În perioada 2022-2030, Uniunea Europeană va aloca sume importante pentru investiții în capacități de producție și stocare a energiei regenerabile, eficiență energetică, modernizarea și extinderea rețelelor de energie electrică și alte domenii din energie. Implementarea acestor proiecte a fost prevăzută în contextul politicilor și obiectivelor Uniunii Europene de eficiență energetică și decarbonare.

Necesitatea pentru aceste investiții este amplificată de noul discurs politic privind creșterea independenței energetice a Uniunii Europene, generat în contextul conflictului din Ucraina. 

Programul Național de Redresare și Reziliență –
primele apeluri programate pentru 2022

Prin intermediul PNRR, în perioada 2022-2026 se vor aloca 1,62 de miliarde de euro în cadrul componentei de Energie, bani alocați pentru investiții în capacități de producție și stocare a energiei eoliene și solare, capacități de producție a hidrogenului verde, cogenerare, investiții în întregul lanț valoric al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice, dar și pentru asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial. Pentru Măsura I1, destinată investițiilor în noi capacități de producție și stocare a energiei regenerabile, Ministerul Energiei a publicat, în luna februarie 2022, Schemele de ajutor de stat și Ghidurile specifice pentru finanțare, iar apelul de proiecte urmează să fie deschis pe 31 martie 2022. 

Tot în cadrul PNRR, în Componenta 5 (Valul Renovării) sunt prevăzute subvenții de 2,2 miliarde de euro pentru investiții în creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale și publice. Conform calendarului PNRR, primele apeluri pentru aceste investiții ar urma să fie lansate până la 30 iunie 2022. 

Fondul de Modernizare – consultare publică pentru
cadrul instituțional de gestionare 

Fondul de Modernizare va asigura subvenții estimate la un total de 15 miliarde de euro, în perioada 2022-2030, prin intermediul a opt programe-cheie care vizează investiții în energie regenerabilă, infrastructură energetică, centrale pe gaz, energie nucleară, cogenerare, eficiență energetică și producția de biocombustibili. 

Pe 9 martie 2022, Ministerul Energiei a publicat în consultare publică Ordonanța de Urgență prin care se stabilește cadrul instituțional de gestionare a Fondului de Modernizare, urmând să fie publicate domeniile de investiții aferente fiecărui program-cheie și, ulterior, să fie întocmite Ghidurile specifice pentru fiecare domeniu de investiții. 

EY Energy FiT – platforma pentru identificarea oportunităților de finanțare UE pentru proiectele planificate de investitori

Având în vedere importanța strategică a investițiilor în domeniul energiei, dar și diversitatea și complexitatea programelor care vor asigura finanțare pentru acest domeniu, EY România a dezvoltat platforma EY Energy FiT („Financing Transition”). EY Energy FiT este o platformă online al cărei scop este să îi ajute pe investitori să identifice oportunitățile de finanțare pentru proiectele pe care le planifică pentru perioada următoare.

Cum funcționează EY Energy FiT: Funcțiunile platformei sunt simple și intuitive, ea putând fi un ajutor serios pentru companiile care caută linii de finanțare. Prin introducerea unor informații generale despre investitor și a unor parametri de bază ai proiectelor pe care potențialii beneficiari le au în vedere, platforma identifică programele de finanțare în baza cărora se poate obține finanțare. Următorul pas este generarea unei prezentări succinte a respectivelor programe. De asemenea, pe baza informațiilor furnizate de solicitant referitoare la stadiul actual al proiectului, platforma EY Energy FiT prezintă investitorilor care sunt următorii pași ce trebuie urmați pentru dezvoltarea proiectelor în vederea obținerii unor finanțări nerambursabile. 

Platforma EY Energy FiT este disponibilă începând cu data de 31 martie 2022, la adresa www.ey.com/en_ro/eyenergyfit.

Cristian Cârstoiu, Partener, EY România: „Am creat această platformă pentru a ajuta investitorii să își definitiveze planul de investiții pentru următorii ani. Am observat întârzieri semnificative în anumite cazuri în pregătirea documentațiilor tehnice, fapt care influențează negativ gradul de maturitate și implicit șansele de finanțare. Acest demers sperăm să sporească șansele tuturor părților interesate în a obține finanțare și de a se încadra în termenele de implementare, care în multe cazuri ne așteptăm să fie scurte, raportate la anvergura și complexitatea proiectelor.”

Alte programe de finanțare 

Investițiile în domeniul energetic vor fi susținute și prin Programele Operaționale (PO) aferente perioadei 2021-2027, cu implementare până în 2030. În acest sens, sunt alocări financiare prin PO Tranziție Justă (2,03 miliarde de euro, pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic), PO Dezvoltare Durabilă (4,615 miliarde de euro, din care aproximativ 850 milioane de euro pentru sectorul energiei) și PO Regional (4,018 miliarde de euro, din care peste 1 miliard de euro dedicați sectorului energiei).

La momentul actual, Programele Operaționale sunt publicate în consultare publică, astfel că alocările financiare pot suferi modificări până la aprobarea acestora de către Comisia Europeană. După aprobarea formei finale a acestora, se vor publica ghidurile specifice și vor fi lansate apelurile de proiecte. Având în vedere stadiul actual, estimăm că primele lansări de apeluri vor avea loc în a doua jumătate a anului 2022. 

O altă sursă de finanțare pentru proiecte de eficiență energetică este programul de eficiență energetică în clădirile publice, derulat de Administrația Fondului de Mediu. Cu un buget total de 280 milioane de euro pentru anul 2022, acest program se adresează unităților administrativ teritoriale. Primul apel de proiecte este prevăzut pentru luna septembrie 2022. 

Comisia Europeană derulează și alte programe de finanțare în domeniul energiei. Astfel, proiectele inovative care conduc la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră se pot finanța prin intermediul Fondului de Inovare. Cu un buget de 10 miliarde de euro, Fondul de Inovare derulează două tipuri de apeluri: apeluri pentru proiecte de scară mică (sub 7,5 milioane de euro) și apeluri pentru proiecte de scară mare (peste 7,5 milioane de euro). Următorul apel va fi pentru proiecte de scară mică, în luna martie 2022, cu termen de depunere estimat în august 2022. 

Programul CEF – Energy (Mecanismul pentru Interconectarea Economică, componenta Energie) este un alt program gestionat de Comisia Europeană, dedicat finanțării proiectelor care conduc la atingerea obiectivelor de integrare a pieței de energie, creștere a producției de energie regenerabilă și decarbonare. Programul Connecting Europe Facility (CEF) 2021-2027 a fost aprobat de Comisia Europeană în luna iulie 2021, cu o alocare de 5,84 de miliarde de euro pentru componenta de energie. 

O LISTARE DUALĂ AR POTENȚA ACEASTĂ TRANZACȚIE DE REFERINȚĂ

Fondul Proprietatea („Fondul”) salută aprobarea inițierii demersului de listare a acțiunilor Hidroelectrica la Bursa de Valori București ce va avea loc ulterior unei oferte publice de vânzare a acțiunilor deținute de Fond în companie. Decizia a fost luată de acționarii companiei în cadrul Adunării Generale a Acționarilor din 31 martie 2022. 

Cu această ocazie, Călin Meteș, Deputy CEO Franklin Templeton București și Deputy Portfolio Manager al Fondului Proprietatea, a declarat: „Aprobarea inițierii demersului de listare a Hidroelectrica este o evoluție pozitivă pentru Fond, pentru companie și pentru România și dorim să salutăm decizia favorabilă luată de Ministerul Energiei. Listarea Hidroelectrica va fi un moment istoric pentru România și pentru Fondul Proprietatea. Am depus eforturi constante pentru a realiza această listare încă de la începutul mandatului nostru ca administrator de fond al Fondului Proprietatea. Acum suntem în măsură să accelerăm pregătirile și să începem, în următoarele săptămâni, selecția consorțiului de bănci de investiții și de consultanți care vor sprijini eforturile de listare. Credem cu tărie că performanța Hidroelectrica din ultimul deceniu, de la insolvență la profituri record, și perspectivele favorabile pentru viitor se vor reflecta într-o evaluare atractivă a companiei. În funcție de condițiile de piață existente la momentul respectiv, obiectivul nostru este de a realiza listarea Hidroelectrica până în trimestrul al patrulea al anului 2022.”

Pentru a asigura succesul acestei listări, care promite să fie o tranzacție de referință în actualul context european, punctul nostru de vedere, în calitate de acționar vânzător, este că ar trebui urmărită o listare duală a Hidroelectrica: atât la Bursa de Valori București, ca piață principală, cât și pe o piață secundară internațională adecvată, cum ar fi Bursa de Valori de la Londra (London Stock Exchange), având în vedere legăturile existente ale diverselor companii românești listate pe această piață. O listare duală va contribui la asigurarea faptului că listarea va fi accesibilă pentru un grup cât mai larg de investitori și va crea un mediu în care adevărata valoare de piață a Hidroelectrica va fi pe deplin realizată. Listarea duală are potențialul de a consolida statutul Hidroelectrica drept cea mai valoroasă companie românească, publică sau privată. Consorțiul care va fi contractat în cadrul procesului de listare ne va consilia inclusiv în ceea ce privește oportunitatea și alegerea pieței adecvate pentru listarea secundară, însă ne așteptăm ca opiniile noastre să fie confirmate.

Deși Fondul susține pe deplin listarea Hidroelectrica la Bursa de Valori București ca piață principală,  am dori, de asemenea, să subliniem motivele cheie pentru care o listare duală este puternic recomandată, din punctul de vedere al Fondului:

• Cu o dimensiune a tranzacției așteptată să ajungă la o valoare potențială de peste 2,3 miliarde USD sau 10,4 miliarde RON (pentru o participație de 15%), se estimează că Hidroelectrica va fi cea mai mare ofertă publică inițială și listare („IPO”) din istoria unei companii românești, depășind de câteva ori valoarea IPO-ului Electrica (604 milioane USD, dublu listat la BVB și LSE) și de peste 10 ori valoarea celui mai mare IPO realizat exclusiv la BVB (DIGI Communications – 204 milioane USD). Chiar și conform standardelor europene și internaționale, oferta și listarea Hidroelectrica este considerată o tranzacție de dimensiuni foarte mari.

• Conform feedback-ului preliminar primit de la bănci, bazat pe experiența IPO-urilor anterioare, pentru companii de dimensiunea și cu profilul Hidroelectrica, pentru a realiza o listare de succes care să valorizeze corect compania și să susțină evoluția prețului acțiunilor post-listare, valoarea cumulată a ordinelor plasate de investitori ar trebui să fie de cel puțin 2-3 ori mai mare decât dimensiunea listării efective – ceea ce înseamnă generarea unei cereri brute de peste 6,9 miliarde USD (31,2 miliarde RON).

• Listarea duală a Hidroelectrica este esențială pentru a obține listarea a 15% din acțiuni. În absența unei listări duale, principalul risc este acela că dimensiunea tranzacției ar trebui redusă, ceea ce ar genera un impact negativ asupra valorii companiei și asupra evoluției ulterioare a prețului acțiunilor după listare.

• În calitate de acționar vânzător, Fondul intenționează să se asigure că cel puțin 50% dintre acțiuni vor fi alocate investitorilor de la BVB.

• Principalii beneficiari ai unei evaluări mai mari a Hidroelectrica, realizată prin listarea duală vor fi Guvernul României, în calitate de acționar majoritar al companiei, acționarii Fondului Proprietatea, inclusiv cei 8.000 de acționari individuali români ai Fondului, precum și fondurile de pensii din România, care au peste 8 milioane de contribuabili. De asemenea, o listare duală ar atrage mai multe companii private să se listeze la BVB și va duce cel mai probabil la creșterea evaluărilor pentru celelalte companii importante listate deja la BVB.

• O listare duală de succes va ajuta Guvernul României să îndeplinească cerința prevăzută în Planul Național de Reziliență și Redresare („PNRR”), și anume listarea unei participații de cel puțin 15% din Hidroelectrica până la 30 iunie 2023.

• Listarea duală va sprijini, în mod cert, tranziția aflată în curs de desfășurare către statutul de piață emergentă a BVB; așa cum s-a dovedit în cazul listărilor duale ale Romgaz, Electrica și Fondul Proprietatea, lichiditatea se transferă în timp către piața principală, care, ca urmare a structurii propuse de Fondul Proprietatea pentru acest IPO, va fi BVB. 

• Listarea duală va aduce Hidroelectrica în atenția unui număr mare de bănci de investiții internaționale care îi vor urmări evoluția financiară prin intermediul activității de cercetare în investiții și analiză financiară, în timpul și după listare. Aceste rapoarte de analiză vor contribui la o mai bună înțelegere a evoluției companiei și, pe cale de consecinta, a pieței de capital din România, ceea ce va duce la o creștere a încrederii și a evaluării. Se estimează că Hidroelectrica va fi cea mai mare companie de la BVB și unul dintre cei mai mari producători de energie electrică listați pe oricare dintre bursele europene, fiind astfel foarte vizibilă.

• Un eveniment unic al pieței de capital în domeniul energiei regenerabile din Europa, IPO-ul Hidroelectrica ar putea genera interes din partea unor categorii foarte largi de investitori, dincolo de investitorii care sunt în mod natural interesați de România sau de regiune, și ar aduce o acoperire mediatică internațională extinsă atât pentru Hidroelectrica, cât și pentru România, prin intermediul presei globale.

• În cele din urmă, listarea duală a Hidroelectrica ar trebui privită atât ca o decizie tehnică pentru a asigura succesul listării și pentru a minimiza riscurile aferente, fiind o oportunitate de a atrage noi investitori în companiile românești, cât și ca un angajament puternic privind deschiderea mediului de afaceri românesc către investiții internaționale.

În acest context, Marius Dan, Director General Adjunct Franklin Templeton București, a adăugat: „Noi, ca echipă locală a Franklin Templeton, suntem extrem de mândri de contribuția noastră la dezvoltarea Bursei de Valori București din ultimii 11 ani – am finalizat tranzacții de peste 1,5 miliarde USD din portofoliul Fondului și am petrecut peste 1.500 de zile pe drum, întâlnindu-ne cu investitori, prezentându-le povestea Fondului Proprietatea, precum și progresul și reformele care au loc în România. Decizia de astăzi a acționarilor Hidroelectrica ne permite să inițiem demersul de listare și, având în vedere dimensiunea mare a tranzacției și povestea unică a Hidroelectrica, credem că o listare duală ar fi cea mai bună variantă. Vedem listarea duală a Hidroelectrica ca fiind punctul culminant al tuturor eforturilor noastre de până acum și o oportunitate de a plasa România pe radarul global al tuturor investitorilor instituționali, iar admiterea la tranzacționare pe o piață secundară internațională adecvată va fi o dovadă suplimentară a faptului că Hidroelectrica aderă la cele mai stricte standarde internaționale de guvernanță corporativă.”

Daniel Naftali, Deputy Portfolio Manager Franklin Templeton București și membru al Consiliului de Administrație al Hidroelectrica, a concluzionat: „Aceasta este o oportunitate unică pentru România de a fi în lumina reflectoarelor internaționale și de a menține o vizibilitate semnificativă la nivel internațional chiar și după listare, deoarece Hidroelectrica va fi unul dintre cei mai mari producători de energie electrică listați pe oricare dintre bursele europene și cea mai mare companie de pe Bursa de Valori București. Așteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu managementul companiei, cu Guvernul României și cu echipele de consultanți pentru a realiza cea mai reușită listare a unei companii românești.”

Fondul Proprietatea își exprimă încrederea că Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar al Hidroelectrica, va analiza în continuare recomandarea Fondului pentru o listare duală a Hidroelectrica. Considerăm că o decizie privind locul de listare secundară ar trebui luată într-o adunare ulterioară a acționarilor Hidroelectrica, pe baza recomandării venite din partea consorțiului de bănci de investiții și din partea consultanților care vor asista în acest proces.

Fondul își reafirmă deschiderea și angajamentul total de a lucra cu toate părțile interesate pentru a asigura listarea cu succes a companiei până la sfârșitul acestui an.

Banca Comercială Română (BCR) a emis cu succes o nouă emisiune de obligațiuni în lei, senior nepreferențiale, în valoare de 351,5 de milioane de  lei, continuând strategia de extindere a surselor de finanțare și contribuind la dezvoltarea pieței de capital din România.

Banca a lansat în ultimii trei ani emisiuni de obligațiuni în valoare totală de 3,05 miliarde de lei, fiind unul dintre cei mai activi emitenți de pe Bursa de Valori București.

Emiterea include emisiuni de obligațiuni senior nepreferențiale, cu o maturitate la 5 ani, ce vor fi listate la Bursa de Valori București. Fitch urmează să acorde emisiunii de obligațiuni un rating pe termen lung BBB+.

Procesul de constituire a portofoliului a atras un interes ridicat din partea investitorilor, astfel că valoarea emisiunii a fost majorată de la 250 de milioane de lei la 351,5 milioane de lei, cu un cupon de 6,76%, reflectând, de asemenea, performanța solidă a băncii. Distribuția a beneficiat de participarea notabilă a International Finance Corporation (IFC) și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

„Predictibilitatea și recurența sunt principalele elemente la care sunt atenți investitorii atunci când aleg resursele pe care să le susțină. Iar noi am atins un nou record, prin emiterea de emisiuni de obligațiuni în valoare de 3 miliarde de lei, acest pas fiind încă o dovadă a faptului că piața de capital din România este una puternică, chiar și într-un context internațional dificil și volatil. Interesul investitorilor a fost mai mare decât ne așteptam, acesta fiind un semn sănătos care arată sustenabilitatea economiei românești”, a declarat Sergiu Manea(foto), CEO Banca Comercială Română.

Emisiunea de obligațiuni a fost un succes de la început, când la finalul primei zile de subscriere, registrul de ordine a fost bine acoperit, depășind suma de 250 de milioane de lei vizată. În cea de-a doua zi, emiterea a fost suprasubscrisă semnificativ, ceea ce a condus la decizia de a închide registrul de ordine mai devreme și de a majora suma emisă la 351,5 de milioane de lei. Volumul final al acestei emisiuni reflectă angajamentul BCR față de piață în ceea ce privește planurile pentru emiterile viitoare și dorința de a construi o relație de încredere cu investitorii. 

Cu această emisiune, BCR face un pas înainte și se aliniază la reglementările UE privind capacitatea pe care trebuie să o aibă băncile pentru a absorbi pierderile, cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile (MREL) și liniile directoare MREL în linie cu strategia de rezoluție pe care o urmărește.

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, reintroducerea unei scheme românești de credit la export pe termen scurt, cu un buget de aproximativ 7,2 milioane EUR.

În cadrul schemei, statul român poate acoperi (i) riscurile suportate de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) cu o cifră de afaceri la export mică și (ii) riscurile legate de tranzacțiile de export unice.

Schema a fost aprobată inițial în august 2014, prelungită în februarie 2017 și urma să expire în decembrie 2021. În februarie 2022, România a notificat intenția sa de a reintroduce schema, care se va desfășura până la 31 decembrie 2026. Cifra de afaceri anuală maximă la export pentru IMM-urile care urmează să fie eligibile este stabilită la 2,5 milioane EUR (o creștere cu 0,5 milioane EUR față de schema inițială).

Comisia a evaluat schema în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, în special cu Comunicarea din 2021 privind creditele la export pe termen scurt. Comisia a constatat că măsura este necesară, deoarece există o lipsă de (i) produse de asigurare care să acopere riscul de neplată de către cumpărătorii străini pentru IMM-urile cu o cifră de afaceri la export mică și (ii) de asiguratori privați care acoperă tranzacții de export unice (și anume, asigurări furnizate pentru fiecare tranzacție în parte și nu pentru întregul portofoliu de export al unei societăți).

Comisia a concluzionat că schema este proporțională, deoarece asigură faptul că România va acoperi numai tranzacțiile pentru care nu este disponibilă acoperire privată pe piață, precum și că asiguratorii privați nu sunt excluși, în cazul în care sunt dispuși să ofere acoperire pentru astfel de riscuri. Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.102108 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.