Deloitte România și Reff & Asociații au obținut la ÎCCJ o soluție definitivă de anulare a unor decizii de impunere în cuantum de 5,5 milioane de euro emise pentru o companie dintr-un grup ce activează în domeniul energiei

0

O echipă multidisciplinară, formată din avocați specializați în litigii fiscale din cadrul Reff & Asociații| Deloitte Legal și consultanți fiscali din cadrul Deloitte România, a obținut, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), o importantă soluție de anulare a unor decizii de impunere emise de autoritatea fiscală în sarcina unei companii de servicii suport dintr-un grup ce activează în domeniul energiei, în cuantum de 5,5 milioane de euro. Victoria a fost înregistrată într-un litigiu complex, desfășurat pe o perioadă de peste cinci ani, care a presupus analiza unui număr ridicat de probleme juridice și fiscale privind regulile de deductibilitate atât în stabilirea impozitului pe profit, cât și a TVA.

Soluția este cu atât mai importantă cu cât, în cadrul inspecțiilor fiscale, instituțiile de control tind să interpreteze într-o manieră extinsă condițiile de deductibilitate, mergând uneori până la contestarea deciziilor de afaceri ale contribuabilului. Astfel, când analizează deductibilitatea cheltuielilor efectuate în scopul desfășurării activității, organele fiscale iau în calcul inclusiv rezultatele financiare obținute de contribuabil ca urmare a angajării respectivelor cheltuieli. Dacă nu au generat beneficiile scontate, acestea sunt considerate cheltuieli nedeductibile. 

Decizia obținută de echipa Reff & Asociații | Deloitte Legal confirmă că autoritățile fiscale pot analiza deductibilitatea cheltuielilor strict din perspectiva condițiilor prevăzute de legislație, fără a avea posibilitatea să emită opinii cu privire la deciziile de afaceri. 

Pe de altă parte, soluția confirmă faptul că deductibilitatea pentru cheltuielile efectuate ca urmare a schimbării modelului de business nu poate fi acordată proporțional, în funcție de rezultatul obținut după o astfel de operațiune. În acest caz, organele fiscale au respins deductibilitatea pentru o parte din cheltuieli, deoarece au considerat că nu au fost necesare activității clientului, din moment ce nu au condus la eficientizarea costurilor. Autoritatea a ajuns la această concluzie după ce a aplicat un mecanism care presupune că media cheltuielilor din perioada ulterioară schimbării modelului de business nu trebuie să depășească ponderea cheltuielilor din anul anterior modificării, iar suma care depășește această pondere nu este deductibilă din punct de vedere fiscal.

Echipa de litigii fiscale care a obținut această soluție pentru client a fost condusă de Bogdan Mărculeț, Senior Managing Associate, cu sprijinul lui Ștefan Mihărtescu, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal, precum şi cu implicarea practicii de servicii fiscale a Deloitte România, prin echipa formată din Elena Roșculeț și Ioana Năstase, Senior Manageri în cadrul firmei de consultanță. 

„Hotărârea obținută în fața instanțelor asigură o protecție adecvată intereselor și deciziilor legitime de business ale clientului nostru, dar reprezintă și un câștig jurisprudențial deosebit de important, întrucât reconfirmă faptul că organele de inspecție fiscală nu au dreptul să stabilească regimul fiscal al unor cheltuieli în funcție de deciziile de business ale contribuabilului, ci trebuie să aprecieze deductibilitatea strict prin raportare la prevederile legislației fiscale și la deciziile emise de instanțe de-a lungul timpului”, a declarat Bogdan Mărculeț, Senior Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal. „Suntem mândri că echipa noastră a obținut o nouă soluție reper, care va putea fi folosită în viitor de orice contribuabil, atât în inspecțiile fiscale, cât și în fața instanțelor de judecată, și care sperăm să ofere, totodată, încredere clienților noștri că deciziile de business pe care le iau nu pot fi cenzurate de organele fiscale”, a subliniat Mihnea Galgoțiu-Săraru, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal, coordonatorul practicii de litigii.

Peste 18 miliarde de euro vor fi disponibile pentru proiecte ce vizează sectorul energetic prin apelurile lansate pentru PNRR și Fondul de Modernizare

0

În perioada 2022-2030, Uniunea Europeană va aloca sume importante pentru investiții în capacități de producție și stocare a energiei regenerabile, eficiență energetică, modernizarea și extinderea rețelelor de energie electrică și alte domenii din energie. Implementarea acestor proiecte a fost prevăzută în contextul politicilor și obiectivelor Uniunii Europene de eficiență energetică și decarbonare.

Necesitatea pentru aceste investiții este amplificată de noul discurs politic privind creșterea independenței energetice a Uniunii Europene, generat în contextul conflictului din Ucraina. 

Programul Național de Redresare și Reziliență –
primele apeluri programate pentru 2022

Prin intermediul PNRR, în perioada 2022-2026 se vor aloca 1,62 de miliarde de euro în cadrul componentei de Energie, bani alocați pentru investiții în capacități de producție și stocare a energiei eoliene și solare, capacități de producție a hidrogenului verde, cogenerare, investiții în întregul lanț valoric al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice, dar și pentru asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial. Pentru Măsura I1, destinată investițiilor în noi capacități de producție și stocare a energiei regenerabile, Ministerul Energiei a publicat, în luna februarie 2022, Schemele de ajutor de stat și Ghidurile specifice pentru finanțare, iar apelul de proiecte urmează să fie deschis pe 31 martie 2022. 

Tot în cadrul PNRR, în Componenta 5 (Valul Renovării) sunt prevăzute subvenții de 2,2 miliarde de euro pentru investiții în creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale și publice. Conform calendarului PNRR, primele apeluri pentru aceste investiții ar urma să fie lansate până la 30 iunie 2022. 

Fondul de Modernizare – consultare publică pentru
cadrul instituțional de gestionare 

Fondul de Modernizare va asigura subvenții estimate la un total de 15 miliarde de euro, în perioada 2022-2030, prin intermediul a opt programe-cheie care vizează investiții în energie regenerabilă, infrastructură energetică, centrale pe gaz, energie nucleară, cogenerare, eficiență energetică și producția de biocombustibili. 

Pe 9 martie 2022, Ministerul Energiei a publicat în consultare publică Ordonanța de Urgență prin care se stabilește cadrul instituțional de gestionare a Fondului de Modernizare, urmând să fie publicate domeniile de investiții aferente fiecărui program-cheie și, ulterior, să fie întocmite Ghidurile specifice pentru fiecare domeniu de investiții. 

EY Energy FiT – platforma pentru identificarea oportunităților de finanțare UE pentru proiectele planificate de investitori

Având în vedere importanța strategică a investițiilor în domeniul energiei, dar și diversitatea și complexitatea programelor care vor asigura finanțare pentru acest domeniu, EY România a dezvoltat platforma EY Energy FiT („Financing Transition”). EY Energy FiT este o platformă online al cărei scop este să îi ajute pe investitori să identifice oportunitățile de finanțare pentru proiectele pe care le planifică pentru perioada următoare.

Cum funcționează EY Energy FiT: Funcțiunile platformei sunt simple și intuitive, ea putând fi un ajutor serios pentru companiile care caută linii de finanțare. Prin introducerea unor informații generale despre investitor și a unor parametri de bază ai proiectelor pe care potențialii beneficiari le au în vedere, platforma identifică programele de finanțare în baza cărora se poate obține finanțare. Următorul pas este generarea unei prezentări succinte a respectivelor programe. De asemenea, pe baza informațiilor furnizate de solicitant referitoare la stadiul actual al proiectului, platforma EY Energy FiT prezintă investitorilor care sunt următorii pași ce trebuie urmați pentru dezvoltarea proiectelor în vederea obținerii unor finanțări nerambursabile. 

Platforma EY Energy FiT este disponibilă începând cu data de 31 martie 2022, la adresa www.ey.com/en_ro/eyenergyfit.

Cristian Carstoiu, EY Romania

Cristian Cârstoiu, Partener, EY România: „Am creat această platformă pentru a ajuta investitorii să își definitiveze planul de investiții pentru următorii ani. Am observat întârzieri semnificative în anumite cazuri în pregătirea documentațiilor tehnice, fapt care influențează negativ gradul de maturitate și implicit șansele de finanțare. Acest demers sperăm să sporească șansele tuturor părților interesate în a obține finanțare și de a se încadra în termenele de implementare, care în multe cazuri ne așteptăm să fie scurte, raportate la anvergura și complexitatea proiectelor.”

Alte programe de finanțare 

Investițiile în domeniul energetic vor fi susținute și prin Programele Operaționale (PO) aferente perioadei 2021-2027, cu implementare până în 2030. În acest sens, sunt alocări financiare prin PO Tranziție Justă (2,03 miliarde de euro, pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic), PO Dezvoltare Durabilă (4,615 miliarde de euro, din care aproximativ 850 milioane de euro pentru sectorul energiei) și PO Regional (4,018 miliarde de euro, din care peste 1 miliard de euro dedicați sectorului energiei).

La momentul actual, Programele Operaționale sunt publicate în consultare publică, astfel că alocările financiare pot suferi modificări până la aprobarea acestora de către Comisia Europeană. După aprobarea formei finale a acestora, se vor publica ghidurile specifice și vor fi lansate apelurile de proiecte. Având în vedere stadiul actual, estimăm că primele lansări de apeluri vor avea loc în a doua jumătate a anului 2022. 

O altă sursă de finanțare pentru proiecte de eficiență energetică este programul de eficiență energetică în clădirile publice, derulat de Administrația Fondului de Mediu. Cu un buget total de 280 milioane de euro pentru anul 2022, acest program se adresează unităților administrativ teritoriale. Primul apel de proiecte este prevăzut pentru luna septembrie 2022. 

Comisia Europeană derulează și alte programe de finanțare în domeniul energiei. Astfel, proiectele inovative care conduc la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră se pot finanța prin intermediul Fondului de Inovare. Cu un buget de 10 miliarde de euro, Fondul de Inovare derulează două tipuri de apeluri: apeluri pentru proiecte de scară mică (sub 7,5 milioane de euro) și apeluri pentru proiecte de scară mare (peste 7,5 milioane de euro). Următorul apel va fi pentru proiecte de scară mică, în luna martie 2022, cu termen de depunere estimat în august 2022. 

Programul CEF – Energy (Mecanismul pentru Interconectarea Economică, componenta Energie) este un alt program gestionat de Comisia Europeană, dedicat finanțării proiectelor care conduc la atingerea obiectivelor de integrare a pieței de energie, creștere a producției de energie regenerabilă și decarbonare. Programul Connecting Europe Facility (CEF) 2021-2027 a fost aprobat de Comisia Europeană în luna iulie 2021, cu o alocare de 5,84 de miliarde de euro pentru componenta de energie. 

Concursuri naționale pentru meseriașii viitorului

0

„Meseriașii viitorului vor lucra cu imprimanta 3D” este cunoscuta temă a concursurilor naționale de 3D design & printing organizate de 3DUTECH pentru elevi și profesori din toată țara, realizat de ECDL România şi Dedeman, alături de Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), în acord cu Ministerul Educaţiei. Înscrierile încep la 1 aprilie. Participarea este gratuită. Competițiile vor premia cele mai îndrăznețe proiecte care vor aplica design-ul și printarea 3D în educație.

Obiectivul concursurilor îl reprezintă „crearea unei baze solide de competenţe şi know-how teoretic şi practic pentru tineri, în vederea unei mai bune pregătiri pentru noua piață a muncii”.

Concursurile au loc în perioada 1 aprilie-10 Iunie 2022 și se adresează tuturor elevilor și profesorilor din învățământul preuniversitar din România, indiferent de specializare, județ sau tipul școlii. Înscrierea este gratuită, iar participanții își pot depune proiectul începând cu data de 1 Aprilie 2022 pe adresa contact@3dutech.ro.

Concursul național „3DUTECH – Design pentru Educație” este adresat elevilor. Aceștia își pot expune ideile de design utilizând aplicații din domeniul modelării și imprimării 3D. Tema propusă în 2022 este „Design pentru Educație”. În cadrul acestui concurs pot participa doar echipe formate din elevi sau elevi coordonați de profesori, din unitățile de învățământ care beneficiază de imprimante 3D. Micii inventatori pot lucra individual sau în echipă modele care să aibă abordări inovatoare ale unor obiective folosite în procesul de învățare și în care să fie utilizate imprimantele și tehnicile specifice domeniului modelării și imprimării 3D. Proiectele realizate și înscrise în concurs vor fi publicate pe pagina de Facebook a proiectului și vor intra în etapa de votare a publicului. Cele mai apreciate zece proiecte se vor califica în etapa de jurizare. În evaluarea fiecărui proiect se va ține cont de funcționalitate, calitatea design-ului, criterii ecologice, relevanță pentru domeniul imprimării 3D. De asemenea, va conta și modul de prezentare al proiectului.

Calendarul concursului:

  • înscriere proiecte – 01 aprilie-15 mai 2022
  • votare proiecte – 16-22 mai 2022
  • jurizare – 27 mai 2022
  • acordare premii – 30 mai-10 iunie 2022

În total se vor acorda trei premii în valoare cumulată de 1.500 de euro și consumabile 3D Printing. Regulamentul concursului destinat elevilor poate fi consultat AICI

Concursul național „Teach for future” este dedicat profesorilor. Cadrele didactice pot să-și elaboreze propriul proiect de lecție în care să integreze modelarea și imprimarea 3D în procesul de predare și învățare. În cadrul proiectului profesorii pot lucra individual sau în echipă pentru a realiza conceptul de lecție. 

Calendarul concursului pentru profesori:

  • înscriere proiecte – 01 aprilie-15 mai 2022
  • jurizare – 20 mai 2022
  • acordare premii – 30 mai-10 iunie 2022 

Tema propusă profesorilor este conceperea unui plan de lecție inovator prin care să integreze imprimantele 3D în procesul de învățare în cadrul activităților desfășurate în școală. La final se vor acorda două premii în valoare totală de 500 de euro și consumabile 3D Printing. Regulamentul concursului destinat profesorilor poate fi consultat AICI

Evaluarea proiectelor din ambele concursuri se va face de către specialiști din domeniul modelării și imprimării 3D, specialiști în educație / profesori câștigători în ediții precedente. În evaluarea proiectelor se va ține cont de originalitate și relevanță. Totodată, va conta și modul de prezentare al fiecărui proiect. Rezultatul fiecărui concurs va fi anunțat pe www.3dutech.ro și pe pagina Facebook/3dutech. Câștigătorii vor fi contactați de Organizator și, ulterior, vor intra în posesia premiilor.

Organizatorii subliniază că „prin intermediul campaniei „3DUTECH. Modelează viitorul. Printează-l 3D!”, mai multe şcoli din România devin anual hub-uri de imprimare 3D. La fiecare ediție 10 licee din țară sunt dotate cu imprimante 3D performante și consumabile, iar cel puţin 20 de profesori și 200 de elevi au oportunitatea să obţină gratuit certificarea recunoscută internațional ECDL 3D Printing. 

Până în prezent, în total sunt implicate peste 40 de licee din majoritatea județelor României și sute de profesori și elevi care au trecut prin proiect. Ediția a patra se va desfășura în perioada ianuarie – iunie 2022 și va urmări activarea următoarelor 10 noi EDUTECH 3D printing hubs din: București, Buzău, Piatra Neamț, Vaslui, Galați, Mureș, Sălaj, Gorj, Arad și Hunedoara”. 

FONDUL PROPRIETATEA SALUTĂ APROBAREA INIȚIERII LISTĂRII HIDROELECTRICA

0

O LISTARE DUALĂ AR POTENȚA ACEASTĂ TRANZACȚIE DE REFERINȚĂ

Fondul Proprietatea („Fondul”) salută aprobarea inițierii demersului de listare a acțiunilor Hidroelectrica la Bursa de Valori București ce va avea loc ulterior unei oferte publice de vânzare a acțiunilor deținute de Fond în companie. Decizia a fost luată de acționarii companiei în cadrul Adunării Generale a Acționarilor din 31 martie 2022. 

Cu această ocazie, Călin Meteș, Deputy CEO Franklin Templeton București și Deputy Portfolio Manager al Fondului Proprietatea, a declarat: „Aprobarea inițierii demersului de listare a Hidroelectrica este o evoluție pozitivă pentru Fond, pentru companie și pentru România și dorim să salutăm decizia favorabilă luată de Ministerul Energiei. Listarea Hidroelectrica va fi un moment istoric pentru România și pentru Fondul Proprietatea. Am depus eforturi constante pentru a realiza această listare încă de la începutul mandatului nostru ca administrator de fond al Fondului Proprietatea. Acum suntem în măsură să accelerăm pregătirile și să începem, în următoarele săptămâni, selecția consorțiului de bănci de investiții și de consultanți care vor sprijini eforturile de listare. Credem cu tărie că performanța Hidroelectrica din ultimul deceniu, de la insolvență la profituri record, și perspectivele favorabile pentru viitor se vor reflecta într-o evaluare atractivă a companiei. În funcție de condițiile de piață existente la momentul respectiv, obiectivul nostru este de a realiza listarea Hidroelectrica până în trimestrul al patrulea al anului 2022.”

Pentru a asigura succesul acestei listări, care promite să fie o tranzacție de referință în actualul context european, punctul nostru de vedere, în calitate de acționar vânzător, este că ar trebui urmărită o listare duală a Hidroelectrica: atât la Bursa de Valori București, ca piață principală, cât și pe o piață secundară internațională adecvată, cum ar fi Bursa de Valori de la Londra (London Stock Exchange), având în vedere legăturile existente ale diverselor companii românești listate pe această piață. O listare duală va contribui la asigurarea faptului că listarea va fi accesibilă pentru un grup cât mai larg de investitori și va crea un mediu în care adevărata valoare de piață a Hidroelectrica va fi pe deplin realizată. Listarea duală are potențialul de a consolida statutul Hidroelectrica drept cea mai valoroasă companie românească, publică sau privată. Consorțiul care va fi contractat în cadrul procesului de listare ne va consilia inclusiv în ceea ce privește oportunitatea și alegerea pieței adecvate pentru listarea secundară, însă ne așteptăm ca opiniile noastre să fie confirmate.

Deși Fondul susține pe deplin listarea Hidroelectrica la Bursa de Valori București ca piață principală,  am dori, de asemenea, să subliniem motivele cheie pentru care o listare duală este puternic recomandată, din punctul de vedere al Fondului:

  • Cu o dimensiune a tranzacției așteptată să ajungă la o valoare potențială de peste 2,3 miliarde USD sau 10,4 miliarde RON (pentru o participație de 15%), se estimează că Hidroelectrica va fi cea mai mare ofertă publică inițială și listare („IPO”) din istoria unei companii românești, depășind de câteva ori valoarea IPO-ului Electrica (604 milioane USD, dublu listat la BVB și LSE) și de peste 10 ori valoarea celui mai mare IPO realizat exclusiv la BVB (DIGI Communications – 204 milioane USD). Chiar și conform standardelor europene și internaționale, oferta și listarea Hidroelectrica este considerată o tranzacție de dimensiuni foarte mari.
  • Conform feedback-ului preliminar primit de la bănci, bazat pe experiența IPO-urilor anterioare, pentru companii de dimensiunea și cu profilul Hidroelectrica, pentru a realiza o listare de succes care să valorizeze corect compania și să susțină evoluția prețului acțiunilor post-listare, valoarea cumulată a ordinelor plasate de investitori ar trebui să fie de cel puțin 2-3 ori mai mare decât dimensiunea listării efective ceea ce înseamnă generarea unei cereri brute de peste 6,9 miliarde USD (31,2 miliarde RON).
  • Listarea duală a Hidroelectrica este esențială pentru a obține listarea a 15% din acțiuni. În absența unei listări duale, principalul risc este acela că dimensiunea tranzacției ar trebui redusă, ceea ce ar genera un impact negativ asupra valorii companiei și asupra evoluției ulterioare a prețului acțiunilor după listare.
  • În calitate de acționar vânzător, Fondul intenționează să se asigure că cel puțin 50% dintre acțiuni vor fi alocate investitorilor de la BVB.
  • Principalii beneficiari ai unei evaluări mai mari a Hidroelectrica, realizată prin listarea duală vor fi Guvernul României, în calitate de acționar majoritar al companiei, acționarii Fondului Proprietatea, inclusiv cei 8.000 de acționari individuali români ai Fondului, precum și fondurile de pensii din România, care au peste 8 milioane de contribuabili. De asemenea, o listare duală ar atrage mai multe companii private să se listeze la BVB și va duce cel mai probabil la creșterea evaluărilor pentru celelalte companii importante listate deja la BVB.
  • O listare duală de succes va ajuta Guvernul României să îndeplinească cerința prevăzută în Planul Național de Reziliență și Redresare („PNRR”), și anume listarea unei participații de cel puțin 15% din Hidroelectrica până la 30 iunie 2023.
  • Listarea duală va sprijini, în mod cert, tranziția aflată în curs de desfășurare către statutul de piață emergentă a BVB; așa cum s-a dovedit în cazul listărilor duale ale Romgaz, Electrica și Fondul Proprietatea, lichiditatea se transferă în timp către piața principală, care, ca urmare a structurii propuse de Fondul Proprietatea pentru acest IPO, va fi BVB. 
  • Listarea duală va aduce Hidroelectrica în atenția unui număr mare de bănci de investiții internaționale care îi vor urmări evoluția financiară prin intermediul activității de cercetare în investiții și analiză financiară, în timpul și după listare. Aceste rapoarte de analiză vor contribui la o mai bună înțelegere a evoluției companiei și, pe cale de consecinta, a pieței de capital din România, ceea ce va duce la o creștere a încrederii și a evaluării. Se estimează că Hidroelectrica va fi cea mai mare companie de la BVB și unul dintre cei mai mari producători de energie electrică listați pe oricare dintre bursele europene, fiind astfel foarte vizibilă.
  • Un eveniment unic al pieței de capital în domeniul energiei regenerabile din Europa, IPO-ul Hidroelectrica ar putea genera interes din partea unor categorii foarte largi de investitori, dincolo de investitorii care sunt în mod natural interesați de România sau de regiune, și ar aduce o acoperire mediatică internațională extinsă atât pentru Hidroelectrica, cât și pentru România, prin intermediul presei globale.
  • În cele din urmă, listarea duală a Hidroelectrica ar trebui privită atât ca o decizie tehnică pentru a asigura succesul listării și pentru a minimiza riscurile aferente, fiind o oportunitate de a atrage noi investitori în companiile românești, cât și ca un angajament puternic privind deschiderea mediului de afaceri românesc către investiții internaționale.

În acest context, Marius Dan, Director General Adjunct Franklin Templeton București, a adăugat: „Noi, ca echipă locală a Franklin Templeton, suntem extrem de mândri de contribuția noastră la dezvoltarea Bursei de Valori București din ultimii 11 ani – am finalizat tranzacții de peste 1,5 miliarde USD din portofoliul Fondului și am petrecut peste 1.500 de zile pe drum, întâlnindu-ne cu investitori, prezentându-le povestea Fondului Proprietatea, precum și progresul și reformele care au loc în România. Decizia de astăzi a acționarilor Hidroelectrica ne permite să inițiem demersul de listare și, având în vedere dimensiunea mare a tranzacției și povestea unică a Hidroelectrica, credem că o listare duală ar fi cea mai bună variantă. Vedem listarea duală a Hidroelectrica ca fiind punctul culminant al tuturor eforturilor noastre de până acum și o oportunitate de a plasa România pe radarul global al tuturor investitorilor instituționali, iar admiterea la tranzacționare pe o piață secundară internațională adecvată va fi o dovadă suplimentară a faptului că Hidroelectrica aderă la cele mai stricte standarde internaționale de guvernanță corporativă.”

Daniel Naftali, Deputy Portfolio Manager Franklin Templeton București și membru al Consiliului de Administrație al Hidroelectrica, a concluzionat: Aceasta este o oportunitate unică pentru România de a fi în lumina reflectoarelor internaționale și de a menține o vizibilitate semnificativă la nivel internațional chiar și după listare, deoarece Hidroelectrica va fi unul dintre cei mai mari producători de energie electrică listați pe oricare dintre bursele europene și cea mai mare companie de pe Bursa de Valori București. Așteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu managementul companiei, cu Guvernul României și cu echipele de consultanți pentru a realiza cea mai reușită listare a unei companii românești.”

Fondul Proprietatea își exprimă încrederea că Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar al Hidroelectrica, va analiza în continuare recomandarea Fondului pentru o listare duală a Hidroelectrica. Considerăm că o decizie privind locul de listare secundară ar trebui luată într-o adunare ulterioară a acționarilor Hidroelectrica, pe baza recomandării venite din partea consorțiului de bănci de investiții și din partea consultanților care vor asista în acest proces.

Fondul își reafirmă deschiderea și angajamentul total de a lucra cu toate părțile interesate pentru a asigura listarea cu succes a companiei până la sfârșitul acestui an.

Finanțare pentru perfecționarea competențelor digitale în IMM-uri

0

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) anunță că și-a atins jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență aferente Componentei 7 „Transformare digitală”, acestea urmând să fie validate cu reprezentanții Comisiei Europene în perioada imediat următoare.

În cursul zilei de 31 martie, MCID a transmis către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene raportul privind finalizarea analizei de opțiuni privind arhitectura Cloud-ului guvernamental, cu evaluările și recomandările aferente, ca parte a Jalonului 143 ce prevede dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii sistemului.

MCID informează că „raportul abordează sistematic identificarea opțiunilor de implementare a cloud-ului guvernamental în România și stabilirea abordării strategice privind acest obiectiv național. De asemenea, prin elaborarea Raportului se răspunde exigențelor de parcurs privind realizarea masurilor si etapelor intermediare asumate prin Planul National de Redresare si Reziliența al României. Această viziune de tip whole of government este element cheie pentru arhitectura cloud și generează implicații în lanț pe linia promovării în fiecare domeniu guvernamental de soluții cloud pentru serviciile publice, asigurarea soluțiilor de interoperabilitate și îndepărtarea susținută a barierelor de reglementare.

Raportul include un studiu realizat în premieră în instituțiile ce urmează să fie interconectate în Cloud-ul guvernamental. Prin aplicarea a peste 120 de chestionare, au fost cartografiate situația actuală și nevoile de dezvoltare în administrația publică, atât din punct de vedere funcțional, cât și al echipamentelor hardware. De asemenea, raportul include și analiza celor 25 de oferte pentru soluții tehnice și 17 pentru securitate cibernetică, primite ca urmare a apelului lansat cu câteva săptămâni în urmă de MCID”.

MCID a publicat în consultare Ghidul solicitantului pentru „Perfecționarea/recalificarea angajaților din IMM-uri în scopul utilizării unor tehnologii emergente (Cyber-Physical Systems, Robotics, Internet of Things, Big Data, Machine Learning, Artificial Intellignce, RPA, additive manufacturing, blockchain)”, disponibil la https://www.research.gov.ro/ro/articol/5626/programe-europene-planul-na-ional-de-redresare-i-rezilien-a-pnrr-transformare-digitala-componenta-7.

MCID precizează că „ghidul se adresează solicitanților care doresc să obțină fonduri europene din Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta C7 în vederea administrării de proiecte în cadrul apelului aferent Investiției I 19: Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme.

Documentul conține informațiile specifice necesare în vederea solicitării de finanțare, respectiv: modalitatea de completare și de depunere a cererii de finanțare, criterii de eligibilitate, grila de evaluare, descrierea etapelor de verificare, evaluare și contractare a proiectelor”.

Marcel Boloș, ministrul cercetării, inovării și digitalizării: „Apelul de proiecte este menit să încurajeze și să sprijine formarea și certificarea competențelor digitale avansate de care angajații IMMurilor au nevoie pentru a fi competitivi în noua economie. Tocmai de aceea, va fi acordat un punctaj suplimentar pentru proiectele care susțin o curriculă și un design de training care accelerează dobândirea acestor competențe.”

MCID accentuează că „în perioada de consultare de 30 zile calendaristice de la data publicării, părțile interesate pot transmite observații și propuneri pe adresa de e-mail consultare@research.gov.ro

Componenta C7:  Transformare digitală din PNRR urmărește realizarea unei infrastructuri digitale coerente și integrate la nivelul administrației publice din România, care să ofere servicii digitale de înaltă calitate atât cetățenilor, cât și companiilor.

Prin realizarea acestui obiectiv sunt create condițiile pentru adoptarea tehnologiilor digitale în toate sectoarele și domeniile de activitate ale instituțiilor statului și pentru creșterea numărului de cetățeni și companii care vor putea beneficia și fructifica oportunitățile oferite de digitalizare. Implementarea pe scară largă a soluțiilor digitale va contribui la creșterea gradului de transparentizare a activității autorităților statului și la reducerea barierelor birocratice. De asemenea, va facilita realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă”.

O nouă amnistie fiscală a indemnizațiilor acordate în activitățile din transporturi și construcții derulate în străinătate, dar și noi reguli de impozitare și inspecție fiscală – punct și de la capăt? (I)

_________________

Dan Dascălu, Partener,
coordonator Litigii fiscale și Dreptul Muncii D&B David și Baias
Mihail Boian, Partener Litigii fiscale D&B David și Baias

Pe 30 martie 2022, Președintele României a promulgat legea privind anularea obligațiilor fiscale suplimentare stabilite ca urmare a reîncadrării sumelor achitate de angajatorii români salariaților acestora cu titlu de indemnizație pe perioada delegării, detașării sau desfășurării muncii acestora pe teritoriul altor state, iar aceasta urmează să intre, deci, în vigoare în foarte scurt timp (i.e.  în 3 zile de la  publicarea în Monitorul Oficial). 

În plus față de amnistia fiscală intens discutată și mult așteptată de către mulți contribuabili ce au fost sau pot fi afectați în perioada relativ recentă în urma derulării de controale fiscale în domeniile vizate (i.e. transporturi internaționale, construcții, dar și activități de punere la dispoziție de personal în asemenea activități) în care asemenea sume au fost și sunt achitate salariaților, această nouă reglementare include în plus și alte dispoziții legale extrem de importante din perspectivă substanțială și procedurală. Astfel, pe de o parte, ea prevede soluțiile identificate pentru clarificarea pentru viitor a naturii juridice și a tratamentului fiscal aplicabil respectivelor sume, iar pe de altă parte, o serie de reguli referitoare la implicarea inspecției muncii în activitățile de inspecție fiscală a căror derulare ar putea în viitor să aducă în discuție o asemenea reîncadrare a activităților derulate de persoanele ce primesc astfel de venituri. 

Față de importanța, actualitatea și interesul generat de aceste trei subiecte, vom puncta în continuare sintetic într-o serie de articole aspectele esențiale pe care fiecare dintre acestea le ridică, după ce în prealabil vom readuce în atenție contextul în care au apărut și mai ales prin ce anume se diferențiază acest act normativ de amnistie fiscală față de altele similare adoptate în trecut, urmând ca în foarte scurt timp, să organizăm și un webinar în care să abordăm aceste aspecte, ale cărui detalii de derulare vor fi anunțate în ultima parte a materialului nostru.  

O nouă amnistie fiscală aplicabilă indemnizațiilor de delegare și detașare pentru activitățile salariaților din străinătate: un deja-vu, dar cu alt epilog?

Contextul care a determinat adoptarea acestui act normativ a fost acela că în legătură cu unele dintre activitățile desfășurate de companiile românești în țările din Uniunea Europeană (transporturi internaționale, construcții, dar și activități de punere la dispoziție de personal în asemenea activități) au existat numeroase inspecții fiscale vizând perioadele fiscale în care organele fiscale au reîncadrat sumele acordate de angajatori – sub diferite denumiri (i.e. indemnizații de detașare/delegare sau diurne) –  salariaților trimiși să își desfășoare activitatea în afara locului de muncă; acestea au fost considerate drept venituri asimilate salariilor și, ca urmare, au făcut obiectul stabilirii unor obligații fiscale suplimentare de impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, precum și a unor obligații fiscale accesorii.

Astfel, fără a intra în prea multe detalii asupra acestor aspecte, trebuie să reamintim că organele fiscale s-au fundamentat, în esență, în asemenea acțiuni de control derulate în domeniul transporturilor pe interpretarea că sumele plătite de angajatori nu ar reprezenta indemnizații acordate în cadrul unor delegări sau, după caz, detașări temporare în afara locului de activitate, ci sume primite pentru îndeplinirea sarcinilor curente de serviciu (i.e. salarii), întrucât angajații respectivi nu ar avea un loc fix de muncă, fără a se lua în considerare regimul juridic aplicabil acestei categorii de personal, conform dispozițiilor legale speciale relevante din legislația detașărilor transnaționale; în egală măsură, motivarea actelor de impunere din domeniul construcțiilor s-a fundamentat exclusiv pe dispoziții naționale pe ideea că diurnele acordate salariaților din societățile ce au derulat diferite proiecte de construcție în colaborare cu parteneri străini sau chiar cei care au pus la dispoziție personal acestora din urmă ar trebui considerate ca fiind unele de natură salarială, prin raportare exclusiv la dispozițiile legislației naționale referitoare la delegare, fără a lua în considerare și pe cele aplicabile detașării transnaționale, rezultate din transpunerea legislației europene a muncii. În aceste condiții, toate sumele acordate ca indemnizații acestor categorii de personal – care nu au fost luate în baza de calcul a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale de către angajatori – au fost reîncadrate de organele fiscale drept venituri similare salariilor și impozitate în mod corespunzător.

Analizând prevederile actului normativ proaspăt adoptat de Parlament și promulgat de Președintele României, se observă că în linie cu alte situații de acest tip din trecut (i.e. anularea obligațiilor fiscale aferente veniturilor obținute din activități independente în trecut prin Legea nr.209/2015), de data aceasta legiuitorul a ales să acționeze pe două paliere, unul pentru trecut și unul pentru viitor, și chiar în cuprinsul actului normativ ce prevede amnistia fiscală. Aceasta spre deosebire de abordarea din trecut în domeniul vizat de noua amnistie fiscală, când – tot prin Legea nr.209/2015 – s-a dispus anularea obligațiilor fiscale aferente sumelor acordate ca diurne în cazuri de delegare și detașare, dar nu s-au luat toate măsurile legislative pentru prevenirea ipotezelor de acest tip din viitor, prin intermediul unor norme juridice clare și simple, pentru a reduce riscul de controverse și dispute fiscale. 

De altfel, dacă în cazul activităților independente, clarificarea legislativă a normelor pentru viitor s-a făcut prin dispozițiile Legii nr.227/2015 (i.e. Noul Cod fiscal), în cazul indemnizațiilor ce au ocazionat incidența amnistiei fiscale prin efectul Legii nr.209/2015, s-a încercat ulterior o îndreptare din mers a cadrului legislativ aplicabil. Din păcate, însă, normele juridice speciale de protecție a calificării veniturilor salariaților din domeniul transporturilor – adoptate pe calea unor reglementări speciale (precum OUG nr. 28/2015 sau Legea nr.16/2017) pentru a asimila detașării și activitatea salariaților societăților de transport ce lucrează în alte state, fără a îndeplini cerințele calificării acesteia ca detașare transnațională,  s-au dovedit insuficiente. Astfel, după încă 5-6 ani de la amnistia fiscală anterioară, angajatorii respectivi s-au văzuți din nou expuși riscurilor de a achita sume exorbitante ca impozite și taxe, în condițiile unei legislații insuficient de clare, ceea ce aduce din nou în discuție necesitatea unei amnistii fiscale. 

Pentru trecut, anularea obligațiilor fiscale aferente indemnizațiilor de delegare/detașare din domeniile vizate de această nouă lege –
ce, cum și când se amnistiază?

Așa cum menționam mai sus, pentru perioada trecută va opera în domeniul analizat amnistia fiscală prin care sunt anulate obligațiile fiscale suplimentare rezultate ca urmare a reîncadrării sumelor acordate ca indemnizații de delegare/detașare drept venituri salariale. În concret, este reglementată anularea din oficiu a diferențelor de obligații fiscale principale și/sau obligațiile fiscale accesorii stabilite de organul fiscal prin acte de impunere comunicate contribuabilului ca urmare a reîncadrării sumelor achitate cu titlu de indemnizații sau orice alte sume de aceeași natură primite pe perioada delegării, detașării sau desfășurării activității pe teritoriul altei țări de către angajați ai angajatorilor români în domenii precum transporturile internaționale sau cel al construcțiilor. Din perspectivă temporală, intră în sfera de aplicare a amnistiei fiscale obligațiile fiscale suplimentare aferente reîncadrării diurnelor sau indemnizațiilor acordate în perioadele fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 și data intrării în vigoare a acestui act normativ și care nu au fost achitate de către contribuabili. 

Mai mult, potrivit acestei noi reglementări, deciziile de impunere care privesc diferențele de obligațiile fiscale care fac obiectul amnistiei, emise și necomunicate contribuabililor până la data intrării în vigoare legii nu se mai comunică contribuabilului, iar obligațiile fiscale se radiază din evidența pe plătitor, tot din oficiu, pe baza unui borderou de ștergere.

Totodată, spre deosebire de reglementările mai vechi din acest domeniu, dacă asemenea obligații fiscale au fost deja stinse de contribuabili, acestea vor fi supuse restituirii la cererea acestora, ce trebuie făcută în termen de maxim 5 ani de la data intrării în vigoare a noului act normativ, pentru a da expresie astfel principiul nediscriminării și echității. Intră astfel în sfera de aplicare a amnistiei chiar și obligațiile fiscale rezultate în urma reîncadrării indemnizațiilor sau orice alte sume de aceeași natură stabilite prin acte de impunere pentru care instanțele judecătorești au stabilit, prin hotărâri judecătorești definitive, că aceste sume sunt datorate bugetului de stat.

În privința inspecțiilor fiscale în curs, actul normativ stabilește că organele fiscale nu vor reîncadra indemnizațiile sau orice alte sume de aceeași natură primite de către angajați ai angajatorilor români aflați în detașare sau delegare transnațională și în privința acestora nu vor fi emise acte de impunere în legătură cu reîncadrarea acestora pentru perioadele fiscale menționate anterior. 

Din perspectivă procedurală, actul normativ prevede că decizia de anulare a obligațiilor fiscale ce face obiectul acestei amnistii se emite din oficiu de către organele fiscale și se comunică contribuabililor care depun cererile de aplicare a acesteia. 

Din păcate, nu putem să nu observăm că în practică, au mai fost emise asemenea acte de impunere inclusiv în acele ipoteze în care, la data discuției finale, proiectul legislativ era deja aprobat în Parlament și trimis spre promulgare, astfel că până la data publicării sale în Monitorul oficial nu s-ar fi împlinit termenul limită de comunicare a actelor administrativ-fiscale cu care se încheie inspecția fiscală. Asemenea abordări mecanice ocazionează acum demersuri suplimentare și consum inutil de energie și timp pentru toți cei implicați (inclusiv pentru organele Statului), pentru a se anula obligațiile fiscale respective.

Vom reveni în zilele următoare cu articolul privind reglementarea legală ce prevede amnistierea fiscală a obligațiilor fiscale aferente veniturilor de tipul indemnizațiilor de delegare/detașare, evidențiind sumar cele mai importante aspecte referitoare la tratamentul fiscal prevăzut de această nouă lege ce urmează a fi aplicabil acestui tip de sume pentru viitor, iar mai apoi într-o a treia parte, la dispozițiile de ordin procedural aferente regulilor de derulare a inspecțiilor fiscale în privința acestor sume, atunci când în discuție s-ar pune reîncadrarea naturii lor juridice.

GALA Smart City Industry Awards | București, 31 Martie 2022, PALATUL PARLAMENTULUI, ora 17:00

0

Gala Smart City Industry Awards, organizată de Asociația Română pentru Smart City este cel mai important eveniment al anului  pentru industria Smart City din România, locul în care cele mai bune proiecte sunt recunoscute, unde se discută viitorul comunităților și unde sunt aduse în scenă cele mai inspirate idei pentru proiectarea viitorului nostru urban și rural. 

Cea de-a șasea ediție a Galei Smart City Industry Awards se desfășoară Sub Înaltul Patronaj al Ministerului Apărării Naționale și sub Patronajul Academic al Universității Politehnica București și este dedicată păcii, diplomației și rezilienței comunităților noastre. 

Evenimentul este onorat cu prezența de multe personalități marcante, precum Ministrul Apărării Naționale, domnul Vasile Dâncu, Victor Negrescu, Europarlamentar, László Borbély, Consilier de Stat, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României, Janina Sitaru, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe, Dragoș Preda, Director General, Radiocom, Corneliu Bodea, Președinte al Centrului Român al Energiei, Ciprian Ciucu, Primarul Sectorului 6, Mihai Chirica, Primarul Municipiului Iași, Constantin Toma, Primarul Municipiului Buzău, Daniel Băluță, Președintele Juriului SCIA 6 și Primar al Sectorului 4 si mulți alții. 

Ediția din acest an va recunoaște acele persoane, instituții, companii care au reușit să se adapteze contextului actual, să digitalizeze, să implice cetățenii în rezolvarea problemelor și în actul administrativ, să implementeze tehnologii inovatoare și soluții pentru a ajuta comunitățile să treacă mai ușor aceste vremuri dificile. Și mai ales celor care au reușit să aducă reConectarea. 

„La invitația Asociației Române pentru Smart City, anul acesta s-au inscris 70 de proiecte ale comunităților și au fost analizate peste 700 de pagini de proiecte, un interes deosebit fiind pe verticalele de smart mobility si smart governance. Este impresionanantă cresterea cu 20% fata de anul trecut a numarului de comunități care au inscris proiecte, crestere influentată in mod special de contextul pandemic”, a declarat președintele Asociației Române pentru Smart City, Eduard Dumitrașcu.

„România merită să dezvolte orașe incluzive, creative, funcționale, dar mai ales SIGURE, motiv pentru care, anul acesta punem accent deosebit pe promovarea conceptului Safe City”, a afirmat , Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City

În acest context, în exclusivitate în 2022, în plus de categoriile Smart mobility, Smart enviroment, Smart citizen, Smart governance, Smart living, Smart Economy, vor fi premiate și 10 categorii importante în domeniul Safe City, astfel: Safe City Project of the Year, Best Security Company of the Year, Best Security Product of the Year, Threat Detection Product of the Year, Cyber Personality of the Year, Urban Resilience, Reimagine Public Safety, Cyber Woman of the Year, Cyber Security Entrepreneur of the Year, Cyber Security Software Company of the Year. Conform tradiției, nominalizarea în funcția de președinte al juriului îi revine marelui câștigător al ediției precedente (Best Smart City Project), Primarul Sectorului 4, domnul Daniel Băluță. Juriul competiției este format din experți în domeniile ce compun industria Smart City. 

Asociația Română pentru Smart City​, lider al Industriei de Smart City din România, cu peste 280 de membri și parteneri, crede cu tărie în capacitățile de dezvoltare inteligentă a comunităților noastre. 

Ediția a 6a a Premiilor Industriei Smart City îi are alături pe partenerii care susțin dezvoltarea comunităților românești: Network One Distribution (Partener Platinum), Urban Scope (Partener Platinum), precum și Anadolu Automobil Rom (Partener GOLD), Radiocom (Partener GOLD).   

Curatori ai Galei SCIA 6 sunt: Institutul Pentru Îmbătrânire Activă, Institutul Pentru Libertate și Democrație, BREC – Bucharest Real Estate Club. 

Parteneri instituționali:  Universitatea Politehnică București, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea Ecologică din București, British Romanian Chamber of Commerce, Agenția Pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Confederația Sindicală Națională Meridian, Asociația Administratorilor Publici din România, EOS Digital Academy, Asociația Energia Inteligentă, Nature Talks, ICI București. 

Partenerii media ai evenimentului: Metropola TV, Ziarul News, Agerpres, Bursa, Revista Cariere, The Diplomat Bucharest, Business Mark, Phoenix Media, Jurnalul de Afaceri, Business Review, Economistul, Privesc.eu, România Durabilă, Klarmedia, fonduri-structurale.ro, Club Economic, Administratie.ro, Jurnalul de Argeș, ultima-ora.ro, financialintelligence.ro, infoiasionline.ro 

Pentru mai multe detalii despre eveniment, puteți consulta agenta de mai jos: 

17:00 – Invitație Networking cu Industria Smart City (acces invitați și înregistrarea participanților)

17:45  Declarație de presa Vasile Dîncu, Ministrul Apărării Naționale

18:00 – Conferința „Diplomația Orașelor – de la Soft Power la Smart City”

19:00 – Deschiderea Galei, Eduard Dumitrașcu, Președinte ARSC

19:10 – Cuvânt Deschidere, Vasile Dîncu, Ministrul Apărării Naționale

19.25 – Daniel Băluță, Primarul Sectorului 4 și Președintele Juriului

19:40 – Prezentarea juriului, a categoriilor premiate și a criteriilor de selecție

19:45 – Gala de premiere a campionilor 2022

Categoria 1 – domeniile principale

City Air – curated by Universitatea București

Urban Age – curated by Institutul pentru Îmbătrânire Activă

20:30 – Gala de premiere a campionilor 2022

Categoria a doua – premiile speciale

Safe City – Siguranța cetățeanului împotriva violenței urbane curated by Go Tech World

Smart Real Estate and Residential – curated by BREC, Bucharest Real Estate Club

21:15 – Gala de premiere a campionilor 2022

UiPath anunță previziuni de business mai slabe din cauza situației din Europa

0

UiPath, unicornul de origine română, și-a văzut acțiunile scăzând cu 20% în urma tranzacțiilor de după închiderea pieței de miercuri, după ce compania a anunțat pentru anul fiscal 2023 previziuni de business mai slabe decât așteptările analiștilor. O parte din impactul asupra afacerilor companiei este atribuit conflictului din Ucraina. Pe de altă parte, UiPath spune că își consolidează în continuare avansul față de competitorii săi.

Daniel Dines, co-fondator și CEO, a menționat că situația din Europa are impact asupra activității UiPath. „Vă pot spune direct că acest război are un impact profund asupra sentimentului de securitate fizică și economică pe continent și în Marea Britanie. De asemenea, începem să auzim clienții din SUA exprimându-și îngrijorarea atât în ceea ce privește continuarea situației de incertitudine politică, cât și în ceea ce privește creșterea ratelor dobânzilor. În momentul în care începem anul fiscal, credem că este prudent să facem estimări presupunând că incertitudinea pe care o vedem în primul trimestru va continua.”

Compania a prognozat pentru primul trimestru venituri cuprinse între 223 și 225 de milioane de dolari și o rată de reînnoire anualizată (ARR) între 960 și 965 de milioane de dolari, în timp ce analiștii intervievați de FactSet se așteptau la venituri de 247 de milioane de dolari și la o rată de reînnoire anualizată (ARR) de 968,2 milioane de dolari. De asemenea, pentru acest an, compania estimează venituri de la 1,075 miliarde de dolari până la 1,085 miliarde de dolari, ceea ce ar reprezenta o creștere de doar 21% față de cele 892 milioane de dolari pe care UiPath le-a înregistrat în anul fiscal recent încheiat. 

Dines a adăugat ca UiPath a decis să „ia o pauză de la afacerile desfășurate în Rusia”, cu un impact estimat la 15 milioane de dolari, din care 5,5 milioane de dolari reprezintă impactul direct. Un alt motiv este dat de ratele de schimb valutar care au avut un impact de 20 – 25 de milioane de dolari, situație care va continua și anul viitor. 

Întrebat despre concurență, Daniel Dines a spus că nu a văzut o creștere a concurenței. „Noi înlocuim Blue Prism și Automation Anywhere în cazul multor clienți. Și vorbind despre noii intrați pe piață, precum Microsoft și ServiceNow, noi chiar nu îi vedem atât de mult în piață”, a spus Dines. 

UiPath a anunțat vânzări de 290 de milioane de dolari, în creștere cu 39% față de nivelul de anul trecut. Veniturile recurente anualizate (ARR) au crescut cu 59% față de anul anterior, acestea reprezentând un indicator utilizat adesea de companiile care oferă software as a Service (SaaS) pentru a arăta la ce venituri se poate aștepta compania pe baza abonamentelor. UiPath a adăugat aproape 107 milioane de dolari la ARR doar în ultimele trei luni și a înregistrat o rată netă de retenție bazată pe veniturile în dolari de 145%. Cifrele pentru întregul an au fost la fel de impresionante, vânzările crescând cu 47%, ajungând la 892,3 milioane de dolari. Compania a raportat o pierdere de 63,1 milioane de dolari în trimestrul al patrulea, sau 12 cenți pe acțiune, față de un venit net de 26,3 milioane de dolari în aceeași perioadă a anului trecut. 

De asemenea, pentru întregul an, UiPath și-a majorat pierderile din operare la 500 de milioane de dolari, de la 110 milioane de dolari anul trecut. Toate aceste rezultate și previziunile mai slabe pentru anul viitor au declanșat îngrijorarea investitorilor, care se tem că va dura mult timp până când compania va deveni profitabilă. UiPath este clasată de Gartner drept liderul pieței RPA. 

BCR emite o nouă emisiune de obligațiuni în lei, senior nepreferențiale, cu o valoare totală de 351,5 milioane de lei

0

Banca Comercială Română (BCR) a emis cu succes o nouă emisiune de obligațiuni în lei, senior nepreferențiale, în valoare de 351,5 de milioane de  lei, continuând strategia de extindere a surselor de finanțare și contribuind la dezvoltarea pieței de capital din România.

Banca a lansat în ultimii trei ani emisiuni de obligațiuni în valoare totală de 3,05 miliarde de lei, fiind unul dintre cei mai activi emitenți de pe Bursa de Valori București.

Emiterea include emisiuni de obligațiuni senior nepreferențiale, cu o maturitate la 5 ani, ce vor fi listate la Bursa de Valori București. Fitch urmează să acorde emisiunii de obligațiuni un rating pe termen lung BBB+.

Procesul de constituire a portofoliului a atras un interes ridicat din partea investitorilor, astfel că valoarea emisiunii a fost majorată de la 250 de milioane de lei la 351,5 milioane de lei, cu un cupon de 6,76%, reflectând, de asemenea, performanța solidă a băncii. Distribuția a beneficiat de participarea notabilă a International Finance Corporation (IFC) și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

„Predictibilitatea și recurența sunt principalele elemente la care sunt atenți investitorii atunci când aleg resursele pe care să le susțină. Iar noi am atins un nou record, prin emiterea de emisiuni de obligațiuni în valoare de 3 miliarde de lei, acest pas fiind încă o dovadă a faptului că piața de capital din România este una puternică, chiar și într-un context internațional dificil și volatil. Interesul investitorilor a fost mai mare decât ne așteptam, acesta fiind un semn sănătos care arată sustenabilitatea economiei românești”, a declarat Sergiu Manea(foto), CEO Banca Comercială Română.

Emisiunea de obligațiuni a fost un succes de la început, când la finalul primei zile de subscriere, registrul de ordine a fost bine acoperit, depășind suma de 250 de milioane de lei vizată. În cea de-a doua zi, emiterea a fost suprasubscrisă semnificativ, ceea ce a condus la decizia de a închide registrul de ordine mai devreme și de a majora suma emisă la 351,5 de milioane de lei. Volumul final al acestei emisiuni reflectă angajamentul BCR față de piață în ceea ce privește planurile pentru emiterile viitoare și dorința de a construi o relație de încredere cu investitorii. 

Cu această emisiune, BCR face un pas înainte și se aliniază la reglementările UE privind capacitatea pe care trebuie să o aibă băncile pentru a absorbi pierderile, cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile (MREL) și liniile directoare MREL în linie cu strategia de rezoluție pe care o urmărește.

Comisia Europeană aprobă o schemă românească de credit la export pe termen scurt în valoare de 7,2 milioane EUR

0

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, reintroducerea unei scheme românești de credit la export pe termen scurt, cu un buget de aproximativ 7,2 milioane EUR.

În cadrul schemei, statul român poate acoperi (i) riscurile suportate de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) cu o cifră de afaceri la export mică și (ii) riscurile legate de tranzacțiile de export unice.

Schema a fost aprobată inițial în august 2014, prelungită în februarie 2017 și urma să expire în decembrie 2021. În februarie 2022, România a notificat intenția sa de a reintroduce schema, care se va desfășura până la 31 decembrie 2026. Cifra de afaceri anuală maximă la export pentru IMM-urile care urmează să fie eligibile este stabilită la 2,5 milioane EUR (o creștere cu 0,5 milioane EUR față de schema inițială).

Comisia a evaluat schema în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, în special cu Comunicarea din 2021 privind creditele la export pe termen scurt. Comisia a constatat că măsura este necesară, deoarece există o lipsă de (i) produse de asigurare care să acopere riscul de neplată de către cumpărătorii străini pentru IMM-urile cu o cifră de afaceri la export mică și (ii) de asiguratori privați care acoperă tranzacții de export unice (și anume, asigurări furnizate pentru fiecare tranzacție în parte și nu pentru întregul portofoliu de export al unei societăți).

Comisia a concluzionat că schema este proporțională, deoarece asigură faptul că România va acoperi numai tranzacțiile pentru care nu este disponibilă acoperire privată pe piață, precum și că asiguratorii privați nu sunt excluși, în cazul în care sunt dispuși să ofere acoperire pentru astfel de riscuri. Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.102108 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.