Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Fundația Ion I. Brătianu organizează ediția 2022 a salonului de carte al fundației, în perioada 30 martie-2 aprilie, la Palatul Brătianu, Strada Visarion nr. 4. Ediția este dedicată Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, cu peste 150 de autori înscriși, care prezintă cărțile apărute la Editura UZP, publicațiile proprii, cărțile membrilor UZPR apărute sub egida altor edituri. Se anunță un eveniment cultural complex, care cuprinde și o expoziție de pictură, sculptură și caricatură, în cadrul căreia vor fi expuse și două retrospective: Rudolf Schweitzer-Cumpăna și Tia Peltz.

Din programul oferit de UZP, estimat a cuprinde 15 lansări de carte, reținem: 

„Gazda evenimentului, Ion I. Brătianu, președintele fundației cu același nume, va face deschiderea Salonului cu lansarea a trei cărți: În așteptarea eternității, Seniorii literaturii noastre și Contribuția lui Ion C. Brătianu la revoluția pașoptistă din Țările Române și cugetările sale despre această revoluție. Aceasta din urmă este o carte bilingvă (română-franceză), a apărut la Paris la Editura Laumond și este prezentată pentru prima dată în România.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, pe lângă expunerea celor peste 100 de titluri apărute la Editura UZP, va avea și patru lansări editoriale.

Una este cartea intitulată Ideile fundamentale ale dreptului Presei de Dimitrie Gusti, lucrare apărută la Berlin în 1908 și publicată pentru prima dată în românește în 1969. Și republicată, iată, de Editura UZP, la inițiativa regretatului Doru Dinu Glăvan (care are și cuvântul de încheiere al cărții), sub îngrijirea lui Ioan C. Popa, Mihai Milca și (de asemenea regretatul) Neculai Trandafir.

O altă lansare va fi cea a cărții lui Adrian Fetecău, Tokyo 2020. Jurnalist în pandemie dedicată lui Doru Dinu Glăvan, cel care l-a provocat pe autor să devină corespondent al UZPR din Japonia, la Jocurile Olimpice din 2020. Cartea este recompusă din corespondența către UZPR a lui Adrian Fetecău, publicată zilnic, la momentul acela, pe site-ul Uniunii. 

O a treia lansare va fi una de-a dreptul spectaculoasă, căci e vorba de un best-seller apărut de curând înTurcia, unde a luat unul dintre cele mai mari premii pentru literatură, The best of Time. Spectaculozitatea vine din faptul că autoarea e o româncă din Teleorman, iar cartea se numește Elena, fata de ghiaur. Este povestea autobiografică a Elenei Mantu, o fată crescută într-un mediu ostil, respinsă de familie (pentru că n-a fost băiat!), cu o mamă care s-a sinucis când fetița avea doar cinci ani, cu un tată care a murit bolnav, cu o soră și restul familiei care au izgonit-o, pur și simplu, de acasă. Obligată de context să se întrețină singură, fata apucă pe căi greșite și ajunge în cele din urmă în Turcia, unde are norocul să cunoască un turc care se îndrăgostește de ea și o ia de nevastă. Au împreună doi copii frumoși, un băiat și o fată. 

Toată experiența ei începută dramatic și terminată oarecum bine (chiar dacă soțul ei a decedat) este expusă în cartea Elena, fata de ghiaur, care are acum, în Turcia, un succes fulminant, obținând, din partea instituțiilor culturale, cele mai înalte distincții și premii. Cartea apare acum în limba română, cu același titlu din limba turcă, la Editura UZP.

Ion Văduva își va lansa ultimul său volum, intitulat Literatură și atitudine, o carte de interviuri realizate cu mari personalități ale literaturii și culturii române.

De asemenea, la sala de festivități a Palatului Brătianu, va avea loc și lansarea volumului 2 al Antologiei Certitudinea, apărută recent la Editura Uranus.

Printre cei peste 150 de autori de carte se află și jurnalistul/scriitorul Mihai Traistă de la comunitatea ucrainenilor din România din partea căreia vor expune și alți autori. Tot din partea ucrainenilor va prezenta unu sau mai multe momente artistice violonista prim-concertistă Natalia Pancec Colotelo de la Filarmonica din București.

Un alt moment artistic va fi susținut și de cunoscutul violoncelist Adrian Naidin, care va avea și lansare de album.” 

Organizatorii anunță că participarea publicului este gratuită, limitată de capacitatea spațiului alocat și de evoluția situației sanitare.

LeasePlan România, concretizarea autohtonă a liderului global în domeniul Car-as-a-Service, și-a deschis noul Showroom CarNext by LeasePlan dedicat autovehiculelor rulate, în București, pe bulevardul Theodor Pallady, nr. 107. Momentul inaugural a fost, în egală măsură, și aniversar: 15 ani de activitate cu succes derulată de LeasePlan în țara noastră.

Sinteza evoluției în acești ani ne-a fost oferită de Bogdan Apahidean, directorul general al LeasePlan România: „În 2007, am intrat pe piață cu șapte angajați și într-un an, am livrat 70 de autovehicule; în cinci ani, am ajuns numărul unu pe piață; la finalul lui 2021, suntem în continuare lideri, cu 70 de angajați și peste 14.000 de autovehicule în administrare.”

Evoluția, subliniază interlocutorul, se datorează oamenilor, „o echipă de oameni ambițioși și bine pregătiți, unii, cu mai mult de zece ani în poziții-cheie”.  

Referitor la activitatea actuală a companiei, Bogdan Apahidean spune: „Pandemia nu a schimbat cu nimic serviciile pe care le promovăm în România. Din punctul de vedere al mobilității, oferim în continuare soluții pentru orice fel de nevoi – de la o zi la 57 de luni de contract. Observăm întoarcerea spre normalitate în ceea ce privește gradul de utilizare a vehiculelor (parcurs, mentenanță, daune etc). Din punct de vedere al sectoarelor de business, cererea de leasing operațional a rămas constantă. Ponderea vehiculelor electrice în flota LeasePlan România este în linie cu dezvoltarea acestui segment în piața auto locală. Considerăm că acest segment va urma un trend ascendent depinzând de subvențiile acordate sub formă de ecotichete și investițiile în dezvoltarea infrastructurii stațiilor de încărcare. Clienții au la îndemână aplicația MyLeasePlan, prin intermediul căreia pot să programeze cu ușurință operațiunile de întreținere și reparații la partenerii agreați, să genereze rapoarte financiare pentru fiecare autovehicul, să printeze RCA-ul și CIV-uri, să deschidă dosare de daună. Clienții potențiali pot achiziționa online autovehicule rulate prin intermediul site-ului carnext.com sau să opteze pentru leasing la un autovehicul nou prin DigitalShowroom.”

Daniel Ciochină, Car Remarketing Manager, LeasePlan România: „În prezent, interesul pentru autovehicule rulate este în creștere având în vedere termenele de livrare pentru autovehicule noi. Credem că migrarea clienților dinspre zona de autovehicule noi către cele rulate în căutarea unor soluții de mobilitate imediată va presupune ridicarea standardelor în piața de autovehicule second hand, ajutând și mai mult la cizelarea acesteia. CarNext by LeasePlan răspunde acestor nevoi prin respectarea standardelor înalte și cu o gamă largă de modele ce poate fi livrată către clienții B2C imediat.”

Foto: LeasePlan România 

Ministerul Culturii și-a exercitat dreptul de preemțiune și negociere pentru cinci bunuri culturale mobile, manuscrise, clasate în patrimoniul cultural național, categoria juridică „Tezaur”, scoase la vânzare prin Casa de Licitații Historic. Ministrul culturii, Lucian Romașcanu, a semnat contractul de achiziție a manuscriselor lui Emil Cioran și Mircea Eliade:

1. Manuscrisul original – 154 pagini, intitulat „Aveux et anathemes”, autor Emil Cioran, datare 1986, exemplar unic
2. Manuscrisul original – 25 file, intitulat „Note pentru 1935-1936”, Mircea Eliade, datare 1935-1936, exemplar unic ce cuprinde schițele autorului în creion pentru cursul „Problema răului în filosofia indiană”
3. „Manuscrisul original al unui curs de istorie a filosofiei medieval – 15 file redactate recto”, intitulat „Despre filosofia medievală”, autor Mircea Eliade, datare cca 1925, exemplar unic
4. Manuscrisul original – 20 file, intitulat „Schițe și note asupra filosofiei yoga”, autor Mircea Eliade, datare cca 1930, exemplar unic
5. Manuscrisul original – 10 pagini, redactate cu cerneală neagră, intitulat „Povestea unui om nenorocit”, autor Mircea Eliade, exemplar unic, scriere din tinerețea autorului – lucrare publicată în „Cum am găsit piatra filosofală”

Comisia constituită la nivelul Ministerului Culturii a analizat ofertele de vânzare, precum și documentațiile aferente și a constatat că documentația este completă în toate cele cinci cazuri. Experții au stabilit că bunurile culturale mobile menționate au certă valoare științifică și au propus Ministrului Culturii achiziționarea acestora, prin exercitarea dreptului de preemțiune al statului român prin Ministerul Culturii.

Lucian Romașcanu, ministrul culturii: „Scriitorul și istoricul religiilor Mircea Eliade a lăsat în urmă o moștenire culturală impresionantă, care cuprinde și o colecție de manuscrise, încă o amprentă incontestabilă a geniului său. În manuscrisele pe care statul român avea datoria morală de le a păstra în patrimoniul său, se poate vedea profunzimea cunoașterii altor civilizații ale căror taine erau atât de frumos prinse în cuvinte de Universalul Eliade, dar și finețea filosofului și eseistului Emil Cioran. Nu traversăm un moment economic deloc mulțumitor, însă cu puțin efort și negocieri pe măsură am reușit să păstrăm acasă averea culturală a unor români care au schimbat lumea. Totodată, vreau să îi mulțumesc secretarului de stat Diana Baciuna, președintele Comisiei, care s-a implicat în procesul de negociere!”

Cele cinci manuscrise vor fi date după cumpărare în custodia Bibliotecii Naționale a României.

Ministerul Culturii accentuează că „achiziția celor cinci bunuri culturale mobile este prima realizată după 2008. Mai mult, prima exercitare a dreptului de preemțiune pentru un monument istoric, în ultimii 10 ani, s-a realizat tot sub semnătura ministrului Lucian Romașcanu, în anul 2017. Drept urmare, Vila Florica a trecut în administrarea Ministerului Culturii care a înființat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, Muzeul Național Brătianu”.

Compania Evergent Investments anunță hotărârea Consiliului de administrație de a convoca adunarea generală extraordinară și adunarea generală ordinară ale acționarilor la 28/29 aprilie 2022. Cele mai importante puncte de pe ordinea de zi care vor fi supuse votului acționarilor sunt: aprobarea unui nou program de răscumpărare a propriilor acțiuni, repartizarea unui dividend cu un randament de 5,39% din rezultatul net al exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2021, aprobarea rapoartelor financiare individuale și  consolidate aferente exercițiului financiar încheiat la 31 decembrie 2021.

Evergent Investments continuă să returneze valoare acționarilor săi și propune acordarea de dividende în valoarea de 62,3 milioane de lei, cu o valoare a dividendului de 0,065 lei/acțiune, un randament de 5,39% și payout de 41,7%. Ratele de distribuire ale dividendelor din ultimii ani demonstrează atât predictibilitatea acordării de dividende acționarilor pe o baza consistentă, cât și stabilitatea fluxurilor de numerar ale companiei, implicit poziția financiară puternică pe piață. 

Evergent Investments subliniază că „menține politica de remunerare a acționarilor printr-un mix optim între o politică predictibilă de dividend și programe anuale de răscumpărare. Astfel, propune un nou program de răscumpărare a maximum 28.025.000 acțiuni, reprezentând 2,856% din capitalul social, din care maximum 19.625.000 acțiuni vor fi răscumparare la un preț maxim per acțiune de 2,2 lei în scopul reducerii capitalului social, prin anularea acțiunilor și maximum 8.400.000 acțiuni prin operațiuni în piață, în vederea distribuirii către angajații, administratorii și directorii societății, în cadrul unor programe de tip stock option plan”.

Claudiu Doros, președinte-director general: „Anul 2021 a fost un an deosebit de dinamic și plin de provocări pentru toate sectoarele de activitate, dar noi am continuat implementarea strategiei pe termen lung, aspect care ne definește. Am depășit astfel pragul de semnificație de 500 milioane euro (2,553 miliarde lei) la 31 decembrie 2021, însemnând o creștere cu 19,4% a averii acționarilor noștri. De asemenea, am generat un rezultat net de 149,3 milioane lei, cu 102% mai mare față de valoarea bugetată. Rezultatul net este compus din profitul net de 46,4 milioane lei și câștigul net din vânzarea activelor financiare în valoare de 102,9 milioane lei. Acest rezultat ne permite să plasăm capital în noi investiții, în timp ce continuăm politica predictibilă de remunerare a acționarilor prin dividend și programe de răscumpărare pentru a returna valoare acționarilor noștri. 

Deși economia a continuat să se redreseze în 2021, ineficiențele determinate de pandemie au pus o presiune enormă pe lanțurile de aprovizionare, contribuind substanțial la creșterea inflației. În 2022, observăm conturarea unei perioade de incertitudine, și din cauza conflictului din Ucraina cu implicații și modificări structurale ale economiei globale.

Așadar, activăm într-un domeniu în care singura constantă este schimbarea, însă nu este o misiune ușoară să livrezi performanță în mod continuu. Printr-o abordare activă bazată pe expertiza și experiența echipei, dar și adaptabilitatea strategiei, deciziile noastre de investiții generează valoare pentru întreg spectrul stakeholderilor.” 

Emiterea  avizelor de însoțire a lemnului în sistemul SUMAL de la locul recoltării (din pădure) devine interzisă pe timpul nopții: în intervalul orar 20:00-07:00, în perioada octombrie-martie și 22:00-06:00, în perioada aprilie-septembrie. Decizia se regăsește în hotărârea de guvern aprobată la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, de modificare și completare a HG 497/2020, prin care este reglementată funcționarea sistemului informatic de monitorizare a trasabilității materialelor lemnoase, SUMAL 2.0.

Prin noua hotărâre, au fost modificate şi completate Normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi cele privind provenienţa şi circulaţia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului şi a unor măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn. 

SUMAL 2.0 – sistemul informatic integrat de monitorizare a trasabilității materialelor lemnoase a fost pus în funcțiune la data de 31 ianuarie 2021, HG 497/2020 fiind actul normativ care reglementează funcționarea acestuia. 

Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor și pădurilor: „Astăzi, de Ziua Națională a Pădurilor, iată că avem aprobat acest proiect de HG care ne ajută și mai mult în lupta pentru protejarea pădurilor României. Aceste modificări ale SUMAL 2.0 erau necesare  pentru a avea o rigurozitate şi mai mare în utilizarea acestuia, iar implementarea noilor funcţionalități aduce un plus acestui sistem informatic extrem de important. Datele din SUMAL ne arată că, în 2021, au fost emise aproximativ 50.000 de avize de transport de la locul recoltării, în intervalul orar vizat de noua restricție. Prin interzicerea pe timp de noapte a emiterii avizelor de însoțire în SUMAL 2.0, de la locul recoltării, reducem şi mai mult riscul de a avea exploatări ilegale din păduri. Totodată, prin PNRR, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor beneficiază de un buget de 46 milioane de euro pentru dezvoltarea SUMAL 2.0 în următorii ani. Astfel, vor fi realizate: un sistem național de monitorizare video, un sistem de implementare a imaginilor satelitare, precum și un sistem de integrare a suprafețelor de vegetație forestieră. O altă modificare foarte importantă se referă la extinderea accesului la aplicația SUMAL2.0 Control pentru personalul silvic din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și din cadrul structurilor teritoriale de specialitate ale acesteia și pentru organele de cercetare penală ale poliției judiciare specializate pe domeniul silvic”. 

MMAP prezintă alte modificări legislative adoptate, care vizează:

•    Clarificarea introducerii în categoria materialelor lemnoase a lemnului asupra căruia se realizează prelucrări suplimentare (vopsire, lăcuire, impregnare, îmbinare, încleiere), produsele finite și semifinite, PAL-ul, mobila, aceste categorii  neîndeplinind condițiile prevăzute de lege de a fi încadrate ca materiale lemnoase

•    Detalierea și extinderea situațiilor și modalităților de emitere a avizelor de însoțire a materialelor lemnoase

•    Reglementarea procedurii de prelungire a termenului de executare a contractului de transport naval sau feroviar din cauze neimputabile operatorului de transport

•    Reglementarea  procedurii de valorificare a materialelor lemnoase pentru care se constată diferenţe în plus faţă de toleranţele admise între volumul înscris în avizul de însoțire şi volumul recepţionat și destinația veniturilor rezultate din valorificarea acestor materiale lemnoase

•    Reglementarea de noi situații în care materialele lemnoase nu au provenienţă legală

•    Reglementarea procedurii de  identificare de către agenții constatatori a materialelor lemnoase abandonate sau reținute/confiscate în vederea stabilirii deținătorilor de drept ale acestora

•    Reglementarea modului în care se realizează transportul materialelor lemnoase care fac obiectul exportului, transportului intracomunitar rutier, transportului succesiv cu mai multe mijloace de transport, transbordarea, achiziţia de materiale lemnoase de la mai mulţi proprietari și transportul cu acelaşi mijloc de transport pentru mai mulţi beneficiari

•    Se detaliază modul în care se realizează operaţiunile de încărcare și descărcare  în/din vagoane sau în/din nave 

•    Anexa nr. 1 se completează cu definiția tocăturii certificabile și necertificabile și a lemnului semifabricat,  pentru punerea în corelare cu prevederile Legii nr. 197/2020, în ceea ce privește definirea materialelor lemnoase

•    Anexa nr. 2 s-a modificat prin includerea de informații suplimentare necesare unui control corespunzător 

•    Anexa nr. 3 s-a modificat prin redefinire ca proces-verbal de inventariere a materialelor lemnoase, utilizat pentru toate situațiile de măsurare și s-a eliminat avizul gărzii forestiere, deoarece această structură nu este parte la măsurătorile realizate

•    Anexa nr. 6 s-a modificat prin instituirea de valori minime și maxime pentru factorii de cubaj utilizați la calculul volumului materialelor lemnoase transportate în forme geometrice, pentru determinarea unui volum mai precis și pentru acoperirea tuturor situațiilor întâlnite în practică

Modificarea actului normativ este necesară pentru punerea în acord a conținutului cu prevederile noului Cod Silvic, aprobat prin Legea nr. 197/2020