Dialog între reprezentanții TeraPlast și factorii de decizie politică

0

Grupul TeraPlast a primit sâmbătă, 12 februarie, vizita unei delegații, în fruntea căreia s-a aflat Președintele Camerei Deputaților, dl. Marcel Ciolacu. Acesta a fost însoțit de Ministrul Sănătății, dl. Alexandru Rafila, cărora li s-a adăugat președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, dl. Radu Moldovan, dl senator Paul Stănescu, vicepreședinte al Senatului, și dl deputat Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Oficialii au fost primiți de membri ai conducerii executive TeraPlast, iar în cadrul întâlnirii s-a discutat despre oportunitățile și provocările din mediul de afaceri românesc, în special pe piața construcțiilor şi a materialelor reciclate, și despre avantajele dezvoltării firmelor cu capital românesc. Un accent deosebit a fost pus pe problemele apărute în contextul actual complex, marcat de creștere a costurilor cu materiile prime, stres în lanțurile de aprovizionare, tensiune în piața energetică și lipsa forței de muncă. 

Delegația a vizitat și fabrica de ambalaje flexibile biodegradabile din parcul industrial TeraPlast din Sărățel, recent pusă în funcțiune, o unitate care beneficiază de cele mai noi tehnologii în domeniu, cu un grad ridicat de automatizare. Proiectul a avut o valoare totală de 11,8 milioane de euro și a fost cofinanțat prin schema de ajutor de stat. 

„Ne bucurăm să vedem interesul real al factorilor de decizie pentru dificultățile întâmpinate de producătorii români și deschiderea pentru soluții de rezolvare a problemelor noastre. Într-o societate matură trebuie să existe un dialog permanent între stat și mediul privat, o cooperare mutual benefică, iar rezultatul să fie dezvoltarea industriei românești și întărirea capitalului autohton” a declarat dl Alexandru Stânean, CEO TeraPlast. „Considerăm că investițiile publice și promovarea economiei circulare ar trebui să fie axe prioritare în programele legislative și de alocare a finanțării. Cu un sprijin consistent și bine direcționat, vor fi încurajate soluții românești, preferabile celor din import, iar companiile autohtone se vor dezvolta și vor deveni competitive pentru că au acest potențial” a mai spus Alexandru Stânean. 

În ultimii trei ani, Grupul TeraPlast a derulat investiții de 211 milioane de lei, din care 187 milioane de lei au fost proiecte la care a beneficiat cofinanțare prin schema de ajutor de stat. Sprijinul din partea statului s-a ridicat la 93 de milioane de lei, ceea ce reprezintă jumătate din finanțarea proiectelor vizate. În aceeași perioadă, Grupul a contribuit la bugetul de stat cu taxe și impozite în valoare totală de peste 240 milioane de lei. 

Aceste investiții duc la crearea a 250 de noi locuri de muncă. Conform prevederilor în vigoare, Grupul va rambursa ajutorul de stat prin taxe și impozite suplimentare pe care le va plăti în cinci ani de la operaționalizarea investițiilor.

Analiză XTB Polonia: Cum ar putea afecta agresiunea Rusiei piețele bursiere și ce instrumente merită urmărite?

Vestea venită din partea serviciilor de informații americane conform căreia agresiunea Rusiei asupra Ucrainei este foarte probabilă a adus neliniști mari în piețele bursiere vineri. Deși Rusia a negat, situația nu pare să se îmbunătățească, arată într-o analiză de azi XTB, casă de brokeraj pe bursele internaționale.

Preferăm să scriem analize de piață despre despre rapoartele economice, câștigurile companiilor și mișcările băncilor centrale – nu despre perspective de război. 

Cu toate acestea, piețele reacționează la astfel de factori, iar investitorii ar trebui să se pregătească pentru vremuri potențial tulburi. Acesta este motivul pentru care luăm în calcul 3 potențiale scenarii ale conflictului din Ucraina și subliniem o serie de piețe cheie ce merită atenție.

Acțiuni – bănci din Rusia, RTS și… Nasdaq

VTB (VTBR.UK) și Sberbank (SBER.UK) – numele acestor instituții sunt aproape sinonime cu sancțiuni împotriva Rusiei. Nu e de mirare că aceste companii se numără printre cele mai bune oportunități în rândul acțiunilor. 

Investitorii se pot concentra, de asemenea, pe indicele diversificat RTS (RUS50), unde Sberbank are o pondere de 14% – indicele este compus și dintr-o mulțime de companii de energie și este în scădere cu 30% față de maximele de la sfârșitul anului 2021. 

O alegere mai puțin evidentă este Nasdaq (US100). De ce ar reacționa acțiunile tehnologice americane la conflictul din Europa? Ei bine, din moment ce această piață se confruntă cu propriul set de probleme (în principal înăsprirea monetară a Rezervei Federale), alte vești negative sunt dificil de ”digerat” pentru investitori.

Mărfuri – petrol, aur, platină, paladiu și grâu

Rusia este al doilea cel mai mare exportator de petrol, iar materia primă este un substitut pentru gazul natural, care s-a regăsit într-o ofertă tot mai restrânsă în Europa. Aurul a fost în mod tradițional „o alegere de top” în vremurile de incertitudine geopolitică, dar atenția s-ar putea orienta către paladiu și platină – acestea sunt tot metale prețioase, dar Rusia este mult mai importantă în aceste sectoare fiind exportatorul numărul 1, respectiv 2. În cele din urmă, atât Rusia, cât și Ucraina sunt producători importanți de grâu.

Valute – atenția se orientează pe USD / RUB

Perechea valutară este o alegere destul de evidentă – orice conflict este dăunător pentru rubla rusească, chiar și în pofida prețurilor ridicate ale petrolului și a creșterilor semnificative ale ratei dobânzii în Rusia. Pe de altă parte, USD atrage lichiditate în perioade de criză, așa că USD/RUB este alegerea investitorilor pe plan valutar.

3 scenarii – invazie, tensiune și compromis

Cel mai nefericit scenariu este cel al invaziei – deja sugerat de serviciile de informații americane. Invazia înseamnă sancțiuni, dar de fapt lipsa unor sancțiuni sunt cheia pentru o reacție aici (deoarece cele mai puternice măsuri – cum ar fi excluderea Rusiei de la sistemul SWIFT – se presupune că nu sunt disponibile). Piețele știu că, dacă Rusia invadează, forțarea acesteia să se retragă va fi costisitoare și asta va alimenta incertitudinea și teama. Estimare critic negativă pentru acțiunile rusești, negativă pentru acțiunile globale, pozitivă pentru petrol, metale prețioase și USD / RUB.

Scenariul cel mai probabil ar putea fi cel de prelungire a tensiunii – Moscova poate face amenințări atât timp cât obține anumite rezultate (se vorbește despre autonomie sau chiar despre referendumuri în părțile de est ale Ucrainei). Deși este complicat din punct de vedere politic, acest scenariu poate fi de fapt un motiv de detensionare pentru piețe. Atâta timp cât riscul de invazie scade, acest scenariu este pozitiv pentru acțiuni, în timp ce este negativ pentru petrol, metale prețioase și USDRUB.

Nu în ultimul rând, un scenariu pe care ne-ar plăcea să-l vedem – există un compromis solid și trupele rusești sunt retrase din zona de graniță cu Ucraina. Acest lucru ar fi pozitiv pentru acțiuni (în special pentru băncile din Rusia și indicele RUS50), dar negativ pentru petrol, metale prețioase și USDRUB. Din păcate, acest scenariu pare să fie și cel mai puțin probabil.

Sondaj FREE NOW: 62% dintre români aleg ridesharing sau taxi pentru a ajunge la întâlnirea de Valentine’s Day

0

Viața socială a oamenilor s-a transformat în ultimii doi ani, pe măsură ce lucrul de acasă pentru o bună parte dintre angajați și distanțarea socială pentru protejarea sănătății au devenit noua normalitate. Oamenii au avut mai puține ocazii să se întâlnească și să creeze conexiuni autentice cu cei din jur, însă nevoia de astfel de experiențe s-a intensificat. Astfel, anul acesta, 88% dintre respondenții la un sondaj de Valentine’s Day realizat de FREE NOW, lider european de servicii multimodale de mobilitate, spun că nu văd niciun motiv pentru care nu ar sărbători această zi romantică. 

Brașov, Sibiu, București și Cluj-Napoca, cele mai romantice orașe

Sărbătoarea de Valentine’s Day, deși împrumutată, a intrat tot mai mult în obiceiurile românilor, care profită de ocazie să-și facă planuri, iar mulți sărbătoresc și Dragobetele. Cele mai romantice orașe din țară pentru a petrece această zi sunt Brașov (30%), Sibiu (17%), București (15%) și Cluj-Napoca (12%), conform respondenților din 10 dintre cele mai importante orașe din România care au participat la sondaj. De altfel, Brașovul este considerat o destinație romantică pentru a petrece Valentine’s Day și de către respondenții sondajului FREE NOW din toate țările în care compania este prezentă, ocupând locul 3, după Galway și Roma.   

Pentru aproape 37% dintre românii care au răspuns la sondaj, unul dintre cele mai romantice moduri de a se plimba și explora un oraș de Valentine’s Day, împreună cu persoana cu care se întâlnesc, este să împartă o mașină prin opțiunile de ridesharing sau taxi. În schimb, pentru plimbări mai lungi, 46% ar alege mașina personală, iar 15% consideră romantice plimbările cu bicicleta, în ciuda vremii. 

Aproape 28% dintre participanții la sondaj spun că obișnuiesc să sărbătorească Ziua Îndrăgostiților printr-o ieșire la restaurant. Alți 20% o petrec acasă cu persoana iubită, în timp ce 11% se bucură de plimbări în natură și aproape tot atâția aleg o ieșire în afara orașului în care locuiesc. Alte modalități populare de a petrece timpul cu această ocazie sunt ieșirile în oraș, relaxarea la spa, vizionarea unui film la cinema sau mersul la cumpărături, în timp ce un român din zece spune că nu sărbătorește deloc Valentine’s Day.  

Când vine vorba de planificarea unei întâlniri romantice, mobilitatea este foarte importantă, drept pentru care 62% dintre respondenții la sondajul FREE NOW spun că aleg să ajungă la destinația de Ziua Îndrăgostiților folosind o opțiune de ridesharing sau taxi. Principalul motiv este preocuparea pentru siguranță pentru 45%, mai ales dacă au de gând să consume băuturi alcoolice în timpul întâlnirii. În același timp, 44% spun că astfel scapă de grija întârzierii la întâlnire, iar 36% consideră că acest mod de a călători le oferă mai mult confort și o soluție să nu-și strice ținuta în aglomerație sau din cauza vremii nefavorabile. Pe de altă parte, peste 20% consideră că ridesharing-ul le oferă libertate și o cale rapidă de scăpare de la o întâlnire care nu merge bine și 15% spun că e mai ușor să împartă o cursă cu persoana cu care se întâlnesc și astfel să petreacă mai mult timp împreună.

În cei 24 de milioane de kilometri parcurși în curse cu FREE NOW în 2021, 34% dintre respondenți spun că s-au folosit de timpul până la destinație pentru a flirta cu persoana alături de care au călătorit și 20% au vorbit despre relațiile lor romantice cu șoferul atunci când au călătorit singuri. 

Studiu EY: 67% dintre respondenții români consideră foarte important ca organizația lor să funcționeze într-un mod integru

Mai bine de jumătate (55%) dintre angajații și liderii unor companii din întreaga lume sunt de părere că standardele de integritate instituțională au rămas la fel sau s-au deteriorat în ultimele 18 luni, potrivit ediției 2022 a studiului EY Global Integrity Report (pdf).

În timp ce un procent record dintre respondenți (97%) consideră că integritatea este importantă în organizația lor, 41% au declarat că pandemia COVID-19 face mai dificilă desfășurarea activității într-un mod integru.

Studiul, care a sondat opiniile a peste 4.700 de angajați, șefi de organizații și membri ai consiliilor de administrație din 54 de țări și teritorii a constatat că liderii au dificultăți în a crea și comunica o cultură a integrității solidă și eficace în cadrul companiilor lor.

Andrew Gordon, lider EY Global Forensic & Integrity Services, a declarat: „Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra standardelor de integritate în companiile din întreaga lume. Schimbarea regimului de muncă pe durata pandemiei a dat naștere unui risc ridicat de fraudă și comportamente lipsite de etică. Modalitățile de muncă hibride fac dificilă o monitorizare eficace din perspectiva conformității, iar factorii de risc de fraudă de obicei cresc în perioadele de criză, deoarece companiile și oamenii se confruntă cu presiuni financiare mai mari”.

Crește numărul de programe de conformitate, dar nu se reușește rezolvarea problemei comportamentelor lipsite de etică

În ultimele 12 luni, au existat investiții mai mari în inițiative de integritate și conformitate: 53% dintre organizațiile respondente au un cod de conduită implementat, față de 47% în urmă cu 18 luni. Există, de asemenea, o creștere a numărului de programe de pregătire, 46% dintre companii oferind instruire periodică cu privire la cerințele legale sau profesionale de interes, față de 38% în 2020.

Cu toate acestea, studiul evidențiază că această majorare a investițiilor nu este comunicată într-un mod eficace, iar conducerea organizației supralicitează frecvent eficacitatea programelor de integritate instituțională. De exemplu, în timp ce 60% dintre respondenții membri în consilii de administrație au declarat că organizația lor a comunicat frecvent în ultimele 19 luni importanța unei conduite integre, mai puțin de o treime dintre respondenții salariați (30%) își amintesc să fi văzut comunicări pe această temă.

Există o discrepanță și între opiniile membrilor consiliilor de administrație și cele ale angajaților în privința cunoașterii politicilor de telemuncă (80% față de 51%) și cunoașterea reglementărilor de confidențialitate a datelor (52% față de 35%).

Pe lângă lipsa de cunoaștere, pare să existe și o înțelegere limitată a importanței critice a integrității, dincolo de respectarea regulilor și reglementărilor. Numai o treime dintre respondenți (33%) au declarat că o componentă importantă a integrității este conduita în conformitate cu standardele etice. 

Conduita etică, o disonanță internă

Studiul evidențiază o altă discrepanță în ceea ce privește conduita. În rândul conducerii la nivel de vârf, pare să existe o disponibilitate de a acționa în afara normelor de conformitate. Membrii consiliilor de administrație care au fost intervievați în cadrul cercetării prezentau o probabilitate de cinci ori mai mare de a falsifica evidențele financiare, decât angajații (15% față de 3%) și de șase ori mai mare să declare că ar fi dispuși să inducă în eroare părți terțe, cum ar fi auditorii (18% față de 3%).

Construirea de programe de conformitate adaptate scopului vizat

Studiul analizează, de asemenea, opiniile respondenților privind protecția și confidențialitatea datelor. Legiferarea acestui domeniu a făcut obiectul unor noi reglementări în ultimii ani și 61% dintre respondenți au fost de acord că acest lucru a fost benefic pentru activitatea lor.

Constatări pentru România

În România, 67% dintre persoanele care au participat la sondaj consideră că este foarte important să poată demonstra că organizația lor funcționează într-un mod integru, ușor peste media din Europa de Est (65%). De asemenea, 75% dintre respondenți au indicat că publicul larg din România are așteptări mai mari decât înainte cu privire la modul în care oamenii trebuie să se comporte la locul de muncă.

Clarisa Tesu, lider Forensic & Integrity Services, EY România, a punctat: „Este foarte încurajator să vedem că majoritatea respondenților (52%) au declarat că standardele de integritate s-au îmbunătățit în România în ultimele 18 luni, 45% susținând că au rămas la fel, în timp ce doar 3% cred că s-au înrăutățit. Pentru acest indicator, România se numără printre țările cu cele mai pozitive răspunsuri.



Pe de altă parte, 23% dintre respondenți au declarat că ar fi dispuși să se angajeze în diferite forme de abatere (precum falsificarea înregistrărilor financiare, angajarea într-un comportament lipsit de etică, oferirea/acceptarea de mită sau inducerea în eroare a unor părți externe, cum ar fi auditorii sau autoritățile de reglementare), dacă acest lucru ar însemna să își îmbunătățească propria carieră sau remunerație. 

Clarisa Tesu, lider Forensic & Integrity Services, EY România, a declarat: „Mediul de business s-a schimbat radical în ultimii doi ani, timp în care cu toţii ne-am confruntat cu noi provocări atât operaţionale, cât şi de cultură organizaţională. Clienții noștri s-au confruntat, din păcate, cu o mare varietate de probleme de conformitate și integritate, de la cazuri de nerespectare a procedurilor interne, până la cazuri mai complexe de delapidare și deturnare de active. Până și cele mai bune sisteme de conformitate pot fi încălcate, dacă nu există o cultură de integritate. Oamenii, nu sistemele, sunt cei care, până la urmă, comit fraude. De aceea, construirea unei culturi a integrității solide este la fel de importantă precum implementarea unor proceduri şi controale de conformitate”.

Un domeniu de îmbunătățire clară ar fi zona de avertizare, deoarece doar 62% dintre respondenți consideră că pot raporta în siguranță fapte greșite, fără a fi supuși unor represalii. Comparativ, în țările mai dezvoltate, 69% dintre respondenți se simt în siguranță să raporteze abateri.

Cu toate acestea, 63% dintre respondenții din România declară că nu au raportat niciodată probleme de comportament necorespunzător, fie că este vorba de management sau printr-o linie telefonică dedicată (un procent sub media est-europeană, de 67%). De asemenea, 36% dintre respondenți au avut suspiciuni de abateri, dar nu au raportat acest lucru, iar 58% dintre cei care au raportat abateri s-au simțit supuși unor presiuni să nu raporteze. 

În plus, chiar dacă raportarea a avut loc în mod corespunzător, doar o minoritate dintre respondenți (49%) consideră că întreprinderile lor au luat măsuri împotriva angajaților care au încălcat standardele de integritate.

Clarisa Tesu, lider Forensic & Integrity Services, EY Romania, a declarat: „Aceste rezultate subliniază necesitatea de a îmbunătăţi structura internă de raportare a abaterilor şi de a promova o cultură de integritate şi transparenţă în cadrul organizaţiei. Odată cu transpunerea Directivei Europene 2019/1937 privind protecția avertizorilor de integritate, organizaţiile cu peste 250 angajaţi vor fi nevoite să implementeze un canal confidenţial de raportare, să adreseze abaterile raportate în maxim 3 luni şi să protejeze avertizorii împotriva oricăror represalii.”

Un procent de 56% dintre respondenții români consideră că pandemia Covid-19 a îngreunat desfășurarea activității de către organizații într-un mod integru.

CEC Bank raportează un profit net de 355 milioane de lei în 2021

0

CEC Bank a încheiat 2021 cu un profit net estimat, neauditat, de 355 milioane de lei, acesta fiind al treilea an consecutiv în care banca raportează rezultate record pentru ultimii 15 ani, peste țintele din buget. În paralel, banca și-a consolidat procesul de modernizare și transformare, iar rezultatele sunt deja vizibile: activele băncii au depășit pragul de 50 de miliarde de lei (50,6 miliarde lei), în creștere cu 22,7% față de anul trecut.

„2021 a fost un an în care am fost foarte activi. Am reușit să facem pași mari în direcția transformării CEC Bank și rezultatele sunt deja vizibile: activele băncii au crescut cu 22,7% față de anul trecut, numărul de utilizatori de Mobile Banking a crescut cu 85%, iar volumul tranzacțiilor digitale s-a dublat. Și am reușit să atragem un număr record de clienți noi (peste 135.000) – care au ales CEC Bank ca bancă de casă, și folosesc cardurile, conturile și aplicațiile online CEC Bank pentru operațiunile de zi cu zi. Călătoria continuă și, în 2022, avem planuri la fel de ambițioase de transformare: vom aduce noi produse în mediul online și vom continua să ne dezvoltăm modelul de afaceri hibrid, care deservește atât România rurală, nedigitalizată, cât și clienții moderni – digitali”, a declarat Bogdan Neacșu, Președinte CEC Bank. 

Profitul net al CEC Bank s-a ridicat, în 2021, la 355 de milioane de lei (estimat, în curs de auditare), în creștere față de 337,7 milioane lei în 2020. Veniturile nete din dobânzi au însumat 1,1 miliarde de lei și au rămas stabile comparativ cu anul trecut, în condițiile în care, în primele nouă luni ale lui 2021, pe piața bancară, ratele s-au aflat la un nivel minim istoric, iar tendința de creștere a dobânzilor a început să se manifeste abia din trimestrul al patrulea. Veniturile nete din comisioane au continuat să crească susținut – cu 11,4%, până la 297,5 milioane de lei, în linie cu strategia băncii de a-și diversifica sursele de venit.

Creștere solidă a portofoliului de credite

În ciuda pandemiei și a diferitelor măsuri de restricție, activitatea economică a fost intensă în 2021 și s-a reflectat și la nivelul cererii de credite. Portofoliul total de credite acordate clientelei nebancare (sold bilanțier) a crescut cu 17% anul trecut (peste media pieței – 14,8%), până la 26,9 miliarde de lei. 

Depozitele atrase de la clienți au crescut într-un ritm solid (+20,8%), până la 41,9 miliarde de lei, cu o pondere de circa 70% a segmentului populației.

În 2021, CEC Bank s-a implicat activ în susținerea economiei prin:

  • Circa 6 700 de împrumuturi ipotecare noi, în valoare de peste 1,7 miliarde de lei, valoare în creștere cu 53% față de 2020, susținută de menținerea ofertei în topul celor mai avantajoase de pe piață 
  • Circa 850 de credite pentru investiții, în valoare de peste 3,3 miliarde de lei, valoare în creștere cu 133% față de 2020. S-a extins portofoliul de clienți și s-au finanțat afaceri românești de succes precum Scandia, Peneș Curcanul, Carmistin, grupul Iulius, Grupul AAylex, Bog’Art sau data center-ul Cluster Power.
  • A susținut peste 8 000 de companii cu finanțări pentru activitatea curentă în valoare de peste 5,7 miliarde de lei.

Transformarea CEC Bank

  • Ianuarie: CEC Bank a lansat creditele de nevoi personale online.
  • Martie: Clienții pot adăuga conturile de la alte bănci în aplicația Mobile Banking și pot vizualiza soldurile și tranzacțiile. A fost prima implementare de tip open banking din România.
  • Iulie: S-a anunțat modernizarea rețelei informatice interne prin implementarea celei mai performante tehnologii de pe piață: gestionarea software a traficului de date la nivelul întregii rețele (Software Defined Wide Area Network). CEC Bank a lansat aplicația SmartPhone POS – o soluție inovativă adresată comercianților, care permite transformarea telefonului mobil în dispozitiv POS pentru acceptarea plăților cu cardul.
  • Septembrie: CEC Bank a lansat pachetele de cont curent ce pot fi accesate 100% online de către IMM-uri și PFA-uri. Noile pachete sunt disponibile în magazinul virtual al CEC Bank – CEC_IN – și pot fi accesate de la distanță, cu semnătură electronică calificată și fără niciun drum la bancă. În plus, s-au demarat proiecte importante de tehnologizare și digitalizare, printre care înlocuirea sistemul de core banking și treasury core.

Poziție financiară solidă

Portofoliul de credite se menține sănătos, iar rata creditelor neperformante a înregistrat un nivel de 5,28%, în ușoară scădere față de nivelul de 5,52% înregistrat la sfârșitul anului 2020. Banca a menținut o abordare prudentă și a înregistrat cheltuieli nete cu provizioane/ajustări aferente creditelor acordate clientelei nebancare (inclusiv cheltuiala cu ajustările pentru creanțe depreciate) în cursul anului 2021 în valoare de 388,56 milioane de lei. 

La nivelul băncii, din totalul portofoliului de credite pentru care s-au aplicat amânări la plată, circa 92% au reluat rambursarea și nu înregistrează restanțe mai mari de 30 de zile.

În baza situațiilor financiare provizorii, rata fondurilor proprii totale se situa la un nivel de circa 22,84%, la sfârșitul lui 2021 semnificativ peste nivelul cerinței globale de capital (OCR) aplicabilă băncii. 

La sfârșitului lui 2021, rata de rentabilitate a capitalurilor (ROE) a fost de 7,95%, la un nivel similar cu cel înregistrat în anul precedent, în condițiile majorării fondurilor proprii la sfârșitul anului. CEC Bank a beneficiat, în decembrie 2021, de un împrumut subordonat de 1,4 miliarde de lei, pe o perioadă de 10 ani. Împrumutul subordonat face parte din obligațiile asumate în baza planului de afaceri care a stat la baza majorării capitalului social al CEC Bank, în condiții de piață, aprobat de Comisia Europeană la sfârșitul lui 2019.

Ecosistemul 2Performant a generat peste 1% din piața de e-commerce din România în 2021

0

Compania românească de tehnologie a încheiat anul cu o cifră de afaceri de aproape 26 de milioane de lei, în creștere cu 27% față de 2020 .

Compania de tehnologie 2Performant, liderul pieței de marketing afiliat din România, listată pe piața AeRO a BVB (simbol bursier 2P), raportează pentru anul 2021 o cifră de afaceri de 25,7 milioane de lei, în creștere cu 27% față de anul 2020 și peste prognoză. Anul trecut, 2Performant a generat peste 1% din piața de e-commerce din România, intermediind pentru magazinele online din platforma sa de marketing afiliat vânzări în valoare de 73,1 milioane euro din totalul de 6,5 miliarde de euro estimat de GPeC la nivelul pieței românești de comerț electronic.

Compania își păstrează un ritm bun de creștere și raportează rezultate financiare în linie cu bugetul de venituri și cheltuieli asumat la începutul anului trecut. Astfel, veniturile operaționale, calculate prin eliminarea comisioanelor pe care 2Performant le plătește către afiliații din platformă înregistrează o creștere de 26 de procente față de 2020, ajungând la 6,9 milioane lei. 

„Am încheiat anul 2021 cu rezultate financiare care confirmă că putem crește într-un ritm mai accelerat decât piața de e-commerce din România, care are o creștere estimată la aproximativ 15% pentru anul trecut. Am reușit asta prin excelență operațională: consultanța oferită utilizatorilor de top, analiza de date, departamentul de business support creat anul trecut, susținerea financiară a proiectelor valoroase de afiliere, marketing-ul în interiorul ecosistemului de utilizatori și îmbunătățirea proceselor din organizație per total. Am realizat toate acestea în paralel cu dezvoltarea abordării de extindere pe piețe externe și cu primul nostru an ca emitent pe Bursa de Valori București. Aceasta este baza pentru o creștere și mai rapidă în 2022, alături de achiziționarea de noi utilizatori – magazine online și afiliați”, spune Dorin Boerescu, CEO 2Performant

Veniturile companiei din piața din România pentru produsul de marketing afiliat au crescut cu 28% față de 2020, ajungând la peste 22,6 milioane de lei, în vreme ce veniturile din piețele externe înregistrează o creștere de 33 de procente. În același timp, compania înregistrează și o creștere a veniturilor plătite în avans cu 51% față de anul anterior, ajungând la 12,2 milioane de lei. Veniturile postpaid ajung la 13,3 milioane de lei, cu 13% mai mult față de 2020. 

Ca urmare a investițiilor realizate în 2021 pentru internaționalizare prin parteneriate cu jucători internaționali, consolidare și creștere pe piața locală, dar și dezvoltarea unei noi soluții tehnice pentru atribuirea conversiilor, compania a înregistrat anul trecut o pierdere de 699 mii de lei, sub pierderea prognozată în bugetul de venituri și cheltuieli. 

Indicatorii de lichiditate, poziție de cash și grad de îndatorare înregistrează valori extrem de bune în 2021, inclusiv datorită investiției de peste 5 milioane de lei atrase de companie printr-o majorare de capital cu aport în numerar realizată pe Bursa de Valori București.

Cel de-al doilea semestru al anului 2021 a adus creșteri semnificative pentru companie, în contextul în care această perioadă este în mod tradițional una foarte bună pentru vânzările în online, atunci având loc cele mai importante campanii de reduceri ale magazinelor. Astfel, 2Performant a înregistrat în cea de-a doua jumătate a anului trecut o cifră de afaceri de peste 14,9 milioane de lei, în creștere cu 36% față de semestrul doi din 2020, și un profit de 457 mii de lei.  

Anul trecut 2Performant a intermediat pentru magazinele online din platforma sa nu mai puțin de 1,39 milioane de vânzări în valoare de 73,1 milioane de euro, cu 44,4% mai mult față de anul precedent. În 2021, platforma 2Performant.com, dezvoltată in house, prin care profesioniști în marketingul digital colaborează cu magazinele online, a intermediat 68,7 milioane de click-uri, cu 23% mai mult decât în anul precedent, ceea ce înseamnă o medie de peste 5,7 milioane de click-uri lunare trimise către magazinele online. 

Conceput ca un marketplace bazat pe tehnologie în care magazinele online colaborează cu specialiștii în marketing digital la cost pe vânzare, 2Performant și-a demonstrat relevanța ca instrument de vânzări pentru ambele categorii de utilizatori. Astfel, în 2021, 3.440 de afiliați au înregistrat comisioane în valoare de 4,65 milioane de euro, în creștere cu 36,6% față de anul anterior. Și indicele de vânzări crește cu 5,7% și ajunge la 15,71 euro, ceea ce înseamnă că pentru fiecare euro investit în afiliere un magazin online din platforma 2Performant.com a obținut aproape 16 euro. Rata de conversie este de 2%. 

Rezultatele financiare preliminare ale 2Performant pot fi consultate aici.

Supreva, primul marketplace B2B din regiunea Europei de Est care introduce soluția de plată Buy-Now-Pay-Later, dezvoltată împreună cu fintech-ul Filbo

0

Oceano B2B Marketplace, platformă românească lansată în anul 2021 devine Supreva.com – Market For Business, un ecosistem comercial digital, destinat în primul rând IMM-urilor, antreprenorilor și companiilor din sectoarele afectate de pandemie, dar nu numai.

Lansat de start-up-ul local Oceano Mercado SRL, Supreva este o platformă digitală care permite antreprenorilor să vândă și să cumpere EN-GROS, dintr-un singur loc. Prin introducerea, în luna ianuarie 2022 a soluției de plată Buy-Now-Pay-Later (BNPL), dezvoltată împreună cu fintech-ul românesc Filbo, cumpărătorii pot beneficia de termene de plată la 60 de zile, în timp ce furnizorii vor încasa contravaloarea facturii la 7 zile de la concretizarea livrării. Serviciul este gratuit și disponibil pentru clienții care au compania înființată de minim 12 luni și cu istoric legal și fiscal fără incidente.

Contextul distanțării sociale din ultimii 2 ani a adus modificări radicale în funcționarea mediului de business și a afectat anumite categorii de companii, cum ar fi retailerii tradiționali, HoReCa sau producătorii locali, importatorii și distribuitorii și chiar IMM-urile în general. A accelerat un trend ireversibil de adopție a comerțului digital (studiul Gartner „Future of Sales” estimează că până în anul 2025, 80% din tranzacțiile B2B vor fi realizate online), stimulând dezvoltarea zonelor de fintech și embedded finance și favorizând preferința pentru aprovizionarea locală și regională versus Asia. Ne dorim să contribuim la susținerea segmentului IMM și dezvoltarea sustenabilă a mediului de afaceri românesc prin crearea unui ecosistem în care întreprinderile să poată opera cu ușurință, fără niciun risc, beneficiind de un sistem de suport complet, de la servicii de vânzare și cumpărare, transport gratuit, marketing, facturare pe platformă și până la suport financiar pentru a amortiza din tensiunile de cashflow ale utilizatorilor platformei. ” spune Gabriel Mărgărit, co-fondator și CEO Supreva.

Denumită inițial Oceano, platforma este activă de la începutul anul 2021 și găzduiește o comunitate online de peste 4.000 business-uri și un portofoliu de peste 85.000 de produse la preț de producător. 

Suntem foarte mândri că împreună cu echipa Supreva am reușit să lansăm primul produs de Buy-Now-Pay-Later pentru segmentul de comert business-to-business din România. Este o inovație construită împreună cu buyeri și selleri înregistrați pe Supreva.com în urma unor sesiuni de prototipare în care am ascultat cu atenție feedback-ul clienților și problemele cu care se confruntă micii antreprenori. Dacă ne gândim la un mic comerciant sau un antreprenor din HoReCa, aceștia au de obicei 5-6 furnizori cheie, având termene de plată de 30 de zile agreate poate cu doar unul sau doi dintre ei. Experiența pe care o oferim împreună cu Supreva.com este absolut transformațională: în loc de 5-6 furnizori, ai acces la mii de furnizori, poți accesa termene de plată la absolut toți și nu de 30, ci de 60 de zile – și asta cu zero costuri! În plus, la sfârșitul celor 60 de zile, cumpărătorul are posibilitatea să își eșaloneze plata facturii în 6 rate egale. În același timp, furnizorul devine mai atractiv întrucât oferă termene de plată flexibile pentru clienții săi, fără a-și asuma niciun risc, întrucât primește banii pe loc prin intermediul Filbo. Credem că platformele online cu acoperire regională precum Supreva au un rol foarte important în digitalizarea mediului de afaceri, iar integrarea de servicii financiare în experiențe de comerț business-to-business credem că este viitorul pentru că ajută furnizorii să vândă mai mult fără să își asume riscuri extra, iar pentru cumpărători este o adevărată gură de oxigen în administrarea cash-flow-ului.”, a comentat Andrei Dogaru – Head of Product, Filbo.

În prezent, se lucrează la extinderea marketplace-ului în alte țări din regiunea Europei Centrale și de Est. Platforma va fi lansată în curând în Ungaria și Bulgaria, iar Supreva targetează deja și alte piețe mari în regiune, lucrând pentru atragerea unei runde de finanțare care să susțină și să accelereze creșterea. „Ne focusăm să construim un produs Multi country, Multi currency, inclusiv Hedging și Multi language, bazat pe Inteligența Artificială și Machine Learning.” adaugă Gabriel Mărgărit.

Cu o echipă formată din antreprenori și experți în zonele de comerț, retail și banking cu o experiență de peste 16 ani în regiunea CEE, platforma internațională Supreva oferă mai multe beneficii comunității sale în continuă creștere, precum: vizibilitate regională, reducerea costurilor de marketing și promovare, opțiuni financiare avantajoase și transport gratuit. 

Antreprenorii care doresc să vândă sau să cumpere produse EN-GROS, o pot face pe site-ul www.supreva.com, după crearea și verificarea contului de utilizator.

Inovație cu beneficiu în sens dublu pe piața vacanțelor estivale

0

Touroperatorul IRI Travel, cu activitate dominantă pe litoralul bulgăresc și pe cel românesc tratate unitar, cu punerea în valoare a specificului fiecăruia, lansează o inovație bazată pe oferte tip early booking pentru sezonul estival 2022: contractarea de pe acum pentru la vară permite o reducere de până la 50%, din costul rezultat se plătește un avans care poate fi de numai 10%, iar diferența se achită cu 10-15 zile înainte de check-in. Câștigul e de ambele părți, semnalează Lucian Bădîrcea, CEO al IRI Travel: turiștii, pentru că plătesc și mai puțin, și nu dintr-odată, hotelierii, pentru că primesc din timp niște bani cu care pot pregăti sezonul.

Experiența proprie și analizele asupra pieței determină touroperatorul IRI Travel să facă observația că în actualitatea preferințelor se află turismul de proximitate. Destinația de litoral România-Bulgaria a înregistrat în 2021 creșteri nu numai față de 2020, ci și față de 2019, iar pentru 2022 tendința de creștere se menține, bazată pe încrederea în siguranța și în condițiile oferite.  

În contextul lansării ofertei early booking din acest an sub genericul „Vacanță la Marea Neagră”, Lucian Bădîrcea subliniază: „De-a lungul timpului am observat că mulţi clienţi făceau comparaţii între litoralul bulgăresc şi cel românesc şi atunci am decis să oferim pachete turistice în ambele destinaţii, pentru a le da posibilitatea oamenilor de a diversifica, de a petrece într-o vară un sejur la noi în ţară, iar anul următor în Bulgaria. Cele mai bune tarife se pot obține datorită rezervărilor tip early booking. Turiștii se interesează deja de aceste oferte speciale și au început să rezerve. Până la urmă, ofertele early booking asigură un preț imbatabil și siguranța hotelului și a stațiunii preferate pentru turiști, iar pentru agențiile de turism și pentru hotelieri asigură un rulaj extrem de bine venit cu mult timp înainte de debutul sezonului estival. În cazul litoralului românesc, avem avantajul voucherelor de vacanță, care sunt acordate din nou, precum și avantajul diversificării ofertelor. Iar litoralul bulgăresc atrage prin tarifele imbatabile și prin serviciile all inclusive de calitate, căutate de către toți turiștii dar în special de către familiile cu copii. Observ un optimism destul de ridicat, cel puțin pentru sezonul estival 2022, față de cele două litoraluri dragi nouă: atât cel românesc, cât și cel bulgăresc. Sunt convins că reducerile mari, prețurile excelente și condițiile bune de pe litoralul Mării Negre vor învinge cu siguranță în acest an tulpina Omicron! Avem un litoral al Mării Negre, împărțit între două țări. Dacă reunim ambele părți, această rivieră reprezintă destinația de bază a românilor, ca număr de turiști. Există prețuri pentru toate buzunarele. Dacă Bulgaria stă excelent la capitolul hotelurilor în regim all inclusive, mă bucură că și pe litoralul românesc sunt, la ora actuală, aproape 40 de hoteluri cu astfel de servicii.”

Se adâncește prăpastia într-un an plin de incertitudini și amenințări

0

„Nu ceea ce nu știi te bagă în necazuri, ci ceea ce știi sigur că nu e așa”, subliniază un citat atribuit scriitorului american Mark Twain, iar istoria ne arată că cele mai mari riscuri pe care le avem de întâmpinat sunt ascunse la vedere, iar singura certitudine a începutului de an este că economia globală e plină de incertitudini.

Reuniți (virtual) și anul acesta la Davos, cu scopul să identifice amenințările și să convină asupra soluțiilor, la ce anume ne îndeamnă liderii lumii să fim atenți? În plan sanitar și economic, umanitatea va traversa încă un an de dezechilibre în campania de vaccinare, iar în plan economic și social lumea face eforturi de revenire, după ce COVID-19 a dat-o înapoi, adâncind dramatic nivelul de sărăcie globală. Guvernele derulează unul dintre cele mai mari programe de cheltuieli sociale văzute vreodată, dar inegalitatea alocării vaccinurilor și inflația – în special creșterea prețurilor la alimente și energie – amenință să mărească și mai mult decalajele. Dacă în ianuarie 2020 liderii încercau să ne liniștească ignorând atunci ideea unei pandemii cu puternic impact sanitar și economic, iată că doi ani mai târziu lumea întreagă este copleșită de un nou val (și deloc ultimul) de infectare cu COVID-19 (varianta Omicron). După ce a trăit pe pielea ei faptul că riscul pandemic – aparent obscur în ianuarie 2020 – a devenit realitate, lumea e forțată al treilea an la rând să suporte consecințele gestionării deficiente a percepțiilor publice asupra riscului.


Raportul Global Risk 2022 este dominat de riscurile de mediu (eșecul acțiunii climatice, evenimentele meteorologice extreme și pierderea biodiversității și colapsul ecosistemului fiind considerate primele trei dintre primele 10 riscuri globale după gravitate în următorii 10 ani), dar dincolo de preocupările de mediu, celelalte riscuri majore includ crizele mijloacelor de subzistență, erodarea coeziunii sociale și o redresare neuniformă a economiei. Raportul avertizează că riscurile de creștere a decalajelor sociale vor continua să fie exacerbate de pandemie, iar experții avertizează că redresarea economică globală va fi inegală și potențial volatilă în următorii ani. În plus, dependența tot mai mare de internet și inteligență artificială – care s-a intensificat în ultimii doi ani – a sporit riscurile prezentate de amenințările digitale sau de securitate cibernetică. Printre riscurile lui 2022, câteva sunt identificate ca fiind de impact major: trecerea de la lipsuri (blocaje în aprovizionare) la exces de consum poate fi rapidă și cu efecte negative în unele industrii și sectoare; ratele de creștere economică se dovedesc mai lente decât se aștepta; valurile de COVID nu sunt asemenea celor deja traversate; și deloc în ultimul rând, surprizele geopolitice (vezi tensiunile majore din răsăritul Europei, de exemplu).
De altfel, în raportul Global Risk 2022 interconexiunea riscurilor – de la amenințările climatice la amenințările cibernetice – este subliniată ca fiind „mai reală în lumina crizelor paralele” provocate de pandemie. O redresare economică divergentă și plină de inegalități riscă să adâncească diviziunile globale într-un moment în care comunitatea internațională trebuie să colaboreze urgent pentru a ieși din criza COVID-19, a-i vindeca cicatricile și a aborda riscurile globale agravante. În timp ce statele bogate iau viteză pe calea redresării din pandemie, multe economii slăbite sunt și mai mult împovărate pentru ani de zile de lupta de a găsi surse de recuperare și creștere economică.


„Țările în curs de dezvoltare se confruntă cu probleme grave pe termen lung legate de ratele mai scăzute de vaccinare, politicile macro globale și povara datoriei”, declara recent președintele Băncii Mondiale, David Malpass, invocând inversări îngrijorătoare ale datelor privind sărăcia, nutriția și sănătatea și impactul permanent al închiderii școlilor. Și, odată cu iterarea conceptului de „adâncire a prăpastiei” (de agravare a diferențelor dintre statele dezvoltate și cele în curs de dezvoltare), mai apare în discursul public – din nou – și conceptul de „aterizare forțată”. Dacă în urmă cu circa 4-5 ani Uniunea Europeană avertiza România că, după o creștere economică spectaculoasă (era atunci „Tigrul Europei”), ar putea „ateriza forțat” odată cu scăderea bruscă a consumului, iată că astăzi vedem cum Banca Mondială transmite același tip de avertisment către toate economiile în curs de dezvoltare, pândite de asemenea de riscul în creștere al unei „aterizări forțate”, având în vedere opțiunile limitate ale acestor țări de a oferi sprijinul fiscal necesar, la care se adaugă presiunile inflaționiste persistente și vulnerabilitățile financiare crescute.


COVID-19 a provocat peste 300 de milioane de infecții raportate în întreaga lume și peste 5,8 milioane de decese, potrivit datelor compilate de Reuters. În timp ce 59% din populația lumii a primit cel puțin o doză de vaccin COVID-19, doar 8,9% dintre persoanele din țările cu venituri mici au primit cel puțin o doză, potrivit site-ului Our World in Data. Iar felul în care țările au reacționat la COVID-19 (campanii de vaccinare, injecții financiare în redresare economică) se vede în felul în care economiile acestora se comportă în prezent: cei săraci și nevaccinați au și cel mai mult de suferit economic și financiar, iar „prăpastia” în care sunt aruncați devine pe zi ce trece mai adâncă. Banca Mondială (BM) și-a redus previziunile privind creșterea economică în Statele Unite, zona euro și China și a avertizat că nivelurile ridicate ale datoriei, creșterea inegalității veniturilor și noile variante de coronavirus amenință redresarea economiilor în curs de dezvoltare. Potrivit BM, creșterea globală va scădea „în mod semnificativ” la 4,1% în 2022, de la 5,5% anul trecut, și va scădea în continuare la 3,2% în 2023, pe măsură ce cererea se disipează și guvernele retrag sprijinul fiscal și monetar masiv oferit la începutul pandemiei.


În același timp, raportul PwC Global Economic Watch 2022 arată că economia globală va avansa cu 4,5%, în 2022, doar dacă impactul variantei Omicron va fi limitat, iar măsurile implementate vor asigura o protecție adecvată împotriva îmbolnăvirilor grave. Scenariul de bază al raportului pornește de la premisa că acest an va fi mai puțin imprevizibil decât anul trecut. Dar noua variantă de SARS-CoV-2 continuă să imprime multă incertitudine, de aceea un scenariu mai pesimist arată că, pe fondul unei suprasolicitări a sistemelor de sănătate, activitatea economică ar încetini semnificativ și chiar ar suferi o contracție în emisfera nordică, în primul trimestru. În aceste condiții, estimarea este că PIB-ul global s-ar reduce cu circa 0,5 puncte procentuale față de scenariul inițial. Previziunile avertizează că vor urma condiții financiare mai stricte, deoarece băncile centrale din economiile avansate își vor majora ratele de politică monetară și își vor reduce programele de relaxare cantitativă.


Și perspectivele economice globale pentru trimestrul I al anului 2022 elaborate de agenția de rating S&P subliniază că economia globală se află în mijlocul unei redresări neuniforme, deși ar putea fi „robustă”, cererea depășind ritmul de creștere a ofertei și inflația ridicată fiind prezentă aproape peste tot. Și analiștii companiei Euler Hermes văd că incertitudinea legată de Omicron reduce creșterea PIB-ului în economiile avansate cu 0,3 puncte procentuale în primul trimestru al acestui an și va majora perturbările în ceea ce privește forța de muncă și comerțul global. Economiile avansate vor continua să genereze mai mult de jumătate din creșterea PIB-ului global (cu +2,2 pp în 2022 și +1,6 pp în 2023), în timp ce piețele emergente vor rămâne în urmă – pentru prima dată de la criza financiară globală. Potrivit Euler Hermes, redresarea postcriză ar rămâne totuși „robustă”, dar continuă să fie inegală din cauza discrepanțelor tot mai mari între economiile avansate și cele emergente.


Pe deasupra tuturor previziunilor, inflația aruncă o problemă grea pe masa tuturor băncilor centrale și, din această cauză, incertitudinea cu privire la perspectivele economice este acum probabil cea mai mare de la începutul pandemiei. Iar dezbaterea este acum dacă inflația este tranzitorie și se va atenua treptat, sau dacă este persistentă și necesită un răspuns politic mai devreme decât era planificat. Starea confuză este acum singura certitudine a începutului de an ce va demonstra – spun unii analiști – o combinație unică de evenimente, toate guvernate de incertitudine: repornirea economiei, noile tulpini de virus, inflația și presiunea pe băncile centrale și – deloc în ultimul rând – recuperarea lanțurilor de aprovizionare.


Așadar, începem 2022 cu speranțe mari, dar încă navigând prin confuzie. Iar conducătorii trebuie să ne arate cum vor reuși să evite blocarea – dacă nu chiar inversarea – acțiunilor reunite împotriva amenințărilor comune pe care lumea nu își poate permite să le ignore.

Companiile au devenit mai reticente la risc din cauza pandemiei și pot pierde oportunități importante. Este nevoie de un cadru de identificare și asumare a riscurilor

0

_________________

Georgiana Dobre, Senior Manager PwC România
Valentina Mănăsescu, Manager
(foto)

În vremuri de criză și incertitudine, apetitul pentru risc și luarea deciziilor sunt profund afectate, iar ultimii doi ani de pandemie au generat multe provocări în cadrul organizațiilor. Din acest motiv, un cadru de evaluare și măsurare a riscurilor în raport cu obiectivele strategice poate asigura o evaluare adecvată a oportunităților, evitând astfel aversiunea excesivă la risc și în asumarea deciziilor.

În acest context, conducerea oricărei companii trebuie să înțeleagă cum le-a schimbat pandemia conștientizarea riscurilor și luarea deciziilor și cât de durabile vor fi aceste schimbări pe termen lung. Înțelegând aceste lucruri, se pot asigura că organizația lor devine mai puternică și gestionează cu succes riscurile, permițându-le să ia decizii curajoase și informate.

Directorii executivi consideră necesară concentrarea atenției pe managementul riscurilor și reevaluează toleranța la diferite amenințări

Organizațiile trebuie să învețe lecțiile pandemiei și să evalueze care acțiuni au funcționat și care au eșuat. Și, acum mai mult ca niciodată, ele trebuie să gestioneze apetitul la risc, tipul și cantitatea de risc pe care sunt dispuse să o accepte în urmărirea obiectivelor strategice, de creștere, și de a deveni mai reziliente în situații de criză.

Potrivit CEO Survey 2021, directorii generali din România par să aibă o atitudine foarte precaută, fiind mai puțin dispuși să-și asume riscuri sau să adopte schimbări ca răspuns la amenințările mediului extern. Spre exemplu, pentru toate cele opt modalități potențiale de stimulare a creșterii analizate în studiu (ex. lansarea unui nou produs sau serviciu, fuziuni și achiziții, alianțe strategice sau intrarea pe o piață nouă), procentele înregistrate în țara noastră sunt mai mici decât cele la nivel global și regional – în general, executivii din țara noastră fiind mai conservatori.

Dar, deși nu-și asumă riscuri pentru o dezvoltare mai accelerată, îngrijorarea privind factorii care le pot amenința afacerea se reflectă în strategia de management al riscurilor. Astfel, impactul crizelor sanitare, volatilitatea cursului valutar, povara fiscală în creștere, modificarea comportamentelor de cumpărare și consum, lipsa angajaților talentați, schimbările tehnologice și amenințările cibernetice sunt luate în calcul de executivii din România la elaborarea strategiei de management al riscurilor. 

Directorii generali din România afirmă că se concentrează mai mult asupra a trei aspecte principale: reevaluarea toleranței la risc a organizației, digitalizarea funcției de management al riscurilor și pregătirea pentru evenimente cu probabilitate scăzută însă cu impact major. Și asta pentru că nimeni nu a prevăzut până acum că se va confrunta într-o zi cu o pandemie și o criză globală de sănătate.

De remarcat că atenția liderilor de afaceri din România pare să se îndrepte către digitalizarea funcției de management al riscurilor într-o măsură mai mare comparativ cu omologii la nivel global și regional, aproape doi din trei respondenți din țara noastră declarându-se foarte preocupați de acest aspect.

Pe măsură ce mediul de lucru digital continuă să evolueze, managerii de risc din cadrul companiilor sunt îngrijorați atât din cauza transformărilor tehnologice și schimbărilor la nivelul forței de muncă, cât și de securitatea cibernetică, degradarea procesului, controlul sau activitățile de conformitate, de frauda clienților și de confidențialitatea datelor, arată raportul PwC Pulse Survey realizat la nivel global.

În România, un studiu realizat de PwC pentru Asociaţia Business Service Leaders în România (ABSL) arată că riscurile pentru afaceri indicate de directorii generali sunt: disponibilitatea talentelor, mediul politic, social și economic, mediul fiscal și juridic, concurența, costul forței de muncă, riscuri operaționale, incertitudinea generată de Covid-19, riscurile strategice și securitatea cibernetică.

Definirea apetitului pentru risc are la bază identificarea și stabilirea unor indicatori de măsurare care să reflecte toleranța companiei în asumarea riscurilor. Acest subiect trebuie să se afle pe agenda oricărei companii, fiind considerat parte integrantă a oricărei strategii de afaceri. Această strategie de risc trebuie să ofere un cadru formal și transparent de asumare din partea conducerii și trebuie comunicată la nivelul întregii companii. Prin aceasta angajații vor ști exact cât de mult risc își poate asuma compania în încercarea de a-și atinge obiectivele. Această strategie ar trebui revizuită și actualizată permanent, pe măsură ce strategia de afaceri a companiei se schimbă și considerând totodată modul în care managementul riscului evoluează în cadrul companiei. O declarație clară a apetitului pentru risc va promova o cultură organizațională și de risc sănătoase și va ajuta la luarea deciziilor, în limitele de risc asumate, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor strategice și dezvoltarea sustenabilă a oricărei afaceri.