făcute de acasă era dublu față de oferta de astfel de joburi (aproximativ 12% versus 6%), în luna martie a acestui an este prima oară când cele două se echilibrează aproape perfect. Astfel, joburile remote au reprezentat în luna martie 11,9% din oferta totală de locuri de muncă, în timp ce aplicările pentru acest tip de joburi au fost 12,3% din numărul total de aplicări ale lunii trecute. În cifre absolute, în primul trimestru din 2022 au fost publicate peste 11.000 de locuri de muncă remote dintr-un total de 118.000, aproape jumătate dintre acestea fiind publicate pe eJobs.ro doar în luna martie.

„Deși s-a lucrat de la distanță și în perioada restricțiilor, abia după ridicarea acestora oferta de joburi remote s-a aliniat cu cererea din partea candidaților. Acest lucru e o premieră îmbucurătoare și ne arată că, deși așteptările erau să vedem tot mai multe echipe la birou, numărul angajatorilor care înțeleg că nevoia de flexibilitate a angajaților nu dispare odată cu ridicarea restricțiilor e tot mai mare. Acestea sunt companiile care, pe termen lung, vor avea numai de câștigat în ochii angajaților și care vor acumula bile albe la brandul de angajator”, spune Bogdan Badea. 

La fel de fierbinte este piața muncii și din perspectiva candidaților, care au depus în primul trimestru din 2022 circa 3 milioane de aplicări. Doar în luna martie au fost înregistrate peste 1.000.000 de candidaturi pentru joburile din țară și din străinătate. Totodată, nevoia candidaților de a se bucura de flexibilitate se observă și în creșterea interesului față de locurile de muncă în sistem freelance/project based. Numărul de aplicări pentru aceste oportunități au fost de peste 13.000 în luna martie, în creștere cu 30% față de luna anterioară. 

Pe lângă interesul constant al candidaților pentru joburile remote, se observă și o creștere și a aplicărilor pentru joburile în străinătate. Astfel, în primul trimestru din 2022, 1,8% dintre aplicări au fost pentru locuri de muncă în afară, în creștere față de primul trimestru al anului trecut, când reprezentau 1,1% din oferta totală de candidaturi depuse.

Domeniile care au atras cele mai multe aplicări în T1 sunt Retail, Prestări Servicii, IT/Telecom, Call Center/BPO și Financiar/Banking. În ce privește cei mai activi candidați, pe primul loc rămâne grupa de vârstă 25-35 de ani, urmată, de 2 ani încoace, de segmentul 18-24 ani, segment care, anterior pandemiei, era pe ultimul loc la numărul de aplicări. Aceste grupe de vârstă sunt urmate, în topul aplicărilor de categoria 35-45 ani. În același timp, pe ultimele locuri la aplicări se situează extremele: candidații de peste 45 de ani și tinerii care au între 16-18 ani. Dacă pentru cei din urmă nevoia de joburi nu este una atât de mare, pentru candidații 45+ aceasta este una cât se poate de reală, însă este temperată de frici și prejudecăți cu care aceștia spun că se confruntă în continuare.

Enel lansează cu succes obligațiuni asociate obiectivelor de sustenabilitate în valoare de 750 milioane de lire sterline, într-o singură tranșă

0

Enel Finance International N.V. (“EFI”), compania financiară înregistrată în Olanda, controlată de Enel S.p.A. (“Enel”)1, a lansat pentru investitorii instituționali o emisiune de obligațiuni în tranșă unică în valoare totală de 750 de milioane de lire sterline, echivalentul a aproximativ 900 de milioane de euro.

Alberto De Paoli, CFO Enel, a precizat: „Facem încă un pas spre atingerea obiectivelor noastre de finanțare sustenabilă. În conformitate cu Strategia Enel, ne așteptăm ca îndeplinirea acestor obiective să conducă la un cost redus al datoriei Grupului și la atingerea obiectivului industrial Net Zero până în 2040 pentru emisiile directe și indirecte, contribuind, în același timp, la independența energetică a țărilor în care operăm.”

Noua emisiune de obligațiuni este legată de atingerea obiectivului de sustenabilitate al Enel referitor la reducerea emisiilor directe de gaze cu efect de seră (Scope 1), contribuind, astfel, la Obiectivul 13 de Dezvoltare Durabilă a Națiunilor Unite (Acțiunea Climatică) și în conformitate cu cadrul de finanțare legat de sustenabilitate al Grupului (“Cadru”).

Obligațiunea, garantată de Enel, a fost suprasubscrisă de 3 ori, înregistrând oferte de aproximativ 2.1 miliarde de lire sterline și o participare importantă din partea investitorilor responsabili social, permițând Grupului Enel să-și diversifice baza de investitori.

Succesul noii emisiuni este o recunoaștere evidentă a strategiei de sustenabilitate a grupului și a capacității sale de a genera valoare, care s-au reflectat încă o dată în mecanismul legat de cerere și de preț al emisiunii de obligațiuni. 

 Rating EnelBBB+ (Stabil) dat de Standard & Poor’s, Baa1 (Stabil) dat de Moody’s și BBB+ (Stabil) dat de Fitch.

Se așteaptă ca veniturile din emisiune să fie utilizate de EFI pentru a acoperi nevoile obișnuite de finanțare ale Grupului.

Tranzacția este în conformitate cu Cadrul actualizat ultima dată în ianuarie 2022, care integrează pe deplin sustenabilitatea în planul global de finanțare al Grupului prin obligațiuni și împrumuturi legate de sustenabilitate, SDG Commercial Paper Programmes, Sustainability-Linked Foreign Exchange Derivatives, Sustainability-Linked Rates Derivatives and Sustainability-Linked Guarantees. 

Cadrul este aliniat cu „Principiile obligațiunilor asociate obiectivelor de sustenabilitate” ale Asociației pieței de capital internaționale (ICMA) și cu „Principiile de împrumut asociat obiectivelor de sustenabilitate” ale Loan Market Association’s (LMA) , verificate de Second Party Provider V.E. 

Odată cu Planul Strategic prezentat comunității financiare în noiembrie 2021, Enel și-a devansat angajamentul „Net Zero” cu 10 ani, din 2050 până în 2040, atât pentru emisiile directe, cât și pentru cele indirecte. Mai exact, Enel s-a angajat să atingă emisii zero fără a recurge la măsuri compensatorii – precum tehnologii de eliminare a CO2– în ceea ce privește generarea de energie și vânzările de energie electrică către clienții finali, precum și să renunțe la activitatea de retail în ceea ce privește gazul natural. Pe lângă schimbarea calendarului, din 2050 până în 2040, de decarbonizare completă a mixului său energetic, Enel și-a confirmat în același timp obiectivul pentru 2030 de a reduce emisiile directe de CO2eq /kWh (Scope 1) cu 80% față de 2017.

Planul pentru 2040 include, de asemenea, un obiectiv pentru intensitatea emisiilor directe de gaze cu efect de seră (Scopul 1), măsurată în grame de CO2eq per kWh, egală sau mai mică de 140 gCO2eq /kWh până în 2024.

În conformitate cu Cadrul, emisiunea de obligațiuni este legată de Indicatorul cheie de performanță (KPI) privind intensitatea emisiilor directe de gaze cu efect de seră (Scopul 1) și de atingerea unui obiectiv de performanță durabilă (SPT – Sustainability Performance Target) egal sau mai mic decât 140 gCO2eq /kWh la 31 decembrie 2024.

Emisiunea de obligațiuni este structurată într-o singură tranșă de 750 milioane lire sterline la o rată de 2,875% cu scadență la 11 aprilie 2029. Prețul de emisiune a fost stabilit la 99,947% iar, la scadență, randamentul efectiv este egal cu 2,883%. Data decontării este 11 aprilie 2022.

Rata dobânzii va rămâne neschimbată până la scadență, sub rezerva realizării unui obiectiv SPT egal sau mai mic de 140gCO2eq /kWh la 31 decembrie 2024.

În cazul în care SPT nu este realizat, se va aplica un mecanism de creștere a ratei cu 25 de puncte de bază (bps), începând cu prima perioadă de dobândă ulterioară publicării raportului emis de un expert terț cu privire la emisiile directe de gaze cu efect de seră și metodologia de măsurare a emisiilor de CO2eq aplicate de Grup.

Emisiunea cu o scadență la 7 ani are un cost echivalent în euro sub 1,9%.

Informații suplimentare cu privire la emisiunea de obligațiuni, cadrul și avizul secundar aferent emis de Vigeo Eiris sunt disponibile publicului pe site-ul Enel: https://www.enel.com/investors/investing/sustainable-finance/sustainability-linked-finance.

În același timp cu emisiunea, Enel a încheiat un „Sustainability-Linked Cross Currency Swap” cu o instituție bancară pentru protecție față de riscul de curs de schimb lira sterlină-euro și a ratei dobânzii. Acest instrument financiar derivat are caracteristica unică de a angaja ambele contrapărți la obiective de performanță durabilă SPT specifice și ambițioase, cu o reducere a costului tranzacției pe baza capacității fiecărei contrapărți de a-și îndeplini obiectivele respective.

Se așteaptă ca obligațiunea să fie listată, la momentul emiterii, pe piața reglementată Euronext Dublin.

În conformitate cu Planul Strategic, noua emisiune Sustainability-Linked contribuie la atingerea obiectivelor Grupului legate de sursele de finanțare sustenabilă asupra datoriei totale brute a Grupului, stabilită la aproximativ 65% în 2024 și peste 70% în 2030.

Pentru a realiza tranzacția, Enel a apelat la un sindicat de bănci format din BNP Paribas, Crédit Agricole CIB, Goldman Sachs, HSBC, J.P. Morgan, Santander, Société Générale, SMBC Nikko și UniCredit acționând în calitate de joint-bookrunners.

Bugetul UE pentru 2023: „finanțare semnificativă” necesară pentru abordarea consecințelor războiului din Ucraina

0

Potrivit Parlamentului European, prioritățile pentru bugetul Uniunii Europene pentru 2023 ar trebui să fie redresarea economică, sănătatea, tineretul și politicile climatice, precum și abordarea impactului invaziei Ucrainei.

Rezoluția adoptată de Parlament marți solicită un buget orientat spre viitor, care să corespundă priorităților politice ale Uniunii de a asigura o uniune a sănătății mai puternică, de a realiza cu succes tranziția verde și cea digitală și de a promova o redresare echitabilă, favorabilă incluziunii, durabilă și rezilientă, inclusiv un sprijin sporit pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Cu 463 de voturi pentru, 71 împotrivă și 97 abțineri, eurodeputații solicită investiții pentru promovarea statului de drept, a valorilor UE și a drepturilor fundamentale. Ei doresc, de asemenea, finanțare pentru a crea oportunități mai mari pentru toți, în special pentru tineri, și pentru a asigura consolidarea rolului UE în domeniul politicii externe.

Stimularea economiei UE, programe de sănătate și sprijinirea tinerilor

Eurodeputații constată că, în pofida semnalelor încurajatoare privind continuarea creșterii în 2022, persistă incertitudini în ceea ce privește perspectivele economice, având în vedere factori precum perturbarea lanțului de aprovizionare, prețurile ridicate la energie, creșterea inflației și continuarea pandemiei de COVID-19, precum și consecințele invaziei Ucrainei. Prin urmare, bugetul UE pentru 2023 „va juca un rol important în consolidarea economiei Uniunii”.

Rezoluția afirmă că pandemia de COVID-19 a pus sistemele de sănătate publică „sub o presiune fără precedent și a exacerbat provocările existente”, cauzând, în același timp, „un impact negativ grav asupra tinerilor, a perspectivelor lor de angajare, a condițiilor de muncă și a sănătății mintale”. Eurodeputații salută prioritatea acordată politicii UE în domeniul sănătății și solicită resurse suplimentare și un „accent pe tineret, valorificând impulsul dat de Anul european al tineretului 2022, cu acțiuni și politici concrete”.

Reușita tranziției verzi

Potrivit deputaților, punerea în aplicare a Pactului verde și realizarea neutralității climatice până în 2050, precum și obiectivul ambițios de reducere la zero a poluării vor „necesita investiții publice și private semnificative pentru a reduce decalajul în materie de investiții în tranziția verde și pentru a atinge obiectivele obligatorii ale Acordului de la Paris”. Rezoluția afirmă că, în acest context, „costul inacțiunii ar fi mult mai mare” și subliniază necesitatea unor „resurse ambițioase pentru a sprijini acțiunile în domeniul climei și al biodiversității, precum și protecția mediului”.

Promovarea statului de drept, a valorilor UE, a drepturilor fundamentale și a aplicării acestora

Pentru a asigura utilizarea adecvată a fondurilor UE și protejarea intereselor financiare ale Uniunii, Parlamentul insistă asupra faptului că mecanismul de condiționalitate privind statul de drept ar trebui aplicat „imediat și integral”. Preocupați de „deteriorarea semnificativă a statului de drept, a democrației și a drepturilor fundamentale (…) în unele state membre”, eurodeputații solicită, de asemenea, un „nivel ambițios de resurse” pentru programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și pentru programul „Justiție”.

Invazia Ucrainei

Eurodeputații condamnă „invazia ilegală, neprovocată și nejustificată a Ucrainei” de către Rusia și îndeamnă UE să „garanteze o finanțare semnificativă pentru a face față consecințelor geopolitice ale acesteia, inclusiv sprijin pentru primirea refugiaților”. În concluzie, Comisia și statele membre ar trebui „să mobilizeze toate mijloacele financiare disponibile pentru a sprijini Ucraina”.

Raportorul Nicolae Șefănuță (Renew Europe, România) a declarat: „Războiul din Ucraina a schimbat perspectiva actuală, din ultimul an al pandemiei în primul an de război. Bugetul UE este constrâns de cadrul financiar pe șapte ani care îi stabilește limitele. Acest aspect ar trebui revizuit, astfel încât să existe programe solide la nivel european. UE trebuie să ofere sprijin financiar ambițios pentru a ajuta statele membre și țările care găzduiesc refugiați și pentru a  atenua consecințele războiului asupra energiei, agriculturii, economiei și securității. Acesta va fi rolul meu, de a mă asigura că UE va ajuta cetățenii și statele membre care au cea mai mare nevoie de ajutor.”

Comisia urmează să își prezinte propunerea pentru bugetul 2023 în iunie 2022, care va trebui să fie convenită între Consiliu și Parlament până la sfârșitul acestui an.


Orientările bugetare sunt primul document elaborat de Parlament în cursul procedurii bugetare anuale. Acestea stabilesc direcția solicitată de Parlament atunci când Comisia elaborează propunerea de buget pentru anul următor.

Mai mult de 90% din bugetul UE este alocat cetățenilor, regiunilor, orașelor, fermierilor și întreprinderilor.