Ce bani sunt disponibili prin ajutoare de stat și alte fonduri nerambursabile. Scurt ghid pentru investitori

Autori: Ileana Guţu, Partener Asociat și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România
Iulia Alexe, Manager, Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România
Nicoleta Zaharia, Senior Manager, Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România

Peste 6 miliarde de euro vor fi disponibili doar anul acesta prin Planul Național de Redresare și Reziliență, finanțare oferită prin Mecanismul de redresare și reziliență, ce va sprijini implementarea până în 2026 a unor reforme și investiții cruciale în domenii cheie (cum ar fi energie verde, infrastructură, sănătate, administrație publică, digitalizare). Datorită naturii sale excepționale, implementarea mecanismului va urma proceduri speciale, iar fondurile vor fi plătite direct României pe baza progreselor înregistrate în aplicarea PNRR-ului. Și statul va sprijini și încuraja investițiile, îndeosebi cele cu efect multiplicator ridicat în economie – 88,8 miliarde de lei în acest an. Dar, să vedem care sunt principalele programe și mecanisme și cum pot fi ele accesate.  

Agenții economici pot accesa fonduri disponibile prin programe operaționale finanțate de Uniunea Europeană și implementate la nivel național (aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027), ajutoare de stat și, nu în ultimul rând, parte din finanțările aferente Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR). Reformele și proiectele vizate de aceste programe includ componente de investiții în energie verde, sănătate, educație, infrastructură, dar și în dezvoltare și adoptare de tehnologii noi, reprezentând oportunități de atragere de fonduri pentru mediul de afaceri.

Ce bani pot fi accesați prin PNRR?

Cu o alocare inițială ce totalizează 29,2 miliarde euro, Planul Național de Redresare și Reziliență ar urma să contribuie la redresarea economică și socială pe termen lung a țării, prin finanțarea atât a unor proiecte de interes public, cât și a unor investiții din mediul privat. În prezent, sunt în curs de elaborare o serie de scheme de ajutor de stat, din care o parte vor fi adresate fie IMM-urilor, fie companiilor mari. Prin acestea vor fi finanțate investiții în digitalizare sau în capacități de producție de energie regenerabilă.

Investițiile în modernizarea sistemelor energetice, îmbunătățirea eficienței energetice (inclusiv în construcții și transporturi) și tranziția spre neutralitate climatică vor fi susținute și prin Fondul de modernizare. Astfel, în perioada 2021-2030, România va putea alege proiecte relevante, atât din zona publică, cât și privată, pe care să le propună spre finanțare Băncii Europene de Investiții și Comisiei Europene. Fondul de modernizare oferă statelor beneficiare posibilitatea de a decide asupra mecanismului de sprijin ales: grant-uri, împrumuturi, instrumente de garantare sau injecții de capital.

Aproximativ 20% din bugetul UE pentru perioada 2021-2027 va fi alocat prin programe și fonduri gestionate direct de Comisia Europeană. Prin intermediul departamentelor Comisiei sau a agențiilor executive ale UE sunt lansate cereri de propuneri pentru proiecte de investiții în diverse domenii de activitate. Tot în cadrul Comisiei sunt realizate evaluarea propunerile depuse, acordarea grant-urilor și monitorizarea implementării proiectelor.

Peste jumătate din finanțarea UE se acordă prin cinci fonduri structurale gestionate în comun de Comisia Europeană și România. Suma alocată României este disponibilă prin Programe Operaționale, iar versiunile de lucru aferente perioadei 2021-2027 au fost publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene spre consultare publică. În schimb, la acest moment nu este încă disponibil calendarul apelurilor de proiecte pentru fiecare în parte. Criteriile de eligibilitate ale proiectelor și beneficiarilor, cheltuielile eligibile, precum și finanțarea maximă pe care proiectele o pot accesa în cadrul fiecărui Program vor fi publicate în cadrul apelurilor de proiecte. 

Programele operaționale includ: Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ), Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), Programul Operațional Transport (POT), Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF), Programul Operațional Sănătate (POS), dar și Programe Operaționale Regionale (POR). 

Programul Operațional Tranziție Justă vizează creșterea eficienței energetice și se adresează investițiilor privind energia din surse regenerabile, transportul verde, infrastructuri de încărcare a autovehiculelor electrice, dar și a celor ce susțin tranziția de la cărbune la gaz în 6 județe (Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova, Mureș). Beneficiarii sunt în principal autoritățile, însă fondurile pot fi accesate și de către IMM-uri și întreprinderi mari. 

Programul Operațional Dezvoltare Durabilă își propune, pe lângă protecția mediului și dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată, și tranziția către o economie circulară. Și în acest caz, autoritățile sunt principalii beneficiari, alături de entități private, întreprinderi mari și IMM-uri. 

Programul Operațional Transport este destinat dezvoltării infrastructurii de transport și a serviciilor de mobilitate a persoanelor și mărfurilor. Beneficiarul principal este statul, prin Companiile Naționale sau Autoritățile cu atribuții în zona transporturilor. Din totalul alocărilor POT, estimate la peste 8 miliarde euro, aproape 2 miliarde sunt dedicate infrastructurilor rutiere TEN-T. Proiecte importante finanțate prin POT sunt și investițiile în dezvoltarea transportului feroviar la nivel național și regional, infrastructura de metrou, investițiile în infrastructura terminalelor inter-modale, a instalațiilor și echipamentelor aferente, proiecte în sectorul naval – intervenții în portul Constanța și porturi dunărene, precum și proiectele de îmbunătățire a siguranței circulației rutiere. 

Promovarea tehnologiilor digitale pentru a crea noi oportunități de dezvoltare atât pentru sistemul public, cât și pentru mediul de afaceri este principalul obiectiv al Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare. Proiectele aparținând IMM-urilor, companiilor mari sau instituțiilor publice care vizează dezvoltarea, dar și adoptarea de tehnologii pot fi finanțate în cadrul programului.

Un alt program care poate atrage interesul companiilor de construcții este Programul Operațional Sănătate, care își dorește să îmbunătățească accesibilitatea, eficiența și reziliența sistemului de sănătate. Între principalele obiective pot fi amintite investițiile pentru construirea spitalelor regionale și a infrastructurii spitalicești noi. 

Actorii privați (start-up-uri, IMM-uri, companii mari), dar și instituțiile de cercetare-dezvoltare și autoritățile din administrația publică pot beneficia de finanțare și prin Programe Operaționale Regionale. Disponibile la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare a României, fondurile pot fi accesate de proiecte care adresează competitivitatea regională, dezvoltarea urbană durabilă, reducerea emisiilor de carbon și infrastructura economică, socială și culturală la nivel regional și local.

Pot fi accesate și ajutoare de stat

De asemenea, companiile ar trebui să știe că sunt în continuare disponibile și două scheme de ajutor de stat pentru dezvoltare regională (deschise solicitanților până la 31 decembrie 2023), fonduri gestionate de Ministerul Finanțelor. 

În cazul schemelor de ajutor de stat, al căror buget total cumulat depășește 2 miliarde de euro, sunt eligibile investițiile în active (HG 807/2014) și cele care determină crearea a cel puțin 100 noi locuri de muncă (HG 332/2014). Începând cu august 2021, investițiile din domeniul construcțiilor au devenit eligibile. 

Nivelul maxim al ajutorului de stat de care au putut beneficia companiile ale căror proiecte de investiții au primit acord de finanțare este de 37,5 mil. euro. În limita bugetului anual alocat fiecărei scheme, determinarea procentului care va fi acoperit prin ajutor de stat se va face respectând intensitățile maxime asociate hărții regionale autorizate de Comisia Europeană. 

În concluzie, indiferent de mecanismul pentru care optează, pentru a finanța un proiect din surse nerambursabile, recomandăm investitorilor să identifice acele apeluri de proiecte care sunt relevante pentru domeniul în care funcționează și să respecte orientările punctuale ale fiecărui program privind depunerea dosarului, pentru că fiecare cerere de finanțare este unică. 

Avântul tehnologiei, digitalizarea accelerată și apetitul investitorilor au dus la creșterea spectaculoasă de 3,5 ori a numărului de „unicorni” la nivel global

_________________

George Ureche,
Director PwC România (foto)

Numărul unicornilor, start-up-uri cu o valoare de peste 1 miliard de dolari, a crescut de 3,5 ori, de la 165 în ianuarie 2016, la 743 în iunie 2021, datorită inovației care a accelerat în pandemie, reiese dintr-o analiză realizată de strategy+business, pe baza datelor furnizate de Pitch Book Data. Mai mult, în cei 5 ani și jumătate unicornii au strâns un capital total de 565 de miliarde de dolari la nivel global.

Activitatea unicornilor a crescut spectaculos în ultimii ani, mai ales în perioada pandemiei când foarte multe activități au fost transferate în mediul online. În acest context, unicornii au profitat de cerințele pieței și au venit cu soluții inovatoare. Față de anii ‘90, când aproape tot capitalul de risc era investit în companii de înaltă tehnologie, internet și telecomunicații, astăzi este investit în fintech (principala destinație pentru capitalul pre-IPO), tehnologie industrială, tehnologie de mobilitate, tehnologie de sănătate, comerț digital, divertisment și media.

Însă, acum nu mai sunt necesari 20 de ani pentru maturizarea unui start-up, multe dintre inovațiile unicornilor putând fi realizate în următorii 3-5 ani. Desigur, unii vor eșua, iar investitorii trebuie să privească cu prudență la evaluările ridicate de astăzi ale unicornilor.

Analiza mai arată că unicornii din ziua de azi nu modelează doar piețele de capital și strategiile de investiții, ci schimbă și redefinesc industriile în care își desfășoară activitatea – prin dezvoltarea de noi produse și servicii sau extinderea rapidă pe noi piețe geografice. Cu toate acestea, nu orice unicorn va depăși acest prag de evaluare de 1 miliard de dolari, iar piața poate suferi corecții. Mulți unicorni vor continua să strângă sume semnificative, iar investitorii și companiile tradiționale trebuie să se gândească la cum vor putea concura cu un număr tot mai mare de companii native digitale bine finanțate. 

Creșteri spectaculoase

Deși sunt răspândiți în întreaga lume, unicornii sunt concentrați în SUA și China, unde au sediul central aproximativ 80% dintre ei și unde au ajuns și 80% din banii strânși în perioada analizată, iar restul se află în alte 40 de țări. 

Creșterea investițiilor în companiile fintech este un exemplu al volumului de capital fără precedent care ajunge la unicorni. Dacă 1999 a fost anul ofertelor publice inițiale (IPO – Initial Public Offering) deoarece firmele care au intrat pe bursă au strâns o sumă record de 69,2 miliarde de dolari, anii 2020 au adus o eră a inovației, pe care pandemia a accelerat-o. În primele șase luni ale anului 2021, au avut loc 404 mega-runde care au totalizat 134 de miliarde de dolari în finanțare pre-IPO (etapă în care o companie privată strânge fonduri înainte de listarea la bursă). 

Mai mult, unicornii specializați în plăți au strâns 12 miliarde de dolari de la fondurile de investiții de capital de risc în primele 6 luni din 2021, dublu față același tip de investiții obținute pe parcursul întregului an 2020 și triplu față de 2019.

De asemenea, notabil a fost faptul că dintre companiile care au obținut statutul de unicorn în perioada analizată, doar 28% și-au făcut exit-ul, printr-o tranzacție sau prin ofertele publice inițiale. 

Unicornii din tehnologie conduc detașat

Marii câștigători ai pandemiei sunt unicornii din tehnologie. În perioada ianuarie 2016- iunie 2021, au apărut 106 unicorni tehnologici care se concentrează pe inteligența artificială (AI), învățarea automată, analiza datelor și automatizarea proceselor robotizate. Îngrijorător este faptul că investițiile în securitate cibernetică nu au ținut pasul. Din cele 96 de miliarde de dolari investite în unicornii tehnologici, doar 10 miliarde de dolari au fost direcționate către 41 de companii cibernetice.

Analiza PwC dezvăluie cinci tendințe care vor modela restul acestui deceniu și unele dintre ele probabil vor avea un impact și în anii 2030.

Înglobarea serviciilor financiare
pentru consumatori în platforme digitale.

Creșterea platformelor și a comerțului electronic a creat o nevoie fără precedent de plăți digitalei. Platformele de aplicații pentru consumatori se extind prin produse „cumpărați acum, plătiți mai târziu”, servicii bancare digitale, credite ipotecare, asigurări. Numărul de unicorni fintech a crescut de peste patru ori, de la 36 în 2016 la 159 în 2021. În perioada analizată, au fost identificați 22 de unicorni asociați cu criptomonede și alte active digitale.

De la vehicule electrice la transformarea energiei

Vânzările de vehicule electrice au crescut cu 40% în 2020, atingând 3 milioane, alimentate de creșterea gradului de utilizare de către consumatori, stimulente și ajutorul guvernelor. Piața vehiculelor electrice se extinde pentru a satisface această cerere, mulți producători de automobile de la nivel mondial oferă odele electrice sau se angajează într-o tranziție electrică.

Întâlnirea Generației Z în spațiul virtual

Unicornii din edtech, jocuri și streaming au atras deja un interes semnificativ înainte de 2020 și au strâns în total 23,5 miliarde de dolari între 2016 și 2019. Dar în timpul pandemiei (ianuarie 2020 – 30 iunie 2021) au obținut 29,8 miliarde de dolari. Membrii Generației Z, nativii digitali născuți între 1997 și 2012, s-au trezit dezrădăcinați în anii lor de formare atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere educațional. 

Companiile de mobilitate fac o schimbare majoră

Înainte de pandemie, unicornii au creat industria mobilității. La început, asta însemna transportul oamenilor. Pe parcursul perioadei analizate, 67 de miliarde de dolari au intrat în 26 de companii, dintre care cea mai notabilă investiție fiind Uber. Dar pandemia a schimbat fundamental comportamentul de mobilitate al oamenilor peste noapte. Numărul de călători a scăzut rapid, iar această industrie încă nouă a fost forțată să facă o schimbare de direcție spre furnizarea de alimente și alte produse.

Serviciile de sănătate virează către mediul virtual

Pandemia a schimbat profund și modul în care oamenii accesează asistența medicală. Consumatorii și furnizorii au adoptat rapid serviciile de telemedicină, permițând oamenilor să monitorizeze condițiile medicale, să se întâlnească virtual cu furnizorii lor de servicii medicale și să gestioneze rețetele de la distanță. Privind în viitor, există o mare promisiune în biotehnologie, de exemplu, în dezvoltarea de medicamentelor și vaccinurilor care utilizează ARNm și alte tehnologii. În prima jumătate a anului 2021, au existat 8 noi unicorni biotehnologici care au strâns un total de 1,9 miliarde de dolari, inclusiv 3 care evidențiază public utilizarea AI și a învățării automate în procesul lor de dezvoltare a medicamentelor.

BestJobs: Cel mai bine plătite joburi din România sunt în domenii precum IT, telecomunicații, inginerie, industria petrolieră și sănătate, cu salarii ce depășesc 2.000 de euro net

0

Anul 2022 a adus sectorului IT un nou vârf în ceea ce privește salariile, pe măsură ce s-a liberalizat tot mai mult accesul candidaților români la alte piețe din regiune sau chiar de pe alte continente. Majorările salariale consistente din zona IT sunt determinate atât de creșterea cifrei de afaceri a firmelor din domeniu, dar și de competiția puternică pentru angajați pe piața locală și nu numai. Potrivit datelor de pe platforma de recrutare BestJobs, la început de 2022, cel mai bine plătite joburi se găsesc în IT, telecomunicații, inginerie, industria petrolieră și sănătate, urmate de cele din financiar și resurse umane, cu salarii ce pornesc de la 2.000 de euro net și pot ajunge până la 5.000 de euro net. 

Domeniul IT deține și în acest an fruntea clasamentului cu cele mai bune oferte de joburi de pe piață. Potrivit datelor INS, salariile pentru angajații din IT&C sunt mai mari în Cluj decât în București, fenomen explicat prin numărul redus de specialiști în Cluj, raportat la cererea mare din partea companiilor. Chiar dacă activitatea poate fi făcută de la distanță, costurile de trai ridicate influențează cerințele candidaților și astfel se justifică diferența de salariu dintre un specialist clujean și unul din capitală. 

Conform datelor de pe platforma BestJobs, în domeniul IT, cele mai bune oferte sunt pentru candidații cu poziții de Senior Devops Engineer, cu un salariu de până la 5.500 euro net și asigurare medicală, program de lucru flexibil, cursuri de dezvoltare personală, tichete de masă, dar și alte beneficii.

Tot cu salarii în jurul sumei de 5.000 de euro net, candidații înscriși pe platforma BestJobs pot aplica pentru poziții de Full Stack Developer sau Senior Java Developer, poziții care, pe lângă salariul de top, mai oferă și asigurare medicală, program de lucru flexibil, sprijin în reorientarea profesională internă și tichete de masă. 

Și candidații pentru poziția de .NET Technical Lead pot obține un salariu cuprins între 3.000 și 5.000 euro, cu beneficii precum bonus de performanță, training, zile libere suplimentare și nu numai. 

Printre pozițiile cu cele mai mari salarii la început de an se numără și pozițiile de management și coordonare, cei mai căutați fiind managerii de produse, vânzări sau cei din domeniul financiar. Salariile oferite pentru aceste poziții variază între 2.000 de euro net în cazul unui manager în domeniul financiar și până la 4.500 de euro net în cazul unui manager de produs. Printre beneficiile celor care aplică pentru aceste poziții se numără asigurarea medicală, tichete de masă, asigurare de viață și de accident sau deconturi pentru transport.

Frecvența daunelor RCA în România, una dintre cele mai ridicate la nivel european

0

Țara noastră se menține pe unul dintre locurile fruntașe în Europa la capitolul accidente soldate cu pagube materiale și/sau vătămări corporale despăgubite în baza polițelor RCA. Astfel, frecvența daunelor RCA în România, adică raportul dintre numărul daunelor și cel al polițelor emise, este una dintre cele mai ridicate la nivel european, potrivit datelor colectate de UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare – Reasigurare de la mai multe asociații naționale ale asigurătorilor din Europa.

Spre exemplu, în România, frecvența medie a daunelor se situează la circa 6%, conform celor mai recente date furnizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Acest lucru înseamnă că, în țara noastră, în fiecare an, din fiecare 100 de mașini înmatriculate, cel puțin 6 produc accidente în trafic soldate cu pagube materiale sau vătămări corporale și decese – un număr foarte mare față de alte țări. Comparativ, Germania înregistra la finalul anului 2020 o frecvență a daunelor de 4,4%, Italia 4,2%, Bulgaria 3,82%, Polonia 3,69%, Slovacia 3,35%, Cehia 2,73% și Finlanda 1,8%.

Nu întâmplător, România se află în vârful clasamentului european și în ceea ce privește rata daunei, un alt indicator specific industriei de asigurări, cu un nivel de peste 80% în anul 2020, în timp ce media europeană se afla la 62%, potrivit unui raport publicat recent de către EIOPA – Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale. Mai mult, după primele 9 luni din 2021, rata daunei pe zona asigurărilor RCA a urcat până la 99,52% – arată datele ASF. 

La această rată a daunei se adaugă taxele de funcționare, impozitele plătite, contribuțiile la Fondul de Garantare a Asiguraților, la Fondul Național de Protecție, precum și cheltuielile de distribuție și administrare, costuri cu utilitățile etc. – care și ele se află toate în creștere accelerată. Însumate, toate aceste cifre formează o rată combinată tehnică de peste 130%. Aceasta arată că activitatea de bază a unui asigurator, cea de subscriere (deci de preluare a unor riscuri), generează pierderi. Pe scurt, linia RCA este una neprofitabilă pentru companiile de asigurări: pentru fiecare 100 de lei încasați din RCA, asigurătorii trebuie să scoată din buzunar în plus circa 30 de lei.

Studiile de specialitate ne arată că accidentele rutiere reprezintă în continuare unul dintre riscurile la care românii se expun cel mai mult. UNSAR și industria de asigurări contribuie prin campaniile anuale de informare și de prevenție rutieră la obiectivul de reducere a riscului accidentelor din România – un exemplu relevant fiind campania #ATENTinTRAFIC. Complementar, în acest context, orice schimbări legislative, inclusiv cele care privesc zona asigurărilor RCA, trebuie să fie făcute în urma unui studiu de impact, bazat pe date solide, care să vină cu adevărat în sprijinul românilor, inclusiv pe zona de siguranță rutieră și – foarte important – să nu contravină legislației europene”, au declarat reprezentanții UNSAR.

Investiție într-un proiect special pentru copii abandonați

0

Asociația Zi de Bine implementează un proiect cu un buget de 30.000 de euro oferit de partenerii strategici companiile Lidl România, Grupul E.ON România și UniCredit Bank: renovarea unei căsuțe de tip familial din centrul Bambini (Fundația „Bambini in Emergenza”), Casa Andreea, din comuna Singureni, județul Giurgiu. Proiectul se numește „A-Casă la Singureni”. După cum subliniază inițiatorii, „căsuța este un loc în care copiii abandonați vor beneficia de îngrijirea și asistența fundației, vor primi dragoste, educație și nu în ultimul rând, recuperare în dezvoltare. Căsuța Andreea va fi renovată atât la interior cât și la exterior și presupune o lungă serie de acțiuni, de la recondiționarea parchetului din lemn prin rașchetarea și vopsirea pardoselii, lucrări de întreținere și protecție a lemnului la fațadele externe, refacerea instalației electrice, renovarea celor două băi și adaptarea unei bai cu elemente și accesibilitate pentru persoane cu dizabilități motorii și până la achiziționarea și montarea unui aragaz cu cuptor, achiziționarea și montarea unei mașini de spălat vase, achiziționarea unor canapele și fotolii, dar și a unui aparat de aer condiționat, iar sistemul de iluminat va fi complet înlocuit”.

Organizația „Zi de Bine” reamintește că numele căsuței este al unui copil „a cărui fotografie a făcut înconjurul lumii în anii 1990. În poză era Andreea, o fetiță în vârstă de trei ani la vremea aceea, bolnavă de SIDA, abandonată, printre mulți alți copii. Jurnalistul italian Mino Damato și-a propus să vină în România și să o adopte. Aici a descoperit sute de alți copii infectați cu HIV, care trăiau în spitale. Pentru ei a fondat Bambini in Emergenza și a amenajat, la Singureni, un adevărat sătuc în care au fost îngrijiți până astăzi sute de copii abandonați. Între timp, casele ridicate la Singureni s-au degradat și nu mai corespund normelor anului 2022. Timp de 25 de ani, căsuțele de lemn de tip familial au primit și au crescut copii care nu mai erau acceptați în nicio altă parte, copii cu HIV, abandonați în spitale. Și în prezent, copiii sunt crescuți cu căldură de personalul fundației, dar și de măicuțe franciscane care le sunt alături încă din anii ‘90”.

Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de Bine: „Povestea extrem de emoționantă a Fundației Bambini in Emergenza ne învață lecția empatiei și a iubirii necondiționate. Ne arată de ce este atât de important să ascultăm, înainte de a judeca și de ce este necesar să întindem o mână de ajutor. Acest proiect reprezintă mai mult decât renovarea unei căsuțe, înseamnă sprijin, prietenie, omenie și mai presus de toate, alinare pentru copiii bolnavi și abandonați”.

Silvia Damato, președintele Fundației „Bambini in Emergenza”: „Prin proiectul A-Casă la Singureni am vrea să le oferim celor mici  șansa unui “acasă” adaptat lor, să simtă  respectul, solidaritatea, empatia și atenția față de nevoile lor, din partea celor care îi îngrijesc, precum și posibilitatea de a decide și de a fi ascultați. Vrem ca drepturile lor fundamentale, care sunt aceleași cu cele ale egalilor de vârstă cu aptitudini clasice, să fie amintite, enunțate, strigate și mai presus de toate, respectate”.

Cei care doresc să susțină proiectele realizate de Asociația Zi de Bine, o pot face fie printr-un SMS cu textul SUS la 8845 sau prin donarea zilei de naștere. Mai multe metode de implicare pot fi găsite aici: https://www.zidebine.ro/doneaza .

Asociația Zi de Bine subliniază că scopul ei „este acela de a crea comunități, de a sprijini mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul unor cauze ignorate. Asociația va susține câte un ONG în fiecare lună a anului. Fiecare cauză selectată de Asociația Zi de Bine se adresează unei comunități și se implementează cu ajutorul unui ONG local. Mecanismul de funcționare este unul simplu: la fiecare început de lună se va anunța cauza susținută și se vor descrie nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii vor afla ce s-a întâmplat cu banii și vor fi invitați să vadă rezultatul implicării lor. 

Dacă aveți un proiect în care credeți dar pentru care nu ați găsit încă finanțare, îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro”. 

Studiu: 9 din 10 părinți ar fi mulțumiți de introducerea unui modul de educație antreprenorială în școli încă din copilărie

87% dintre părinți consideră că un curs de educație antreprenorială în școală ar fi de interes pentru copii, în timp ce 67% declară că fiii sau fiicele lor își doresc propria afacere.

Gestiunea banilor, dorința de învățare și stima de sine sănătoasă sunt printre beneficiile unui modul de educație antreprenorială în școli, ideal predat prin intermediul jocurilor, taberelor și conținutului video.

Beneficiile unui astfel de modul pentru România ar putea fi pe termen lung creșterea nivelului profesional al angajaților (63%), modernizarea și digitalizarea accelerată (61%) și îmbunătățirea condițiilor de muncă (46%).

Grupul de inițiativă în politici publice VERTIK și Kidprenor, în dialog cu Ministerul Educației, în parteneriat cu Reveal Marketing Research, au finalizat studiul național în rândul părinților cu privire la pregătirea copiilor pentru viață prin activități practice școlare și extrașcolare din copilărie, cu accent pe importanța dobândirii competențelor antreprenoriale şi financiare.

Studiul a fost realizat în susținerea demersului de includere în școli a unui modul de educație antreprenorială de către Ministerul Educației din 2023, urmare a dialogului inițiat cu secretarul de stat pentru învățământul preuniversitar, Sorin Ion și consilierul ministrului, Radu Szekely, precum și a dezbaterii publice organizate în 31 mai, sub denumirea „Copil învățat sau copil pregătit pentru viață”, la inițiativa Danielei Șerban, co-fondator VERTIK, și a lui Valentin Maior, co-fondator Kidprenor.

Introducerea educației antreprenoriale în școli

91% dintre respondenți se declară mulțumiți de introducerea unui modul care să vizeze educația antreprenorială în școli, iar un procent de 87% consideră că un astfel de curs ar fi de interes pentru copii. 

Principalele beneficii dobândite în urma modulului de educație antreprenorială

Părinții au așteptarea ca un modul de educație cu specific antreprenorial să dezvolte copiilor abilitatea de gestiune a banilor (92%), să le stârnească dorința de învățare (92%) și să contribuie la o stimă de sine sănătoasă (91%). De asemenea, copiii ar deveni mai responsabili (63%), cu inițiativa economică (54%) și mai creativi (51%).

Modalități de livrare a modulului

Jocurile interactive (88%), taberele (85%) și conținutul video (79%) sunt considerate a fi cele mai eficiente forme de livrare a materialelor în educația antreprenorială în opinia părinților. 

Experiență în antreprenoriat

Respondenții declară în proporție de 67% că fiii sau fiicele lor își doresc propria afacere, în timp ce 52% declară despre copiii lor că aceștia au avut activități prin care să obțină bani. 

Copiii celor care au avut inițiative antreprenoriale au avut într-o proporție semnificativ mai mare activități prin care să obțină bani,  66%, spre deosebire de cei care nu au avut propria afacere, 41%. Conform datelor obținute, doar 37% dintre respondenți se consideră informați sau foarte informați când vine vorba de antreprenoriat, deși 43% din total declară că au, au avut sau au intenționat să aibă propria afacere. 

Ideea de antreprenor, percepții și importanță.
Viitorul profesional al copiilor

Antreprenoriatul este asociat în principal cu puterea de decizie (84%), inovația (74%) și riscul (71%). 75% dintre părintii intervievați își consideră copiii potriviți pentru a avea propria afacere atunci când vor fi mari. Mai mult decât atât, rezultatele reflectă ceea ce își doresc aceștia pentru viitorul copiilor lor, respectiv 76% dintre părinți vor o carieră în antreprenoriat sau freelance pentru copiii lor.

De altfel, copiii antreprenorilor au avut într-o proporție semnificativ mai mare activități prin care să obțină bani (66%), spre deosebire de cei care nu au avut propria afacere (41%).

Rolul IMM-urilor la nivel macroeconomic

Odată cu creșterea în vârstă a părinților, ei cred că este nevoie de mai multe IMM-uri, pentru creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și oferirea unor produse concurențiale, ca răspuns la nevoile clienților.  De asemenea, persoanele care au avut inițiative în antreprenoriat susțin importanța și rolul IMM-urilor în Romania pentru dezvoltarea economică.

Părinții consideră că dacă investim în educația copiilor, în viitor, nivelul profesional al angajaților ar fi mai ridicat (63%), România ar fi mai modernă și digitalizată (61%) și condițiile de muncă ar fi mai bune (46%).

Concluziile studiului

În urma studiului, au fost evidențiate patru aspecte fundamentale referitoare la opiniile atât a părinților, cât și a copiilor în ceea ce privește antreprenoriatul. În primul rând, părinții sunt deschiși în proporție foarte mare spre educarea antreprenorială a copiilor. Același interes apare și în cazul celor mici atunci când sunt întrebați de educație și activități antreprenoriale. În al doilea rând, sunt dezvoltate abilități importante în viața profesională: responsabilitate, inițiativă economică și creativitate. De asemenea, respondenții consideră că IMM-urile sunt baza economiei țării și că acestea sporesc gradul de ocupare al forței de muncă. 


Studiul a fost  realizat de Reveal Marketing Research, prin metoda CAWI (computer assisted web interviews) pe un eșantion de 830 respondenți, la nivel național, urban, în rândul utilizatorilor de internet, la finele anului 2021. Partenerii VERTIK și Kidprenor în acest proiect sunt eMag și Simon&Partners Real Estate Advisors.

Comisia Europeană aprobă un ajutor în valoare de 43,63 milioane EUR pentru CFR Călători

0

În temeiul normelor UE privind ajutoarele de Stat, Comisia Europeană a aprobat un ajutor în valoare de 43,63 milioane de euro pentru a compensa paguba suferită de către CFR Călători.

În temeiul normelor UE privind ajutoarele de Stat, Comisia Europeană a aprobat un ajutor în valoare de 43,63 milioane de euro pentru a compensa paguba suferită de către CFR Călători, cel mai mare operator public în domeniul transportului feroviar de călători din România, în urma pandemiei de COVID-19 și a restricțiilor impuse de către guvernul României pentru a limita răspândirea virusului.

Această măsură va permite României să ofere compensații CFR Călători pentru paguba suferită în perioada 1 aprilie-31 august 2020, pagubă care a reprezentat o consecință directă a restricțiilor impuse. Acest ajutor va lua forma unei injecții de capital.

Măsura a fost adoptată în temeiul articolului 107, alineatul (2), litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite Comisiei să aprobe măsuri de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a oferi compensații întreprinderilor care suferă pagube provocate direct de evenimente extraordinare, cum este cazul pandemiei de coronavirus. Comisia a constatat că prin măsura notificată va fi compensată paguba rezultată direct în urma izbucnirii pandemiei de coronavirus.

De asemenea, Comisia a mai constatat că măsura este proporțională, întrucât nu se depășește valoarea necesară pentru repararea pagubei. Pe această bază, Comisia a ajuns la concluzia că măsura corespunde normelor UE în materie de ajutoare de stat. Mai multe informații privind măsurile luate de către Comisie în vederea atenuării impactului economic produs de pandemia de coronavirus se găsesc aici.

După soluționarea tuturor aspectelor legate de confidențialitate, varianta neconfidențială a deciziei va fi disponibilă sub numărul de caz SA.60996  în Registrul ajutoarelor de stat, aflat pe site-ul Comisiei în domeniul concurenței.

UniCredit Bank și Trans Sped sprijină companiile care vor interacționa cu ANAF exclusiv prin mijloace electronice

0

Începând cu 1 martie, toate companiile active pe teritoriul României vor interacționa cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanță, respectiv prin înrolarea în sistemul de comunicare electronică dezvoltat de Ministerul Finanțelor. În acest sens, UniCredit Bank vine în întâmpinarea antreprenorilor cu o dublă ofertă: pachete de cont curent și opțiunea de certificate digitale calificate gratuite. Clienții persoane juridice IMM  pot beneficia de unul până la trei certificate digitale gratuite în funcție de pachetul tranzacțional ales din oferta curentă a băncii: GeniusIMM sau Creativ. În egală măsură, clienții companii cu cifra de afaceri mai mare de un milion de euro care au deja cont curent sau aleg să își deschidă unul pot beneficia de până la trei certificate digitale calificate gratuite.

Acestea au o valabilitate de trei ani și pot fi utilizate atât în relația cu UniCredit pentru semnarea anumitor documente bancare, cât și în relația cu instituțiile  statului (precum Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Oficiul Național al Registrului Comerțului).  

Antoaneta Curteanu, Vicepreședinte Executiv al diviziei Retail UniCredit Bank: „Inițiativa digitalizării relației cu ANAF este una salutară și ne bucură poziția competitivă în care ne poziționează: aceea în care putem sprijini IMM-urile, care constituie o forță vitală a economiei românești. Prin toate produsele noastre vrem să venim cu soluții care să rezolve, dar mai ales să preîntâmpine orice fel de barieră în dezvoltarea clienților noștri, iar aceasta include, pentru companii, și certificatele digitale gratuite pe care le acordăm. Eforturile constante în direcția digitalizării făcute de UniCredit în ultimii ani ne ajută ca astăzi să putem veni în întâmpinarea nevoilor companiilor din România, actuali și potențiali clienți”. 

Camelia Ivan, CEO Trans Sped: „Împreună cu partenerii noștri de la UniCredit Bank ne bucurăm să sprijinim companiile românești să treacă mai ușor peste schimbarea care va avea loc de la 1 martie. Clienții băncii persoane juridice primesc certificate digitale Trans Sped pe care le vor putea folosi pentru a semna electronic orice document către ANAF, de la declarații până la diverse cereri, precum și în relația cu celelalte instituții”.

Certificatele digitale sunt acordate de UniCredit Bank în parteneriat cu Trans Sped și sunt emise la solicitarea companiei pentru persoana fizică desemnată în scris de către reprezentantul legal al companiei. Potrivit specificațiilor produsului Trans Sped, acestea sunt utilizate și recunoscute în UE și în SUA, precum și în toate țările care aplică legislația europeană sau nord-americană. Printre avantajele certificatelor digitale se numără siguranța (nu pot fi modificate sau alterate fără știrea companiei care le-a emis), rapiditatea și ușurința în utilizare și reducerea cantității de hârtie utilizate. Totodată, semnătura electronică realizată cu certificat digital calificat are aceeași valoare juridică pe care o are și semnătura olografă. 

Obligația firmelor de a transmite către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală doar documente în format electronic este prevăzută în OG 11/2021 pentru modificarea și completarea Codului de procedură fiscală. 

One United Properties anunță finalizarea achiziționării pachetului majoritar de acțiuni al Bucur Obor S.A.

0


One United Properties (BVB: ONE), principalul dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, anunță că a finalizat la data de 8 februarie 2022 achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni al Bucur Obor S.A. În urma încheierii tranzacției, One United Properties deține controlul unic direct asupra BO Retail Invest S.R.L., care la rândul său deține pachetul majoritar de acțiuni la Bucur Obor S.A., societate listată pe Piața AeRO a Bursei de Valori București sub simbolul BUCU. 

„Suntem încântați să finalizăm tranzacția pentru pachetul majoritar al Bucur Obor. Bucur Obor are o istorie îndelungată de rentabilitate, dar, mai presus de toate, este o locație emblematică pentru București și pentru locuitorii săi. Așteptăm cu interes să integrăm performanțele companiei Bucur Obor în operațiunile consolidate ale One United Properties și, în consecință, să creăm valoare suplimentară pentru toate părțile interesate implicate”, a declarat Victor Capitanu, co-CEO One United Properties.

În noiembrie 2021, prin intermediul unui împrumut pus la dispoziție de One United Properties, BO Retail Invest S.R.L. a achiziționat 54,4351% din capitalul social al Bucur Obor S.A. contra unei sume de 64.935.000 lei, la un preț de 8.918 lei per acțiune. Tranzacția a fost finalizată în data de 8 februarie 2022, ca urmare a autorizării de către Consiliul Concurenței din România, autorizare primită de One United Properties în data de 4 februarie 2022. Achiziția BO Retail Invest S.R.L. de către One United Properties s-a realizat la valoare nominală. 

Decizia dezvoltatorului de a cumpăra pachetul majoritar de acțiuni al Bucur Obor S.A. se află în concordanță cu strategia One United Properties de a crește ponderea profiturilor din chirii în profiturile totale ale companiei. Centrul comercial Bucur Obor din București și-a deschis porțile pentru locuitorii Capitalei în anul 1975. Astăzi, acesta găzduiește magazine de toate dimensiunile, de la afaceri de familie și până la branduri internaționale consacrate. Compania a fost listată la Bursa de Valori București în iulie 1997. 

One United Properties este cel mai mare dezvoltator imobiliar listat la Bursa de Valori București (BVB). Acțiunile companiei au debutat la BVB în data de 12 iulie 2021, în urma unui IPO de succes, în cadrul căruia compania a atras 260 de milioane de lei pentru noi investiții imobiliare. Începând cu data de 20 septembrie 2021, acțiunile ONE sunt incluse în indicele BET, acesta urmărind evoluția celor mai lichide 19 companii listate la Bursa de Valori București, iar începând cu 20 decembrie 2021, acțiunile ONE sunt incluse în indicele FTSE Global All Cap, care urmărește cele mai lichide acțiuni din lume.

România a ratificat Convenția multilaterală – ce aduce nou pentru companii?

0

Autori: Alex Slujitoru, Răzvan Brătilă,
Avocați, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL (foto)

La patru ani și jumătate de la semnarea ei la Paris, România ratifică și ea Convenția multilaterală pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor. Documentul acționează ca un protocol ce vizează modificarea mai multor tratate fiscale, încercându-se, astfel, crearea unui mecanism general și eficace prin care să poată fi evitate renegocierile bilaterale ale tratatelor de evitare a dublei-impuneri. Dar, total inexplicabil, România a ales să nu aplice prevederile Convenției referitoare la arbitraj, cele la care contribuabilii pot apela atunci când consideră că au fost impozitați contrar prevederilor unui tratat de către jurisdicțiile contractante, iar autoritățile fiscale statale nu reușesc să ajungă la un acord amiabil în acest sens. Ce efecte ar putea avea această implementare incompletă asupra companiilor? 

Convenția multilaterală modifică tratatele fiscale încheiate de două sau mai multe țări și introduce mai multe prevederi și măsuri ce împiedică transferarea în mod artificial a profiturilor către alte jurisdicții. Astfel, deși Convenția multilaterală reprezintă un pas în direcția corectă pentru eliminarea problemei erodării bazei impozabile și a transferurilor profiturilor, oferind mai multă previzibilitate și claritate legislativă, modalitatea în care România a ratificat-o nu aduce totuși beneficiile la care contribuabilii sperau, mai ales cele care ar fi ținut de eliminarea efectivă a dublei-impuneri (companiile sunt impozitate în două state pentru același venit). 

Mai exact, România va implementa în cadrul tratatelor sale fiscale vizate dispoziții precum: modificarea preambulului din acordurile fiscale, pentru a include în mod expres că, deși scopul tratatelor este evitarea dublei-impuneri, aplicarea acestora nu poate în niciun caz crea oportunități de neimpozitare, impozitare redusă sau de evitare a impozitării. Astfel, se încearcă eliminarea posibilității unui contribuabil de a se sustrage de la plata impozitelor prin interpretarea coroborată a unor neconcordanțe din legislația fiscală sau prin exploatarea unor prevederi lacunare sau neclare dintr-un anumit tratat.

Odată cu aplicarea Convenției, vor fi eliminate și beneficiile acordate contribuabilului printr-un tratat fiscal de eliminare a dublei-impuneri, dacă se va constata că scopul sau unul dintre scopurile principale pentru încheierea oricărui aranjament sau tranzacții de către contribuabil a fost tocmai obținerea respectivelor beneficii. Măsura este menită să descurajeze tranzacțiile artificiale efectuate în vederea obținerii unei impozitări mai reduse într-un alt stat, în condițiile în care activitatea generatoare de profit a fost efectuată în celălalt stat. 

Rămâne de văzut, desigur, care va fi modalitatea practică prin care autoritățile fiscale vor analiza în ce măsură o anumită tranzacție a fost efectuată cu scopul de a beneficia de o scutire sau diminuare de impozit, dacă luăm în considerare controversele deja existente în materie fiscală privind criteriile luate în considerare de organele fiscale când reîncadrează sau nu iau în considerare o tranzacție în conformitate cu art. 11 din Codul Fiscal. 

Tot prin Convenție vor fi introduse reguli referitoare la impozitarea dividendelor plătite de o societate rezidentă. Spre exemplu, se prevede că scutirea de impozit sau impozitarea redusă a dividendelor va avea loc doar în măsura în care beneficiarul deține capitalul generator de dividende pentru o perioadă mai mare de 365 de zile, eliminându-se posibilitatea de a efectua transferuri de capital între societăți afiliate, cu scopul de a beneficia de scutirea de impozit pe dividende într-un anumit stat.

Dar, alegerea României de a nu opta la acest moment pentru soluționarea divergențelor dintre state prin arbitraj (respectiv, printr-un tribunal arbitral compus din persoane fizice cu experiență în aspecte de drept fiscal internațional), creează un dezavantaj considerabil contribuabililor, care se văd, astfel, lipsiți de un instrument esențial pentru constrângerea statelor în aplicarea unui tratament fiscal corect și coerent. Practic, fără arbitraj, dacă jurisdicțiile contractante nu reușesc să se înțeleagă amiabil (aspect extrem de prezent în practică), nu există nicio modalitate de deblocare a situației, iar contribuabilul este singurul prejudiciat. 

Intrarea în vigoare a Convenției pentru România, va avea loc în termen de trei luni de la data la care Ministerul Finanțelor va depune la OCDE instrumentul de ratificare al Convenției. Nici Legea nr. 5/2022, prin care a fost ratificată Convenția, și nici Ministerul Finanțelor nu au indicat când va avea loc depunerea efectivă a instrumentului de ratificare. Potrivit informațiilor OCDE, acest lucru nu s-a întâmplat până la ora actuală.

Ulterior intrării în vigoare a Convenției, este esențial ca societățile cu prezență multinațională care vor să aplice dispozițiile din anumite tratate fiscale să le coroboreze singuri (sau cu ajutorul consultanților) cu prevederile Convenției multilaterale, deoarece România nu are obligația, ci doar dreptul de a dezvolta versiuni consolidate ale tratatelor, astfel cum au fost modificate.

Nu putem spera decât faptul că România, dându-și seama într-un final că dubla-impunere reprezintă în continuare o problemă reală pentru contribuabilii cu prezență multinațională și, în consecință, și pentru statul român, prin diminuarea investițiilor străine, vor adopta și celelalte instrumente utile prevăzute de Convenție pentru eliminarea dublei-impuneri, cum ar fi procedura arbitrajului.