Asociația Română pentru Smart City, alături de Consiliul Județean Ilfov și Primăria Comunei Snagov, au organizat prima ediție a Conferinței Naționale dedicată comunităților rurale – Smart Villages, în 17 martie, la Palatul Snagov.

Evenimentul s-a bucurat de prezența a aproape două sute de decidenți interesați de dezvoltarea conceptului Smart Village, experților din industrie, furnizorilor de soluții, operatorilor, transportatorilor, companiilor de tehnologie, dezvoltatorilor de aplicații, tuturor celor care sunt implicați în dezvoltarea mediului rural. ​​Scopul primei ediții a evenimentului a fost prezentarea celor mai noi idei și tendințe de dezvoltare rurală sustenabilă, cu accent pe județul Ilfov.

În cadrul evenimentului, Primăria Snagov a lansat proiectul „Snagov Green&Clean” – un concept complet de dezvoltare a unei comunități rurale, realizat în parteneriat cu Asociația Română pentru Smart City.  Proiectul a parcurs până în prezent mai multe etape, printre care implementarea unui flux automat al proceselor în cadrul primăriei, accesul public la internet prin rețeaua gratuită de wifi, deschiderea unui Centru pentru Incluziune Digitală, în scopul dobândirii de competențe digitale minime și avansate în comunitate, instalarea de stații de monitorizare a calității aerului în școlile din Snagov prin programul City Air, instruirea liceenilor în cadrul competiției Snagov 2030. 

Domnul Mihai Anghel, primarul Comunei Snagov: „Programul Snagov Green&Clean reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea localității noastre. Trăim într-o localitate recunoscută pentru mediul înconjurător atractiv, avem asigurată și conectivitatea cu două mari orașe, capitala României și Ploiești-ul. În premieră, pot să anunț că Snagovul va fi unul dintre beneficiarii transportului verde. Cu toții ne dorim să trăim într-un mediu curat și verde. Suntem deschiși și investițiilor imobiliare, dar numai celor responsabile”.

Consiliul Județean Ilfov a fost reprezentat de administratorul public al județului, doamna Mihaela Toader. În cadrul intervenției sale, aceasta a anunțat actualizarea strategiei de dezvoltare a județului. Consiliul Județean Ilfov, membru al Asociației Române pentru Smart City, a obținut finanțare prin fonduri europene pentru realizarea două proiecte majore de digitalizare. Primul proiect va asigura furnizarea de servicii digitale pentru cetățeni, iar cel de-al doilea este un proiect pilot, în care Consiliul județean Ilfov este leader, iar DGASP este partener. Proiectul, în valoare de 3 milioane de lei, va fi primul pas spre interoperabilitate cu UAT-urile din județul Ilfov, pentru tot ce înseamnă servicii oferite de DGASPC, oferind posibilitatea de a pune gratuit la dispoziția oricărei primării, modulele realizate în cadrul proiectului.

Doamna Mihaela Toader, administrator public al Consiliului Județean Ilfov: „Din perspectiva noastră, a autorităţilor publice, în dezvoltarea rurală inteligentă soluțiile digitale se construiesc prin adaptarea și adecvarea tehnologiei la nevoile de dezvoltare ale comunității, dar și prin dezvoltarea abilităților și competențelor necesare. Susţinută cu investiţii potrivite destinate transformării digitale a sistemelor de educație, de protecție socială și sănătate, prin îmbunătățirea infrastructurii de bază și dotarea cu echipamente performante, dezvoltarea rurală inteligentă va contribui semnificativ la creşterea calităţii vieţii ilfovenilor.”

Dezvoltarea durabilă a unei localități depinde în mod direct de modul în care locuitorii pot ajunge rapid și eficient la locurile de muncă sau în zonele de interes pentru aceștia. O componentă importantă în acest sens este transportul public. Astfel, în cadrul evenimentului au fost prezentate două autobuze electrice. „Pentru primării, în mod clar, cel mai rentabil este să achiziționeze autobuze electrice. Accesând fondurile europene, costurile de achiziție devin mult mai ușor suportabile. În plus, datorită eficienței și costurilor reduse de exploatare a autobuzelor electrice, primăria poate obține chiar profituri din această activitate”, a declarat doamna Magda Peșu, Director General, Anadolu Automobil Rom. 

Interacțiunea cu statul poate deveni accesibilă tuturor este de părere domnul Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române Pentru Smart City: „7 din 10 români își iau o zi de concediu pentru a rezolva probleme ce țin de interacțiunea cu statul, iar 6 din 10 români consideră că România este excesiv birocratizată. Suntem aici să ajutăm la accelerarea gradului de acces la infrastructura digitală, dar și pentru a oferi competențe digitale pentru comunitate. Proiectul Snagov Green&Clean îmbină cu succes nevoia comunității, deschiderea administrației, sprijinul regional. Este un proiect încă la început, în care credem și ne vom implica în continuare.”

Domnul Dragoș Preda, Director General SN Radiocomunicații a subliniat punctele forte, precum și planurile, din punct de vedere al infrastructurii de comunicații: „Lucrurile sunt realizate pentru oameni, pentru a egaliza accesul la oportunități. Indiferent cu ce soluții venim pentru educație sau resursa umană, ele sunt bazate pe infrastructura de comunicații. Există fonduri de 200 milioane de euro alocate pentru smart village. Infrastructura trebuie să fie un bun comun, nu un beneficiu oferit de o localitate.” Domnul Dragoș Preda a mai menționat că la nivel național se analizează oportunitatea de a introduce în România quantum key distribution, dar și că în prezent România dispune de infrastructura necesară pentru a beneficia de supraveghere video 4k. 

În cadrul intervenției sale, domnul Cristian David, președintele Institutului pentru Libertate și Democrație, a vorbit despre o provocare întâlnită frecvent de autoritățile locale, „măsura în care  administrația publică dezvoltă competențe digitale la un nivel superior față de cel al comunității locale. Principala provocare este reducerea decalajelor, dobândirea de competențe digitale pentru comunitate, iar fondurile oferite prin PNRR permit egalizarea nivelului de trai între comună și oraș.”  În ceea ce privește Snagov-ul acesta a mai precizat că trebuie privit ca o platformă de excelență, unde se pot dezvolta laboratoare de smart village.

Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov, a prezentat Programul Operațional Regional 2021-2027 la nivelul regiunii, cu accent pe oportunităţile de finanţare pentru mediul rural. Domnul Dan Nicula, director general Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov: „Principalul concept al ghidului de finanțare este simplificarea, prin simplificare înțelegând că nu vom solicita decât acele documente absolut necesare, astfel că ar fi ideal ca primăriile să înceapă deja să elaboreze documentațiile”. 

Domnul Bogdan Lupu, Business Development Manager Cloud NOD,  a vorbit despre evoluție și revoluție în administrația publică locală. Acesta a prezentat soluția City Manager, care oferă acces cetățenilor, centralizat, într-un singur loc, unde se pot face plățile către administrația locală, unde se pot depune sau solicita documente și unde au un istoric al interacțiunilor cu administrația locală. 

Conferința s-a încheiat în mod festiv, prin premierea liceenilor snagoveni, care au înscris proiectele ce au fost desemnate câștigătoare în cadrul competiției Snagov 2030, unde au prezentat propria viziune pentru dezvoltarea comunității. Programul Snagov 2030 a fost realizat de Asociația Română Pentru Smart City, în parteneriat cu Primăria Comunei Snagov în perioada ianuarie – martie 2022, în unitățile școlare din Snagov, iar sesiunile de mentorat au avut loc în cadrul Centrului de Incluziune Digitală.   

Alături de autobuzele electrice, au fost prezentate soluții dedicate mediului rural, printre acestea fiind soluții de digitalizare a unei primării, sau roboțelul inteligent de tuns iarba. 

Toate imaginile sunt proprietatea Asociației Română pentru Smart City
©Asociația Română pentru Smart City, 2022

De la operaționalizarea Programului IMM INVEST ROMÂNIA și a subprogramului AGRO INVEST, prin adoptarea de către Guvernul României a HG nr. 206/14.02.2022, folosirea instrumentelor financiare de tipul garanțiilor de stat aferente Programelor IMM Invest si Agro IMM Invest, se dovedesc a fi cele mai de succes măsuri de susținere a mediului antreprenorial în perioade de criza. FNGCIMM a aprobat un număr de 2.016 garanții, în valoare de 1.011.112.670 lei, ce au susținut credite acordate de cele 20 de instituții financiare partenere, în valoare de 1.219.051.695 lei, în doar o lună de la relansarea programului. 

„IMM INVEST reprezintă cel mai eficient program guvernamental care atestă că intervenția guvernului în economie este benefică și necesară, iar prin astfel de instrumente se asigură IMM-urilor accesul rapid la finanțare, fiind un program extrem de util pentru companiile din toate domeniile de activitate. Facilitățile de garantare și subvenționarea costurilor finanțării, reprezintă argumente puternice pentru a apela la un credit prin acest program guvernamental. Monitorizarea constantă a Programelor guvernamentale de garantare, pe care o facem pentru a ne asigura de calibrarea corectă a măsurilor pe care le implementăm, ne indică acest lucru și ne arată că există o cerere consistentă pentru finanțările cu garanții de stat”, a declarat Adrian Câciu, ministru, Ministerul Finanțelor. 

Programul IMM INVEST ROMÂNIA rămâne în continuare cel mai accesat program guvernamental dedicat mediului antreprenorial. Un număr de 1.649 garanții au fost înregistrate într-o singură lună, pentru a se asigura finanțarea rapidă a unor domenii vitale ale economiei românești, valoarea totală a creditelor pentru capital de lucru sau pentru investiții, fiind în valoare de 996.709.354 lei.

Cele mai multe garanții au fost accesate de către antreprenorii din domeniul transporturilor rutiere de mărfuri, Cod CAEN 4941, urmate de cei din construcții, Cod CAEN 4120, IMM-urile din sectoarele Comerț cu ridicata al materialului lemnos, a materialelor de constructie și a echipamentelor sanitare, cod CAEN 4673, Comerțul cu amănuntul – Cod CAEN 4711 și Comerțul cu autoturisme și autovehicule – Cod CAEN 4511.

Subprogramul  AGRO IMM INVEST, a înregistrat un număr de 322 de garanții, în valoare de 182.440.034 lei,  cele mai multe solicitări venind din sectorul primar al Cultivării cerealelor, Cod CAEN 0111, urmat de procesare, respectiv Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor – Cod CAEN 1051, Activități în ferme mixte – Cod CAEN 0150, Creșterea păsărilor – Cod CAEN  0147 și Fabricarea produselor din carne – Cod CAEN 1013.

Pentru anul 2022, plafonul total alocat FNGCIMM este în valoare de 7,5 miliarde lei, din care 2,5 miliarde lei este alocat programului AGRO IMM INVEST. Perioada până la care se pot face înscrieri este 30 Iunie 2022.

În anul 2020 IMM INVEST ROMANIA a fost accesat de peste 25.000 de companii românești, care au accesat credite de circa 15 miliarde lei, iar în anul 2021 au fost acordate alte 17.000 de credite garantate, în valoare de peste 12,8 miliarde lei. Subprogramul AGRO IMM Invest, lansat în anul 2021 este primul program guvernamental adaptat nevoilor specifice IMM-urilor din sectorul agricol, pescuit, acvacultură și din sectorul alimentar. De la lansarea sa, în luna aprilie 2021, prin subprogramul AGRO Invest au fost acordate 2.500 de credite/garanții solicitate de IMM-uri, valoarea totală a solicitărilor de garantare aprobate de FNGCIMM depășind 2,1 miliarde lei, cu o valoare a finanțării de peste 2,6 miliarde lei.

IMM-urile care nu sunt eligilibile în programele IMM INVEST și AGRO INVEST, pot accesa garanții din surse proprii FNGCIMM, care se acordă atât pentru credite de investiții, cât și pentru credite pentru capital de lucru, valoarea maximă a garanției, în funcție de finanțator poate fi între 1,6 mil. lei și 2,4  mil. lei. Perioada maximă de garantare este de 36 luni, cu posibilitate de prelungire pe perioade consecutive de 36 luni în cazul  creditelor pentru capital de lucru.