Garanti BBVA România a acordat o finanțare de 4,5 milioane de euro companiei Softronic SRL pentru construcția a două noi locomotive electrice. Garanti BBVA a construit o relație pe termen lung cu Grupul Softronic, unul dintre cei mai mari producători locali de locomotive.

Finanțarea acordată recent, pentru construirea de soluții de transport feroviar curat, este a treia din istoria relației bancare Garanti BBVA – Softronic, după alte două împrumuturi acordate în 2014 și 2018. Creditele anterioare au fost, de asemenea, destinate finanțării unor investiții verzi.

„Garanti BBVA România continuă să sprijine, ca finanțator, mediul de afaceri local și proiectele de investiții ale antreprenorilor din România. Suntem mândri să ne unim din nou forțele cu Softronic și vom continua să fim un partener de încredere pe termen lung pentru întreprinderile locale. Fiecare proiect verde pe care îl adăugăm în portofoliu reprezintă o reușită și ne dorim să sprijinim cât mai multe inițiative de investiții prietenoase cu mediul înconjurător”, a declarat Çağri Memișoğlu, Director General Adjunct la Garanti BBVA România.

Garanti BBVA România este foarte activă în susținerea mediului de afaceri românesc, aducând pe piață soluții inovatoare, adaptate nevoilor clienților săi.

„Fără sprijinul unei bănci, activitățile de investiții și producție nu pot fi susținute. Pentru noi, Garanti BBVA a fost întotdeauna un bun partener împreună cu care am dus la bun sfârșit proiecte importante”, a declarat Ionel Ghiță, administrator al companiei Softronic.

Locomotivele produse de Softronic SRL sunt destinate tractării trenurilor de marfă cu multe vagoane, grele și care pot opera pe căi ferate cu pante mari, umede sau acoperite cu frunze, gheață și zăpadă abundentă.

În contextul crizei politice și sanitare care continuă să macine țara de mai bine de un an, Asociația  Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) solicită tuturor partidelor politice parlamentare responsabile  încheierea unui pact pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în conformitate cu cele  asumate deja de România în relația cu Comisia Europeană.  

AOAR solicită de urgență explicitarea circuitului financiar și clarificarea utilizării resurselor ce vor fi  obținute din prefinanțare, asumarea publică a calendarului de reforme și investiții din PNRR și implementarea  riguroasă a acestora! 

Avem mai puțin de 5 ani, până în august 2026, pentru a reforma o țară, a investi masiv și a recupera  decalaje de dezvoltare importante, cu un calendar ce nu permite nicio amânare : 

– 1 săptămână până la aprobarea finală a PNRR în Consiliu (28 oct – 1 noiembrie 2021); – aproximativ 1 lună până la transmitera cererii și intrarea în țară a prefinanțării în valoare de 3.8  miliarde de euro (noiembrie 2021); 

– 2 luni pentru a îndeplini 21 de jaloane (31 decembrie 2021); 

– 8 luni pentru a aproba 20 de legi în Parlament (30 iunie 2022); 

– 11 luni pentru a obține 6 miliarde de euro (30 septembrie 2022); 

– 3 ani până la alegerile viitoare, pentru a obține 19.5 miliarde de euro (30 septembrie 2024). 

Ne lipsesc însă o parte dintre pilonii fundamentali pentru PNRR și nu avem sistemul de management, audit, control și procedurile aferente aprobate, sistemul IT implementat, structuri de monitorizare si de coordonare  funcționale, structuri dedicate în fiecare minister responsabil de reforme și investiții, și nici OUG-uri pentru  operaționalizarea PNRR.  

Avem însă un plan de reforma și investiții finanțat, cu termene clare, asumat în relația cu Comisia  Europeană și la care România s-a angajat. 

Este necesar, deci, un plan rapid de implementare și un angajament ferm pentru punerea in aplicare a  reformelor, finalizarea investițiilor și decontarea acestora.  

Acest lucru nu se poate întâmpla în lipsa unui Guvern responsabil și a unui acord politic pentru  susținerea unui program de guvernare centrat pe implementarea PNRR in Parlament.  

Asociația Oamenilor de Afaceri din România solicită tuturor liderilor politici ai partidelor parlamentare  încheierea de urgență a unui PACT PENTRU PNRR!

• 1.400 de companii au atras anul acesta finanțare IMM Invest prin BCR, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de lei. 
• În topul sectoarelor care au primit finanțare se află comerțul (24%), construcțiile și materiale de construcții (15%), transportul (14%), producția (10%), produsele și serviciile de consum (7%).
• BCR sprijină antreprenorii pentru atragere de finanțare prin consiliere personalizată pentru fiecare solicitare și prin ghidul practic IMM Invest 2021

Banca Comercială Română (BCR) anunță că până în prezent a acordat finanțări în valoare de 1,2 miliarde de lei în cadrul programului IMM Invest 2021 și a obținut suplimentarea plafonului inițial cu încă 400 de milioane de lei. 89% din credite au fost acordate pentru capital de lucru, în timp ce numărul companiilor care au accesat finanțare pentru investiții s-a dublat comparativ cu 2020.  

Anul acesta, 1.400 de companii au beneficiat de credite IMM Invest prin BCR, 84% dintre acestea înscriindu-se pentru garanțiile programului IMM Invest, în timp ce 16% sunt înrolate în subprogramul AGRO IMM Invest, dedicat întreprinderilor mici și mijlocii, dar și întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie din domeniul agriculturii. În topul sectoarelor care au primit finanțare IMM Invest prin BCR se află comerțul (24%), construcțiile și materiale de construcții (15%), transport (14%), producție (10%), produse și servicii de consum (7%). 

„Antreprenorii s-au confruntat cu o perioadă extrem de dificilă în ultimii doi ani, însă au reușit, și cu ajutorul IMM Invest, să se reinventeze și să construiască un viitor mai bun pentru companiile și angajații lor. Acesta este rolul nostru, de a consilia și de a ajuta oamenii să ia cele mai bune decizii financiare, mai ales în momente complicate. Suplimentarea plafonului IMM Invest înseamnă mai multe companii care își vor pune în aplicare ideile și planurile de afaceri și sperăm că numărul celor care aleg finanțări pentru investiții va fi în continuare în creștere față de 2020”, a declarat Bogdan Cernescu (foto), Corporate Coverage Director Banca Comercială Română.

BCR a primit pentru 2021 un plafon de garantare de 1,15 miliarde de lei pentru IMM Invest, iar în urma majorării plafonului va putea oferi finanțări cu garanții de minimum 1,55 de miliarde de lei.

Anul trecut, banca a aprobat finanțări în valoare de 1,24 miliarde de lei pentru 1.810 companii ce au accesat programul. 

De începutul anului, BCR a susținut eficientizarea fluxurilor și proceselor de aprobare a cererilor de finanțare IMM Invest, astfel încât banii să ajungă mai rapid către IMM-uri. De altfel, BCR a început să utilizeze la scara largă un robot care se ocupă de verificarea dosarelor înscrise în IMM Invest, acesta fiind inițial un proiect pilot ce a fost testat în cadrul IMM Invest 2020. Robotul face verificările privind eligibilitatea dosarelor, astfel încât să ofere o acuratețe mai bună și un timp mai scurt de răspuns privind acceptarea documentelor.

Programul IMM Invest permite afacerilor mici şi mijlocii afectate de criza COVID-19 să îşi asigure lichidităţile pentru derularea activităţii curente sau pentru investiţii, prin accesarea de credite/linii de credit garantate de către statul român prin intermediul Fondului Naţional pentru Garantarea Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). 

Ghidul IMM Invest 2021, care poate fi accesat gratuit pe site-ul BCR www.bcr.ro/imm-invest, oferă informații despre:

• Cum poate fi accesată finanțarea prin programul IMM Invest;
• Sfaturi utile pentru finanțare; 
• Ce pași trebuie urmați pentru primirea finanțării;
• Avantajele programului și ce produse pot fi accesate;
• Care sunt criteriile de eligibilitate și documente necesare.

Ce tipuri de finanțări* pot fi accesate:

Credite pentru investiții până la maximum 10 milioane de lei pentru companii microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii:

• Maximum 80% garanție de stat aplicată la principal;
• Maturitate: 72 luni;
• Perioada de grație: maximum 18 luni;
• Dobânda: ROBOR 3M + 1,99%;
• Garanții colaterale, care, împreună cu garanția de stat și ipoteca legală imobiliară și/sau mobiliară

asupra activelor achiziționate din credit, acoperă în proporție de cel puțin 100% din valoarea finanțării.

Credite pentru capital de lucru (linie de credit sau credit în rate) de până la:

• 500.000 de lei pentru microîntreprinderi;
• 1 milion de lei pentru întreprinderi mici;
• 5 milioane de lei pentru întreprinderile mijlocii:
  • Maximum 80% garanție de stat aplicată la principal (credite de până în 1 milion de lei) și maximum 90% garanție de stat aplicată la principal (credite de până în 5 milioane de lei);
  • Maturitate: 36 luni, cu posibilitatea de prelungire pe încă 36 luni (din care ultimele 12 luni rambursare în rate);
  • Dobânda: ROBOR 3M + 2,45%.

*O companie poate beneficia atât de credite de investiții, cât și de credite de capital de lucru, în limita valorii maxime cumulate de 10 milioane de lei, cu respectarea limitărilor de valoare aferente fiecărei categorii de produs.

Consorțiului Universitaria s-a reunit în formula nouă, extinsă, la Centrul de Perfecționare Complex Predeal „Ion Gh. Roșca” al Academiei de Studii Economice din București. Consorțiul cuprinde acum șapte universități –  Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara și ca membri asociați –  Universitatea din Craiova și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. 

În urma întâlnirii, Consorțiul Universitaria comunică:
„1. În cadrul lucrărilor de la Predeal, Consiliul de Administrație al Consorțiului a analizat și aprobat cu unanimitate de voturi acordarea calității de membru asociat pentru Universitatea Ovidius din Constanța și Universitatea Dunărea de Jos din Galați. În această formulă extinsă, bazată pe valori comune ale comunității academice și pe concurență constructivă, cele nouă universități membre ale Consorțiului Universitaria reunesc 42,43% din numărul de studenți și, respectiv, 32,38% din cadrele didactice titulare la nivel național.
2. Universitățile din Consorțiu reiterează ferm, și cu această ocazie, necesitatea și importanța vaccinării cadrelor didactice, a studenților și personalului didactic-auxiliar și nedidactic din universități pentru revenirea cât mai rapidă și în condiții de siguranță maximă la învățământul prezențial și la o activitate universitară normală.
3. Participanții consideră imperativă reglementarea în regim de urgență, prin acte normative la nivel național (ordin de ministru sau lege), a accesului în universități pe bază de Certificat verde, demers susținut cu fermitate de reprezentanții conducerilor universităților și ai studenților.
4. Având în vedere experiența acumulată în ultimii doi ani universitari, bazată pe desfășurarea preponderent online a activităților în contextul situației pandemice prelungite, participanții la întâlnire solicită Ministerului Educației crearea cadrului legislativ prin care universitățile să poată decide, pentru anumite domenii de studii și activități didactice, organizarea procesului educațional în regim online/hibrid și după încheierea pandemiei generate de răspândirea virusului SARS-CoV-2 și ridicarea stării de alertă pe teritoriul României, în baza unor standarde elaborate de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS). Este incontestabilă schimbarea paradigmei educaționale și faptul că ea constituie o provocare majoră la adresa cadrului regulamentar universitar, care trebuie să o susțină.
5. Participanții solicită ca, având în vedere constrângerile temporale din acest an, fondurile alocate de Ministerul Educației în baza Ordinului nr. 5255/2021 să poată fi reportate pentru anii viitori, eventual sub forma unor granturi multianuale, concomitent cu eliminarea restricțiilor în privința categoriilor de cheltuieli eligibile.
6. Universitățile membre ale Consorțiului Universitaria vor continua să utilizeze toate oportunitățile pentru a-și menține activă prezența comună pe piață educațională internațională, adaptându-și la noul context pandemic activitățile specifice internaționalizării.
7. Consorțiul Universitaria susține solicitarea reprezentanților studenților de creștere a subvenției cămine-cantine și a pragului minim al bursei sociale, concomitent cu creșterea bugetului per total, pentru a nu fi redus numărul de burse acordate.
8. Consorțiul Universitaria pledează pentru întărirea dialogului social în vederea asigurării unui cadru de muncă protejat și sigur, a aplicării integrale a Legii salarizării (Legea 153/2017) și a Contractului colectiv de muncă.
9. În cadrul parteneriatelor cu mediul de afaceri, esențiale pentru dinamica universităților, Consorțiul Universitaria va derula împreună cu Banca Comercială Română, proiecte de tip policy papers prin care să vină în întâmpinarea nevoilor sociale și ale decidenților, axate pe digitalizare. 10. În cadrul întâlnirii de la Predeal a fost semnat Contractul de parteneriat al Consorțiului Universitaria cu Alianța Colegiilor Centenare, care vizează o viitoare colaborare reciproc benefică pentru calitatea pregătirii viitorilor profesioniști ai țării.

Consorțiul Universitaria va continua să acționeze ca o structură dinamică și unitară și să-și consolideze poziția pe piața națională și internațională a învățământului universitar.

Membrii Consorțiului Universitaria își reafirmă public disponibilitatea și deschiderea spre dialogul constructiv și schimbul de bune-practici cu celelalte consorții universitare din țară pentru a contribui la creșterea calității și promovarea excelenței în învățământul superior din România”.

Rezoluția Consorțiului Universitaria

Consorțiul Universitaria a adoptat o rezoluție în care afirmă:

„Noi, reprezentanții Consorțiului Universitaria: Academia de Studii Economice din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara și membrii asociați: Universitatea din Craiova, Universitatea Dunărea de Jos din Galați, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Ovidius din Constanța, reuniți în format mixt, cu prezența fizică a rectorilor, președinților de senat, altor reprezentanți ai conducerii universităților la Centrul de Perfecționare Complex Predeal Ion Gh. Roșca al Academiei de Studii Economice din București în perioada 22-24 octombrie 2021, cu o agendă organizată pe paneluri pe teme actuale care vizează politicile educaționale din învățământul superior și specificul desfășurării activității în universități în contextul constrângerilor impuse de situația pandemică prelungită, prezentăm mai jos concluziile întrunirii noastre.

Participanții de la cele nouă universități, care reunesc 42,43% din numărul de studenți și, respectiv, 32,38% din cadrele didactice titulare la nivel național, au dezbătut temele aflate pe ordinea de zi, au formulat concluzii și propuneri de măsuri concrete pentru recunoașterea și stimularea reală a performanței în universitățile românești și au făcut schimb de bune practici în contextul special al activităților desfășurate. Acestea sunt următoarele:

PANELUL: SCHIMBAREA PARADIGMEI EDUCAȚIONALE CA PROVOCARE LA ADRESA CADRULUI REGULAMENTAR UNIVERSITAR

• Solicităm Ministerului Educației crearea cadrului legislativ prin care, pentru anumite domenii de studii și activități didactice, universitățile să poată decide organizarea procesului educațional în regim online/hibrid și după încheierea pandemiei generate de răspândirea virusului SARS-CoV-2 și ridicării stării de alertă pe teritoriul României, în baza unor standarde elaborate de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) 

• Adoptarea reglementărilor (la nivel național și la cel al universităților) care să susțină creșterea nivelului de digitalizare a activităților didactice, cum ar fi: implementarea pedagogiilor inovative bazate pe tehnologii moderne precum inteligența artificială și bazele de cunoștințe automatizate; utilizarea metodelor de testare de tip open-book, bazate pe inteligența artificială, cu detectarea automată a cazurilor de fraudă; realizarea de conținut educațional digital folosind sisteme de grafică 3D.

PANELUL: PROVOCĂRI ALE ACTIVITĂȚILOR DIDACTICE ONLINE.
DIGITALIZARE – REZULTATE ȘI BUNE PRACTICI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ONLINE

• Reglementarea accesului în universități pe bază de Certificat verde prin acte normative la nivel național (ordin ministru sau lege);
• Ținând cont de beneficiile identificate ale învățământului online la programele de studii universitare de masterat și postuniversitare (prezență mai ridicată, implicare pe parcursul orelor etc.), propunem modificări legislative, la nivel de ordin de ministru sau lege, care să permită desfășurarea activităților didactice în sistem hibrid (cu prezență fizică și online), în proporții variabile, reglementate ulterior de către ARACIS;
• Emiterea documentelor digitale în toate fluxurile universității, inclusiv în zona administrativă, și acceptarea legală, în exterior, a documentelor digitale pentru fluxuri din domeniul achiziții, contabilitate etc.;
• Realizarea de cursuri comune, la nivel de Consorțiu, cu module susținute de personalități din universitățile componente („most valuable course”);
• Implementarea unor carduri electronice pentru identificarea și legitimarea studenților, ca suport în cazul mobilităților naționale și internaționale; platforma din care este generat cardul să fie recunoscută la nivel european, în vederea accesului la dosarul academic.

PANELUL: MANAGEMENTUL CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE DE EXCELENȚĂ – STRATEGII ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE

• Solicităm ca fondurile alocate de Ministerul Educației în baza Ordinului nr. 5255/2021, având în vedere constrângerile temporale din acest an, să poată fi reportate pentru anii viitori, eventual sub forma unor granturi multianuale, concomitent cu eliminarea restricțiilor în privința categoriilor de cheltuieli eligibile. 

• Referitor la finanțarea cercetării universitare acordată în baza Ordinului nr. 3747/2021, solicităm extinderea categoriilor de cheltuieli eligibile, care să permită dezvoltarea infrastructurii de cercetare, precum și permanentizarea finanțării și asigurarea unei predictibilități pentru următorii ani.

• Solicităm Ministerului Educației creșterea cuantumului burselor doctorale și postdoctorale, pentru atragerea și motivarea tinerilor cercetători. De asemenea, pentru întărirea sinergiilor în cadrul Consorțiului, propunem înființarea unui fond special destinat granturilor postdoctorale prin schimburi la nivelul universităților componente sau partenere.

• Solicităm Ministerului Educației și Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării suplimentarea sumelor disponibile în cadrul tuturor competițiilor de proiecte finanțate din bugetul național și asigurarea unei predictibilități în privința desfășurării competițiilor.

PANELUL: SUSTENABILITATE ȘI PERFORMANȚĂ FINANCIARĂ UNIVERSITARĂ

• Continuarea demersului inițiat de grupul de lucru la nivelul Consorțiului Universitaria pentru fundamentarea unei propuneri de îmbunătățire a metodologiei de finanțare a învățământului universitar, în baza solicitărilor transmise de CNFIS.

• Dezvoltarea în comun a unui sistem de testare a propunerilor, în vederea transmiterii către CNFIS a rezultatelor, care pot constitui baza de îmbunătățire a metodologiei de finanțare începând cu anul 2023.

• Solicitarea unor clarificări suplimentare privind implementarea Ordonanței de Urgență nr. 15/2021 cu referire la actualizarea prețurilor la materialele de construcții, din perspectiva asigurării surselor de finanțare din bugetul de stat.

• Inițierea unei consultări la nivelul membrilor Consorțiului cu privire la o potențială metodologie de alocare a fondurilor pentru investiții în sistemul universitar, care să integreze nevoile instituțiilor, resursele financiare disponibile și atrase, impactul asupra dezvoltării organizaționale și regionale, precum și cadrul legislativ specific, într-o manieră echilibrată și transparentă.

• Susținerea finanțării programelor de cercetare ale universităților din partea Ministerului Educației și pentru anii următori, într-o manieră distinctă față de finanțarea instituțională. 

• Consolidarea parteneriatului și intensificarea schimbului permanent de informații, între toți membrii Consorțiului, cu privire la bunele practici aplicate în cadrul activităților desfășurate pe domeniul managementului financiar, operațional și de achiziții.

PANELUL: PROVOCĂRILE INTERNAȚIONALIZĂRII ÎN CONTEXTUL PANDEMIC ACTUAL

• Universitățile membre ale Consorțiului Universitaria au făcut față provocărilor în materie de internaționalizare pe care criza sanitară COVID-19 le-a presupus, menținând activă prezența pe piață educațională internațională și adaptând serviciile specifice internaționalizării la noul context pandemic.
• A fost subliniată nevoia unor demersuri comune în relația cu Ministerul Afacerilor Externe și alte instituții relevante, care să determine:
o Flexibilizarea procesului de acordare a vizelor de studii studenților internaționali care doresc să studieze în România;
o Armonizarea legislației referitoare la temele referitoare la micro-credentials, joint degrees și virtual mobilities.
o Acordarea de burse de studii de către statul român studenților străini (în efort conjugat cu universitățile românești care pot contribui cu un număr relativsimilar de burse).
• A fost propusă promovarea reciprocă la târgurile educaționale internaționale și
evenimentele internaționale de prestigiu.
• Dezvoltarea unei Școli de Vară comune, organizată de Consorțiul Universitaria pe teme legate de internaționalizare, clasamente internaționale și vizibilitate internațională.

PANELUL: PARTENERIATE ȘI PROIECTE CU MEDIUL DE AFACERI

• În cadrul parteneriatelor cu mediul de afaceri, esențiale pentru dinamica universităților, Consorțiul Universitaria va derula împreună cu Banca Comercială Română proiecte de tip policy papers prin care să vină în întâmpinarea nevoilor sociale și ale decidenților, axate pe digitalizare.

 PANELUL: ASPECTE ALE VIEȚII STUDENȚEȘTI

Ca urmare a discuțiilor avute în panelul dedicat studenților, propunem:
• accesul în instituțiile de învățământ superior să se realizeze pe baza Certificatului Verde digital (vaccin, test sau trecut prin boală), cu excepția celor care au contraindicații medicale privind vaccinarea;
• având în vedere situațiile neprevăzute care pot apărea în viitor, este necesară elaborarea unei strategii privind sistemul de predare hibrid în universități;
• modalitatea de evaluare a studenților să se realizeze în conformitate cu decizia privind modalitatea de susținere a activităților didactice pe parcursul semestrului și în mod unitar pentru toți studenții;
• reglementarea mobilităților interne de scurtă durată între universitățile din Consorțiul Universitaria și echivalarea activităților didactice;
• creșterea subvenției cămine-cantine și a pragului minim al bursei sociale (concomitent cu creșterea bugetului per total pentru a nu se micșora numărul de burse acordate).

PANELUL: DIALOG SOCIAL ÎNTRE SINDICATE ȘI UNIVERSITĂȚI

• Consolidarea dialogului social între sindicate și conducerile universităților în vederea asigurării resursei umane în conformitate cu standardele ARACIS, a cadrului de muncă protejat și sigur, a aplicării integrale a Legii salarizarii (L153/2017) și a Contractului colectiv de muncă”.

Foto: Consorțiul Universitaria