Aproximativ 40% dintre angajații care lucrează în domeniile digitale sunt, în mod activ, în căutare de noi locuri de muncă, iar aproape 75% se așteaptă să își părăsească jobul actual în viitorul apropiat. Acestea sunt unele dintre concluziile unui sondaj global realizat pe aproximativ 10.000 de angajați care ocupă roluri digitale, realizat de Boston Consulting Group (BCG) și The Network, o alianță globală de website-uri de recrutare. Raportul, intitulat Decoding the Digital Talent Challenge, a fost lansat recent.

Sondajul, ce face parte din seria Decoding Global Talent a BCG,  constată că oportunitatea de a avansa în carieră este principalul motor al 63% dintre angajații din domeniul tehnologiei, care doresc să-și schimbe locul de muncă, urmat de un procent de 49% al celor aflați în căutare de noi provocări. Pentru angajații în mediul digital, echilibrul între viața profesională și cea privată continuă să fie aspectul cel mai apreciat în activitate. Însă, compensația financiară, sub formă, atât de salarii, cât și de stimulente pe termen lung, cum ar fi opțiunile de acțiuni (stock options), a câștigat teren, urcând de pe poziția 5 pe poziția 3, față de sondajul anterior, derulat în 2018. De asemenea, pentru 61% dintre angajații din domeniile digitale, diversitatea, incluziunea și problemele de mediu au crescut în importanță în ultimul an. 50% dintre ei nu ar lucra în companii în care nu își  împărtășesc convingerile în materie de diversitate și incluziune; 48% au aceeași poziție în privința politicilor de mediu.

„Deținătorii de joburi digitale au trecut peste criza COVID relativ nevătămați și intră acum pe o piață de talente efervescentă, cu multe opțiuni” a declarat Orsolya Kovács-Ondrejkovic, director asociat al BCG și coautor al raportului.
„Pe măsură ce companiile din toate industriile se digitalizează, salariile din domeniul tehnologiei digitale au crescut vertiginos la un nivel cu care puțini angajatori pot concura. Cu toate acestea, cercetările noastre arată că banii nu sunt totul – angajatorii pot fi în continuare atractivi pentru talentul digital, prin cultura și valorile potrivite oferite la locul de muncă.” 

Numărul angajaților din domeniile digitale care sunt dispuși să se mute cu jobul în altă țară a scăzut la 55%, de la 67% în 2018. Cu toate acestea, 68% ar fi bucuroși să lucreze de la distanță pentru un angajator fără să fie prezenți fizic în acea țară.

SUA, Marea Britanie și Australia sunt în fruntea listei țărilor în care talentul digital este în căutare de locuri de muncă de la distanță. Pentru acei angajați din domeniul tehnologiei digitale care doresc să se mute fizic, pentru job, preferințele s-au schimbat de la ultimul nostru sondaj, Canada depășind SUA și devenind destinația cea mai dorită. Țările europene, inclusiv Germania, Elveția și Franța, au înregistrat o scădere a popularității, în timp ce Singapore și Noua Zeelandă au intrat în topul primelor zece, ceea  ce reflectă situația favorabilă în privința COVID-19, din aceste țări. Regatul Unit și-a menținut a cincea poziție, Londra fiind încă cel mai atractiv oraș pentru talentele din domeniul digital, care doresc să se mute într-o altă țară.

Deși modelul de lucru al angajaților din tehnologie nu a fost afectat de criza COVID în aceeași măsură ca forța de muncă generală, munca completă de la distanță a crescut semnificativ pentru angajații din aceste poziții, ajungând la 76%,  până la finalul anului 2020, comparativ cu 41%, în 2018. 95% dintre respondenți ar dori să lucreze, în continuare, cel puțin o zi pe săptămână de acasă, iar doar 25% ar dori să lucreze complet de la distanță. Alte tipuri de flexibilitate sunt, de asemenea, foarte apreciate, 75% preferând să beneficieze de ore flexibile, total sau parțial.

„Dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare pentru talentul digital este o necesitate pentru toți angajatorii”, a declarat Pierre Antebi, co-director executiv al The Network și coautor al raportului.
„Îmbunătățirea recrutării și reținerea talentelor sunt părți importante ale acestei strategii, ce poate varia de la adaptarea modelelor corporative, pentru a oferi echilibru și flexibilitate, până la extinderea opțiunilor pentru munca internațională, de la distanță și reflectarea valorilor sociale și de mediu,  în oferta  pentru angajații lor. Crearea unui ecosistem format din contractori și agenții este un instrument valoros suplimentar pentru a găsi talentele,  pe această piață extrem de competitivă.”

Majoritatea reprezentanților companiilor multinaționale care activează în industria bunurilor de larg consum (93%) și-au stabilit ca principal obiectiv, anul acesta, creșterea veniturilor comparativ cu anul anterior, ca urmare a deciziilor îndrăznețe adoptate în 2021, care acum dau rezultate, conform studiului Deloitte 2022 Consumer Products Industry Outlook. Aceștia estimează însă și o serie de provocări generate de persistența dificultăților din lanțurile de aprovizionare, de tensiunile din piața muncii și de creșterea rapidă a costurilor de producție. Pe de altă parte, majoritatea respondenților consideră că 2022 va marca o bătălie pentru menținerea încrederii – 95% dintre aceștia spun că organizațiile care beneficiază de o încredere ridicată din partea consumatorilor sunt mai rezistente. 

Conform studiului, cel puțin jumătate dintre companii se așteaptă la o creștere a marjelor operaționale anul acesta, în ciuda majorării costurilor. Totuși, provocările existente ar putea limita capacitatea industriei de a obține rezultatele așteptate. Nouă din zece participanți la studiu consideră că sincopele din lanțurile de aprovizionare reprezintă cea mai mare amenințare pentru creștere, iar șase din zece spun că deficitul de forță de muncă afectează deja perspectivele pentru acest an. 

Studiul mai arată că 90% dintre companiile producătoare de bunuri de consum estimează că se vor confrunta cu majorări de costuri în 2022, pe fondul creșterii inflației, iar opt din zece spun că vor transfera parțial costurile suplimentare în prețuri. Însă doar jumătate (54%) cred că prețurile pot fi majorate fără a afecta cererea din partea consumatorilor, sugerând că unii dintre ei nu vor putea sau nu vor fi dispuși să plătească mai mult pentru aceleași produse.

„În prezent, inflația este un fenomen cu care se confruntă toate economiile lumii, inclusiv cea europeană, iar în industria bunurilor de consum, direct responsabilă pentru prețurile finale plătite de consumatori, fenomenul este cel mai vizibil. În România, companiile din domeniu beneficiază însă de o cerere ridicată din partea populației. Potrivit celor mai recente date ale BNR, ramurile producătoare de bunuri de consum, în special de uz curent, grevate mai puțin intens de criza componentelor, au înregistrat, în trimestrul trei al anului trecut, cele mai favorabile ritmuri de creștere. Pentru acest an, autoritățile estimează o evoluție pozitivă a consumului privat (+4,5%), aspect încurajator pentru industrie”, a declarat Raluca Bâldea (foto), Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, și Liderul industriei de retail și bunuri de larg consum.

Pentru menținerea sau sporirea încrederii consumatorilor și a celorlalți colaboratori, companiile din domeniu intenționează să acționeze pe trei direcții – îmbunătățirea transparenței, intensificarea digitalizării și modernizarea relațiilor de muncă. În general, companiile simt că pierd încrederea consumatorilor atunci când nu sunt deschise și transparente (90%), când nu întrunesc așteptările cu privire la protecția mediului, implicare socială și guvernanță –ESG – (84%), când lipsa de personal afectează calitatea produselor (79%) sau când prețurile cresc nejustificat de mult (76%). 

De altfel, nouă din zece respondenți spun că industria trebuie să facă eforturi mai mari pentru a păstra încrederea consumatorilor. 

În final, studiul prezintă și cinci idei care au potențialul de a schimba industria în următorii zece ani. Acestea sunt intensificarea vânzărilor de bunuri digitale (mulți consideră conceptul metavers ca nefiind un loc, ci un moment în timp, în care consumatorii încep să prețuiască mai mult componentele vieții lor digitale, decât a celei fizice), automatizarea cumpărăturilor recurente (77% dintre participanții la studiu consideră că este o evoluție posibilă în următorii zece ani), digitalizarea ambientală (bunuri de uz casnic obișnuite activate de un pachet de servicii digitale, care ar putea lua viață în mediul automat atunci când consumatorii le folosesc), fabrica de proximitate, reapărută ca urmare a interesului pentru lanțurile de aprovizionare mai scurte, și viziunea post-consum, conform căreia consumatorii vor lua mai multe decizii de cumpărare bazate pe durabilitate, din considerente de mediu și/sau de protejare a resurselor ori din cauza prețurilor în creștere. 

Studiul Deloitte 2022 Consumer Products Industry Outlook a fost efectuat în rândul a 100 de companii multinaționale producătoare de alimente și băuturi, bunuri de uz casnic, îngrijire personală și îmbrăcăminte, cu venituri cumulate de peste un miliard de dolari.

Sprijinul cetățenilor pentru UE și pentru PE, în special, a crescut în timpul pandemiei de COVID-19, arată un nou sondaj Eurobarometru.

Potrivit noului sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European, aproape o treime dintre respondenți (32% în UE, 24% în România) au ales democrația ca valoarea europeană principală care trebuie apărată, urmată de libertatea de exprimare și de gândire (27% în UE, 22% în România) și de protecția drepturilor omului în UE și în întreaga lume (25% în UE, 24% în România). În opinia respondenților din România, libertatea de circulație se află pe primul loc în lista valorilor care ar trebui apărate de Parlamentul European, fiind menționată de 28% (16% în UE).

Creșterea extremismului, răspândirea dezinformării și slăbirea statului de drept reprezintă un motiv de îngrijorare pentru cetățenii europeni.

Acest lucru reiese din rezultatele celui mai recent sondaj privind viitorul Europei, publicat de Parlamentul European și de Comisie la jumătatea lunii ianuarie 2022, în cadrul căruia nouă din zece europeni sunt de acord că mai sunt încă multe de făcut pentru consolidarea democrației în UE.

Unsprezece state membre pun apărarea democrației pe primul loc: Suedia, Germania, Finlanda, Italia, Danemarca, Austria, Luxemburg, Malta, Polonia, Cehia și Ungaria. Respondenții din Cehia și Ungaria pun, de asemenea, pe primul loc protecția drepturilor omului.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, salutând rezultatele sondajului, a declarat: „După cum subliniază pe bună dreptate cetățenii, apărarea democrației este cea mai importantă valoare europeană, mai presus de orice altceva. Nu putem considera că democrația poate exista de la sine, fără sprijin și efort; extremismul, autoritarismul și naționalismul reprezintă astăzi amenințări tot mai mari la adresa proiectului nostru european comun”.

În general, cetățenii europeni consideră că sănătatea publică este în continuare prioritatea politică pentru Parlament (42% dintre respondenți la nivel UE, 53% în România), urmată îndeaproape de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (40% în UE, 41% în România) și de combaterea schimbărilor climatice (39% în UE, 17% în România). În medie, tinerii au plasat lupta împotriva schimbărilor climatice ca prioritate absolută pentru Parlament.

Există un interes susținut din partea cetățenilor europeni de a afla mai multe despre activitatea UE. Potrivit prezentului sondaj, informațiile cu privire la modul concret în care sunt cheltuite fondurile UE ar fi cele mai interesante pentru 43% dintre respondenți. Cetățenii doresc, de asemenea, să afle mai multe despre consecințele concrete ale legislației europene în țara lor (30%), despre activitățile concrete ale deputaților în Parlamentul European din țara lor (29%), precum și despre acțiunile întreprinse de UE pentru a depăși pandemia de COVID-19 (29%).

„Cetățenii doresc și merită mai multe informații cu privire la impactul concret al politicilor și deciziilor UE în viața lor de zi cu zi. Oamenii ar trebui să știe unde sunt cheltuiți banii”, a declarat președinta Metsola.

Parlamentul European a precizat că plata fondurilor de redresare ale UE ar trebui să se bazeze pe planuri clare și aprobate, să facă obiectul unui control coerent și al transparenței și să depindă de respectarea valorilor noastre democratice fundamentale.

Sprijinul cetățenilor pentru UE și, în special, pentru PE a crescut în mare măsură în timpul pandemiei de COVID-19. Marea majoritate a cetățenilor UE (58% în UE, 59% în România) sunt de acord cu un rol mai important pentru Parlamentul European în viitor, în timp ce ponderea cetățenilor UE cu o imagine pozitivă despre instituție a crescut la nivel UE cu 12 puncte procentuale față de 2015, la 36% (41% în România), inclusiv o creștere de 3 puncte procentuale la nivel UE, față de 2019. 45% dintre respondenți (36% în România) au o opinie neutră cu privire la Parlamentul European și doar 17% (20% în România) au o imagine negativă. Această percepție pozitivă a PE se reflectă, de asemenea, în ultimul Eurobarometru standard 95.1 al Comisiei Europene, care arată că cetățenii au cel mai mult încredere în Parlamentul European, dintre toate instituțiile UE.

Majoritatea cetățenilor (62% în UE, 43% în România) consideră că apartenența țării lor la UE este un lucru bun, doar 9% (23% în România) declarând că este un lucru rău, pentru al doilea an cel mai bun rezultat din 2007, la nivel UE. Aproape trei sferturi dintre respondenți (72% în UE, 65% în România) afirmă că țara lor a beneficiat de statutul de membru al UE. În acest sens, majoritatea respondenților (63%) afirmă că sunt optimiști cu privire la viitorul UE.

_________________

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2021 a fost realizat între 1 noiembrie și 2 decembrie 2021 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și completat cu interviuri online, acolo unde a fost necesar, ca urmare a restricțiilor legate de COVID-19. În total, au avut loc 26.510 de interviuri (1.057 în România), rezultatele UE fiind ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Datele pentru România pot fi consultate în aici

Raportul complet poate fi consultat aici.

Cu o experiență de peste 20 de ani în consultanță financiară și instituțională în sectorul infrastructurii publice atât în România cât și la nivel internațional, Augustin Boer și-a pus major amprenta asupra dezvoltării sectorului de servicii municipale din România. El a fost implicat în proiecte de infrastructură promovate de Instituții Financiare Internaționale (BERD, BEI, Banca Mondială, Uniunea Europeană, KfW și USAID) atât în Europa (România, Bulgaria, Moldova, Muntenegru, Cipru și Turcia), cât și în Orientul Mijlociu (Iordania) și Asia Centrală (Republica Kirghiză, Azerbaijan, Armenia, Kazakhstan, Tajikistan și Mongolia).

Mai mult, Augustin este membru în Consiliului Director și în Comisia de Certificare a Consultanților în Management (CMC) din cadrul Asociației Consultanților în Management din România (AMCOR).

„Într-un mediu de afaceri care se schimbă într-un ritm mai accelerat ca oricând sub presiunea tehnologiilor disruptive și a efectelor pandemiei, rolul consultanților în management devine din ce în ce mai important pentru a ajuta instituțiile publice și organizațiile să înțeleagă și să gestioneze provocările și riscurile cu care se confruntă în noua economie globală și să continue să inoveze pentru a asigura o dezvoltare durabilă.

Sunt încrezător în perspectivele BDO de a rămâne un partener de nădejde în dezvoltarea instructurii din România ca pilon de bază al creșterii nivelului de trai și al dezvoltării mediului de afaceri pe baze sustenabile.”, declară Augustin Boer.

Lanțul de restaurante Hercule, fondat de omul de afaceri Ștefan Mandachi, a avut încasări de 1.2 milioane euro în 2021 și începe expansiunea în țară, având în plan să deschidă cel puțin opt noi restaurante până la finalul anului. 

Pentru 2022, lanțul de restaurante de tip fast food estimează încasări de 2 milioane euro și un număr de aproximativ 200.000 de consumatori care vor cumpăra preparatele Hercule, în creștere față de anul 2021.

„2022 va fi anul Hercule! Cifrele de anul trecut ne arată o creștere la nivelul vânzărilor, trendul fiind unul ascendent. Ne dorim să satisfacem cerințele clienților noștri și tocmai din acest motiv avem în plan să ne extindem în toată România și să deschidem cel puțin opt noi restaurante anul acesta. Având în vedere estimările noastre de business și planurile pe termen scurt, în anul 2024 vom ajunge la 20 de restaurante Hercule în toată țara”, a spus Ștefan Mandachi, fondatorul Hercule. 

În prezent, lanțul de restaurante Hercule are în total trei locații deschise, în Bacău, Ploiești și Vaslui, și numără aproximativ 40 de angajați. Dintre cele trei restaurante, două sunt în sistem de franciză. 

Materia primă folosită pentru prepararea tuturor produselor Hercule este atent selecționată, carnea provenind de la producători români. Sosurile sunt făcute după rețete tradiționale din Grecia, iar murăturile sunt murate în saramură din Bucovina. 

Ștefan Mandachi, omul de afaceri sucevean care a fondat și lanțul de restaurante Spartan, a mai declarat că obiectivul Hercule pentru următorii trei ani este să ajungă la un milion de preparate vândute în România: „Ne dorim să creștem, ne dorim să fim prezenți în fiecare colț al țării, iar obiectivul nostru clar este să ajungem la un milion de preparate vândute până în 2024”. 

Lanțul de restaurante Hercule caută parteneri francizați, alături de care să continue dezvoltarea afacerii pe plan local. Taxa de franciză pentru deschiderea unui nou restaurant sub brandul Hercule este de 7.500 de euro, iar amortizarea investiției inițiale se face între 18 și 24 luni de la deschidere. 

Lanțul de restaurante Hercule a fost fondat în anul 2015 și numără trei restaurante, dintre care unul este restaurant propriu și două sunt în sistem de franciză. Orașele în care brandul Hercule este prezent sunt: Bacău, Ploiești și Vaslui. 

Grupul TeraPlast a continuat performanțele solide în anul 2021, cu creșteri substanțiale, de două cifre, la toți indicatorii de performanță. Cifra de afaceri aferentă exercițiului financiar 2021 a crescut cu 55%, la 615 milioane de lei – un rezultat record în actuala structură a Grupului. Profitul net (care nu include impactul exiturilor din 2021) a urcat cu 50%, până la 44,6 milioane de lei. EBITDA a ajuns la 74,2 milioane de lei, în creștere cu 36% față de anul anterior. În aceeași perioadă, profitul operațional a ajuns la 53,6 milioane de lei, cu 41,7% mai mult decât în 2020 și triplu față de 2019.

Rezultatul consolidat a fost influențat pozitiv de operaționalizarea unor investiții programate (extinderea capacităților Diviziei Instalații și a TeraPlast Recycling), dar a fost grevat de costuri nerecurente aferente pornirii investițiilor noi, care s-au cifrat la aproape 3,7 milioane de lei. 

Grupul a continuat să vândă volume semnificative în pofida creșterii costurilor cu materiile prime și a scăderii sectorului de construcții în semestrul II al anului 2021. Lucrările de construcții inginerești au scăzut cu 5,5% în primele 11 luni din 2021 comparativ cu aceeași perioadă din 2020, ceea ce sugerează o creștere a cotei de piață a vânzărilor Grupului în anul 2021 și recertifică calitatea și avantajul competitiv oferit de produsele realizate de TeraPlast. Condițiile pieței de construcții nu au permis transpunerea integrală în piață a creșterilor record a prețurilor materiilor prime. Presiunile de preț pe energia electrică au fost, în schimb, gestionate cu succes de către Grup, prin contracte pe termen lung. Astfel, rezultatele în sumă absolută au evoluat excelent, atât EBITDA, cât și profitul net.

Disfuncționalitățile în lanțurile de aprovizionare au produs întârzieri în livrarea și punerea în funcțiune atât a fabricii de ambalaje biodegradabile, cât și pentru unele dintre liniile de producție pentru business-ul de instalații. Întârzierile au generat costuri suplimentare cu salariații și materialele de test care nu au mai putut fi recuperate până la finalul anului 2021. Din acest an, însă, aceste investiții vor contribui mai vizibil la rezultate pozitive.

O performanță deosebită se remarcă pe piața externă, unde valoarea exporturilor s-a dublat față de anul anterior. Ponderea exporturilor în total cifră de afaceri s-a situat la 14,4%, în linie cu obiectivul de 15% anunțat de reprezentanții Grupului la începutul anului 2021.

*nu include sumele aferente exit-urilor din 2021

„Rezultatele confirmă traseul excelent pe care Grupul TeraPlast s-a aflat pe parcursul întregului an. Am avut un calendar ambițios de investiții în 2021, dus la îndeplinire chiar dacă, punctual, au apărut întârzieri de operaționalizare. Proiectele noi apărute ca urmare a investițiilor implementate au contribuit cu 11% în total EBITDA și au generat 6% din profitul net consolidat. Am crescut deși sectorul construcțiilor a înregistrat o contracție și ne-am atins obiectivul să câștigăm cotă de piață”, a declarat Ioana Birta, directorul financiar al Grupului TeraPlast. 

Linia de business Instalații și Reciclare
(TeraPlast și TeraPlast Recycling)

• Cu o cifră de afaceri în creștere cu 40% față de 2020, este segmentul cu cea mai mare contribuție în rezultatul consolidat: 66% din cifra de afaceri a întregului Grup.
• S-au înregistrat creșteri cu 20% în volumele vândute.
• EBITDA a depășit 50 de milioane de lei, în creștere cu 18% față de anul anterior.
• Divizia Instalații a înregistrat rezultate bune chiar și într-un mediu incert, dominat de creșterea costului cu materiile prime și încetinirea lucrărilor de construcții, inclusiv datorită faptului că metodologia de recalculare a prețului nu acoperă creșterile reale de preț din piață (evoluție vizibilă în datele INS despre sectorul construcțiilor).

Linia de business Granule (TeraPlast și TeraPlast Recycling) 

• Include Granulele rigide și plastifiate din PVC, granulele HFFR (fără halogen, rezistente la foc), dar și granulele reciclate.
• A avut cea mai mare creștere a cifrei de afaceri, cu +109%, și a EBITDA, cu +150%, până la 26,8 milioane de lei.
• Pe segmentul reciclare s-a remarcat o creștere substanțială, de peste 40%, a clienților terți pentru TeraPlast Recycling, ceea ce corespunde strategiei de evoluție a acestui business.
• Din trimestrul 2 al anului 2022, segmentul va avea o creștere cu 30% a capacității de producție la granule PVC plastifiate.

Linia de business Ferestre și uși (TeraGlass)

• În ciuda unei creșteri a cifrei de afaceri (43,4 mil lei, +24%), productivitatea nu a cunoscut îmbunătățirea scontată, iar profitul operațional a fost în scădere față de 2020. 
• Cererea este însă solidă, iar contractele cu principalii clienți au fost reînnoite, inclusiv cele pe piețele externe.

Linia de business Ambalaje flexibile (TeraBio Pack)

• Este cea mai nouă linie de business în cadrul Grupului, ale cărei rezultate sunt încă grevate de costurile de pornire, dar care va reprezenta unul dintre motoarele de creștere ale Grupului în trimestrele următoare.
• Continuă integrarea și eficientizarea producției de folii din polietilenă preluată de la Somplast și Brikston Construction Solutions, cu obiectivul de a crește cantitatea de produse din polietilenă reciclată.

Buget 2022

„Ne dezvoltăm semnificativ și în 2022 datorită business-ului de ambalaje, unde vom avea o triplare a cifrei de afaceri. De asemenea, creștem datorită extensiilor de capacitate realizate la instalații, granule și reciclare. Asigurăm dezvoltările viitoare și prin investiția de 11 de milioane de euro în producția de folii stretch. Vom începe implementarea ei de îndată ce primim acordul de finanțare. În extinderea afacerilor noastre, contăm și pe realizarea de proiecte de M&A care ne vor conduce la o EBITDA de 130 de milioane de lei. Exporturile rămân o prioritate. La acest capitol vizăm o creștere de 40% în acest an.” a declarat Dorel Goia, Președintele Consiliului de Administrație TeraPlast.

Pentru anul în curs, Grupul TeraPlast are ca obiectiv o cifră de afaceri de 789 milioane de lei și un profit net de 69,4 milioane de lei, ambele cu o creștere susținută de 28%, respectiv 55%. Pentru aceeași perioadă, EBITDA bugetată este de 112 milioane de lei, cu 51% mai mult decât în 2021. Totodată, se va acorda o atenție sporită lansării de noi produse și extinderii amprentei geografice, inclusiv prin proiecte de M&A. În cadrul cifrelor bugetate pentru anul 2022, nu au fost incluse eventualele efecte pozitive determinate de lansarea producției de folie stretch si achizițiile de noi afaceri.

2021 a fost un an record din perspectiva numărului de clienți noi – 189.000 de clienți în 12 luni, la un număr total de 429.000 la sfârșitul anului, anunță XTB, una dintre cele mai mari și mai respectate case de brokeraj pe burse internaționale din România, care a anunțat recent rezultatele financiare la nivel de grup pe 2021.

Este de remarcat și creșterea semnificativă a numărului mediu de clienți activi (cei care au efectuat cel puțin o tranzacție) cu 92,9% mai mult față de 2020, la 112.000 în 2021.

Valoarea depozitelor nete ale clienților a crescut, de asemenea, cu 49,6% (de la 425 miliarde EUR în 2020 la 637,8 miliarde EUR în 2021).

Veniturile consolidate s-au ridicat la 136,7 milioane EUR (2020: 178,3 milioane EUR), cu costuri de operare de 76,2 milioane EUR (2020: 63 milioane EUR).

Situația de pe piețe a fost influențată, între altele, de ratele scăzute ale dobânzilor și de creșterea dinamică a inflației.

„Am observat recent o schimbare în abordarea față de investiții. Nu mai este domeniul profesioniștilor, ci a devenit subiect de interes pentru aproape toată lumea. Din cauza inflației ridicate, mulți investitori din întreaga lume caută modalități mai eficiente de a economisi”, explică Omar Arnout, CEO-ul XTB.

„Aceste rezultate de-a dreptul remarcabile vin pe fondul unui context favorabil de piață (volatilitatea generată de pandemie a creat multiple oportunități de valorificat prin tranzacționare) și se datorează efortului întregii echipe de a valorifica la maxim această perioadă fără precedent”, spune, la rândul său, Irina Cristescu, General Manager al XTB România.

Printre măsurile luate în România și care au condus la aceste creșteri ale rezultatelor se numără: mărirea echipei de specialiști de la nivel local, din România, creșterea bazei de parteneri, creșterea numărului de proiecte educaționale, precum și a calității și complexității acestora, amplificarea activităților de marketing și comunicare, lărgirea și optimizarea periodică a ofertei de instrumente financiare prin adaptare la cerințele clienților, investiții în dezvoltarea continuă a platformei de tranzacționare.

În România, acțiunile sunt cele mai populare instrumente financiare. Circa 80%  din totalul clienților companiei locale au tranzacționat acțiuni și ETF-uri cu deținere în trimestrul 4 2021, în vreme ce 36% dintre clienți au tranzacționat produse derivate. 

„La XTB încurajăm fiecare client să își descopere profilul de risc care i se potrivește cel mai bine și să aleagă în cunoștință de cauză acele instrumente care sunt compatibile cu profilul de risc al fiecăruia. Indiferent dacă sunt speculatori pe termen scurt sau investitori pe termen lung, indiferent de posibilitățile financiare, în platforma XTB găsesc toată gama de instrumente financiare, potrivite pentru orice tip de investitor și profil de risc”, explică Irina Cristescu.

XTB are în portofoliu toate tipurile de instrumente financiare, într-un număr de peste 5.400, disponibile pe principalele piețe de capital din Europa și Statele Unite. 

„În calitate de promotor al educației financiare pe piețele de capital încă din 2008, eforturile de educare a românilor interesați de investițiile la bursă au fost, sunt și vor continua să fie prioritatea noastră numărul unu”, adaugă directoarea XTB România.

La nivel global, costurile operaționale în 2021 s-au ridicat la 76,2 milioane EUR și au fost cu 13,2 milioane EUR mai mari decât cele înregistrate cu un an înainte (63 milioane EUR în 2020). Cea mai importantă a fost creșterea costurilor de marketing cu 6,6 milioane EUR, adică cu 36,9% față de anul precedent, în principal din cauza cheltuielilor mai mari pentru campanii intensive de marketing.

„Unul dintre cei mai importanți factori ai dezvoltării noastre stabile va fi atragerea de noi grupuri de clienți și creșterea sistematică a bazei noastre de clienți. Rezultatele bune în ceea ce privește numărul de clienți noi ne permit să presupunem că în 2022 vom înregistra cel puțin 40.000 de clienți pe trimestru. Numai în ianuarie 2022 am înregistrat, deja, aproximativ 18.000 de conturi noi, ceea ce ne confirmă previziunile. Pe lângă dezvoltarea sistematică a bazei de clienți, prioritatea noastră este de a construi brandul XTB ca furnizor global de soluții de investiții”, adaugă Omar Arnaout.

Creșterea numărului de clienți este rezultatul activităților intense de vânzări și marketing pe piețele din Europa Centrală și de Est, Europa de Vest și America Latină. Potențialul de dezvoltare ulterioară este legat și de extinderea și dezvoltarea pe piețele internaționale. 

Anul trecut, XTB a înființat filiala XTB MENA Limited cu sediul în Emiratele Arabe Unite, ca centru regional prin care XTB ajunge în întreaga zonă a Orientului Mijlociu și Africii de Nord. Tot anul trecut, XTB a primit licență de operare în Africa de Sud.

Techventures Bank și EximBank au structurat un pachet financiar care securizează necesarul de lichidități pentru finanțarea activității curente a companiei Veltravel.ro, una dintre principalele agenții de turism online din România: un credit în valoare de 1,5 milioane de lei de la Techventures Bank, garantat în proporţie de 90% de EximBank, în cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19 dedicată companiilor mari și IMM-urilor cu cifra de afaceri peste 20 de milioane de lei în 2019. 

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank: „Companiile pot accesa mult mai rapid finanțările de care au atâta nevoie în contextul economic actual, pentru capital de lucru sau pentru investiții, datorită parteneriatelor pe care EximBank le are cu băncile comerciale de pe piața locală, așa cum este și cel cu Techventures Bank, pentru emiterea de garanții de stat în cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19. Punând împreună produsele de creditare și garanțiile de stat putem propune soluţii financiare care servesc în mod real nevoilor comunității de business asigurând în același timp băncilor comerciale un nivel crescut de încredere în viabilitatea structurilor financiare pe care le propun.”

Cristian Nae, director general adjunct al TechVentures Bank SA: „Flexibilitate și operativitate sunt cuvintele cheie pentru a putea oferi clienţilor noştri o experienţă de banking în concordanţă cu nevoile și aşteptările lor. Totodată, ne concentrăm pe dezvoltarea de aplicații prin care să asigurăm o comunicare cât mai simplificată cu fiecare client în parte. Un element de indentitate al băncii și de noutate pe piața bancară este reprezentat de posibilitatea utilizării soluțiilor software drept garanție pentru accesarea unor facilități de finanțare. Susținem inovația în business prin soluții de finanțare adaptate profilului companiilor și oferim finanțări avantajoase start-up-urilor din domeniul tehnologiei informației. De altfel, acestea fac parte din misiunea băncii de a deveni un partener recomandat al companiilor locale prin punerea la dispoziția clienților instrumente complete și flexibile de creditare.”

Veltravel.ro conchide: „Acest pachet financiar ne sprijină în mod consistent în vederea atingerii obiectivelor noastre: să oferim utilizatorilor veltravel.ro o experiență optimă, rapiditate și fluiditate în rezervarea serviciilor turistice, adaptată la standardele tehnologice ale acestui deceniu; îmbunătățirea adaptabilității și scalabilității platformei online pentru a deveni un produs marketabil și pe piețele de travel din alte țări”.