Programul „Carne de porc din fermele românești”, aprobat de Senat
Saga legii salarizării unitare. Mai noul proiect de lege, amânat din nou cu 7-10 zile la intrarea în Parlament
Un apartament de 50 metri pătrați din Capitală a ajuns să coste cât 114 salarii medii pe economie
Ședința Federal Reserve, crucială pentru viitorul cotației euro în raport cu dolarul
Așa cum era deja pus în preț în piață, Federal Reserve a livrat o majorare a dobânzii cu 25 de puncte de bază însă, cu toate acestea, dolarul a scăzut. Să fi fost doar un caz clasic de „buy the rumor, sell the news?”. Nu, din contră, piața a reacționat ca la carte în urma informațiilor furnizate de FED.
Federal Reserve, un pas înainte pe termen scurt și unul înapoi pe termen lung
„Mesajul simplu este că economia se comportă bine. […] Avem încredere în soliditatea economiei și în rezistența ei la șocuri”, a declarat Janet Yellen în conferința de presă, justificând astfel majorarea dobânzii. Însă, pe întreg parcursul discuției cu jurnaliștii, a reiterat mesajul referitor la evoluția viitoare din statement-ul oficial: „Comitetul se așteaptă la un climat economic care va evolua într-o manieră ce va justifica creșterea graduală a ratei dobânzii”. Și, în opinia mea, aceasta este cheia în care trebuie văzut întreg fenomenul.
Ce înseamnă această gradualitate? Înseamnă că Federal Reserve va păstra pesemne încă mult timp de acum încolo un nivel al dobânzii sub acela care să fie neutru din punctul de vedere al creșterii economice și al inflației adică o politică monetară care să rămână, în continuare, stimulativă. Cu alte cuvinte, pasul înainte făcut odată cu majorarea dobânzii a fost cumva anulat de pasul înapoi rezultat din estimarea politicii pe termen mai lung.
De altfel, acest aspect se poate constata și din reprezentarea grafică a estimărilor fiecărui membru FOMC în ceea ce privește nivelul dobânzii pentru finele anului 2017 și, respectiv, pentru 2018.
Rezultă din estimările membrilor FOMC că nivelul pentru finele anului 2017 a rămas constant, deci vom avea parte până atunci de doar două ridicări ale dobânzii, adică un mesaj ceva mai „dovish” față de ceea ce se pusese deja în preț de către participanții la piață. În ceea ce privește 2018, putem constata că, deși nivelul median a fost ridicat cu 25 de puncte de bază, numărul estimărilor unei dobânzi de peste 2,25% a scăzut, în timp ce numărul estimărilor de sub 2% a crescut, de aici și interpretarea participanților la piață că oficialii Federal Reserve nu vor accelera implementarea măsurii de normalizare a politicii monetare.
Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament
România la Expo 2017 Astana: Despre energia viitorului și vinul românesc
Astana – o excelentă oportunitate pentru a ilustra geniul românesc în acțiune, inventivitatea și capacitatea de inovație, optimismul și încrederea în viitor la români.
Interviul scriitorului și publicistului Nicolae Mareș cu Excelența Sa, dl. Radu Șerban, Comisar al României la Expoziția de la Astana din acest an
Nicolae Mareș: Domnule ambasador este un lucru îndeobște cunoscut că România are vocație și o experiență deosebită în participarea la evenimentele de asemenea anvergură. Personalități dintre cele mai de seamă din diferite domenii au adus strălucire, ca organizatori, acțiunilor respective: Dimitrie Gusti, Costin Petrescu/pictorul care a realizat fresca de la Ateneul Român, Maria Tănase etc. Ce ne puteți spune despre participarea românească din acest an?
Radu Șerban: Ca stat membru fondator al Biroului Internațional pentru Expoziții, urmând o îndelungată tradiție, România va avea o prezență activă la Expo 2017 Astana, expoziție internațională cu tema „Energia viitorului”, care se va desfășura pe o durată de trei luni, între 10 iunie și 10 septembrie 2017.
Ce va însemna aceasta?
Elementul central al pavilionului României îl va constitui proiectul „Extreme Light Infrastructure” (ELI), cel mai important proiect de cercetare din România ultimei jumătăți de secol, un simbol al progresului și continuității în cercetarea globală, oferind o privire spre viitor, proiect paneuropean în domeniul fizicii nucleare, dezvoltat în cooperare cu Ungaria și Cehia. Când se va finaliza, va fi cel mai puternic laser din lume, capabil să genereze energie egală cu 10% din energia soarelui.
Pentru a atrage un public cât mai larg, pavilionul nostru va prezenta și elemente de folclor, probând ospitalitatea românească, cu precădere prin prezentarea tradiției îndelungate în producerea vinului, sursă de bază, cu calități anticanceroase, după ultimele cercetări, în alimentația și energia corpului uman.
În felul acesta, conceptul tematic al pavilionului nostru transmite un puternic mesaj vizitatorilor, îmbinând două elemente distincte: cea mai avansată cercetare științifică în domeniul laserelor, alături de una din cele mai vechi tradiții ale umanității, producerea vinului.
Prezența României la Expo 2017 Astana constituie o excelentă oportunitate de a ilustra geniul românesc în acțiune, inventivitatea și capacitatea de inovație, precum și optimismul și încrederea în viitor, toate provenind din tradiții îndelungate.
Prin intermediul celor patru ecrane mari, localizate în patru colțuri ale pavilionului, publicul va face cunoștință cu România, în multiplele sale manifestări și ipostaze.
Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament
În business este olimpiadă în fiecare zi
Câteva repere de analiză a propunerii de constituire a Fondului Suveran de Investiții și Dezvoltare ( FSDI)
1. Sursele de finanțare (seed money). Dacă susținătorii ideii constituirii acestui fond își imaginează că sursele de finanțare (seed money) vor fi reprezentate de câteva participații la companii de stat, fac o greșeală fundamentală. Asta pentru că ele sunt prin definiție limitate la contribuția inițială și pentru că veniturile acestui fond sunt reprezentate de dividendele încasate de la companiile din portofoliu, iar aceste venituri nu sunt în controlul managerului de fond, ele depinzând de politica de dividend a respectivelor companii.
Un fond suveran este, în primul rând, un recipient continuu de surse de finanțare provenind, în principal din redirecționarea veniturilor din exploatarea resurselor minerale. Daca FSDI va fi dotat doar cu participațiile statului la unele companii, atunci el este din start o variantă de fond închis de investiții, limitat în politica de investiții de capacitatea lui de a genera venituri din dividende sau de capacitatea de a face leverage pe aceste venituri prezente și viitoare. În opinia mea, coroborând ceea ce a fost făcut public până în acest moment, inițiatorii văd acest fond mai degrabă ca un vehicul de atragere de finanțări cu garanția acțiunilor din portofoliu, ceea ce ar face din el nu un fond suveran per se, ci un SPV care atrage finanțări. Un fel de leveraged asset backed fund.
Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament
Fondul Suveran de Dezvoltare: de la idee la faptă
Programul electoral al PSD și, ulterior, Programul de guvernare al Cabinetului Sorin Grindeanu s-au angajat să dezvolte un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții, prezentat ca un mijloc providențial de finanțare a proiectelor investiționale.
Ideea nu este nouă, dar este binevenită. România ar avea nevoie de un instrument extra bugetar conceput exclusiv pentru finanțarea investițiilor, iar experiența pe care alte state o au în acest domeniu este notabilă.
Programul de guvernare PSD-ALDE propune proiectele a două fonduri de investiții ale statului român. Resursele de capitalizare ale celor două fonduri ar urma să fie obținute din dividendele companiilor de stat, care acum merg la bugetul de stat, și din vânzarea de participații ale statului.
Resursele fondurilor ar putea veni, eventual, și din profiturile realizate pe piața de capital, prin managementul performant al plasamentelor.
Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament
Fondurile suverane și finanțarea dezvoltării pe termen lung: riscuri și oportunități
Fondurile suverane (prescurtat FS) au cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimii 20 de ani reprezentând astăzi un factor important în circuitele financiare internaționale. Cele mai multe dintre ele sunt deținute de țări care au resurse naturale substanțiale pe care le exportă și au obiective clare, pe termen lung, incluzând aici și transferurile intergeneraționale. În mod tradițional, aceste fonduri au făcut investiții în alte țări, îndeosebi în acțiuni tranzacționate pe principalele piețe bursiere din diverse motive între care și lipsa oportunităților de a investi pe piețele interne.
Ce este un Fond Suveran?
Conform Sovereign Wealth Fund Institute un fond suveran este „un fond de investiții deținut de stat sau o entitate care este constituită din surplusuri ale balanței de plăți, operațiuni valutare oficiale, venituri din privatizări, plăți din transferuri guvernamentale, surplusuri fiscale și/sau venituri încasate din exporturile de resurse. Definiția fondurilor suverane (prescurtat FS) exclude, printre altele, active de rezervă în valută deținute de autoritățile monetare pentru balanța de plăți, întreprinderi de stat în înțelesul tradițional, fonduri de pensii ale angajaților guvernamentali (finanțate din contribuțiile angajator/angajați) sau active administrate în beneficiu individual.
Formarea de FS nu este un fenomen nou, dar aproape două treimi din cele existente la ora actuală au fost constituite în ultimii 20 de ani. Conform estimărilor Sovereign Wealth Fund Institute, FS aveau în 2016 active în gestiune de peste 7.000 miliarde dolari SUA. În aceste condiții, este evident că importanța FS a crescut substanțial nu numai în țara de origine, dar și în contextul sistemului financiar internațional. Din 2005 până în 2015 au fost create sau anunțate peste 40 de noi FS. Volumul uriaș de active pe care le au în administrare aceste fonduri depășește, conform unor estimări, pe cel al activelor administrate de fondurile de hedging iar unii autori estimează că deja este posibil ca activele FS să depășească și stocul global de rezerve valutare. Există anumite rezerve privind aceste estimări datorate scăderilor pe care FS le-au înregistrat după căderea prețurilor la petrol, în 2015, când acestea au fost forțate să iasă din o serie de poziții, iar valoarea activelor pe care le aveau în administrare a scăzut, după unele estimări cu 1.300 miliarde dolari SUA.