Programul „Carne de porc din fermele românești”, aprobat de Senat

0
Programul „Carne de porc din fermele româneşti”, prin intermediul căruia producătorii de carne de porc vor fi subvenționați de stat, a fost aprobat de plenul Senatului, proiectul de lege urmând să fie trimis Camerei Deputaţilor. În cadrul dezbaterilor privind propunerea legislativă inițiată de PSD, senatorul PSD Doina Silistru a declarat că obiectivul acestui proiect de lege este implementarea Programului carne de porc prin intermediul cărora se vor acorda ajutoare de stat producătorilor pentru dezvoltarea activității de creștere a porcinelor și pentru menținerea cel puțin a nivelului actual de producție din acest sector. Implementarea acestui program va avea loc în perioada 2017-2020, conform declarației senatorului PSD, citat de Mediafax. Proiectul își găsește susținere și în rândul senatorilor PNL, Costel Șoptică declarând în acest sens că „peste 60% din carnea de porc pe care o mâncăm în România este din import”. Programul are în vedere alocarea sumei de 446 de milioane de euro pentru porcii graşi care se livrează şi se clasifică în abatoare autorizate. Pentru 2017, urmează să fie alocate 86 de milioane de lei, bani de la bugetul de stat, valoarea unui pachet fiind echivalentul a 10.000 euro. Propunerea legislativă a obținut 103 voturi ”pentru” şi un vot împotrivă.

Saga legii salarizării unitare. Mai noul proiect de lege, amânat din nou cu 7-10 zile la intrarea în Parlament

0
Liderul Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, a declarat luni că depunerea proiectului de lege a salarizării unitare a fost amânată pentru a putea fi analizată de către toate grupurile parlamentare. Proiectul de lege a fost publicat pe pagina online a PSD, transmite News.ro. „Am vorbit cu colegii mei de la grup să fie transmis şi celorlalte grupuri parlamentare din Parlament, tuturor grupurilor parlamentare pentru a se putea uita cu atenţie pe ele şi, eventual, dacă au propuneri sau amendamente să fie făcute înainte ca legea să fie depusă în mod oficial la Parlament. Din când în când mai iau şi decizii la partid şi le-am comunicat colegilor mei, m-am consultat şi cu doamna Olguţa Vasilescu mai devreme. O săptămână, 10 zile în plus nu strică nimănui, ba dimpotrivă. Este o perioadă în care absolut toată lumea de bună-credinţă şi cea de rea-credinţă are posibilitatea să studieze (…)”, a explicat preşedintele Camerei Deputaţilor. Principalul motiv al elaborării Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice  prezentat în proiect este disfuncționalitatea salarială existentă în sistemul public de salarizare. Așadar, se propune majorarea salariilor de bază din grila de salarizare, astfel încât raportul dintre salariul de bază minim și cel maxim din sectorul bugetar să ajungă la nivelul de 1 la 12, de la 1 la 15 cât este în momentul de față. Cele mai mici salarii din sectorul bugetar vor crește cu aproape 100%, această creștere diminuându-se din ce în ce mai mult pentru salariile aflate în partea superioară a piramidei salariale, conform proiectului legislativ. Totodată, inițiativa legislativă va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2017, iar prevederile legii se vor aplica în etape, prin acordarea de majorări salariale între 2017-2021 și prin acordarea în 2022 a salariilor de bază nominale prevăzute în anexele la lege. În plus, începând cu 2023, stabilirea salariilor de bază va avea loc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele legii cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la acea dată. Actul normativ referitor la salarizarea unitară prevede: – creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul medical, începând cu anul 2018 (medici şi asistente medicale), astfel încât medicul UPU să beneficieze de echivalentul a 3.600 euro pe lună, iar medicul rezident UPU să beneficieze de echivalentul a 1.200 euro/lună; – creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul din educaţie, această creştere fiind cuprinsă între 90% -150%, pentru învăţământul preuniversitar şi între 33% – 125% pentru învăţământul universitar; – creşterea substanţială, de peste 100%, a salariilor de bază pentru personalul artistic din familia ocupaţională “Cultură“; – creşterea substanţială, de peste 100%,  a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în special pentru funcţiile cu nivel mai mic de salarizare; -stabilirea salariilor de bază ca valori nominale în lei pentru anul 2022, eliminarea coeficienţilor de ierarhizare şi a valorii de referinţă utilizate în prezent conform Legii-cadru nr.284/2010; -stabilirea salariilor de bază, a soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază, indemnizaţiilor de încadrare, începând cu anul 2023, prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în Anexele I-VIII la lege cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare la acea dată; – stabilirea aceluiaşi nivel de salarizare pentru funcţiile comune existente în cadrul familiilor ocupaţionale; – stimularea performanţei profesionale, prin majorarea procentului de acordare a premiilor lunare de la 2% din cheltuielile cu salariile, cum  a fost prevăzut în Legea-cadru nr. 284/2010, la 5% din cheltuielile cu salariile, pentru persoanele care obţin rezultate deosebite în activitatea desfăşurată în cadrul instituţiei; – acordarea primei de vacanţă anuale, sub formă de vouchere de vacanţă, la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată; – acordarea indemnizaţiei de hrană anuală la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Această măsură nu se va aplica personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată. – reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a consiliului general al municipiului Bucureşti, fără a depăşi limita maximă a indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar, a indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean, sau, după caz, a vicepreşedintelui consiliului general al municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare; – reglementarea modalităţii de remunerare a personalului care deţine titlul ştiinţific de doctor prin acordarea unei indemnizaţii lunare pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul; – încadrarea sumei sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor în procentul de 30% din suma salariilor de bază, pe total buget pentru fiecare ordonator de credite.

Un apartament de 50 metri pătrați din Capitală a ajuns să coste cât 114 salarii medii pe economie

0
Raportul dintre prețul unei locuințe noi și salariul mediu a ajuns la cel mai redus nivel de după 1990, pentru achiziția unui apartament în Capitală cu suprafața de 50 metri pătrați utili fiind necesare 114 salarii medii pe economie, sau nouă ani și jumătate, se arată într-un studiu al companiei Coldwell Banker România. „Indicele de accesibilitate a achiziționării unei locuințe noi în București a ajuns la un nou minim istoric, fiind necesare 114 salarii medii pe economie (sub 9,5 ani) pentru cumpărarea unui apartament nou cu două camere în Capitală (50 metri pătrați utili), față de 119 salarii medii (aproximativ 10 ani) în ianuarie 2016 și 395 de salarii medii (aproape 33 de ani) în ianuarie 2008”, se arată în document. Indicele de accesibilitate a achiziționării unei locuințe noi este calculat în funcție de salariul mediu pe economie, prețurile medii pe metru pătrat și cursul de schimb leu — euro. În economiile dezvoltate, prețul unui metru pătrat construit este echivalentul unui salariu mediu pe economie, raport care este considerat optim pentru dezvoltarea imobiliară. În România, înainte de 1989, exista același raport, un metru pătrat construit fiind echivalent cu salariul mediu. După cum era de așteptat, cele mai multe locuințe ce urmează a fi finalizate în acest an în București beneficiază de finanțările Prima Casă, (75% din totalul tranzacțiilor pe cel mai de jos palier de preț) fiind încadrate în segmentul mass market. Prețul celor mai accesibile locuințe variază în medie între 700 și 950 euro pe metru pătrat util. Ponderea în total piață este de 60% din total, sau 7.200 de apartamente Potrivit estimărilor, în București urmează să fie finalizate 12.000 de locuințe noi până la sfârșitul acestui an. Ponderea segmentului middle market va continua să fie ridicată și în 2017, pe fondul dezvoltării a tot mai multe proiecte rezidențiale în zonele semicentrale și în apropierea centre de afaceri (Barbu Văcărescu — Floreasca și Politehnică — Grozăvești), ca urmare a majorării veniturilor potențialilor cumpărători. În acest segment se încadrează 4.500 de unități, sau 37% din ofertă, care urmează a fi finalizate în acest an în București și împrejurimi. Prețul la care se achiziționează aceste locuințe variază între 1.100 și 1.300 euro pe metru pătrat util. Gradul de absorbție s-a menținut pe parcursul anului anterior la peste 80% din unități până la livrarea proiectelor pe piață, pe fondul unui nivel ridicat de accesibilitate a achiziționării unei locuințe noi, în ciuda sincopelor înregistrate pe segmentul finanțărilor. De asemenea, pe segmentul middle market sunt încadrate și proiecte care includ deja mii de unități finalizate, care reprezintă concepte integrate și în care s-au format deja veritabile comunități. Comparativ cu anul anterior, segmentul premium deține o pondere mai redusă din totalul unităților aflate în dezvoltare, de aproximativ 3,5%, sau 500 de locuințe. Compania imobiliară estimează o majorare a prețurilor de vânzare cu 5% – 7% în acest an, în funcție de segmentul de piață și de cererea existentă pe un anumit segment și într-un anumit interval de timp. Coldwell Banker Romania oferă servicii de consultanță, brokeraj și management al proprietăților imobiliare pe toate segmentele pieței: rezidențial, birouri, industrial, terenuri și investiții. Prin rețeaua sa, Coldwell Banker acoperă 50 de țări cu peste 3.000 de birouri și are peste 86.000 de consultanți și brokeri.

Ședința Federal Reserve, crucială pentru viitorul cotației euro în raport cu dolarul

0

Așa cum era deja pus în preț în piață, Federal Reserve a livrat o majorare a dobânzii cu 25 de puncte de bază însă, cu toate acestea, dolarul a scăzut. Să fi fost doar un caz clasic de „buy the rumor, sell the news?”. Nu, din contră, piața a reacționat ca la carte în urma informațiilor furnizate de FED.

Federal Reserve, un pas înainte pe termen scurt și unul înapoi pe termen lung

„Mesajul simplu este că economia se comportă bine. […] Avem încredere în soliditatea economiei și în rezistența ei la șocuri”, a declarat Janet Yellen în conferința de presă, justificând astfel majorarea dobânzii. Însă, pe întreg parcursul discuției cu jurnaliștii, a reiterat mesajul referitor la evoluția viitoare din statement-ul oficial: „Comitetul se așteaptă la un climat economic care va evolua într-o manieră ce va justifica creșterea graduală a ratei dobânzii”. Și, în opinia mea, aceasta este cheia în care trebuie văzut întreg fenomenul.

FED plot charts

Ce înseamnă această gradualitate? Înseamnă că Federal Reserve va păstra pesemne încă mult timp de acum încolo un nivel al dobânzii sub acela care să fie neutru din punctul de vedere al creșterii economice și al inflației adică o politică monetară care să rămână, în continuare, stimulativă. Cu alte cuvinte, pasul înainte făcut odată cu majorarea dobânzii a fost cumva anulat de pasul înapoi rezultat din estimarea politicii pe termen mai lung.
De altfel, acest aspect se poate constata și din reprezentarea grafică a estimărilor fiecărui membru FOMC în ceea ce privește nivelul dobânzii pentru finele anului 2017 și, respectiv, pentru 2018.

fed1
Rezultă din estimările membrilor FOMC că nivelul pentru finele anului 2017 a rămas constant, deci vom avea parte până atunci de doar două ridicări ale dobânzii, adică un mesaj ceva mai „dovish” față de ceea ce se pusese deja în preț de către participanții la piață. În ceea ce privește 2018, putem constata că, deși nivelul median a fost ridicat cu 25 de puncte de bază, numărul estimărilor unei dobânzi de peste 2,25% a scăzut, în timp ce numărul estimărilor de sub 2% a crescut, de aici și interpretarea participanților la piață că oficialii Federal Reserve nu vor accelera implementarea măsurii de normalizare a politicii monetare.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

România la Expo 2017 Astana: Despre energia viitorului și vinul românesc

0

Astana – o excelentă oportunitate pentru a ilustra geniul românesc în acțiune, inventivitatea și capacitatea de inovație, optimismul și încrederea în viitor la români.

Interviul scriitorului și publicistului Nicolae Mareș cu Excelența Sa, dl. Radu Șerban, Comisar al României la Expoziția de la Astana din acest an

Nicolae Mareș: Domnule ambasador este un lucru îndeobște cunoscut că România are vocație și o experiență deosebită în participarea la evenimentele de asemenea anvergură. Personalități dintre cele mai de seamă din diferite domenii au adus strălucire, ca organizatori, acțiunilor respective: Dimitrie Gusti, Costin Petrescu/pictorul care a realizat fresca de la Ateneul Român, Maria Tănase etc. Ce ne puteți spune despre participarea românească din acest an?
Radu Șerban: Ca stat membru fondator al Biroului Internațional pentru Expoziții, urmând o îndelungată tradiție, România va avea o prezență activă la Expo 2017 Astana, expoziție internațională cu tema „Energia viitorului”, care se va desfășura pe o durată de trei luni, între 10 iunie și 10 septembrie 2017.

Ce va însemna aceasta?
Elementul central al pavilionului României îl va constitui proiectul „Extreme Light Infrastructure” (ELI), cel mai important proiect de cercetare din România ultimei jumătăți de secol, un simbol al progresului și continuității în cercetarea globală, oferind o privire spre viitor, proiect paneuropean în domeniul fizicii nucleare, dezvoltat în cooperare cu Ungaria și Cehia. Când se va finaliza, va fi cel mai puternic laser din lume, capabil să genereze energie egală cu 10% din energia soarelui.
Pentru a atrage un public cât mai larg, pavilionul nostru va prezenta și elemente de folclor, probând ospitalitatea românească, cu precădere prin prezentarea tradiției îndelungate în producerea vinului, sursă de bază, cu calități anticanceroase, după ultimele cercetări, în alimentația și energia corpului uman.
În felul acesta, conceptul tematic al pavilionului nostru transmite un puternic mesaj vizitatorilor, îmbinând două elemente distincte: cea mai avansată cercetare științifică în domeniul laserelor, alături de una din cele mai vechi tradiții ale umanității, producerea vinului.
Prezența României la Expo 2017 Astana constituie o excelentă oportunitate de a ilustra geniul românesc în acțiune, inventivitatea și capacitatea de inovație, precum și optimismul și încrederea în viitor, toate provenind din tradiții îndelungate.
Prin intermediul celor patru ecrane mari, localizate în patru colțuri ale pavilionului, publicul va face cunoștință cu România, în multiplele sale manifestări și ipostaze.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

În business este olimpiadă în fiecare zi

0
Interviu preluat de pe ProfitLive.ro, cu Radu Timiș, fondatorul Cris-Tim. Ce înseamnă pentru Radu Timiș o companie integrată? Acum 15-20 de ani, noi, procesatorii de carne, eram criticați că doar importăm materia primă și nu ne ocupăm și cu creșterea animalelor, nu avem integrată nici pe verticală și nici pe orizontală producția noastră, deși ca să ai logistică și vânzare înseamnă deja foarte mult, este o știință. Ca să schimbăm percepția că distrugem agricultura românească, să liniștim spiritele politice ale vremii, am decis să cumpărăm o fermă și să începem efectiv producția de la bază, integrată. Adică teren, cereale, de la semănat până la magazine și așa am ajuns să avem mai multe business-uri în zona agriculturii. În zona integrată a fermei de vaci, cu 1.500 de capete, cultivăm peste 1.000 hectare de teren și avem propria fabrică de nutrețuri. Ne-am specializat în creșterea vacilor de lapte și avem o fabrică de lactate unde facem produse acidulate. Este minunat că am reușit să creștem cu cel puțin 20% anual și reușim să desfacem întreaga producție. Nu facem achiziții de lapte de la alte ferme, avem securizată calitatea pe fiecare verigă a procesului de producție și considerăm, desigur, ca și clienții noștri, că avem cele mai bune produse. Tot în ferma noastră avem o reproducție foarte bună. De exemplu, anul trecut au fătat 400 de vițele. Asta înseamnă ca la o medie de 30 de litri pe zi pe cap de vacă, producem în jur de 12.000 litri de lapte pe an. N-am intrat încă în zona supermarket-urilor, vindem în zona de proximitate, distribuție directă în 8.000 de magazine și avem surpriza că e deja un produs tractor pentru companie. Cunoaștem criticile sau comentariile care sunt făcute pe marginea modului în care se dezvoltă agricultura românească. Ce trebuie să se întâmple ca agricultura să fie realmente competitivă? Cred că problema numărul unu este lipsa unor cooperative care să adune mai mulți fermieri, mai mulți producători la un loc, care să aibă capacitățile lor de producție, să creeze brand-uri, să aibă putere de negociere atât internă, cu lanțurile de hipermarketuri, cât și cu partenerii externi. Dacă vând doar laptele către marile fabrici, să aibă putere de negociere. Sau să aibă propriile fabrici de procesare, să-și creeze propriile branduri pentru produse atât de bune, încât să poată ieși și la export. De ce această lipsă? Care este cauza? Că suntem români. În ADN-ul nostru e scris să nu ne putem aduna doi-trei la un loc. Pentru că istoric, așa ne-am format. Probabil au trecut prea multe popoare migratoare peste noi. De la unii am luat lucruri bune, de la alții mai puțin bune, alte metehne. Dacă doi români se întâlnesc, de exemplu în Italia, și aud românește, nici măcar nu-și spun „Bună ziua”. Ați spus că răspunsul la întrebarea de ce nu putem este pentru că suntem români. Radu Timiș sunteți român, de ce ați reușit? În primul rând, atunci când am fost asociat am pierdut tot. Cu primul meu business, am ajuns primul importator din China. Am avut doi parteneri, care la un moment dat au spus „domnule, tu nu ești bun de om de afaceri, du-te înapoi ca profesor de sport și vezi-ți de piscina ta, la sala ta de forță, marea ta iubire”. Atunci mă cunoscusem cu soția mea, și, deși făcusem, după șase luni, un milion de dolari, în 1993, am pierdut toți banii, am început iar de la zero. Tenacitatea ar fi răspunsul, îndărătnicia de a învinge? Eu am făcut sport de performanță, ski fond și biatlon și niciodată nu am fost campion absolut, decât o dată la universitare. Eram de locul trei, patru. Mi-am dorit tot timpul să fiu numărul unu, să fiu campion. Această dorință a mea de a fi tot timpul numărul unu nu s-a realizat în domeniul sportului, dar m-a dus în zona business-ului. Ce din biatlon se regăsește în business? Efortul de a rămâne pe schiuri în cursă sau acuratețea tragerii? Aveam o acuratețe a tragerii extraordinară. Mă focusam foarte bine, ceea ce fac și astăzi. Îmi creez singur realitatea, visele mi le realizez pentru că știu cum să-mi creez această realitate. Dar, desigur, și această voință de a nu abandona. Una din problemele pe care le are antreprenorul român este că nu a învățat un lucru elementar: în business e ca la olimpiadă. Numai că olimpiada este o dată la patru ani și te pregătești cu șase luni înainte. În business este olimpiadă în fiecare zi. Zilnic trebuie să fii în tonus nu numai fizic, mintal, emoțional, dar o parte foarte importantă care este uitată de antreprenori este partea de spiritualitate. Noi nu suntem oameni care au experiențe divine, ci suntem ființe divine care au experiențe umane. Când realizăm asta? În fuga pentru profit, în fuga pentru construcția afacerilor? Când are timp antreprenorul să aibă această revelație? La mine, cel puțin, a apărut ca o necesitate, ca o salvare, pentru că, la nivel de emoție, sunt atât de puternice impulsurile pe care le primim în fiecare zi, încât, dacă nu avem momente contemplative, meditative, în care să fim în ființa noastră și să ne încărcăm cu energia universului, cu energia lui Dumnezeu, nu putem duce. Gândiți-vă ca noi am prins perioada cea mai complicată din istorie a omenirii. Noi, imediat după revoluție, am trecut de la o societate comunistă la o societate capitalistă, deci s-a schimbat capitalul, modul de existență. Am prins după aceea globalizarea, internetul, criza economică, integrarea europeană, integrarea în NATO și continuă o ceartă politică care ne afectează. Vă dați seama câte treceri, câtă adaptare din punct de vedere mintal, religios, social, în mod de alimentație și așa mai departe. A trebuit să facem totul în 25 de ani. Ca să reziste un om la șocurile astea, la schimbările astea, trebuie să aibă forță. Un crâmpei de istorie, 25 de ani, în care s-au întâmplat câte nu s-au întâmplat în două mii de ani în viața unui individ. Dacă nu ai un program ca pentru olimpiadă, în fiecare zi să faci mișcare, în fiecare zi să meditezi, în fiecare zi, să ai control al minții și să ai familie puternică în spate, să ai valori foarte clare , este foarte greu să reziști. Antreprenorii români din păcate nu rezistă, ori își distrug singuri creația, copilul, ori îl vând pentru că zic „domnule nu mai putem”. E de înțeles că nu mai pot, pentru că este foarte mult. Dacă am lua prin comparație un antreprenor din România cu un antreprenor din Germania, o să vedeți diferențe uluitoare. Noi chiar suntem foarte buni pentru că am avut parte de foarte multe lucruri pe care cei din Vest nu au avut șansa de a le trăi. Franța și Germania, motoarele economice ale Uniunii Europene, vor o Uniune cu mai multe viteze. La care se adaugă Brexit. Perioada asta extrem de complicată de care ai vorbit nu se complică și mai mult? Dacă ne referim la cele două puteri, care de fapt conduc astăzi comunitatea europeană, pot spune că și-au atins obiectivele în ceea ce privește dezvoltarea comunității europene, ne-au cucerit, firmele lor au preluat ce este mai bun din fiecare țară, au și supermarket-urile foarte bine implantate, nu se mai pune problema de piață, pentru că o au. Dar noi ne punem problema despre ce mai rămâne din ideea de piață comună pentru producători ca dumneavoastră? Pentru noi rămâne partea de românitate care mai există. Românii noștri care au plecat, și către care noi exportăm, principalul nostru export, cel puțin în industria alimentară, și posibilitatea de a circula liber în Europa și de a cheltui banii noștri tot la ei. Deci să ne bucurăm cu ceea ce avem, cu lucruri bune rămânem, faptul că s-au deschis granițele și că a venit „know how-ul” la noi, noi am plecat la ei, ne-am educat. Dacă ne uităm în urmă, în ultimii 10 ani, odată cu integrarea europeană, pașii noștri în evoluție au fost foarte mari, ne-au ajutat să ne dezvoltăm mai departe, democrația noastră care știm cum era. Dacă ar fi să o luăm de la capăt, cred că același lucru am face. Fără integrare europeană n-am fi putut, și consider că a fost o șansă pentru noi să fim cetățeni europeni. Partea neplăcută este, când ne ducem la ei, este faptul că te mai întreabă câteodată, când tu arăți ca cetățean european, te și comporți ca un cetățean european, chiar suntem de multe ori peste ei, în multe cazuri, de unde ești. Eu spun cu mare mândrie că sunt român și în momentul acela au o pauză și sunt surprinși de faptul că sunt mândru că sunt român. Păcat este că nici ambasadorii noștri sau media noastră nu arată mai mult reușitele noastre, a românilor care sunt acolo. S-a pedalat foarte mult, imediat după integrarea României în Uniunea Europeană, ce fac țiganii noștri acolo și, din păcate, nu arată că, de fapt, celelalte două milioane și jumătate de români fac lucruri foarte bune în Europa. Mai departe, acolo unde sunt români și nu sunt numai muncitori căpșunari, sunt și profesori și doctori și ingineri și cercetători, de fapt lumea bună a noastră este plecată dincolo. Ei consumă la ei, ridică PIB-ul țărilor respective și, mai departe, studenții noștri, eminenții noștri, olimpicii noștri rămân tot acolo. Deci, din punctul meu de vedere, ei și-au atins obiectivele cu noi, urmează să le mai atingem și noi cu ei. Înainte de toate trebuie să ne atingem obiectivele noastre cu noi înșine. Care ar fi acestea? Totdeauna am spus în această evoluție rapidă a Universului și mă bag puțin în partea ezoterică, dacă mă lăsați două secunde. Vă ascult cu interes. În 2012, când se anunța în calendarul maiaș trecerea dintr-o eră în alta și unii spuneau că e sfârșitul pământului. Pe 25 decembrie de fapt a fost primul salt galactic în care pământul și-a schimbat vibrația, a trecut din 3D în 4D, iar noi, oamenii, pământenii, am început să ne schimbăm, chiar inclusiv ADN-ul, de la cinci simțuri să trecem la șapte simțuri și timpul s-a accelerat. În această accelerare în 2015 vine al doilea salt galactic, în 2030 al treilea. Timpul nu mai este 16 ore și sistemul nostru solar trece din marginea Căii Lactee după 26.000 de ani în centrul galaxiei. În aceste transformări uriașe ale Universului, noi, care suntem niște fărâme mici de conștiință dumnezeiască, suportăm această accelerație a timpului și evoluția conștiinței și a materiei. Am o curiozitate. De unde a primit Radu Timiș toată această cunoaștere? Am avut șansa de la 20 de ani să trec în zona asta. Am început cu yoga, am început să mă joc, să încerc vindecări. Am descoperit faptul că doar cu mâinile mele sunt un foarte bun vindecător și pot să alin durerea. După care m-am apucat și am citit. Toată instrucția mea s-a dus spre toată zona asta a spiritualității într-un mod autodidact. Dar oare Radu Timiș nu s-a gândit niciodată să își vândă afacerea? Au fost două momente când am simțit că bussines-ul meu nu are viitor. Era perioada când se spunea că mezelurile nu sunt sănătoase și, văzând ceea se ce întâmplă în alte țări, am spus că nu am decât o șansă. Dacă vreau să merg mai departe și așa cum mi-am propus să fie compania pentru 100 de ani, trebuie să fac mezeluri sănătoase, bune, pentru consumul uman și care să dea energie și să corespundă nevoilor organismului și să venim cu partea asta de siguranță alimentară. Noi am reușit lucrul acesta. Vreau să vă spun că lucrăm de un an de zile la un super-proiect în care de la 10-12 E-uri câte sunt astăzi în întreaga piață, nu numai la noi, în toată Europa, am ajuns între 0 și 4 E-uri, al cincilea fiind sarea. Și am scos tot ce înseamnă înlocuitori de carne. Am scos soia, amidon, monoglutamatul de sodiu, colorantul chimic, gusturi aromate chimice, gluten, deci am mers pe conceptul de etichetă curată, care este astăzi în toată Europa, de produs curat. Într-o lună jumătate intrăm pe piață total cu produsele noastre, care sunt toate de fapt în faza asta numai din cauză că branding-ul a durat mai mult. Acum trei ani, mi-am propus lucrul acesta și sunt convins că, așa cum am spus, compania este pentru 100 de ani. Anul acesta împlinim 25 de ani, poate este importantă transmiterea de ștafetă către generația următoare. Eu am cinci copii. Pregătiți să preia ștafeta? Dintre care doi, deja, lucrează în companie. La 20 și 22 de ani sunt chiar fabuloși, este o surpriză continuă și am o bucurie să lucrez împreună cu ei. Soția mea este și ea cot la cot cu mine și chiar suntem o echipă și o forță extraordinară. Dacă ar reuși mai mulți antreprenori cu familiile lor să fie într-un asemenea mod implicați în treabă, ar avea spatele asigurat. La un moment dat, oricât ai fi de bun antreprenor, ai nevoie de un spate, ai nevoie cu cine să te consulți. Eu am șansa că eu cu soția mea, dimineața, facem întâi șapte-opt kilometri mers pe jos și în această oră și un sfert discutăm problemele și ne echilibrăm, ne clarificăm lucrurile și în felul acesta ne compensăm unul cu celălalt, cu ce are unul mai bun, cu ce are celălalt, și atunci devenim o echipă. Vă mulțumesc pentru interviu. Cu plăcere, evident aveam probabil multe să vorbim. Aveam multe să vă mai întreb, dar aveam și un format și, dacă tot ați împlinit 25 de ani de existență și vreți să mergeți până la 100, chiar avem timp. Chiar avem. Este o veșnicie.

Câteva repere de analiză a propunerii de constituire a Fondului Suveran de Investiții și Dezvoltare ( FSDI)

0

1. Sursele de finanțare (seed money). Dacă susținătorii ideii constituirii acestui fond își imaginează că sursele de finanțare (seed money) vor fi reprezentate de câteva participații la companii de stat, fac o greșeală fundamentală. Asta pentru că ele sunt prin definiție limitate la contribuția inițială și pentru că veniturile acestui fond sunt reprezentate de dividendele încasate de la companiile din portofoliu, iar aceste venituri nu sunt în controlul managerului de fond, ele depinzând de politica de dividend a respectivelor companii.
Un fond suveran este, în primul rând, un recipient continuu de surse de finanțare provenind, în principal din redirecționarea veniturilor din exploatarea resurselor minerale. Daca FSDI va fi dotat doar cu participațiile statului la unele companii, atunci el este din start o variantă de fond închis de investiții, limitat în politica de investiții de capacitatea lui de a genera venituri din dividende sau de capacitatea de a face leverage pe aceste venituri prezente și viitoare. În opinia mea, coroborând ceea ce a fost făcut public până în acest moment, inițiatorii văd acest fond mai degrabă ca un vehicul de atragere de finanțări cu garanția acțiunilor din portofoliu, ceea ce ar face din el nu un fond suveran per se, ci un SPV care atrage finanțări. Un fel de leveraged asset backed fund.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

Fondul Suveran de Dezvoltare: de la idee la faptă

0

Programul electoral al PSD și, ulterior, Programul de guvernare al Cabinetului Sorin Grindeanu s-au angajat să dezvolte un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții, prezentat ca un mijloc providențial de finanțare a proiectelor investiționale.
Ideea nu este nouă, dar este binevenită. România ar avea nevoie de un instrument extra bugetar conceput exclusiv pentru finanțarea investițiilor, iar experiența pe care alte state o au în acest domeniu este notabilă.
Programul de guvernare PSD-ALDE propune proiectele a două fonduri de investiții ale statului român. Resursele de capitalizare ale celor două fonduri ar urma să fie obținute din dividendele companiilor de stat, care acum merg la bugetul de stat, și din vânzarea de participații ale statului.
Resursele fondurilor ar putea veni, eventual, și din profiturile realizate pe piața de capital, prin managementul performant al plasamentelor.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

Fondurile suverane și finanțarea dezvoltării pe termen lung: riscuri și oportunități

0

Fondurile suverane (prescurtat FS) au cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimii 20 de ani reprezentând astăzi un factor important în circuitele financiare internaționale. Cele mai multe dintre ele sunt deținute de țări care au resurse naturale substanțiale pe care le exportă și au obiective clare, pe termen lung, incluzând aici și transferurile intergeneraționale. În mod tradițional, aceste fonduri au făcut investiții în alte țări, îndeosebi în acțiuni tranzacționate pe principalele piețe bursiere din diverse motive între care și lipsa oportunităților de a investi pe piețele interne.

Ce este un Fond Suveran?

Conform Sovereign Wealth Fund Institute un fond suveran este „un fond de investiții deținut de stat sau o entitate care este constituită din surplusuri ale balanței de plăți, operațiuni valutare oficiale, venituri din privatizări, plăți din transferuri guvernamentale, surplusuri fiscale și/sau venituri încasate din exporturile de resurse. Definiția fondurilor suverane (prescurtat FS) exclude, printre altele, active de rezervă în valută deținute de autoritățile monetare pentru balanța de plăți, întreprinderi de stat în înțelesul tradițional, fonduri de pensii ale angajaților guvernamentali (finanțate din contribuțiile angajator/angajați) sau active administrate în beneficiu individual.
Formarea de FS nu este un fenomen nou, dar aproape două treimi din cele existente la ora actuală au fost constituite în ultimii 20 de ani. Conform estimărilor Sovereign Wealth Fund Institute, FS aveau în 2016 active în gestiune de peste 7.000 miliarde dolari SUA. În aceste condiții, este evident că importanța FS a crescut substanțial nu numai în țara de origine, dar și în contextul sistemului financiar internațional. Din 2005 până în 2015 au fost create sau anunțate peste 40 de noi FS. Volumul uriaș de active pe care le au în administrare aceste fonduri depășește, conform unor estimări, pe cel al activelor administrate de fondurile de hedging iar unii autori estimează că deja este posibil ca activele FS să depășească și stocul global de rezerve valutare. Există anumite rezerve privind aceste estimări datorate scăderilor pe care FS le-au înregistrat după căderea prețurilor la petrol, în 2015, când acestea au fost forțate să iasă din o serie de poziții, iar valoarea activelor pe care le aveau în administrare a scăzut, după unele estimări cu 1.300 miliarde dolari SUA.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, între panaceu universal și vehicul de investiții

Ideea înființării unui fond suveran de investiții nu este deloc nouă pentru România. În Europa, dar și la nivel mondial, criza financiară a determinat guvernele să caute soluții pentru asigurarea de capital pe termen lung pentru accelerarea creșterii economice în condiții de macrostabilitate.
Ascensiunea acestui instrument, relativ nou, se explică prin necesitatea stimulării economiilor naționale pe baza unor strategii de investiții pe termen mediu și lung. Prin definiție, FSI-urile sunt vehicule investiționale care dețin un portofoliu de active atât pe piața națională, cât și internațională, și sunt finanțate exclusiv de către stat (fiind suverane). Încă de mai bine de șase ani, Comisia Europeană a propus chiar o abordare comună a acestora la nivelul UE, încurajând statele membre să înființeze astfel de instrumente.
Înființarea unui Fond Suveran de Investiții constituie o premieră pentru România și este una dintre prioritățile din programul economic de guvernare al PSD, de care se vorbește tot mai mult în ultima perioadă. Capitalizarea acestuia va fi asigurată de participațiile profitabile pe care le deține în prezent statul român.
Prima problemă este că acest fond, în ipoteza actuală de lucru, va atrage capital în principal din companiile de stat profitabile. În prima fază, fondul va dispune de veniturile din dividende, estimate pentru acest an la aproximativ 2,6 miliarde lei, dar care nu vor mai alimenta bugetul de stat
Referitor la asigurarea resurselor pentru acest Fond, Lucian Anghel, șeful consiliului de administrație al Bursei de Valori București, consideră că pentru a avea succes este nevoie de utilizarea pieței de capital. „Statul ar putea face rost de câteva miliarde de euro prin vânzarea de pachete minoritare ale companiilor listate, menținându-și controlul prin dețineri de cel puțin 51%. Spre exemplu, la o companie la care statul are 70%, poate să vândă 19%, astfel încât să rămână cu 51%, iar banii obținuți se pot duce în acest fond”, a argumentat Lucian Anghel.
În plus, listarea altor companii atractive pentru investitori ar reprezenta o altă sursă de bani pentru fond. „De exemplu, Hidroelectrica, dar și alte companii. La companiile la care statul are dețineri minoritare, pachetele pot fi vândute”, a mai spus Anghel.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament