În 2021, Banca Română de credite și Investiții și-a dublat numărul de clienți din segmentul corporate

0

Numărul de clienți din segmentul corporate al Băncii Române de Credite și Investiții (BRCI) aproape că s-a dublat pe parcursul anului 2021, iar portofoliul de credite pentru companii s-a majorat cu aproximativ 60% anul trecut, ajungând la peste 900 de milioane de lei – produsul principal de creditare fiind reprezentat de activitățile de factoring.

Alături  de alte șapte bănci de top  din România, BRCI face parte din Factor Chain International (FCI), oferind astfel întreaga gamă de produse de factoring: factoring intern, precum și internațional, cu sau fără recurs. Anul trecut, banca a procesat 6.827 facturi în valoare de 460,6 milioane lei, față de 5.653 facturi în valoare de 334,6 milioane lei în 2020, iar portofoliul de clienți și debitori cedați este bine dispersat, toate operațiunile fiind efectuate cu o rată zero de nerambursare. 

De asemenea, la finalul anului trecut, rata lichidității băncii s-a majorat de 1,8 ori (față de cifra înregistrată la finele ultimei luni din anul precedent), lichiditatea imediată situându-se la aproape 100%, dublu față de media pieței bancare din România, potrivit analizei comparative a Băncii Naționale a României (BNR).

La sfârșitul lui 2021, BRCI avea o solvabilitate de 74%, semnificativ peste media sistemului bancar românesc

Având un portofoliu bilanțier de credite de 63,8 milioane lei, ratele sale de solvabilitate, lichiditate, acoperirea provizioanelor și calitatea activelor sunt unele dintre cele mai bune din sistemul bancar local. Mai exact, la finele anului 2021, BRCI avea solvabilitatea (fonduri proprii/valoarea totală a expunerii la risc) de 74%, situându-se astfel peste media înregistrată de sistemul bancar românesc, de doar 22%. În același timp, rata creditelor și avansurilor neperformante ale BRCI a fost de 0,05% (3,35% – media sistemului bancar), în timp ce gradul de acoperire cu provizioane a creditelor si avansurilor neperformante a fost de 100%, media industriei fiind de 66%.

Totodată, numărul de bănci corespondente la care au fost deschise conturi Nostro (n.r. cont de corespondent al unei bănci deschis la o altă bancă, din țară sau din străinătate, în baza unei convenții între cele două instituții bancare) pentru BRCI a crescut cu circa 60%, anul trecut față de anul precedent, iar  numărul băncilor cu chei SWIFT schimbate a crescut, la rândul său, cu 25%.

Tot în 2021, portofoliul clienților de retail al Băncii Române de Credite și Investiții (BRCI) a crescut cu un procent de 230% față de anul 2020, această creștere venind în contextul în care în noiembrie anul trecut, acționarii BRCI au majorat capitalul social al instituției bancare cu 24,75 milioane lei, acesta ajungând în prezent la 122.592.105,70 lei.

În 2021, BRCI și-a consolidat activitatea și guvernanța corporativă, punând accent și pe optimizarea diferitelor procese, precum cel de recrutare, pe digitalizare, pe dezvoltarea ofertei de servicii și produse pentru clienți. În același timp, banca a reușit să își extindă portofoliul de clienți, prin intrarea pe noi segmente de piață, adoptând o strategie axată pe investițiile în tehnologie, în sisteme și soluții tehnice care să deservească într-o manieră cât mai simplă nevoile de banking ale clienților, sporind în același timp eficiența proceselor interne de business. 

Tot anul trecut, trei bancheri cu o expertiză remarcabilă au fost numiți în conducerea băncii, consolidând astfel guvernanța corporativă la nivelul acesteia și păstrând în același timp membrii independenți majoritari, în Consiliului de Supraveghere.

Transformarea digitală, prioritatea BRCI în 2022

La începutul acestui an, banca a lansat platforma online pentru înrolarea de la distanță a clienților de retail, prin intermediul căreia aceștia își pot deschide un cont bancar online în doar 10 minute. Platforma permite accesul de la distanță la pachetul „Cont Total Digital ”, care include soluții pentru principalele tipuri de tranzacții din sfera de retail, precum: număr nelimitat de plăți naționale de mică valoare gratuite și emiterea gratuită a cardurilor de debit.

Pentru anul 2022, BRCI intenționează să își accelereze eforturile de transformare digitală, astfel încât să poată crea produse și servicii inovative, care să răspundă așteptărilor, în continuă schimbare, ale consumatorilor digitali. 

Printre principalele obiective pe care banca le are în vedere, pentru anul curent, se numără: investiții suplimentare în noi canale digitale (precum aplicațiile BRCI iBanking, BRCI Mobile etc.), pentru a simplifica interacțiunea clienților cu banca, precum și pentru a adăuga noi funcționalități; îmbunătățirea procesului de înrolare digitală de la distanță, pentru clienții de retail, cât și implementarea unui proces similar pentru clienții corporativi cu rezidența în România, dar și dezvoltări aferente sistemelor de plăți la care BRCI este membră.

Tremend intră pentru a 5-a oară în topul Financial Times 1000, clasamentul celor mai dinamice companii din Europa

0

Tremend Software Consulting a intrat pentru a cincea oară în topul FT 1000, clasamentul anual al companiilor din Europa cu cea mai rapidă creștere a veniturilor. Compania de dezvoltare și consultanță software a înregistrat o creștere a veniturilor de 272,13%, consolidându-și poziția printre jucătorii de profil din Europa. 

Consemnând această realizare, Marius Hanganu, co-fondator și managing partner Tremend, a declarat: „Suntem onorați să fim și în acest an printre companiile cu cea mai rapidă creștere din Europa. Este o recunoaștere extraordinară a creșterii dinamice a companiei noastre de-a lungul anilor, a rezultatelor remarcabile ale muncii și experienței echipei noastre, a culturii organizaționale pe care am modelat-o și am cultivat-o împreună și a relațiilor puternice pe care le-am construit cu partenerii și clienții noștri din întreaga lume. Suntem recunoscători pentru încrederea lor, pentru contribuția la această realizare fantastică și pentru că fac parte din povestea noastră de succes.

Creșterea dinamică a companiei a însemnat o expansiune accelerată a echipei Tremend, care în prezent depășește 650 de ingineri software. Pe o piață extrem de competitivă, care se confruntă cu un deficit de specialiști IT, cultura organizațională Tremend, bazată pe învățare experimentală și continuă, performanță și stare de bine, care acordă prioritate gândirii creative și inovatoare, care îmbrățișează și generează schimbare, a fost esențială pentru atragerea și menținerea profesioniștilor de top din domeniul tehnologiei în cadrul echipei sale.

Angajamentul Tremend de a stimula inovația, valoarea, creșterea și sustenabilitatea pe termen lung prin tehnologie și transformare digitală, precum și cultivarea unei gândiri inovatoare, centrată pe client, au reprezentat un pilon puternic pentru creșterea accelerată a companiei de-a lungul anilor, dar și pentru construirea unei baze solide de clienți, în continuă creștere, și a parteneriatelor cu liderii din industrie.

„Ca o companie agilă, care catalizează inovația, înțelegem importanța flexibilității, adaptabilității, a răspunsului rapid la condițiile neprevăzute și a creării în mod proactiv de oportunități de creștere pentru clienții noștri. Ne propunem nu numai satisfacerea nevoilor de transformare digitală de astăzi, ci și realizarea unui plan de lungă durată, cu un impact pozitiv pentru societatea noastră către un viitor inteligent și mai bun. Vom continua să ne susținem misiunea de a aduce plusvaloare prin tehnologie și de a îmbunătăți viața oamenilor cu fiecare dintre produsele și soluțiile pe care le livrăm”, a declarat Ioan Cocan, co-fondator și managing partner Tremend.

Printre acțiunile principale ale companiei din 2021 se numără creșterea expertizei avansate de dezvoltare software și adoptarea rapidă a tehnologiilor emergente, precum precum AI și Machine Learning (ML), Natural Language Processing (NLP), IoT, Microservicii, Big Data, UI/UX, și DevOps/Cloud, precum și dezvoltarea de proiecte de înaltă calitate pentru marii operatori de telecomunicații la nivel mondial, companii de automobile, retaileri, instituții bancare și industria sănătății.

Tremend își valorifică abilitățile și experiența transsectorială în Big Data, aplicații, securitate și conformitate, instrumente proprietare, cadre și acceleratoare, pentru a oferi soluții avansate la scară largă, cu impact major. Pentru a susține cererea tot mai mare de soluții securizate activate în cloud, compania a devenit partener certificat Microsoft Gold, plasându-se în top 1% între partenerii Microsoft la nivel mondial și s-a alăturat programului AWS Partner Network (APN), crescând calitatea și extinzând acoperirea serviciilor sale personalizate de consultanță AWS.

Raportul FT1000, publicat anual de Financial Times și Statista, clasează primele 1000 de companii din Europa cu cel mai alert ritm de creștere din regiune pe o perioadă de până la 4 ani. Mixul sectorial este, în mare parte, în conformitate cu clasamentul din 2021, sectorul tehnologic fiind lider cu o cincime dintre companiile de pe listă, urmat de construcții și retail.

Anul acesta, 8 companii din România au intrat topul FT1000, dintre care 4 sunt din industria IT. Majoritatea câștigătorilor provin din Italia, 235 de companii, urmată de Germania cu 194, și Marea Britanie cu 155. În ceea ce privește ierarhia orașelor în care sunt situate aceste companii de succes, Londra ocupă prima poziție cu 81 de corporații, urmată de Paris cu 34 și Milano cu 33.

Foto: Marius Hanganu & Ioan Cocan, ©Tremend

Parlamentul european cere interzicerea „pașapoartelor de aur” și norme pentru „vizele de aur”

0

Îngrijorat că cetățenia UE este de vânzare, PE propune reguli comune pentru a combate problemele legate de „sistemele care acordă cetățenia/dreptul de ședere pe bază de investiții”.

Eurodeputații au adoptat miercuri un raport de inițiativă legislativă prin care îi cer Comisiei să facă o propunere legislativă în domeniu până la sfârșitul mandatului. Angajamentul luat de Comisie, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Canada și Statele Unite ale Americii de a limita accesul la „pașapoarte de aur” pentru cetățenii ruși bogați care au legături cu guvernul a fost discutat în cadrul dezbaterii din plen de luni. Textul a fost adoptat cu 595 de voturi pentru, 12 împotrivă și 74 abțineri.

Interzicerea „pașapoartelor de aur”…

Parlamentul subliniază că sistemele de acordare a cetățeniei pe baza unei investiții financiare (sistemele CBI), în temeiul cărora cetățenii unor țări din afara Uniunii Europene obțin dreptul de cetățenie în schimbul unei sume de bani, subminează esența cetățeniei Uniunii. Parlamentul folosește cuvântul „parazitism” pentru a descrie această practică (folosită în Malta, Bulgaria și Cipru), căci țările Uniunii pun în vânzare ceva ce nu fusese niciodată destinat comercializării. Deputații subliniază că au fost acceptate și cereri care nu respectau condițiile stabilite și solicită ca sistemele de acest gen să fie eliminate treptat din cauza riscurilor pe care le presupun.

… și reglementarea „vizelor de aur”

Parlamentul a menționat că sistemele RBI (de acordare a dreptului de ședere pe baza unei investiții financiare) presupun riscuri mai scăzute. El a cerut să se creeze norme la nivelul Uniunii Europene pentru a combate spălarea de bani, corupția și evaziunea fiscală. Printre solicitările sale se numără:

– verificarea stringentă a antecedentelor (inclusiv a membrilor familiei și a surselor fondurilor), verificarea obligatorie în bazele de date ale Uniunii și proceduri de verificare în țările terțe;

– obligații de raportare pentru țările Uniunii, inclusiv un „sistem de notificare și consultare” pentru a permite altor țări ale Uniunii să prezinte obiecții; și

– cerințe minime privind șederea efectivă pentru solicitanți și, în ceea ce privește investițiile lor, o implicare activă, calitate, valoare adăugată și contribuție la economie.

Fără pașapoarte și vize pentru oligarhii ruși

Parlamentul salută angajamentul statelor membre implicate de a limita vânzarea cetățeniei rușilor care au legături cu guvernul rus și solicită ca toate sistemele CBI și RBI din UE să excludă solicitanții ruși cu efect imediat. Eurodeputații îndeamnă guvernele UE să reevalueze toate cererile aprobate din ultimii ani și să se asigure că „nicio persoană rusă care are legături financiare, de afaceri sau de altă natură cu regimul Putin nu își păstrează drepturile de cetățenie și de reședință”. În plus, aceștia solicită Comisiei să interzică resortisanților ruși care fac obiectul sancțiunilor UE accesul la toate sistemele RBI.

Un sistem fragmentat și rolul intermediarilor

Eurodeputații deplâng lipsa unor controale de securitate și a unor proceduri de verificare cuprinzătoare în cazul ambelor scheme și adaugă că nu ar trebui să fie posibil ca solicitantul să depună cereri succesive în diverse state membre. Statele membre nu ar trebui să se bazeze pe verificări efectuate de actori nestatali. Parlamentul cere o taxă la nivelul Uniunii, calculată ca un procentaj important din investițiile realizate, până la eliminarea completă a „pașapoartelor de aur” și permanent pentru „vizele de aur”. Parlamentul îi cere Comisiei să preseze și țările din afara Uniunii care beneficiază de călătorii fără viză în Uniunea Europeană să acționeze în acest sens.

Parlamentul observă că intermediarii folosiți în cadrul acestor sisteme nu sunt nici transparenți, nici trași la răspundere. Astfel, el cere interzicerea implicării lor în CBI și „o reglementare strictă și obligatorie” a rolului lor în RBI, care să includă sancțiuni.

Raportoarea Sophia in ‘t Veld (Renew, Olanda) a declarat: „Aceste sisteme au un singur rol, și anume de a deschide ușa din spate a Uniunii pentru indivizi dubioși, care nu pot pătrunde la lumina zilei. Este timpul să închidem această ușă, astfel încât oligarhii ruși și alte persoane cu bani murdari să nu aibă cum să intre. Guvernele statelor membre au refuzat să găsească o soluție la această problemă, pretinzând că nu este de competența Uniunii. În contextul actual, ele nu mai au cum să evite subiectul.”

Comisia trebuie să pregătească o propunere legislativă sau să-și justifice decizia în caz contrar.

Allview, creștere a profitului din activitatea recurentă cu 20% în 2021 față de 2020

0

Compania cu capital integral românesc Allview (Visual Fan SA, companie listată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW) anunță realizarea în unui profit net în 2021 pentru activitatea recurentă crescut cu peste 20% faţă de 2020 (de la 7 milioane de lei la aproximativ 8,5 milioane de lei) și o cifră de afaceri majorată cu aproape 17% în 2021 față de anul anterior (de la 103 milioane lei la peste 121 milioane lei).

Allview apreciază că „anul 2021 a fost abundent în evenimente şi provocări, care au ambiționat compania Visual Fan să demareze noi investiții pentru dezvoltarea de competenţe şi parteneriate în zone complementare activității de bază, toate acestea ducând la consolidarea business-ului într-un mod sustenabil. Printre evenimentele emblematice care au stat la baza anului 2021, amintim:      

–    în luna aprilie, compania Visual Fan a emis 111.100 acțiuni noi (simbol ALW),  în cadrul unui plasament privat încheiat în prima zi și suprasubscris de peste 6 ori.

–    în luna iulie, Visual Fan, deținătoarea brandul Allview, a debutat pe piața AeRO a Bursei de Valori București.

–    la finalul lunii iulie, compania Visual Fan a anunțat preluarea unei participații de 12% din Headlight Solutions, companie de tehnologie specializată în cercetare-dezvoltare și integrare de soluţii software complexe şi hardware custom-made. În luna septembrie 2021, cele două companii au făcut public primul proiect de anvergură contractat în asociere, în valoare de 10 milioane de lei și care va avea ca finalitate implementarea unui produs ce include soluţii software şi hardware complete.

–    la jumătatea lunii octombrie, acționarii Visual Fan (Allview) au aprobat majorarea de capital social cu 5 acțiuni gratuite la fiecare acțiune deținută.

–    începând cu data de 11 octombrie 2021, acțiunile ALW fac parte din componenţa celui mai nou indice al BVB, BET-AeRO.

–    în luna decembrie 2021, Visual Fan a primit avizul favorabil din partea Consiliului Concurenței, pentru preluarea pachetului majoritar de 51%, al unicului distribuitor din Europa de Est al renumitului brand japonez AKAI. 

–    tot în luna decembrie 2021, Grupului Visual Fan i s-a alăturat societatea Visual EV Distribution, al cărui obiect de activitate este reprezentat de distribuția mașinilor electrice. Primul model lansat este Skywell ET5, un SUV full electric, cu o autonomie de 400 km mixt (WLTP) și 456 km City Drive, echipat cu sistemul automat de asistență la conducere – L2.5 și numeroase opțiuni premium. 

Rezultate financiare neauditate aferente exercițiului financiar 2021 atestă evoluția excelentă a vânzărilor de produse electronice Allview. Pentru a răspunde solicitărilor pieței, compania Visual Fan și-a extins portofoliul de produse cu dispozitive care integrează noi tehnologii. Printre cele mai importante lansări ale lui 2021, ce au dus la diversificarea categoriilor de produse și oferirea beneficiilor de utilizare a consumatorilor, amintim:

–    AllBook i, cu procesor Intel® Core™ i3-1005G1, până la 3.4GHz și sistem de răcire cu heatpipes. Acesta a fost unul dintre cele mai căutate notebook-uri din portofoliul brandului Allview, fiind un produs care se potrivește foarte bine atât sistemului de lucru de acasă, cât și școlii online, conform solicitărilor și necesităților pieței din 2021.

–    noua gamă de smartphone-uri Soul X8, care împreună cu căștile wireless Soul AV1 și AVI, integrează un sistem ce permite controlul vocal în limba română, fără atingere. Este singurul device de acest gen din România.

–     noua gamă de Smart TV-uri ePlay 7100, care înglobează tehnologia Far Field Voice Control, prin care utilizatorii au întâmpinat o experiență complet nouă, mult mai confortabilă și rapidă: fără a mai atinge telecomanda, ci doar prin simpla voce și comanda „OK Google”, aceștia pot porni sau opri televizorul, accesa conținut media și divertisment, regla volumul, controla alte dispozitive interconectate cu TV-ul prin sistemul Google Home”.

 
Lucian Peticila – CEO Allview

Lucian Peticilă, CEO Visual Fan SA (Allview), subliniază: „Rezultatele obținute pe parcursul anului 2021 demonstrează performanța excepțională înregistrată de compania noastră, deși anul trecut a fost unul plin de evenimente şi provocări manifestate la nivel global pentru industria IT&C (criza de semiconductoare, creșterea continuă a costurilor de transport, criza containerelor și criza energetică). Cu toate acestea, experiența de aproape 20 de ani, precum și capacitatea noastră de adaptabilitate și anticipare a tendințelor pieței, ne-au ajutat să deschidem noi oportunități pentru dezvoltarea business-ului într-un mod sustenabil. Pentru anul 2022, avem în plan extinderea portofoliului de produse, pătrunderea pe noi piețe externe, dar și deschiderea unei noi linii de business, așa cum am anunțat recent lansarea conceptului Allview ERA Health. Noua linie de business vizează intrarea pe piața serviciilor, iar întregul concept Allview ERA Health urmărește atât dezvoltarea de servicii pentru clienți, cât și produse hardware integrate în acest sistem.”

Compania Visual Fan semnalează că în 2022 împlinește 20 de ani de activitate și „pentru a demonstra succesul pe piață, compania are planuri importante de dezvoltare, ce vor duce la creșterea cifrei de afaceri și a profitabilității, direcție în care s-au creat foarte bune premise prin investițiile realizate în 2021 și demararea de noi proiecte și linii de business”.

Lucian Peticilă: „Chiar dacă anul 2022 a debutat sub semnul impredictibilității din cauza valului cinci pandemic,  contextului geopolitic actual și situaţiei de securitate incerte, Visual Fan are încredere în capacitatea echipei de adaptabilitate, demonstrată în cei 20 de ani de activitate. De-a lungul timpului, am reușit să trecem cu bine peste crizele economice, sanitare, globale, pe care nu doar că le-am depășit și chiar le-am transformat în oportunități generatoare de profitabilitate. Cu aceeași încredere și speranță pornim și în acest nou episod, la care istoria umanității ne face martori.”

XTB: Cât de mult va crește petrolul?

Prețurile petrolului sunt volatile și ar pendula între un maxim de 200 dolari pe baril și sub 100 de dolari pe baril până la final de 2022.

  • Încă nu este sigur dacă Rusia va decide să interzică sau nu exporturile de mărfuri energetice. 
  • Cu toate acestea, companiile occidentale au început să se autosancționeze și au oprit achizițiile de petrol rusesc pe piața spot. 
  • Dacă o aprovizionare de până la 3 milioane barili pe zi este înghețată, o creștere a prețului la 150-165 USD per baril este o posibilitate reală. 
  • Cu toate acestea, dacă o aprovizionare de peste 3 milioane de barili pe zi este înghețată, nu poate fi exclusă o creștere a prețului peste 200 de dolari pe baril. 
  • Pe de altă parte, în cazul în care China va stimula achizițiile de petrol rusesc, în timp ce alți producători vor crește producția și vor începe să vândă mai mult în Europa, prețul petrolului ar putea scădea sub 100 de dolari chiar în acest an, arată într-o analiză de piață XTB Polonia, casă de brokeraj pe bursele internaționale.

Prețurile petrolului au ajuns la 130 de dolari pe baril, dar planul geopolitic ar putea împinge prețurile și mai sus

Scenariul în care prețurile petrolului ajung la 100 de dolari pe baril părea foarte puțin probabil în 2021, dar acum a devenit realitate. Chiar pe măsură ce invazia Ucrainei de către Rusia a început să progreseze, mulți credeau că prețurile nu vor depăși 120 de dolari pe baril. Toate aceste scenarii improbabile s-au materializat, prețurile depășind rapid previziunile inițiale. Cu toate acestea, spre deosebire de multe alte mărfuri, prețurile țițeiului nu au atins încă maxime istorice. Întrebarea este – cât de sus vor crește prețurile petrolului?

Ce volum de petrol este în pericol?

  • Producția de petrol a Rusiei se ridică la aproximativ 10 milioane de barili pe zi, jumătate din aceasta fiind exportată ca țiței și aproximativ 3 milioane de barili pe zi ca produse derivate din petrol
  • Piața petrolului trebuie să fie relativ echilibrată pentru a preveni volatilitatea prețurilor, rezultată din șocurile cererii și ofertei
  • Rusia exportă aproximativ 2 milioane barili pe zi prin conducte și aproximativ 6 milioane de barili pe zi prin cisterne
  • Exporturile către UE se ridică la aproximativ 4 milioane de barili pe zi, aproximativ 1 milion de barili pe zi fiind exportat prin conducte
  • Companiile occidentale încep să se autosancționeze și refuză să cumpere petrol rusesc pe piața spot. Acest lucru ar putea duce la înghețarea a aproximativ 3 milioane de barili pe zi din exporturile rusești
  • Aruncând o privire la evoluția istorică, ar fi al cincilea cel mai mare șoc de aprovizionare pentru petrol. Șocul de aprovizionare care a venit după ce Irakul a invadat Kuweitul în anii 1990 a fost mai mare
  • Situația nu este însoțită de un șoc al cererii deoarece cererea globală de petrol încă nu a revenit la nivelurile prepandemice.
  • Lumea, în special Europa, va încerca să reducă consumul de petrol și, de asemenea, va căuta aprovizionare în altă parte
  • Situația actuală este diferită de șocul cererii din 2007-2008, dar putem afla multe despre distrugerea cererii din acea perioadă.

Șocul petrolier din anii 90 față de situația actuală

Aproximativ 4,5 milioane de barili de petrol pe zi au fost „înghețați” în urma invaziei irakiene a Kuweitului în anii 1990, ceea ce reprezenta aproximativ 7-8% din cererea globală pe atunci. Teoretic, situația actuală este foarte asemănătoare. În timp ce cantitatea de petrol în pericol este mai mică, cel mai mare risc este ca majoritatea acestui petrol să fie exportată în Europa. Prețurile petrolului au crescut cu 140% după lansarea invaziei irakiene, dar au revenit la nivelurile dinaintea invaziei în mai puțin de un an.

Situația actuală este similară cu șocul petrolului din anii 1990 (războiul Irak-Kuweit). Presupunând că prețurile vor continua să se comporte similar, vârful poate fi atins aproape de 150 USD pe baril (noi maxime istorice). Desigur, trecutul nu poate fi tratat ca un indicator al viitorului. Sursa: Bloomberg, XTB

Șocul cererii din 2007-2008 vs situația actuală

După cum am explicat deja, factorii care au dus la creșterea prețului petrolului în 2007-2008 au fost diferiți de factorii care au condus la creșterea prețului petrolului în prezent. Cu toate acestea, pot fi găsite anumite asemănări – oferta a întâmpinat dificultăți să țină pasul cu cererea în creștere înainte de invazia Ucrainei de către Rusia. Cu toate acestea, o asemănare cheie este că situația actuală poate duce la distrugerea cererii, așa cum a făcut-o în perioada 2007-2008.

Acțiunea prețului este în prezent similară cu cea din 2007-2008, dar există 2 mari excepții. Creșterea prețurilor a accelerat în urma corecției din noiembrie 2021, ceea ce ar putea sugera supraîncălzirea pieței. Totuși, nu poate fi exclusă posibilitatea ca prețul petrolului să atingă 150 de dolari pe baril. Sursa: Bloomberg, XTB

Unde se poate observa distrugerea cererii?

Goldman Sachs a lansat o analiză interesantă privind prețurile și distrugerea cererii. GS consideră că prețuri ale petrolului de 200 de dolari pe baril ar duce la o piață echilibrată prin distrugerea cererii cu 5-6 milioane de barili pe zi (exporturi rusești). Banca se așteaptă ca prețul petrolului să fie în medie de 135 dolari pe baril în 2022 și să se comercializeze în intervalul de preț de 115 – 175 dolari.

Anterior, am indicat aproximativ 3 milioane de barili pe zi din aprovizionarea înghețată pentru Europa, care, dacă este răspândită în toată lumea (China importă mai mult din Rusia, Europa caută alte surse), ne oferă un preț de aproximativ 165 USD pe baril. Cu toate acestea, dacă oferta este limitată doar la țările dezvoltate, distrugerea cererii ar putea să nu înceapă până când prețurile vor ajunge la 215 USD pe baril. Trebuie remarcat faptul că distrugerea cererii se termină în recesiune.

Va cumpăra China mai mult petrol rusesc?
Unde poate căuta Europa înlocuitori?

China

  • China este capabilă să cumpere tot petrolul rusesc pe care Europa nu-l dorește
  • China importă în prezent aproximativ 10 milioane de barili de petrol pe zi. Cu toate acestea, a importat 12,7 milioane de barili pe zi în vârf
  • Creșterea importurilor ar putea permite reumplerea rezervelor care au scăzut cu aproximativ 100 de milioane de barili de la vârful din noiembrie 2020
  • Rusia exportă cea mai mare parte a petrolului său prin cisterne LR și MR. Exporturile rusești de petrol necesită aproximativ 10% din flota globală a unor astfel de nave. China deține de două ori mai multe astfel de tancuri decât este necesar
  • Cu toate acestea, prețurile mari ale transportului ar putea reprezenta o problemă

Europa

  • Acordul nuclear cu Iranul. Iranul deține aproximativ 100 de milioane de barili de petrol în facilități de stocare în larg. Atingerea unui acord ar putea aduce 0,5 – 1,5% din acest volum
  • SUA se află în discuții avansate cu Venezuela pentru ridicarea sancțiunilor petroliere. Venezuela și-ar putea dubla producția, la aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi dacă sancțiunile vor fi ridicate. SUA intenționează ca petrolul venezuelean să fie livrat direct în Statele Unite, ceea ce ar permite ca 1 – 1,5 milioane de bari pe zi din aprovizionarea SUA să fie livrată în Europa
  • Numărul de platforme petroliere active din Statele Unite este de aproximativ 500. În perioada prepandemică era de peste 800. Fiecare platformă activă reprezintă în medie 1.000 de barili pe zi de creștere a producției. Producătorii de șist din SUA ar putea crește producția cu aproximativ 300.000 de barili pe zi în acest an. EIA se așteaptă să fie de 200.000 barili pe zi
  • Producția OPEC+ este cu aproximativ 700.000 barili pe zi mai mică decât s-a hotărât. Cu toate acestea, acest scenariu este rezultatul unor probleme legate de restabilirea producției
  • OPEC are o capacitate liberă de producție de aproximativ 5 milioane bpd, jumătate din aceasta fiind în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Irak

Capacitatea de producție neutilizată a OPEC se ridică la aproximativ 5 milioane bpd, dar doar jumătate din aceasta ar putea fi restabilită. Sursa: xStation5

Cât vom plăti pentru petrol?

Încă nu este sigur dacă Rusia va decide să interzică sau nu exporturile de mărfuri energetice. Cu toate acestea, companiile occidentale au început să se autosancționeze și au oprit achizițiile de petrol rusesc pe piața spot. Dacă o aprovizionare de până la 3 milioane bpd este înghețată, o creștere a prețului la 150-165 USD per baril este o posibilitate reală. Cu toate acestea, dacă o aprovizionare de peste 3 milioane de barili pe zi este înghețată, nu poate fi exclusă o creștere a prețului peste 200 de dolari pe baril. Pe de altă parte, în cazul în care China va stimula achizițiile de petrol rusesc, în timp ce alți producători vor crește producția și vor începe să vândă mai mult în Europa, prețul petrolului ar putea scădea sub 100 de dolari chiar în acest an.

Prețurile petrolului au revenit spre maximele din 2012. Cu toate acestea, atingerea a noi maxime istorice sau chiar depășirea zonei 165 USD este încă departe. Pe de altă parte, scenariul optimist indică o scădere sub 100 de dolari pe baril, zona de preț în care petrolul se tranzacționa înainte de invazia Ucrainei. Cu toate acestea, piața rămâne restrânsă iar prețurile sunt predispuse la mișcări volatile. Sursa: xStation5

Genesis Property: 45% dintre angajați s-au întors deja complet la birou. Peste 70% vor să lucreze de la birou sau în sistem hibrid în 2022

0

România a ieșit din starea de alertă după aproape doi ani de la începerea pandemiei, iar planurile companiilor privind modul de lucru sunt legate acum de un număr tot mai mare de angajați care se vor întoarce la birou în viitorul apropiat. Aproape 60% dintre angajați spun că politica de lucru în compania unde lucrează prevede desfășurarea activității doar de la birou sau în sistem hibrid cu prezență în principal fizică, în timp ce alți aproape 30% merg la sediu când au nevoie să interacționeze cu colegii sau simt nevoia să socializeze. Peste 70% vor să lucreze de la birou în 2022 sau cel puțin în sistem hibrid, arată un sondaj inițiat recent de Genesis Property în rândul a 1.073 de angajați din toată țara. 

În prezent, aproape 45% dintre angajați lucrează doar de la birou, ca urmare a politicilor companiei privind modul de lucru stabilit pentru acest an, iar alți aproape 16% trebuie să meargă săptămânal la sediu, fără ca angajatorul să impună o anumită frecvență. Cei mai mulți își doresc să lucreze alături de echipă, la birou, cel puțin trei zile pe săptămână (39,1%) și doar 3 din 10 angajați preferă în continuare lucrul de la distanță, mai arată sondajul Genesis Property. 

Ștefan Tudos, Genesis Property

„Flexibilitatea modului de lucru din ultimii doi ani a transformat fundamental viața profesională a oamenilor și relația lor cu biroul. Lucrul de la distanță a venit cu soluții la provocările pentru sănătate, dar în același timp și cu nostalgia interacțiunilor la birou de dinainte de pandemie. Oamenii vor înapoi la birou cel puțin în sistem hibrid și au nevoie de spații de lucru mai sigure pentru sănătate, adaptate modului de lucru al viitorului”, spune Ștefan Tudos, vicepreședinte Genesis Property.

Doar 34% dintre angajați consideră că biroul lor este mai sigur pentru sănătate acum decât în urmă cu un an, iar 16% spun că sunt în continuare îngrijorați pentru starea lor de sănătate atunci când sunt la birou, în contextul evoluției cazurilor la începutul acestui an. Aproximativ 90% apreciază că, la birou, colegii lor respectă cel puțin parțial normele sanitare. În același timp, peste 26% consideră că drumul până la birou reprezintă un risc la fel de mare pentru sănătatea lor cum este și lucrul la birou, în contextul în care peste 28% folosesc transportul în comun.


 


Sondajul Genesis Property privind percepția angajaților despre sănătatea clădirilor a fost desfășurat, la nivel național, în februarie 2022 prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.073 de utilizatori de internet din România. Circa 57% dintre participanți sunt femei, peste 60% au vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani, iar 60% au un venit net mai mare de 3.000 de lei. 

Parlamentul European solicită mai multe eforturi de apărare din partea UE și măsuri suplimentare pentru a reduce dependența energetică a Europei de Kremlin

0

În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, Parlamentul European solicită mai multe eforturi de apărare din partea UE și măsuri suplimentare pentru a reduce dependența energetică a Europei de Kremlin.

Miercuri dimineața, eurodeputații au dezbătut rolul Europei într-o lume în schimbare și situația securității continentului în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei cu prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, și cu Josep Borrell, șeful politicii externe a UE.

La începutul dezbaterii, președinta Parlamentului, Roberta Metsola, a subliniat ceea ce trebuie să facă UE pentru a răspunde invaziei Rusiei și încercărilor Kremlinului de a destabiliza ordinea europeană în materie de securitate: „Trebuie să reevaluăm rolul Europei în această nouă lume. Trebuie să ne intensificăm investițiile în domeniul apărării și al tehnologiilor inovatoare. Este momentul să luăm măsuri decisive pentru a asigura securitatea tuturor europenilor. Este momentul să construim o veritabilă uniune a securității și apărării și să reducem dependența noastră de Kremlin. Ceea ce am văzut până în prezent în ceea ce privește coordonarea, solidaritatea și unitatea la nivel european este fără precedent – și trebuie să ne fie un exemplu pentru viitor.”

Reamintind eurodeputaților că ea însăși este copilul unui deportat pe care Stalin l-a trimis în Siberia, prim-ministrul estonian, Kaja Kallas, a lăudat acțiunile întreprinse de UE pentru a ajuta Ucraina și solidaritatea de care cetățenii europeni au dat dovadă în fața celor care fug din calea războiului. Cu toate acestea, ea a subliniat: „Suntem în această situație pe termen lung. Va trebui să dăm dovadă de răbdare strategică, deoarece pacea nu va veni mâine.”

Prim-ministrul Kallas a solicitat o politică de gestiune inteligentă. Ea a subliniat necesitatea ca UE „să depună eforturi mai mari și mai rapide pentru a reduce dependența noastră energetică de gazul și petrolul rusesc” și să consolideze apărarea europeană „în strânsă colaborare cu NATO”. Vorbind despre viitorul Ucrainei, ea a declarat: „Nu este doar în interesul nostru să oferim Ucrainei o perspectivă de aderare; este, de asemenea, de datoria noastră morală să facem acest lucru. Ucraina nu luptă pentru Ucraina, ci luptă pentru Europa. Dacă nu acum, atunci când?”

Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a subliniat, la rândul său, modul în care războiul în curs va „își va lăsa amprenta asupra istoriei” și a subliniat că UE și cetățenii săi trebuie să depună în cele din urmă un efort colectiv pentru a-și reduce dependența energetică de Rusia. UE trebuie să explice, de asemenea, cetățenilor „că modul nostru de viață implică un cost”. Europa va trebui să fie pregătită să plătească prețul unui răspuns față de Rusia, deoarece consecințele acestui război vor fi de lungă durată, și să contureze politicile europene pentru anii și deceniile următoare, a declarat acesta.

Puteți urmări înregistrarea declarațiilor lor aici.

Consolidarea apărării europene, noi norme europene în materie de azil, reducerea gazelor naturale din Rusia

Prima rundă de vorbitori ai grupurilor politice a fost formată din următorii eurodeputați: Arnaud Danjean (PPE, Franța), Iratxe García Pérez (S&D, Spania), Nathalie Loiseau (Renew, Franța), Ska Keller (Verzi/ALE, Germania), Jaak Madison (ID, Estonia), Anna Fotyga (ECR, Polonia) și Martin Schirdewan (Stânga, Germania). Puteți urmări aici înregistrarea intervențiilor lor.

În discursurile lor, mulți eurodeputați au subliniat eforturile anterioare eșuate ale UE de a-și consolida capacitatea de apărare. Aceștia au salutat noua Busolă strategică de asigurare a securității în UE și au îndemnat la un efort comun pentru a promova Uniunea Europeană a Apărării, dar au solicitat eforturi din partea tuturor statelor membre pentru a-și transforma angajamentele în realitate. Aceștia au subliniat, de asemenea, necesitatea ca UE să reducă utilizarea gazului și petrolului rusesc, să investească mai mult în tehnologiile ecologice și în stocarea energiei și să introducă un sistem adecvat de migrație pentru primirea și partajarea responsabilității pentru refugiați.

Unii membri au subliniat că investițiile în securitate înseamnă mai mult decât simpla cheltuire a banilor pentru armată. Acestea includ, de exemplu, sprijin pentru infrastructura critică, reziliența cibernetică și accelerarea tranziției verzi. Alții au solicitat sancțiuni mai eficace împotriva președintelui rus Vladimir Putin și a oligarhilor săi, o mai mare transparență fiscală și necesitatea de a încetini cursa înarmării.

Revolut și utilizatorii săi au donat peste 10 milioane de euro pentru Crucea Roșie, în cadrul apelului pentru Ucraina

0

Revolut, super-aplicația financiară cu peste 18 milioane de utilizatori la nivel global, din care mai mult de 1,6 milioane în România, a colectat, împreună cu clienții săi, peste 10 milioane de euro din donații, în cadrul apelului internațional pentru Ucraina lansat de Crucea Roșie. 

În valoarea totală a donațiilor se regăsește și contribuția companiei britanice, care a anunțat că va completa suma totală colectată direct în aplicație, prin opțiunea Donații, de la utilizatori. Încă din 25 februarie 2022, Revolut a permis utilizatorilor să doneze direct către această cauză a Crucii Roșii, în aplicație, și clienții Revolut au reacționat admirabil. În doar 24 de ore se strânseseră donații de peste 1 milion de euro. În următoarele zile, tot mai multe societăți naționale de Cruce Roșie, inclusiv cea din România, au fost integrate în aplicație și utilizatorii din peste 50 de țări și teritorii au putut să doneze instant, fără niciun comision, către Crucea Roșie locală sau către Federația Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie, susținând astfel apelul pentru Ucraina. În România, în perioada 1-8 martie 2022, utilizatorii super-aplicației au donat peste 630.000 de euro prin intermediul opțiunii Donații, cea mai mare sumă strânsă în scopuri caritabile de la lansarea acestei funcționalități, în iulie 2019. 

La 1 martie 2022, CEO-ul Revolut, Nik Storonsky, a anunțat că, în perioada 1-8 martie, compania va oferi o sumă egală pentru fiecare donație realizată de utilizatori, până la valoarea de 1,5 milioane lire sterline (1,8 milioane euro). Astfel, peste 300.000 de utilizatori au făcut donații către Crucea Roșie și valoarea totală a contribuțiilor cumulate – companie și clienți – a depășit 10 milioane euro. 

     Aceste fonduri vor fi folosite pentru acordarea de prim ajutor și de ajutoare umanitare victimelor războiului din Ucraina și milioanelor de refugiați ucraineni care au fost nevoiți să-și părăsească țara. Donațiile vor fi transferate 100% Crucii Roșii, atât către societățile naționale din fiecare țară, cât și către entitatea internațională, în cadrul unui parteneriat care a permis milioanelor de utilizatori din Spațiul Economic European, Marea Britanie, Singapore și Australia să se alăture acestui apel. 

Din cauza presiunii asupra infrastructurii de transport din regiune și a dificultății de a aduce mărfuri în zonă, Crucea Roșie a încurajat oamenii să doneze fonduri, care vor sprijini aprovizionarea locală de articolele critice, mai degrabă decât să doneze articole fizice. Echipele Crucii Roșii sunt acum la fața locului în Ucraina, precum și în țările din jur precum Polonia, Moldova, România, Ungaria pentru a ajuta refugiații ucraineni.

„Acest război afectează oamenii zilnic, la nivel personal, psihologic, emoțional, prin separarea de cei dragi, prin violență și sentimentul de insecuritate continuă. România, ca țară vecină, a primit deja pe teritoriul său sute de mii de cetățeni din Ucraina. Pentru toți cei care au decis să rămână în România va fi nevoie de sprijin cu alimente, găzduire, obiecte de uz personal și acces la servicii sociale, de sănătate, de educație. În același timp, pentru cetățenii rămași în Ucraina nevoile umanitare sunt în creștere și vom continua să răspundem acestor necesități. Le mulțumim tuturor celor care au donat până acum și contăm, în continuare, pe solidaritatea lor pentru a asigura tot sprijinul necesar populației vulnerabile în fața războiului”, a declarat Ioan Silviu Lefter, director general, Crucea Roșie Română.

Christopher Guttridge, coordonatorul echipei Donații din cadrul Revolut, a declarat: „Suntem recunoscători să vedem susținerea pe care clienții noștri au demonstrat-o față de acest apel important al Crucii Roșii. Este un motiv de mândrie pentru noi ca, grație tehnologiei, să reușim să mărim viteza de reacție a societății  într-o situație de urgență, atât prin donațiile instant și gratuite, cât și prin propria contribuție financiară. Noi toți de la Revolut suntem mândri să facem parte dintr-o companie britanică cu acoperire globală care ajută poporul ucrainean în vremuri dificile. Generozitatea clienților noștri va permite Crucii Roșii să asigure servicii critice umanitare și medicale atât în Ucraina, cât și în țările învecinate”.

Investițiile în timpul conflictelor și al stagflației

Incertitudinea economică și creșterile semnificative ale prețurilor materiilor prime ca urmare a crizei ucrainene au reaprins temerile legate de „stagflație”, o combinație toxică de încetinire economică bruscă și inflație mare. Piețele sunt nervoase, încercând să ia în calcul orice veste despre conflict, prețul petrolului crescând pentru scurt timp la peste 130 de dolari pe baril. Piețele financiare arată roșu, ceea ce face ca investitorii optimiști de anul trecut să privească consternați la portofoliile lor care acum pierd bani. Investițiile în timpul conflictelor și războaielor geopolitice au fost întotdeauna dificile, dar piețele au rezistat de fiecare dată. 

Istoria ne-a învățat că piețele au ieșit mai puternice din fiecare război care a avut loc în ultimii 100 de ani. În cele șase luni care au urmat izbucnirii Primului Război Mondial, indicele Dow Jones Industrial Average a pierdut 30%. Pentru că războiul afectase grav lumea financiară, s-a decis închiderea Bursei de Valori din SUA. Putem face o paralelă cu închiderea bursei rusești în prezent. Bursa s-a deschis după șase luni de închidere, iar Dow Jones a urcat în acel an cu 88%. La finalul conflictului, care a durat din 1914 până în 1918, indicele american a câștigat în 

total 43%, adică 8,7% pe an. În cel de-al Doilea Război Mondial, la finalul conflictului, care a durat din 1939 până în 1945, Dow Jones a câștigat în total 50%, sau 7% anualizat. La sfârșitul războiului din Vietnam, care a durat din 1965 până în 1973, piața americană a realizat o performanță globală de 43%, sau 5% anualizat. 

Mai recent, atacul terorist din 11 septembrie 2001 a adus un declin de 15% la câteva zile după eveniment. De data aceasta, piața americană nu și-a atins minimul până în 2002. Dar motivul nu a fost atacul în sine, ci criza bulei Dotcom care a început cu un an înainte. Piața bear (în scădere) de atunci a fost cauzată de prăbușirea rapidă a prețurilor acțiunilor de tehnologie care fuseseră cumpărate la valori mari, în condițiile în care unele companii au dat faliment și au fost scoase de pe bursă. A urmat apoi o piață bull (în creștere) care a durat până în 2008. În momentul invadării Irakului de către SUA, acțiunile au crescut cu 2,3% în ziua invaziei și au încheiat anul cu o creștere de 30%. Prin urmare, există dovezi solide că, dacă este convențional, războiul afectează bursele de valori pe o perioadă limitată de timp, creând condițiile pentru o creștere explozivă. 

Toate creșterile bursiere de mai sus nu au fost lipsite și de scăderi abrupte ale piețelor. Cea mai mare scădere istorică datorată războiului a avut loc odată cu intrarea Germaniei naziste pe teritoriul Cehoslovaciei în 1939 și cu atacul asupra Franței în 1940. S&P 500 a scăzut cu 20,5% și, respectiv, 25,8% în următoarele 22 de zile de tranzacționare. În timpul Crizei petrolului din 1973, S&P 500 a scăzut cu peste 17%. Atunci când Uniunea Sovietică a invadat Afganistanul în 1979, a avut loc o scădere consecutivă a indicelui timp de 12 zile, de aproximativ 3,8% în total. Când Rusia a cucerit ulterior Crimeea, în 2014, s-a înregistrat o scădere de 2%.

Istoria arată, de asemenea, că piețele reacționează inițial prost la creșterea incertitudinii, așa cum vedem și în prezent, investitorii mai întâi vând și apoi pun întrebări. Acest lucru reduce evaluările și așteptările și contribuie la crearea premiselor pentru o redresare a pieței. De asemenea, guvernele reacționează și ele și ne așteptăm să vedem acest lucru acum. De exemplu, în Europa, cea mai afectată dintre regiunile majore, există o serie de „amortizoare” puternice de criză. De la un euro mai slab, care face ca țările și companiile europene să fie mai competitive pe piața internațională în ceea ce privește prețurile mărfurilor, la o creștere a cheltuielilor guvernamentale, condusă de apărare și de ajutorul pentru refugiați și o Bancă Centrală Europeană care este pe cale să mențină ratele dobânzilor la zero pentru mai mult timp, toate acestea vor contribui la protejarea economiei și în cele din urmă, a piețelor.

Conflictul din Ucraina și efectele sale produc îngrijorări cu privire la stagflație. Ultima perioadă de stagflație în Occident a fost în anii 1970. Manualul de investiții de atunci era reprezentat de „activele dure”, cum ar fi materiile prime (DJP, XLE), bunurile imobiliare (XLRE) și „activele defensive” a căror cerere nu depinde de fluctuațiile prețurilor, cum ar fi sănătatea (XLV), utilitățile și produsele de bază pentru consumatori (XLP). Software-ul, care nu exista în anii ’70, ar putea avea rezultate bune ca fiind un „nou segment defensiv” în domeniul tehnologiei. Din punctul de vedere al investițiilor, potențialii perdanți pot fi companiile expuse la scăderea cererii din partea consumatorilor, cum ar fi industria auto, bunurile de folosință îndelungată și producătorii de tehnologie hardware. Sectorul financiar (XLF) este, de asemenea, afectat de o curbă de randament a obligațiunilor aplatizată și de reducerea apetitului pentru credite. 

Astfel, este important să aveți un portofoliu diversificat. În 1917, Forbes a publicat o listă cu cele mai mari 100 de companii americane. Când Forbes a revizuit lista originală în 1987, după Marea Depresiune, războaie, inflația din anii 1970 și boom-ul postbelic, 61 dintre companii nu mai existau. Dintre cele 39 rămase, 21 erau încă în activitate, dar nu mai figurau în top 100. Doar 18 se mai aflau în Top 100 și cu excepția General Electric și Kodak, toate au avut performanțe inferioare indicilor de piață. 

Studiu Deloitte: directorii de marketing vor să angajeze specialiști cu mai multe abilități analitice, în contextul în care datele devin mai importante pentru strategia de business

În contextul utilizării unui volum foarte mare de date, directorii de marketing din întreaga lume vor să angajeze specialiști care dețin mai multe abilități analitice, potrivit celei mai recente ediții a raportului Deloitte Global Marketing Trends, considerând că acestea devin mai importante decât competențele creative în majoritatea industriilor – tehnologie, media și telecomunicații (34% față de 23%), servicii financiare (27% față de 18%), energie și produse industriale (24% față de 16%) -, cu excepția domeniului produselor de larg consum (18% față de 30%). Raportul subliniază, de asemenea, că o combinare a acestor competențe va necesita atenție sporită din partea directorilor de marketing pentru a asigura o colaborare mai bună în cadrul echipelor, atât pe plan intern, cât și extern, în contextul în care doar 25% dintre participanții la studiu acordă prioritate colaborării, o pondere mai mică comparativ cu alte poziții de top management – directori financiari (42%), directori IT (39%) și directori generali (31%). 

Chiar dacă unii consumatori apreciază anunțurile publicitare relevante, mulți dintre ei sunt îngrijorați cu privire la modul în care sunt utilizate informațiile lor personale, preferințele de cumpărare și obiceiurile de navigare. Ca răspuns, multe browsere web dezactivează cookie-urile de tip third party. În acest context, brandurile au identificat alte modalități pentru a continua să interacționeze eficient cu consumatorii, arată raportul, cum ar fi trecerea la folosirea datelor colectate intern (first-party data), aspect valabil atât în cazul companiilor care au avut creștere de două cifre (61%), cât și a celor care au scăzut (40%). De asemenea, brandurile care înregistrează creșteri mari sunt cu mult înaintea celor care au evoluții negative în ceea ce privește utilizarea datelor colectate intern în moduri mai sofisticate, în special pentru furnizarea de conținut personalizat prin optimizare creativă dinamică (51% față de 36%) și utilizarea datelor pentru a difuza anunțuri publicitare prin intermediul tehnologiilor automatizate (49% față de 29%). 

„În ultima perioadă, trecerea de la interacțiunea fizică la una predominant digitală a fost mai rapidă, multe branduri excelând la acest capitol și îmbunătățind viața clienților. De exemplu, tot mai multe branduri din domeniul serviciilor financiare au implementat metode de înrolare și de interacțiune digitală cu clienții, iar comerțul electronic a înregistrat creșteri, devenind o modalitate tot mai utilizată de a face cumpărături. Următorul pas va fi îmbunătățirea experienței hibride. Acest obiectiv presupune o bună înțelegere a preferințelor și comportamentului clienților, într-o epocă în care reglementările privind folosirea cookie-urilor s-au înăsprit. Utilizarea datelor obținute direct din interacțiunile cu clienții devine soluția sustenabilă și modul în care brandurile reușesc să personalizeze conținutul canalelor de comunicare, să ajusteze produsele și serviciile oferite prin integrarea reacțiilor și sugestiilor consumatorilor. De asemenea, pentru colectarea datelor direct de la consumatori, este nevoie ca brandurile să-și dezvolte o infrastructură care să conecteze diversele surse din care se strâng informații de la clienți în timpul interacțiunii acestora cu brandul”, a spus Ruxandra Băndilă(foto), Director Marketing și Business Development, Deloitte România.

Crearea și oferirea unei experiențe dinamice, care să acorde clienților informațiile și stimulentele potrivite la momentul oportun, a devenit o prioritate pentru branduri, menționează raportul. Ofertele primite de către clienți la scurt timp după manifestarea interesului pentru produsele electronice (40%) și serviciile bancare (32%) și suportul oferit de către angajați bine informați în domeniile auto (39%) și turism (31%) au fost indicate drept cele mai utile în luarea deciziilor de cumpărare. La polul opus, consumatorii spun că recomandările personalizate și testările gratuite/mostrele nu le influențează semnificativ decizia de cumpărare. În acest context, raportul sugerează directorilor de marketing să optimizeze experiența clienților prin intermediul inteligenței artificiale pentru a ajuta brandurile să răspundă nevoilor acestora în momentele potrivite. 

Combinația de experiențe fizice și digitale a devenit normă, mai subliniază studiul, 75% dintre respondenții cu funcții executive declarând că vor investi mai mult în furnizarea de experiențe hibride în următoarele 12 luni, ale căror beneficii sunt gradul mai mare de personalizare (43%), inovarea (43%), conexiunea cu clienții (40%) și sentimentul de includere (38%). Companiile își pot îmbunătăți experiențele hibride prin extinderea opțiunilor, integrarea reacțiilor și sugestiilor clienților și investițiile în infrastructura tehnologică, aspecte care pot aduce la viață aceste principii de organizare. Mai mult decât atât, brandurile pot utiliza aceste principii de organizare centrate pe om pentru a construi experiențe fizice și digitale atât de agile și flexibile pe cât se așteptă consumatorii.

Raportul Deloitte 2022 Global Marketing Trends a fost realizat în rândul a peste 1.000 de directori executivi din cadrul unor companii globale și 11.500 de consumatori din America, Africa, Europa și Asia.