UniCredit Bank România a finalizat cu succes acordarea unui împrumut sindicalizat împreună cu Raiffeisen Bank Intenational și Raiffeisen Bank România, oferind o finanțare totală de 65,2 milioane de euro pentru Greenvolt – Energias Renováveis SA, pentru achiziția, prin intermediul subsidiarei sale V-Ridium Solar 45, a centralei fotovoltaice de 45 MWh LJG Greensource, cel mai mare parc fotovoltaic din România, situat în județul Giurgiu. V-Ridium Solar 45 este o entitate românească deținută de brațul de investiții în energie regenerabilă a V-Ridium-Greenvolt.
V-Ridium/GreenVolt au fost asistați în această tranzacție de Florin Vasilică, Managing Partner în cadrul NewBridge Capital în calitate de consultant exclusiv pentru tranzacția de M&A și pentru contractarea creditelor, de MPR|Partners pentru due diligence juridic și pentru documentația privind procesul de M&A și alte aspecte asociate acestuia, de EY România pentru due diligence financiar și pentru aspecte de structurare fiscală și contabilă, și de Wind Consultants pentru due diligence tehnic.
Pentru această finanțare de tip „club loan”, acordată pe o perioadă de 6,5 ani, UniCredit Bank a participat cu o cotă de 50% și a acționat în calitate de Aranjor și Hedging Provider. Raiffeisen Bank International, care a participat cu o cotă de 25%, a acționat în calitate de Aranjor și Hedging Provider, în timp ce Raiffeisen Bank SA, care a participat cu cotă de 25%, a jucat rolurile de Aranjor, Agent și Security agent.
Băncile au fost asistate în această tranzacție de CMS România.
Răsvan Radu, CEO UniCredit Bank: „Prin strategia adoptată la finalul anului trecut, UniCredit și-a reafirmat angajamentul de a juca un rol central în facilitarea tranziției către o economie mai durabilă. La fel ca în toate piețele în care Grupul este prezent, și în România toate deciziile și acțiunile noastre au la bază fundamentele ESG*, care devin o parte integrantă a modelului nostru de afaceri”.
Nicola Longo Dente, Vicepreședinte CIB UniCredit Bank: „Suntem mândri să fim parte din această tranzacție pe care, în calitate de aranjor și Hedging provider, am coordonat-o pentru clientul nostru Greenvolt. Pentru noi, este o realizare de referință pentru zona de finanțare pentru sectorul economiei verzi din România, iar tranzacția, finalizată alături de ceilalți finanțatori, reprezintă o realizare importantă pentru obiectivele de finanțare ESG ale UniCredit”.
Peter Lennkh, Membru al Boardului, Corporate Banking, Raiffeisen Bank International: „RBI își dorește să joace un rol de pionierat în migrarea către energia verde în regiunea ECE. Această tranzacție subliniază această ambiție.”
Alin Neacșu, Director Executiv Raiffeisen Bank: „Suntem bucuroși că am sprijinit Greenvolt în această tranzacție de referință pentru piața energiei regenerabile din România. Finanțarea proiectelor din domeniul economiei verzi este deja în centrul strategiei noastre din ultimii ani și ne reafirmăm angajamentul de a accelera în continuare sprijinul nostru pentru proiectele legate de ESG.”
Greenvolt – Energias Renováveis, SA („Greenvol”), companie deținută de Grupo ALTRI, SGPS, SA („ALTRI”), care activează în sectorul energiei regenerabile, este liderul în Portugalia în sectorul producției de energie electrică din biomasă forestieră. Cu o experiență acumulată în acest segment de aproximativ 20 de ani, Greenvolt are competențe tehnice extinse și dovedite în ceea ce privește proiectarea, execuția, operarea și întreținerea centralelor electrice pe biomasă.
Cred că suntem cu toții de acord că traversăm o conjunctură complicată pentru economie și societate, caracterizată de riscuri și incertitudine în creștere, iar în perioada imediat următoare șansele ca această situație să se schimbe sunt relativ reduse, din cauza crizelor suprapuse cu care ne confruntăm.
Tocmai de aceea, economia are nevoie să fie în continuare sprijinită prin toate mijloacele disponibile, având în vedere resursele în general limitate aflate la dispoziție. Știm că accesul la finanțare este cu precădere important pentru evoluția economiei și că el poate fi asigurat printr-un mix de finanțare bancară și finanțare prin piața de capital.
România, ca mai toate țările europene, are o economie în care predomină finanțarea bancară, dar finanțarea intermediată pe piața de capital a câștigat teren în ultimii ani și trebuie să continue să reprezinte o sursă complementară tot mai importantă, mai ales în contextul unui grad de intermediere redus care ne plasează printre ultimele locuri în Europa după acest criteriu.
Refacerea economiei ulterior efectelor celor mai recente crize, cea pandemică și cea determinată de invazia Ucrainei de către Rusia, precum și numeroasele transformări structurale impuse de contextul geopolitic, de nevoia protejării mediului și de avansul tehnologiilor și, în special, al digitalizării, constituie importante oportunități de dezvoltare sustenabilă a intermedierii financiare, atât prin sistemul bancar, cât și prin piața de capital.
Drumul de urmat pentru dezvoltarea economică în condițiile actuale de incertitudine ridicată este greu de definit, nu doar în cazul României, ci chiar într-un context mai larg, de exemplu pentru țările Central și Est Europene cu care adesea ne comparăm. Devine din ce în ce mai evident faptul că nu există doar soluții unice generale la aceste provocări, deși aceste soluții izvorâte din solidaritate la nivel internațional și european au un rol important, dar totuși este necesar ca țările emergente să-și analizeze și soluțiile particulare, diferențiate care se pot aplica la nivel local.
Astfel, cazul României poate fi analizat pentru a se identifica principalele priorități economice. Dacă încercăm să fim cât mai sintetici în abordare putem spune că sunt două categorii de priorități economice:
A. Priorități în vederea diminuării vulnerabilităților care pot afecta siguranța națională
B. Priorități în vederea dezvoltării sectoarelor în care România deține avantaje competitive
Șocul pandemic și cel generat de războiul din Ucraina au evidențiat multe vulnerabilități care ar putea fi incluse în prima categorie, în special cele privind dependența de lanțurile externe de aprovizionare în cazul unor materii prime, produse și echipamente de maximă importanță pentru populație și pentru economie, cum sunt cele din domeniul sănătății, al energiei și al combustibililor, domeniul agro-alimentar, al comunicațiilor etc.
În ceea ce privește a doua categorie, aș menționa doar că în opinia mea ne aflăm din nou într-un moment propice pentru revizuirea strategiei naționale privind sectoarele economice în care România deține avantaje competitive, revizuire care trebuie să aibă ca scop adaptarea și îmbunătățirea politicilor structurale țintite spre dezvoltarea acestora. Spre exemplu, sectoarele agricol, alimentar, IT și energetic.
Sectoarele industriale generatoare de valoare adăugată ridicată, deși au contribuții importante la creștere, au în continuare un rol modest în structura economiei.
Pentru ameliorarea vulnerabilităților amintite și pentru susținerea sectoarelor în care exporturile românești sunt competitive, unul dintre factorii determinanți este finanțarea de proiecte care să conducă la dezvoltare și la creșterea tehnologizării. Pe lângă finanțarea europeană sau cea bancară trebuie să avem în vedere și piața de capital din România, deoarece prin natura sa, scopul acestei piețe este de a finanța proiecte de afaceri pe termen lung.
Dar pentru ca această opțiune să fie viabilă, trebuie ca piața de capital din România să-și continue parcursul spre dezvoltare. În acest sens, trebuie acționat nu doar prin creșterea numărului de oferte publice secundare de vânzare (listarea companiilor de stat prin vânzarea unor pachete de acțiuni existente), ci și prin creșterea numărului de oferte publice primare de vânzare (listarea pe bursă de pachete nou emise de acțiuni și obligațiuni), care să aducă la cota bursei un număr cât mai mare și mai diversificat de instrumente financiare.
Doar prin aceste operațiuni de piață companiile vor putea atrage resurse financiare noi necesare în implementarea propriilor proiecte și, implicit, piața de capital va putea juca un rol mai important în dezvoltarea economiei.
De asemenea, pentru consolidarea pieței de capital din România, sunt vitale demersurile în direcția creșterii încrederii investitorilor în mecanismele și regulile pieței și reducerea birocrației ce ține de diverse obligații ce cad în sarcina acestora.
Mai mult, pentru dezvoltarea industriei alimentare și a celei energetice nu trebuie să ne referim doar la proiectele mari de finanțare, care necesită oferte publice primare de vânzare și listarea pe piața principală a Bursei de Valori București, ci și la cele de nivel mediu sau mai mici care necesită alte tipuri de piețe sau de mecanisme de finanțare. Și aici mă refer la „piețele de creștere” pentru IMM sau la mecanismele de finanțare care completează ofertele publice de vânzare – finanțarea participativă.
Astfel, prin dezvoltarea acestor piețe de creștere pentru IMM și a operațiunilor de finanțare participativă (crowdfunding-ul) întreprinzătorii mai mici pot iniția noi proiecte de afaceri sau le pot dezvolta pe cele existente în industria alimentară (de ex. fabrici de prelucrare a produselor agricole de bază) sau în industria energetică (de ex. parcuri de panouri fotovoltaice).
Concluzionând, piața de capital din România trebuie să joace un rol mai important în finanțarea economiei, iar noua reglementare fiscală, proiectele existente de dezvoltare ale Bursei de Valori București (Contrapartea Centrală Română, posibil pe viitor și piața de creștere pentru IMM), precum și noile proiecte legislative care vor intra în vigoare (legea privind finanțarea participativă) creează premisele necesare consolidării pieței de capital.
Îmi amintesc de momentul favorabil din toamna anului 2019, când, în urma unui efort îndelungat și susținut al întregii comunități a pieței de capital locale, agenția internațională de rating FTSE Russel a anunțat că piața de capital din România îndeplinește criteriile pentru a fi promovată de la categoria piețelor de frontieră la cea a piețelor secundare emergente, schimbare ce a fost efectiv implementată peste exact un an. La momentul acela, așteptările și speranțele erau ca dinamica pozitivă să continue într-un ritm similar și în decurs de încă un an piața de capital din România să primească o confirmare similară și din partea celeilalte agenții internaționale foarte importante, adică de la MSCI. Acest lucru totuși nu s-a întâmplat încă, bineînțeles că nu putem ignora contextul dificil al ultimilor doi ani, care se prelungește în prezent, așa cum aminteam chiar la începutul intervenției mele, însă este foarte important ca eforturile comunității să continue în această direcție. Consolidarea pieței este însă necesară tocmai de aceea, astfel încât efectele negative ale conjuncturii globale să fie cât mai bine gestionate, piața de capital să continue să își îndeplinească funcțiile în ansamblul economiei, iar la momentul la care presiunile exogene și cele ciclice se vor mai diminua, aceasta să își poată relua trendul ascendent în beneficiul companiilor și al investitorilor.
Asociația pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Academia de Studii Economice-București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER) au plăcerea să va invite la:
FORUMUL ECONOMIC NAȚIONAL – „MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. ROMÂNIA-ORIZONT 2040”, în data de 23 IUNIE 2022 în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București, între orele 9:30-16:00.
„Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040” este un DEMERS științific desfășurat pe parcursul a 22 dezbateri în perioada 2017 (la împlinirea a 10 ani de la intrarea României în UE) și februarie 2020 (debutul pandemiei de COVID-19).
„Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040” urmărește să definească, pentru prezent și viitor, coordonatele principale ale construirii unei economii naționale românești,ca o economie bazată pe potențialul real uman, material, natural, mineral și financiar al României. O economie bazată pe cunoaștere, pe cercetare și inovare, în concordanță cu interesul național, dar puternic deschisă și ancorată economiei UE și economiei mondiale, ținând seama de noile redefiniri și schimbări esențiale la nivel european și mondial, schimbări fundamentale determinate de pandemia de COVID-19, de situațiile conflictuale și de reconsiderarea globalizării. România trebuie să fie în pas cu evoluțiile actuale și viitoare din lume.
În contextul actualizării concluziilor demersului realizat de-a lungul celor 22 de dezbateri, se va organiza pe 23 iunie 2022, la Academia de Studii Economice din București , sala Aula Magna, un forum economic național „MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. ROMÂNIA-ORIZONT 2040” cu peste 200 de participanți și cu invitați de seamă: Președintele României, Președinții camerelor Parlamentului, Primul Ministru, miniștrii economiei, antreprenoriatului și turismului, finanțelor, agriculturii și dezvoltării rurale, muncii și solidarității sociale, dezvoltării teritoriale, mediului apelor și pădurilor, cercetării, inovării și digitalizării, investițiilor și proiectelor europene, educației, sănătății, DDDR, comisarul pentru Economie de la Comisia Europeană, contribuitorii la cartea: „SĂ GÂNDIM DINCOLO DE AZI. MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. ROMÂNIA-ORIZONT 2040”, partenerii și vorbitorii de la dezbaterile organizate în perioada 2017-2020, conducătorii unor agenții centrale, secretarii de stat din principalele ministere, președinții consiliilor județene, membri ai ASPES, ai AGER și ai AFER,rereprezentați ai tinerei generații, elevilor și studenților.
PARTENERI ȘI SPONSORI: Banca Transilvania, Deleanu Attorneys at Law, Elsaco, Computerland, BCR, AJ Renewables, ecoHORNET
PARTENERIINSTITUŢIONALI: Academia de Științe Agricole şi Silvice (ASAS), Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (INCE) al Academiei Române, România Durabilă, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociația Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), Consiliul Tineretului Român (CTR), Consiliul Naţional al Elevilor, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Uniunea Studenților din România (USR)
CU SPRIJINUL:Academiei Române și Băncii Naționale a României (BNR).
PARTENERI MEDIA: ProfitNews, Economistul, Club Economic, Financial Intelligence, The Diplomat-Bucharest.
AGENDA
09:00- 09:30 Înregistrare & Welcome Coffee
9:30-12:30 SESIUNE PLENARĂ
ALOCUȚIUNI SESIUNEA PLENARĂ
NICOLAE ISTUDOR – Rector al ASE Bucuresti- Cuvânt de deschidere MIRCEA ABRUDEAN – Sef Cancelarie –Mesajul Primului-ministru al Guvernului României FLORIN SPĂTARU – Ministrul economiei MIRCEA COȘEA –Prof. univ. dr. analist economic, membru ASPES NICOLAE ISTUDOR – Prof.univ.dr. – Rector al ASE București MIHAI DARABAN – Președinte al CCIR, vicepreședinte ASPES VALENTIN LAZEA – Economist Șef BNR FLORIN JIANU – Președinte CNIPMMR ANDREI RĂDULESCU– Director Banca Transilvania GABRIEL CARNARIU – Președintele Consiliului Tineretului din România
12:30-13:30 Pauză de prânz
13:30- 16:00 SECȚIUNI
MANAGEMENT GUVERNAMENTAL SUPLU ȘI EFICIENT; PROGNOZE ȘI PLANIFICARE; DESCENTRALIZARE ȘI O NOUA ORGANIZARE ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A ROMÂNIEI – Sala Aula Magna
Raportori: CONSTANTIN BOȘTINĂ, LÁSZLÓ BORBÉLY, CRISTIAN SOCOL, MARIUS CONSTANTIN PROFIROIU.
POTENȚIALUL REAL DE RESURSE ALE ROMÂNIEI – VALORIFICARE ÎN INTERES NAȚIONAL. INDEPENDENȚA ȘI SECURITATEA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI – Sala 0039
Raportori: LUMINIȚA CHIVU, IULIAN IANCU, ARTUR STRATAN.
INDUSTRII ALE VIITORULUI ÎN ROMÂNIA – Sala 0218
Raportori: CONSTANTIN ANGHELACHE, MIRCEA COȘEA, CONSTANTIN SAVU.
RELANSAREA ȘI FORTIFICAREA SECTORULUI IMM-URILOR – Sala 0233
DIGITALIZAREA, NEVOIE STRINGENTĂ A VIITORULUI ROMÂNIEI – sala 0232
Raportori: NICOLAE BADEA, Acad. IOAN DUMITRACHE, SERGIU ILIESCU, FLORIN TALPEȘ,
INDEPENDENTA ȘI SECURITATEA AGRO-ALIMENTARĂ. ROMÂNIA-ORIZONT 2040 – Sala Virgil Madgearu
Raportori: NICOLAE ISTUDOR, VALERIU TABĂRĂ, ADRIAN IZVORANU.
ECONOMIA ȘI VIAȚA SOCIALĂ ÎN ZONA MONTANĂ. ROMÂNIA-ORIZONT 2040 – Sala 0328
Raportori: RADU REY, OTILIA MANTA, MIRELA STOIAN .
CREȘTEREA DEMOGRAFICĂ ȘI STABILIZAREA FORȚEI DE MUNCĂ ÎN ROMÂNIA – Sala 0333
Raportori: VASILE GHEȚĂU, DAN DUMITRESCU.
TURISM ȘI SERVICII BALNEARE ÎN ROMÂNIA – Sala 0426
Raportori: DRAGOȘ ANASTASIU, GABRIELA TIGU, ION ANTONESCU.
ECOSISTEM DE EDUCAȚIE, CERCETARE ȘI INOVARE ÎN ROMÂNIA-ORIZONT 2040 – Sala 0427
Raportori: ADRIAN CURAJ, ALINA DIMA.
PROBLEMATICA ACTUALĂ ȘI PREVIZIUNI PENTRU SISTEMUL DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA – Sala 0428
Raportori: LÁSZLÓ ATTILA, VASILE CEPOI, ALEXANDRU BADEA, CRISTINA DRĂGOI
PACTUL VERDE PENTRU EUROPA. GESTIUNEA APEI ÎN ROMÂNIA – Sala 0429
Raportori: MIRCEA DUŢU, VALERIU IFTIME, CRISTIAN TEODOR.
FINANȚAREA DEZVOLTĂRII ROMÂNIEI. RESURSE ALE PIEȚELOR FINANCIARE, BANCARE ȘI NEBANCARE ROMÂNEȘTI. BUGETARE MULTIANUALĂ – Sala 0430
Raportori: LEONARDO BADEA, DRAGOȘ STOICA, MIRCEA URSACHE ADRIAN MITROI, CĂTĂLIN RĂZVAN DOBREA,CORNELIU BÂRNEA
REPOZIȚIONAREA PARTENERIATULUI ECONOMIC AL ROMÂNIEI ÎN NOUL CONTEXT EUROPEAN ȘI INTERNAȚIONAL. SPAȚIU ECONOMIC COMUN: ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVA – Sala 0226
Raportori: DUMITRU MIRON, MIHAI DARABAN
ROMANIA-ORIZONT 2040, ÎN VIZIUNEA TINERETULUI, ELEVILOR ȘI STUDENȚILOR – Sala 0502
Raportori: GABRIEL CARNARIU – Președintele Consiliului Tineretului din România, ROBERT AVRAM – Președintele Consiliului Elevilor, HORIA ȘERBAN ONIȚA – Președintele ANOSR, INA NIMERENCO – Președinte Uniunea Studenților din România.
_________________
Dezbaterile din cadrul Forumului Economic Național vor avea ca suport Cartea „Să gândim mai departe de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040”. Aceasta este oferită ca reper decidenților politici asupra drumului pe care România îl deschide generațiilor care vin. „Să gândim mai departe de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040” propune ca abordare și premise cunoașterea obiectivă, informație, studiu, cercetare, condiții pentru transpunere în realitate, stăpânire a unor domenii datorată științei de carte și exercitării practice. Este utilă ca resursă documentară și de idei, adresată politicienilor din diverse domenii, cât și profesionaliștilor și publicului interesat de analiză și argumentație sub semnul relevanței echilibrate.
Tom Cruise a luat cu asalt prima poziție a box office-ul global cu noul său film, Top Gun Maverick, câștigând 300 de milioane de dolari în primele patru zile de la premieră. Un rezultat excelent pentru compania producătoare a filmului, Paramount (PARA). Legat de film, se poate cumpăra o replică a portavionului din film, cu tot cu avionul de luptă al lui Maverick, produs de Matchbox, o marcă deținută de Mattel. Un producător polonez, Cobi, propune seturi de piese de construcție, iar Revell propune modele ale avioanelor din film, ce pot fi construite, la scară redusă, toate sub licență.
Realizarea acestor jucării nu este o întâmplare. Statisticile de la începutul anului 2021 arată că jucăriile bazate pe filme înregistrează o creștere cu 19% a veniturilor față de 2019. Jucăriile care nu sunt bazate pe filme au înregistrat doar creșteri de o singură cifră.
Disney (DIS) a valorificat deja această tendință. Cu peste 137 de milioane de abonați în întreaga lume la serviciul său de streaming Disney +, care se va lansa luna aceasta și în România, jucăriile sub licență, bazate pe filmele și emisiunile TV Disney se găsesc aproape în orice magazin de jucării. Iar companiile se luptă pentru dreptul de a le produce. Mattel (MAT) și Hasbro (HAS) s-au luptat pentru licențele Disney Princess și Frozen. Hasbro a preluat licența în 2016, după ce Mattel a produs jucăriile timp de douăzeci de ani. Dar, la începutul acestui an, Mattel a recâștigat drepturile de a face păpuși bazate pe personajele prințeselor Disney, inclusiv Elsa și Anna din Frozen, Jasmine din „Aladdin”, împreună cu Albă ca Zăpada, Cenușăreasa, Ariel, Moana și alte eroine Disney.
Barbie, produsă de Mattel, este o păpușă de modă care a fost lansată în 1959. Dar Barbie a evoluat și ea într-o păpușă asociată cu diverse filme. Există o corelație între jucăriile bazate pe filme,emisiuni TV și vânzări. De exemplu, serialul „Barbie Dreamhouse Adventures” de pe Netflix și vânzările păpușii Dreamhouse Barbie sunt corelate. Pe măsură ce orele de vizionare ale serialului Barbie au crescut puternic, aproape dublându-se între februarie și iunie 2020, vânzările de păpuși Barbie Dreamhouse au crescut și ele vertiginos. A devenit una dintre primele 10 jucării cu cele mai rapide vânzări din SUA din martie până în septembrie 2020.
În cea mai recentă raportare financiară, Mattel a anunțat că încearcă să dezvolte mai multe dintre mărcile sale în filme noi: un film Hot Wheels produs de compania Bad Robot a lui JJ Abrams și un film Barbie cu Margot Robbie, care va fi lansat în 2023.
Hasbro și-a reînnoit acordul cu studioul Lucasfilm al Disney pentru a produce jucării bazate pe franciza Star Wars, dar și pe Indiana Jones. Harrison Ford se va întoarce în cinematografe în rolul lui Indiana Jones, pentru a cincea oară într-un nou film, pe 30 iunie 2023. Noile jucării vor fi disponibile atunci.
Hasbro a anunțat recent un dividend de 0,7 dolari pentru acțiunile sale. În primul trimestru din 2022, compania a avut venituri de 1,16 miliarde de dolari. Compania are în portofoliu aproximativ 1.500 de mărci, printre care se numără Monopoly, Magic, The Gathering, Nerf, My Little Pony, Transformers, Play-Doh, Dungeons & Dragons, Power Rangers, Peppa Pig și mărci partenere de top. Vânzările produselor sale au crescut cu 3% în ultimul an, dar în timp ce în SUA au crescut cu 12%, în Europa au scăzut cu 6%, iar în Asia cu 19%.
În 2022, vânzările globale de jucării au crescut cu 1% în primele patru luni ale acestui an. Valoarea vânzărilor în toate țările urmărite de compania de consultanță NPD a depășit vânzările din 2019, anul de dinainte de pandemia COVID-19. Ca număr de unități, vânzările au scăzut însă cu 5%, în timp ce prețul mediu de vânzare a crescut cu 7%. Cu alte cuvinte, asistăm în continuare la un nivel ridicat al vânzărilor de jucării, determinat de o creștere a prețului mediu.
Francizele populare de filme și emisiuni TV alimentează creșterea vânzărilor de jucării și într-un alt segment: cel al obiectelor de colecție. Una din cinci jucării vândute la nivel global în acest an a fost o jucărie de colecție, potrivit NPD.
Compania Funko (FNKO), un producător de figurine și produse de colecție sub licență, profită de această tendință. Vânzările sale nete din primul trimestru al 2022 au crescut cu 63% de la an la an, America înregistrând o creștere de 70%, Europa de 43% și celelalte teritorii de 48%, ceea ce arată că aceasta este o tendință globală. Franciza numărul unu a fost serialul TV Star Wars al Disney, The Mandalorian, urmat de universul Marvel, Five Nights at Freddy’s (o serie de figurine bazate pe jocuri video), Pokemon și Harry Potter.
PwC România anunță că, începând cu 1 iulie 2022, Adriana Costea și Radu Bădiceanu devin parteneri în cadrul practicilor de Consultanță Fiscală și Juridică și, respectiv, de Consultanță în Tehnologie.
„Îi felicit pe Adriana și Radu pentru această promovare binemeritată, fiind o recunoaștere a rezultatelor și contribuției lor la succesul proiectelor firmei. Sunt convins că datorită experienței și profesionalismului lor vom continua să avem multe reușite împreună”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.
Cu o experiență profesională de peste 15 ani, Adriana Costea devine primul partener regional de Taxe al PwC România, ea urmând să coordoneze cele mai mari birouri regionale ale firmei, respectiv Timișoara și Cluj.
Adriana a avut un rol esențial în dezvoltarea practicii de Taxe în zona de vest a României și va fi responsabilă pentru extinderea activității în regiune, precum și pentru creșterea altor servicii. Ea a absolvit Facultatea de Științe Economice a Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, fiind și consultant fiscal licențiat.
Radu Bădiceanu devine Partener în echipa de Consultanță pe Tehnologie a PwC România, concentrându-se pe servicii legate în special de SAP. După ce s-a alăturat PwC România în anul 2017, Radu a construit de la zero echipa PwC SAP din România, pe care va continua să o conducă și să o dezvolte. Împreună cu echipa sa, Radu va genera proiecte de transformare tehnologică atât pe piața locală, cât și la nivel internațional, cu accent pe S/4Hana și SuccessFactors.
Absolvent al Academiei de Studii Economice din București și al unui master la Universitatea Clermont Auvergne din Franța, Radu are peste 15 ani de experiență în livrarea de proiecte SAP, inclusiv în Germania și Franța.
Nestlé, cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume, anunță adaptarea ghidurilor de nutriție NutriPorția și VeggiePorția în limbajul Braille, în premieră pentru România, „pentru a ajuta persoanele cu dizabilități de vedere să–și pregătească singure preparate echilibrate nutrițional și sănătoase”. Ghidurile adaptate sunt realizate împreună cu Asociația Nevăzătorilor din România și cu artistul plastic Monica Mocanu.
Mihai Dinu, prim-vicepreședinte al Asociației Nevăzătorilor din România: „Am primit cu mare bucurie inițiativa celor de la Nestlé de a realiza aceste instrumente de nutriție în Braille. Scopul proiectului realizat împreună anul acesta este de a deprinde abilități de viață, creșterea încrederii în sine și a autonomiei pentru persoanele cu nevoi speciale.”
Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și Nutrition Health and Wellness Manager, în cadrul Nestlé România: „Misiunea Nestlé este aceea de a contribui la îmbunătățirea calității vieții, oferind opțiuni sănătoase și gustoase celor care vor să aibă un stil de viață echilibrat. Suntem mereu preocupați ca persoanele de toate genurile, religiile, culturile, orientările sexuale sau persoanele cu dizabilități să fie incluse în societate și să aibă o viață sănătoasă, de aceea suntem membrii ai ILO Global Business And Disability Network și ai The Valuable 500. Ne-am dorit să adaptăm ghidurile noastre de nutriție deja create pentru a veni în întâmpinarea persoanelor nevăzătoare. Sunt multe de făcut pentru a le ușura viața și, de aceea, am dezvoltat NutriPorția și VeggiePorția și în limbajul Braille, pentru a le ajuta să fie independente din punctul de vedere al realizării meselor zilnice și pentru a le oferi un model de urmat în privința rețetelor sănătoase.”
Mona Mocanu, artist plastic: „Pentru mine este un real privilegiu faptul că pasiunea mea m-a adus alături de această inițiativă, prin intermediul căreia să am ocazia să dau viață unor instrumente de nutriție atât de utile, care vor face diferența în activitățile de zi cu zi ale persoanelor cu dizabilități de vedere.”
Nestlé subliniază că „mai mult de un miliard de oameni suferă de o formă de dizabilitate din care 95 de milioane sunt copii, conform primului Raport Global al Dizabilității publicat de Organizația Mondială a Sănătății și Banca Mondială în 20211. În țara noastră sunt peste 95.000 de persoane nevăzătoare, dintre care 2.700 sunt copii. Aceste persoane au nevoia să fie integrate, să fie recunoscute și acceptate într-o societate incluzivă, care să le ofere posibilitatea de a fi independente”.
Alături de cele două farfurii pentru mese echilibrate, au fost create și 20 de rețete pentru prânz și cină în format audio, special adaptate din punct de vedere al unităților de măsură și a ingredientelor pentru persoanele cu dizabilități de vedere. Această colecție de rețete sănătoase a fost concepută după principiile NutriPorției și VeggiePorției și cuprinde inclusiv rețete vegetariene și rețete vegane care susțin o alimentație sustenabilă, dar și rețete potrivite pentru copii.
Ghidul „Bine servit” conceput pentru horeca completează instrumentele inițiativei și are ca scop informarea partenerilor din acest sector cu privire la interacțiunea adecvată cu persoanele cu dizabilități de vedere pentru accesibilizarea restaurantelor și cafenelelor. Nevoia de a lua masa în oraș mai des a fost identificată în cadrul workshopurilor realizate de Nestlé și Asociația Nevăzătorilor din România. În cadrul inițiativei a fost creat și „Micul ghid pentru experiențe sănătoase în bucătărie” în limbajul Braille cu sfaturi practice pentru a deveni independent în bucătărie.
Pe siteul https://www.nestle.ro/veggie-nutri-braille pot fi accesate și descărcate toate aceste instrumente. Prin intermediul Asociației Nevăzătorilor din România, aceste instrumente pentru o alimentație sănătoasă vor fi distribuite către persoanele cu dizabilități de vedere din baza de date a asociației.
NutriPorția și VeggiePorția pot fi descărcate de pe siteul nestle.ro și reprezintă ghiduri de cantitate, inspirație și diversitate. Farfuriile arată proporțiile optime și combinațiile potrivite între diferite grupe de alimente, astfel încât toate mesele atât pentru adulți, cât și pentru copii să fie bine echilibrate și să ofere substanțele nutritive necesare. Farfuriile sunt împărțite în trei segmente: 50% legume, 25% proteine animale sau vegetale, nuci și semințe, 25% produse din cereale integrale și cartofi. Conform unui studiu Nestlé din Decembrie 2021, 50% dintre românii din mediul urban consumă cel puțin 1-2 mese pe bază de alimente vegetale pe săptămână, iar 16% cel puțin 3. De asemenea, 41% spun că doresc să crească consumul de alimente pe bază de plante în viitor. Aceste indicii fac VeggiePorția un ghid util pentru toți cei care își cresc consumul de alimente vegetale.
Comisia a primit din partea României prima cerere în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru plata a 1,8 miliarde EUR sub formă de granturi și a 789,7 milioane EUR sub formă de împrumuturi (fără prefinanțare).
Reamintim că planul general de redresare și reziliență al României se ridică la 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi și la 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Plățile acordate în cadrul MRR se bazează pe performanțele obținute și depind de realizarea de către România a investițiilor și a reformelor descrise în planul său de redresare și reziliență.
Această primă cerere de plată este condiționată de îndeplinirea a 21 de jaloane care acoperă mai multe reforme și investiții în domeniile eficienței energetice, mobilității durabile, transformării digitale, gospodăririi apelor, îngrijirilor de sănătate, impozitării și pensiilor, educației, justiției și combaterii corupției, sprijinului acordat sectorului privat și sistemului de audit și control legat de Mecanismul de redresare și reziliență. Comisia are la dispoziție două luni pentru a-și realiza evaluarea.
Ulterior, Comisia va transmite Comitetului economic și financiar (CEF) al Consiliului evaluarea sa preliminară privind respectarea de către România a jaloanelor și a țintelor care sunt necesare pentru ca această plată să poată fi efectuată. Informații suplimentare privind procedura aferentă cererilor de plată în cadrul MRR sunt disponibile în acest document cu întrebări și răspunsuri.
Mai multe informații despre planul de redresare și reziliență al României sunt disponibile aici.
Vadim Toader, CEO și cofondator: „Am asigurat investiții de peste 2,3 milioane de euro. Finanțarea va fi folosită pentru marketing și pentru a lansa două produse în 2022”
Proportunity, soluție fintech care îmbină învățarea automatizată și finanțele, își propune să atragă 300.000 de euro pe SeedBlink. Runda de finanțare este susținută de doi investitori principali, Venture Friends și Kibo Ventures, cu un aport de 1,17 mil. euro fiecare.
Finanțarea va fi utilizată pentru a dubla impactul de marketing și pentru a lansa două noi produse în acest an, Rent to Buy și 0% depozit.
„Viziunea noastră este de a face cumpărarea de proprietăți la fel de simplă precum închirierea. Produsul actual este conceput pentru persoanele care au un avans de 5%, dar care se străduiesc să acceseze un credit ipotecar suficient de mare pentru a obține casa pe care și-o doresc cu adevărat. Proportunity îi ajută pe clienți să cumpere mai inteligent, datorită tehnologiei noastre de învățare automatizată, și să cumpere mai repede cu ajutorul amplificatorului nostru de ipotecă. Tehnologia de învățare automată îi ajută pe cumpărători să găsească locuințe cu potențial ridicat de creștere, asigurându-i că fac o investiție inteligentă pentru cea mai importantă decizie financiară din viața lor”, afirmă Vadim Toader, CEO și cofondator. „Mă bucur să văd impactul serviciilor noastre și sper că și mai mulți investitori ni se vor alătura în călătoria noastră de a ajuta un milion de persoane de a accesa casele pe care și le doresc până în 2030”, a adăugat Vadim Toader.
Platforma online Proportunity îmbină învățarea automată și finanțele schimbând sistemul tradițional de împrumuturi din Marea Britanie. Tehnologia permite trierea proprietăților cu potențial ridicat, minimizând în același timp riscul de pierdere. Compania a finanțat deja peste 117 milioane de euro în achiziții de proprietăți din 2018, cu o creștere de 200% de la an la an a numărului de clienți noi.
„Proportunity se remarcă printre fintech-urile europene și suntem foarte bucuroși să împărtășim această oportunitate de investiție de tip VC cu investitorii noștri. Atât Vadim Toader, cât și Ștefan Borodea sunt reprezentativi pentru fondatorii români de succes din străinătate, care au construit încrederea cu o echipă puternică, o tracțiune mare și VC-uri internaționale de top, cum ar fi VentureFriends și Kibo Ventures. Este interesant pentru noi să avem prima serie Series A+ cu un export de informații românești”, declară Laurențiu Ghenciu, Chief Business Officer la SeedBlink.
Obiectivul pentru 2022: venituri de 4,13 milioane de euro
Compania a fost fondată în 2018 de Vadim Toader, specialist cu peste zece ani de experiență în fintech&servicii financiare și de către Ștefan Boronea, profesionist cu peste 10 ani de experiență în inteligență artificială. Compania este evaluată acum la 42 de milioane de euro.
Proportunity se adresează mai ales pieței din Regatul Unit, o piață de 1,1 trilioane de euro, însă până în 2025 intenționează să se extindă și pe segmentul rezidențial din SUA și Europa Centrală. Conducerea estimează venituri de 4,13 milioane de euro în 2022 și de 125 milioane de euro în 2025.
Proportunity a înregistrat o creștere a portofoliului de 6,4% în ultimii trei ani, pe o piață care a crescut cu 3,2%. În primele luni din 2022, startup-ul a finanțat achiziții de proprietăți de aproape 47 miloane de euro, mai mult cu152% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Echipa Proportunity este formată din 32 de angajați cu experiență vastă în domeniul inteligenței artificiale și al previziunilor și cu un board cu expertiză extinsă în scalarea companiilor care înregistrează creșteri importante.
Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat un forum de afaceri româno-turc, în contextul vizitei în România a unei misiuni economice formate din 22 oameni de afaceri, organizate de Asociația Balkan-Türksiad din Bursa (Republica Turcia). Forumul, organizat în colaborare cu Consiliul National pentru Întreprinderi Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a fost găzduit de Aula Carol I a Palatului CCIB Business Center.
CCIB informează că „principalele obiective ale evenimentului au vizat promovarea relaţiilor economice și comerciale bilaterale şi identificarea unor oportunităţi de afaceri şi investiţionale de către firmele participante.
Forumul, moderat și deschis de președintele Camerei bucureștene, Iuliu Stocklosa, a fost onorat de prezența membrului Grupului Parlamentar de Prietenie Turcia-România, deputatul Salih Cora, și a vicepreședintelui CNIPMMR, Sebahat Kaya.
Din delegaţia turcă, condusă de Fatih Șakir, președinte al Consiliului Balkan-Türksiad, au făcut parte reprezentanţii unor firme ce activează în: construcții, industria alimentară, producția de mașini și echipamente pentru diverse industrii, inginerie, turism, producția de tablă și produse turnate, industria ușoară, ceasuri și bijuterii.
În deschiderea evenimentului, președintele Camerei bucureștene, Iuliu Stocklosa, a făcut o prezentare succintă a economiei româneşti, în structură şi dinamică, punctând potenţialul economic al Capitalei, oraş care concentrează aproape un sfert din firmele înregistrate în ţara noastră. De asemenea, a vorbit oaspeţilor despre activitatea și serviciile CCIB, dar şi despre importanța pe care o acordă Camera bucureșteană promovării contactelor economice cu oamenii de afaceri din Republica Turcia, principalul partener economic din zona extracomunitară al ţării noastre.
La rândul său, Salid Cora a subliniat atenția acordată de țara sa dezvoltării relațiilor diplomatice, economice, culturale și politice cu România și a punctat interesul deosebit al oamenilor de afaceri turci pentru piața țării noastre, atât în ceea ce privește investițiile, cât și activitatea de import-export. Totodată, a apreciat importanța organizării unor astfel de evenimente pentru apropierea celor două comunități de business.
Conducătorul delegaţiei turce, Fatih Șakir, a făcut o prezentare amplă a orașului Bursa, al patrulea oraș al Turciei, după numărul de locuitori, cu accent pe potenţialul economic al acestuia, în context regional și național. Reprezentantul Balkan-Türksiad a subliniat dezvoltarea puternică în regiune a industriei auto și de piese auto, industriei ușoare, agriculturii și industriei de prelucrare a produselor alimentare, dar și a celei constructoare de mașini și echipamente, domenii care oferă oportunităţi importante de cooperare pentru companiile din ambele țări.
În a doua parte a evenimentului, oaspeţii au intrat în dialog cu reprezentanţii firmelor româneşti care au răspuns invitaţiei CCIB.
Atât în timpul Forumului, cât și în convorbirile B2B au rezultat oportunități de afaceri care ar putea conduce la noi contacte și posibile contracte care să contribuie la internaționalizarea afacerilor firmelor românești interesate. CCIB are încheiate 7 acorduri de colaborare cu camere de comerț sau industrie din Turcia, cel mai recent semnat la 31 martie a.c. cu Camera de Industrie din Ankara. În cazul în care reprezentanți ai mediului de afaceri din București, dar și din alte zone ale țării sunt interesați să-și internaționalizeze afacerile cu parteneri din Turcia sunt invitați să contacteze Serviciul Relații Internaționale al CCIB. Din aceeași sursă se pot obține informații relevante și utile cu privire la promovarea afacerilor pe piețele Statului Libia, Republicii Kârgâze și Republicii Islamice Iran, obținute recent în cadrul evenimentelor organizate la sediul CCIB”.
CCIB reamintește că „Republica Turcia este principalul partener comercial al României între statele din afara Uniunii Europene (UE). La export, Turcia reprezintă principala piață de absorbție a mărfurilor trimise din România în spațiul extracomunitar, iar la import a doua piață de provieniență a mărfurilor intrate în țara noastră din afara UE (după R. P. Chineză). La 31 martie 2022, volumul total al schimburilor comerciale româno-turce (date disponibile) a fost de 2,2 miliarde USD (+18,1% comparativ cu primul trimestru al anului trecut), din care 0,8 mld. USD export (+4,1%) și 1,4 mld.USD import (+27,7%).
La 31 aprilie 2022, în România erau înregistrate 17.017 firme cu capital turcesc, reprezentând 7,1% din totalul firmelor cu capital străin din țara noastră (locul 3, după Italia și Germania), cu un capital social subscris în valoare de 0,9 mld. USD, care plasează Turcia pe locul 15 între statele investitoare în țara noastră”.
Alexander Pitchka este noul General Manager al JTI România, Moldova și Bulgaria, din mai 2022.
Alexander Pitchka s-a alăturat JTI în 1997, în cadrul Global Supply Chain din Ucraina. A ocupat diverse poziții în departamentul Finanțe al companiei și a lucrat, de asemenea, într-o serie de alte țări, printre care Coreea și Rusia. În 2012, s-a mutat la Geneva, unde a condus Departamentul Financiar pentru Regiunea Europa centrală a JTI. În 2013, a devenit Regional Chief Financial Officer pentru Regiunea Europa de Est, inclusiv câteva țări din Asia. În 2018, Alexander a fost numit General Manager în Georgia, Armenia și Azerbaidjan, iar în 2020, a preluat rolul de General Manager al JTI Kazahstan, Asia Centrală și Mongolia.
„JTI va aniversa în curând 30 de ani în România, iar eu sunt mândru să preiau conducerea într-o țară în care înregistrăm rezultate robuste, care vor sta la baza succesului viitor. Avem peste 30% cotă de piață și continuăm să creștem organic. JTI este în categoria mare: contribuabil major, producător important și exportator de seamă. De asemenea, compania are o reputație solidă. Contribuția noastră la promovarea culturii japoneze în România a fost recunoscută la cel mai înalt nivel de Ministrul Afacerilor Externe din Japonia. JTI a fost prima companie de tutun care a semnat cu autoritățile de aplicare a legii un parteneriat anti-contrabandă, rămânând un partener de nădejde în acest domeniu. Împreună cu echipa profesionistă pe care am găsit-o aici, vom continua să dezvoltăm mărcile, oamenii și să fim implicați în comunitate, așa cum am am făcut de-a lungul a trei decenii”, a declarat Alexander Pitchka.
Echipa de management din România coordonează și afacerile JTI din Moldova și Bulgaria.
JTI este una dintre primele companii multinaționale stabilite local, încă din 1993 și a investit până acum în România peste 250 milioane de euro.
Fabrica JTI din București exportă produse în circa 50 de țări din toată lumea.
JTI are peste 1.200 de angajați în sediul din București, fabrică și birourile de vânzări din toată țara, și este Angajatorul numărul unu în România, potrivit evaluării realizate de Top Employers Institute, care include 23 companii pe plan local.
JTI și-a început activitatea în România în 1993 (ca R.J. Reynolds) și a fost una dintre primele companii multinaționale care a investit local. JTI se implică activ în comunitate: compania este partener al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), al Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), al „Turneelor de poveste” – serie de turnee muzicale în orașele mici, al Festivalului SoNoRo, al proiectelor CoolSound și Aplauze pentru poet, precum și sponsor oficial al Gigi Căciuleanu Romania Dance Company. JTI a fost premiată recent de Ministerul de Externe din Japonia pentru promovarea culturii nipone în România. JTI sprijină Grădina Japoneză din Herăstrău, Căsuța de Ceai din Muzeul Național de Artă și Centrul de Studii Româno-Japoneze din cadrul Universității Româno-Americane. „Întâlnirile JTI”, eveniment lansat în anul 2000, a devenit un brand cultural național în dansul contemporan. Compania susține, din anul 2000, Bursele JTI pentru Jurnaliști, fiind de asemenea partener al Internship 2.0. Din 1998, se desfășoară programul Seniorii JTI, prin care 45 de vârstnici din Sectorul 2 primesc zilnic alimente și medicamente, iar de-a lungul anilor compania a colaborat și colaborează cu Samusocial, Ateliere fără frontiere, ARC, SoSiSeSa și alte organizații neguvernamentale, sprijinind proiecte sociale prin care sunt susținute persoane din categorii defavorizate în diverse zone ale țării. JTI este unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun și produse pentru vapat, cu operațiuni în peste 130 de țări. Cu sediul la Geneva, Elveția, JTI are peste 40.000 de angajați, fiind membră a grupului Japan Tobacco. Pentru mai multe informații, vizitați www.jti.com.
