Proiect pentru utilizarea rațională a resurselor

Florin Antonescu
-
0
Proiect pentru utilizarea rațională a resurselor

Organizația Junior Achievement (JA) România și compania Holcim România derulează în acest an școlar a doua ediție a proiectului „ABCdar Verde”, adresat elevilor de gimnaziu cu vârste cuprinse între 11 și 13 ani, pentru a le forma comportamente responsabile și a-i ajuta să conștientizeze rolul important pe care fiecare tip de resursă îl are în activitățile cotidiene.

Alina Cristea, manager CSR și proiecte educaționale, Holcim România: „Ne bucurăm să anunțăm demararea celei de-a doua ediții a proiectului educațional ABCdar Verde. Prin intermediul acestui proiect de educație ecologică, elevii din comunitățile noastre locale vor avea oportunitatea să descopere cum să utilizeze eficient resursele naturale și vor fi sprijiniți să găsească soluții pentru menținerea unui mediu înconjurător mai curat. Contribuind la formarea noii generații de tineri responsabili față de mediul înconjurător, Grupul Holcim România continuă să sprijine comunitățile sale și face pași importanți în direcția sustenabilității”.

Alături de profesori și voluntarii Holcim, elevii explorează resursele de mediu din localitățile lor, tipurile de poluare și deșeuri frecvent întâlnite, precum și cauzele și efectele acestora. Ei sunt încurajați să identifice soluții pentru a reduce problemele de mediu și învață să transforme aceste soluții în acțiuni ce pot contribui la calitatea mediului și a vieții.

Participă peste 600 de elevi din 18 comunități rurale și mic urbane din județele Argeș, Bihor, Cluj, Dâmbovița, Mureș și Prahova. Participanții beneficiază de un kit educațional gratuit, adaptat învățării hibride – la școală și online –, care include materiale tipărite și resurse digitale interactive disponibile pe platforma de e-learning JA Inspire™. 

Organizatorii reamintesc că „la ediția pilot a programului educațional ABCdar Verde, organizată în 2020-2021, au participat 523 de elevi, alături de 26 de profesori și 22 de voluntari Holcim România direct implicați în facilitarea activităților educaționale. 

ABCdar Verde nu este primul proiect educațional dezvoltat de Holcim în colaborare cu organizația Junior Achievement. Din 2015 și până în prezent, aproximativ 5.000 de elevi de școală primară și gimnaziu au participat la activitățile learning by doing dezvoltate în cadrul acestui parteneriat”.

Conferinta „Standarde nZEB – Eficiența Energetică și Materiale de Construcții” (ediția a II-a) va avea loc pe 28 octombrie, la Palatul Parlamentului

Economistul
-
0
Conferinta „Standarde nZEB – Eficiența Energetică și Materiale de Construcții” (ediția a II-a) va avea loc pe 28 octombrie, la Palatul Parlamentului

  • Oana Ozmen, deputat USR: „Doar 1,5% din clădiri sunt eficiente din punct de vedere energetic, iar ţelul este ca, până în 2030, cifra să ajungă la 32%”
  • Anca Dragu, preşedinte Senat: „Scopul principal al acestei conferințe este de a promova mai bine în spațiul public importanța standardului nZEB și de a ajuta cetățenii și companiile să facă alegeri informate pentru a economisi bani și energie”
  • Bende Sandor, Deputat UDMR: „Ne dorim să găsim soluții pentru implicarea mai puternică a autorităților locale ca principali piloni în utilizarea eficientă a fondurilor europene în folosul comunităților”

Cea de-a doua ediție a conferinței „Standarde nZEB – Eficiența Energetică și Materiale de Construcții”, organizată de deputatul USR Oana-Marciana Özmen, secretar al comisiei pentru industrii și servicii, alături de Anca Dragu, președinte al Senatului României și deputat Sándor Bende, președinte al comisiei pentru industrii și servicii, va avea loc pe 28 octombrie, în intervalul orar 10:00 – 15:30, la Palatul Parlamentului, sala Drepturilor Omului.

De la 1 ianuarie 2021, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizații de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”), adică trebuie să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar și printr-un grad ridicat de eficiență energetică.

Deputatul USR Oana Ozmen spune: „Cunoașteți, deja, implicarea mea în procesul de eficientizare energetică la care România este angajată ca membră a UE și vă asigur că, în continuare, voi participa activ la a face cunoscute beneficiile implementării conceptului n-ZEB, în România, astfel încât, în următorii ani, să reușim să atragem cât mai multe dintre fondurile europene destinate îmbunătățirii eficienței energetice. Am convingerea că, în cadrul conferinței pe care o organizez, putem identifica o serie de soluții pentru problemele cu care ne confruntăm la acest moment – criza prețului materialelor de construcții, creșterea eficienței enegetice, precum și idei pentru desfășurarea unor programe pilot de eficientizare energetică, ce pot deveni modele de bună practică”.

La rândul său, Anca Dragu, preşedintele Senatului, susţine: „Protecția mediului, reducerea dependenței de sursele de energie poluante și gestionarea inteligentă a energiei în construcții reprezintă obiective asumate în mod clar de către toți actorii politici naționali și europeni. Scopul principal al acestei conferințe este de a promova mai bine în spațiul public importanța standardului nZEB (clădiri cu consum energetic aproape zero – Nearly Zero-Energy Building) și de a ajuta cetățenii și companiile să facă alegeri informate pentru a economisi bani și energie”.

Bende Sandor, preşedintele Comisiei de Industrii, declară: „Ne dorim ca în cadrul discuțiilor să găsim soluții pentru implicarea mai puternică a autorităților locale ca principali piloni în utilizarea eficientă a fondurilor europene în folosul comunităților lor și să ridice la nivel de conștientizare publică necesitatea și beneficiile pe care eficientizarea energetică a clădirilor o poate aduce în cadrul gospodăriilor oamenilor”.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede că prin componenta „Fondul pentru Valul renovării” (Pilonul I Tranziţia Verde, Componenta I.5), la finalul implementării reformelor şi investiţiilor, vor exista circa 1.000 – 1.500 de blocuri reabilitate energetic (4 milioane mp clădiri rezidenţiale) şi circa 2.000 de clădiri publice (2,5 milioane mp) reabilitate.

Potrivit doamnei Özmen, sunt 2,2 miliarde de euro fonduri pe care le putem accesa prin PNRR pentru eficienţa energetică, dar sunt multe de făcut în acest domeniu, în condiţiile în care, în prezent, în România, doar 1,5% din clădiri sunt eficiente din punct de vedere energetic, iar ţelul este ca, până în 2030, 32% din clădiri să fie eficiente din punct de vedere energetic.

Oana Ozmen apreciază: „Este nevoie de o legislație predictibilă, de proiecte demarate pentru absorbția fondurilor aferente, în caz contrar existând riscul de a întârzia procedurile, ceea ce ar avea implicații majore asupra implementării strategiilor de eficientizare energetică. Consider că, la finalul acestei conferințe, vom avea o viziune mai clară și unitară asupra pașilor pe care trebuie să îi facem pentru a ne asigura că vor realizați pașii necesari implementării standardelor Nzeb la nivel național”.

La dezbatere au mai fost invitați parlamentari, miniștri, reprezentanți ai ambasadelor (Danemarca, Spania, Turcia, Germania), Inspectoratul de Stat in Construcții, Administrația Fondului pentru Mediu, Asociația auditorilor energetici pentru clădiri din România, Energy Policy Group, Professional Engieneering Solutions, Asociația pentru promovarea eficienței energetice în clădiri – ROENEF, Asociația Producătorilor de Polistiren Expandat din România, Federația Constructorilor, Asociația Cluster Pro-Nzeb, Rockwoll Romania.

Evenimentul va fi accesibil și online. Vezi detalii aici. 

Leonardo Badea (BNR): Extinderea digitalizării ca fundament al consolidării stabilității economice

Leonardo Badea
-
0
Leonardo Badea (BNR): Extinderea digitalizării ca fundament al consolidării stabilității economice

Avansul digitalizării

Prinși în vâltoarea problemelor de zi cu zi, care în ultimii ani au devenit tot mai multe și mai complexe, rareori avem răgazul necesar pentru a remarca numeroasele transformări asupra societății moderne induse de progresul rapid al tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC). În prezent, mai mulți oameni au acces la un telefon mobil decât la electricitate, iar cantitatea de date generate la nivel global se extinde exponențial. În toate țările, liderii guvernamentali și de afaceri decid – prin politicile și strategiile lor privind direcțiile de dezvoltare a TIC, accesul la Internet, prioritizarea investițiilor în mijloacele de comunicare și aplicații digitale – cum să promoveze și să structureze digitalizarea economiilor. Aceste alegeri au consecințe determinante asupra viitorului economiei și al societății. Țările care au atins un nivel avansat de digitalizare, definit ca adoptarea în masă a tehnologiilor digitale conectate și a aplicațiilor TIC de către consumatori, companii și guverne, au realizat beneficii economice, sociale și politice semnificative. Pentru acestea, digitalizarea este o cale către prosperitate. Alte țări rămân însă în mod disproporționat în urmă.

De altfel, modul în care oamenii folosesc tehnologiile și aplicațiile digitale determină o serie de beneficii sociale și economice care depind însă de caracteristicile de implementare și de utilizare, cum ar fi: prețurile, fiabilitatea, viteza și ușurința de utilizare. Acești factori determină nivelul de digitalizare, care la rândul său are un impact dovedit asupra reducerii șomajului, a îmbunătățirii calității vieții și a sporirii accesului cetățenilor la serviciile publice. Digitalizarea permite guvernelor să funcționeze cu o mai mare transparență și eficiență și are un efect important în timp asupra creșterii economice. Experții apreciază că țările aflate în stadiul cel mai avansat de digitalizare obțin cu 20% mai multe beneficii economice decât cele în care acest proces în se află în formă incipientă.

Nu doar mediul de afaceri, ci și factorii de decizie politică au un rol important în dezvoltarea țărilor lor către niveluri avansate de digitalizare. Acestea trebuie să fie orientate către implementarea și utilizarea tehnologiilor digitale și către creșterea accesului populației la sistemele digitale. În acest scop, digitalizarea trebuie să fie prioritară pe agenda națională și trebuie să fie alocate resurse adecvate pentru urmărirea sistematică a progresului procesului de digitalizare, pentru dezvoltarea unui model de guvernanță mai bun pentru sectoarele de telecomunicații și tehnologia informației, pentru adoptarea unei perspective ecosistemice, facilitarea concurenței și stimularea cererii.

Pornind de la analizele efectuate la nivel internațional, în opinia mea, extinderea digitalizării unei țări poate fi măsurată prin intermediul a cinci direcții-cheie:

1. Nivelul de acces al populației la servicii și aplicații digitale;

2. Gradul de accesibilitate la aceste servicii, indicat de nivelul prețului și de posibilitatea de procurare rapidă;

 3. Fiabilitatea serviciilor digitale măsurată prin calitatea (stabilitatea) conexiunii și viteza (rata) de transfer a datelor;

 4. Nivelul de calificare a forței de muncă pentru a utiliza cu ușurință aplicațiile informatice disponibile pentru creșterea productivității;

 5. Existența unui ecosistem digital dezvoltat ca urmare a încorporării serviciilor și a produselor digitale în arhitectura economică și socială a societății.

Reziliența internetului – lecția schimbării

In decursul crizei pandemice, care se află acum în România și pretutindeni în lume în plin val patru (însă cu intensitate diferită), Internetul a dovedit o remarcabilă reziliență. De altfel, era normală această reziliență, deoarece Internetul a fost construit pentru a rezista la șocuri – atât prevăzute, cât și neprevăzute – el fiind ințial creat și apoi utilizat pentru prima dată în domeniul militar. Ca urmare, rețeaua trebuia să fie cât mai rezistentă la atacuri și să minimizeze timpii de nefuncționare. Cred că fără să dispunem de infrastructura necesară și de serviciile oferite de Internet gestionarea crizei pandemice ar fi fost mult mai dificilă, iar efectele sale negative mai ample decât cele resimțite până acum. Cu ajutorul Internetului am reușit să dezvoltăm munca la distanță în primul rând ca armă de luptă împotriva pandemiei și abia apoi ca o flexibilizare și modernizare a procesului de muncă. Am putut să comunicăm operativ prin intermediul întâlnirilor, al conferințelor și al ședințelor de lucru online. Am avut mijloacele să organizăm, să culegem și să analizăm statisticile care ne-au permis să avem informația necesară gestionării situației sanitare complicate. Și nu în ultimul rând, cercetătorii au putut să lucreze și să facă schimb de informații în timp real pentru a construi răspunsul medical care ne-a oferit mult mai rapid atât vaccinul, cât și strategiile de tratament pentru a diminua pe cât posibil pierderile de vieți. Sunt numai câteva exemple ale utilizării acestui serviciu.

Astăzi, ne bucurăm cu ușurință de capacitatea Internetului de a ne permite să comunicăm în mod global. Chiar dacă utilizatorii dintr-o țară întâmpină probleme cu serverul, ei pot rămâne în continuare conectați; în cazul în care sistemele și echipamentele localizate în țara respectivă eșuează temporar, alte servere sau centre de date sunt disponibile în foarte scurt timp pentru preluare, ca un mecanism biologic de compensare.

În perioada de criză pandemică, s-a reliefat rolul fundamental al Internetului în derularea activităților economice. Acest fapt, alături de măsurile de sprijin luate de guverne, bănci centrale și organisme internaționale a ajutat numeroase companii să-și mențină stabilitatea financiară și fiabilitatea în afaceri.

Ne putem aștepta ca pandemia Covid-19 să schimbe modul în care folosim Internetul. Prevalența tehnologiilor digitale și a dispozitivelor conectate va continua să ajute organizațiile să rămână eficiente pe piață în condiții excepțional de dure (cu adevărat catastrofale), lucru de neimaginat în urmă cu 20 de ani.

Într-o lume post-Covid-19, multe companii vor continua să funcționeze de la distanță, într-o anumită măsură, atât timp cât aceasta va conduce la reducerea costurilor fixe și va spori productivitatea. Așa cum remarcam mai sus, tendința de a utiliza telemunca a început cu mult înainte de pandemie, dar Covid-19 a accelerat-o. Modelul de lucru de la domiciliu deschide oportunități extinse pentru creștere economică, recrutare globală a talentelor, creare de locuri de muncă și, în cele din urmă, pentru creșterea prosperității. 

Cu toate acestea, riscul inerent al acestui model provine din faptul că cei insuficient pregătiți pentru a utiliza eficient Internetul (astăzi, aproximativ jumătate din populația lumii) ar putea fi mai afectați decât înainte, iar problema accesului universal la Internet va deveni chiar mai importantă pentru combaterea inegalității.

După 2022, probabilitatea să ne mai întoarcem vreodată la modul clasic de dezvoltare și de gestiune a afacerilor este redusă. Ne place sau nu, așa numita „Marea Resetare” este reală și se întâmplă chiar acum. Trebuie însă să facem tot ce depinde de noi pentru ca ea să aducă o lume mai bună și să nu adâncească decalajele și inegalitățile existente.

Vedem așadar că digitalizarea se adaugă altor provocări semnificative ale timpurilor noastre, cum sunt îmbătrânirea populației, creșterea demografică diferențiată pe regiuni, schimbările climatice și modificarea preferințelor consumatorilor.

Criza actuală determinată de valurile succesive ale pandemiei de Covid 19 ne-a arătat că societatea trebuie să fie mai bine pregătită pentru întreruperi masive ale lanțurilor globale de aprovizionare și să dezvolte soluții (de „back-up”) pentru a reuși să suplinească măcar temporar, pe perioade limitate, rupturile care pot să apară în funcționarea acestor lanțuri globale de aprovizionare. Cum s-ar putea face însă acest lucru? În mod clar prin dezvoltarea producției de primă necesitate la nivel național sau regional și menținerea de depozite aprovizionate cu produse esențiale neperisabile, care pot să funcționeze ca „buffer” pentru a fi utilizate în momente de criză. De asemenea, este necesară dezvoltarea capacității de a reacționa și de a menține activitatea economică în cazul unor evenimente globale aparent neașteptate care produc stres social și economic.

Este necesar pe viitor, ținând cont de provocările digitalizării și ale schimbării climatice, să avem inițiative care să permită protejarea locurilor de muncă și reducerea decalajelor de dezvoltare. 

Digitalizarea și stabilitatea economică

Avansul digitalizării aduce deopotrivă avantaje și vulnerabilități pentru economie în ansamblul său. Principalele riscuri sunt legate de creșterea dependenței activităților economice de funcționarea adecvată a infrastructurilor de comunicații și de transfer de date. Riscul cibernetic devine unul dintre cele mai importante, așa cum vom vedea în continuare.

Dar acestea nu sunt singurele vulnerabilități relevante. În sectorul financiar de pildă, digitalizarea creează premisele pentru îmbunătățirea accesului la servicii și pentru creșterea gradului de intermediere, ceea ce ar putea duce la ameliorarea inegalităților sociale. Totuși, dezvoltarea accelerată a piețelor activelor digitale (dintre care cele mai populare sunt așa-numitele criptomonede) deja pune în alertă autoritățile de reglementare financiară pentru că prezintă riscuri importante la adresa stabilității financiare. Fluxurile de monedă fiduciară care circulă între piețele financiare clasice și cele ale criptoactivelor se situează deja la nivelul a miliarde de dolari zilnic, iar valoarea de piață însumată a celor mai populare criptoactive a depășit în prezent 2,6 trilioane de dolari. Totodată, segmentul așa-numitelor monede stabile și cel al fondurilor ce investesc în criptoactive (multe dintre ele deja tranzacționate la bursă) dau naștere, prin modul lor specific de funcționare, unor interconexiuni complexe și semnificative, comparabile ca dimensiune cu piețele activelor financiare clasice. Vedem așadar că deja sunt confirmate două dintre caracteristicile importante ce definesc o zonă de risc sistemic global: dimensiunea ridicată și gradul complex de interconectare.

Din acest motiv, este absolut necesar un efort de reglementare a piețelor de active financiare digitale, similar celui care a transformat și consolidat sistemul financiar clasic, după criza globală declanșată în anul 2007. Astfel, în criza pandemică, sistemul financiar a fost una dintre componentele cele mai reziliente (de până acum) ale economiei și a putut contribui la efortul de diminuare a efectelor negative ale șocului global generat de SARS-COV-2.

Digitalizarea este relevantă pentru toate politicile macro-financiare, inclusiv din perspectiva politicii monetare. Conform unei lucrări de cercetare publicate recent de Banca Centrală Europeană (BCE), digitalizarea poate fi privită ca un șoc major al ofertei/tehnologiei afectând agregatele macroeconomice importante pentru politica monetară, cum ar fi producția, productivitatea, investițiile, ocuparea forței de muncă și prețurile (Anderton et al., 2020). Concluziile autorilor sunt deosebit de relevante pentru înțelegerea impactului digitalizării asupra stabilității economice și arată că: (i) există o eterogenitate semnificativă între țările UE în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale, iar majoritatea acestora rămân în urma concurenților la nivel global, în special din Statele Unite; (ii) digitalizarea crește productivitatea și scade prețurile, în mod similar cu alte șocuri de aprovizionare/tehnologie; (iii) aceasta are implicații pentru politica monetară și transmiterea acesteia; și (iv) este posibil ca politicile structurale și de altă natură să fie adaptate pentru ca zona euro și țările UE să profite pe deplin de potențialele câștiguri din digitalizare, menținând în același timp efortul de incluziune.

Totodată, raportul publicat chiar luna trecută al grupului de lucru pentru analiza digitalizării, condus de Robert Anderton (BCE) și Gilbert Cette (Banque de France), format în cadrul mai larg al efortului de revizuire a strategiei politicii monetare a BCE, detaliază o serie de efecte ale digitalizării asupra prețurilor din economie și implicit asupra inflației. Raportul arată că digitalizarea în creștere a făcut ca măsurarea prețurilor să fie mai dificilă, din cauza, printre altele, a schimbărilor mai rapide ale produselor și calității acestora, dar și a noilor modalități de stabilire a prețurilor (de exemplu prețuri dinamice sau personalizate). Dintre multele concluzii foarte utile ale raportului privind efectele profunde ale digitalizării asupra mecanismelor economiei, mai reținem că faptul că în ultimele două decenii, potrivit estimărilor autorilor, contribuția scăderii prețurilor produselor din tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) la dinamica inflației din zona euro s-a ridicat la aproximativ minus 0,15 puncte procentuale pe an (ceea ce este relevant, având în vedere că în aceeași perioadă inflația anuală IAPC a fost în medie de 1,7%). În ceea ce privește efectele prin canale indirecte, cum ar fi comportamentul firmelor de stabilire a prețurilor, puterea de piață și concentrarea, precum și productivitatea și costurile marginale ale acestora, dovezile empirice analizate de autorii raportului sugerează că creșterea comerțului electronic poate avea un mic efect descendent. Având în vedere că digitalizarea afectează mediul în care funcționează politica monetară, aceștia sugerează că, în viitor, digitalizarea și impactul acesteia ar trebui să fie analizate în profunzime de către băncile centrale.

Așa cum se arată în ambele studii citate mai sus, digitalizarea poate afecta în mod semnificativ incidența șocurilor și transmiterea acestora, prin impactul său asupra variabilelor-cheie – cum ar fi productivitatea, producția potențială și inflația. Acest lucru se adaugă la incertitudinea cu care se confruntă factorii de decizie privind politicile economice.

În România, deoarece ne confruntăm cu dezechilibre macroeconomice structurale importante și recent cu o inflație în creștere semnificativă, includerea în mixul de politici a obiectivului de accelerare a digitalizării economiei ar putea facilita ameliorarea acestor vulnerabilități, printr-o implementare echilibrată și care să conțină mecanisme de reglementare pentru gestionarea adecvată a riscurilor aferente.

Spre ce ne îndreptăm?

Peisajul digital global continuă să evolueze rapid, dinamică ce a fost accelerată de criza pandemică ale cărei efecte au condus la creșterea cererii de platforme digitale, software, hardware și de servicii. În mijlocul acestor schimbări, trebuie să continuăm să acordăm prioritate dezvoltării și aplicării eficiente a tehnologiilor digitale în sectoarele economice, deopotrivă în domeniul public și privat. Pe măsură ce lanțurile globale de aprovizionare continuă să se transforme, iar serviciile și interacțiunile dintre actorii de pe partea cererii și a ofertei se deplasează foarte mult în mediul online, se va pune un accent mai mare pe consolidarea asigurării aprovizionării și a încurajării producției locale pentru bunuri precum produse alimentare, medicamente și componente tehnologice.

Pandemia a arătat faptul că obiceiurile de consum se pot schimba rapid. Un exemplu este consumul de Internet. Conform estimărilor specialiștilor, comenzile on-line, combinate cu o dependență crescută de servicii digitale, atât pentru divertisment, cât și pentru atribuții legate de locul de muncă, au dus la o creștere de 20% a utilizării totale a internetului.

În opinia mea, pentru ca o parte dintre soluțiile necesare în cazul țării noastre să se realizeze ar trebui să creștem valoarea investițiilor în programe de cercetare strategică în domenii specifice mediului digital, pentru a construi tehnologii de bază care să fie apoi dezvoltate de mediul privat, sprijinind astfel creșterea economiei. Investițiile în cercetare realizate de sectorul public trebuie așadar să vizeze prioritar îmbunătățirea capacităților digitale de bază în domeniile tehnologice noi, și anume:

 1. Inteligența artificială (AI), care este considerată una dintre cele mai importante tehnologii ale secolului acestuia, existând o concurență globală acerbă pentru cele mai bune capabilități AI, atât în sectorul public, cât și în cel privat.

2. Securitatea cibernetică, deoarece riscul cibernetic se plasează printre primele zece riscuri în următorul deceniu, conform Raportului privind riscul global elaborat de Forumul Economic Mondial (2020). Abilitatea noastră de a consolida și dezvolta capacitățile de securitate cibernetică va deveni și mai importantă, pe măsură ce amenințările și provocările cibernetice cresc în complexitate. Trebuie să dezvoltăm capacitățile locale de securitate cibernetică pentru sisteme software de încredere, sisteme mobile și cloud, precum și pentru securizarea infrastructurii critice. Încrederea și siguranța digitală vor deveni din ce în ce mai valoroase pe măsură ce afacerile și interacțiunile sociale continuă să migreze din ce în ce mai mult în spațiul digital. Tehnologiile de încredere și protecția acestora vor fi un factor cheie pentru a facilita acest lucru (de exemplu tehnologia blockchain ar putea fi implementată pentru a certifica proveniența produselor alimentare).

3. Calcul cuantic fructifică proprietățile fizicii cuantice pentru stocarea de informații sub formă de biți cuantici sau qubiți. Se așteaptă de la computerele cuantice să ofere îmbunătățiri semnificative ale vitezei de calcul față de computerele clasice în rezolvarea problemelor de optimizare, care joacă un rol cheie în numeroase sectoare economice și să reducă consumul de energie.

4. Comunicațiile 5G (și nu numai) sunt recunoscute la nivel global drept următorul mare salt în comunicațiile fără fir. Capacitatea potențială de viteză și lățime de bandă a 5G poate permite aplicații digitale care schimbă paradigma, cum ar fi vehicule autonome, telemedicină și fabrici inteligente. Raportul Forumului Economic Mondial (2020) estimează că până în 2035, vor fi generate 22,3 milioane de locuri de muncă numai în lanțul valoric global 5G.

Deși există ideea că progresul economic se realizează aproape exclusiv printr-un efort al firmelor private, totuși, în unele cazuri, istoria ne-a arătat că statul se poate comporta uneori mai antreprenorial decât credem. Economistul Marianna Mazzucato a scos la iveală acest lucru atunci când a analizat dezvoltarea produsului iPhone-ului sau a motorului de căutare Google. Ambele produse realizate de companii private au beneficiat de contribuția statului în dezvoltarea unor inovații tehnologice de bază. In cazul iPhone, multe dintre tehnologii (precum GPS, ecranul tactil și algoritmii ce stau la baza asistentului virtual Siri) au fost inițial finanțate de guvernul SUA. La fel în cazul motorului de căutare Google, crearea algoritmului a fost finanțată de National Science Foundation. Și, desigur, există Internetul, o altă tehnologie finanțată de guvern, care sprijină funcționarea ambelor produse.

Potrivit International Data Corporation, până în 2022, 70% dintre organizații vor folosi tehnologii digitale pentru a-și transforma procesele de afaceri și pentru a îmbunătăți experiența clienților, productivitatea și reziliența, în vederea dezvoltării durabile.

Viitorul va aduce provocări privind adaptarea la ecosistemul digital în care oportunitățile de dezvoltare vor fi imense, dar în același timp vom avea de înfruntat și noile riscuri asociate acestora. 

Trebuie să fim înțelepți și flexibili și să reflectăm la un vechi proverb chinezesc „cînd bate vântul schimbării, unii oameni construiesc ziduri, alții construiesc mori de vânt”.

Angajații din întreaga lume se simt singuri, deconectați și lipsiți de control

Economistul
-
0
Angajații din întreaga lume se simt singuri, deconectați și lipsiți de control

Oamenii apelează la roboți pentru a-și susține dezvoltarea carierei, după ce pandemia COVID-19 i-a făcut să se simtă singuri și deconectați de la propria viață, potrivit unui nou studiu realizat de Oracle și Workplace Intelligence, o firmă de cercetare și consultanță în domeniul resurselor umane.

Studiul realizat pe un eșantion de peste 14.600 de angajați, manageri, lideri de resurse umane și directori de nivel C din 13 țări a constatat că oamenii din întreaga lume s-au simțit blocați în viața personală și profesională, dar sunt pregătiți să recapete controlul asupra viitorului lor.

Peste 75% dintre oameni se simt „blocați” pe plan personal și profesional, 88% dintre aceștia spun că sensul succesului s-a schimbat de când a început pandemia, iar 85% dintre oameni doresc ca tehnologia să îi ajute să își definească viitorul

Forța de muncă globală se simte singură,
deconectată și lipsită de control

Mai mult de un an de izolare și incertitudinea continuă cauzată de pandemie i-au lăsat pe mulți lucrători într-o stare de confuzie emoțională, cu sentimentul că viețile și carierele lor sunt scăpate de sub control.

  • 80 la sută dintre oameni au fost afectați negativ în ultimul an, mulți dintre ei având dificultăți financiare (29 la sută), suferind de o degradare a sănătății mintale (28 la sută), fiind lipsiți de motivație în carieră (25 la sută) și simțindu-se deconectați de la propria viață (23 la sută). 
  • 62 la sută au considerat că anul 2021 a fost cel mai stresant an la locul de muncă de până acum. Mai mult de jumătate (52 la sută) dintre oameni (52 la sută) s-au luptat cu sănătatea mintală la locul de muncă, mai mult în 2021 decât în 2020. 
  • Numărul persoanelor care simt că au un control redus sau chiar inexistent asupra vieții personale și profesionale s-a dublat de la începutul pandemiei. Oamenii au remarcat că au pierdut controlul asupra viitorului (43 la sută); vieții personale (46 la sută); carierei (41 la sută); și relațiilor (39 la sută).
  • 76 la sută dintre oameni se simt blocați în viața personală, simțind anxietate cu privire la viitorul lor (31 la sută); prinși în aceeași rutină (27 la sută); și mai multă singurătate ca niciodată (26 la sută).

Oamenii sunt motivați să facă schimbări,
dar se confruntă cu mari provocări

În ciuda luptelor din ultimul an, oamenii din întreaga lume sunt dornici să facă schimbări în viața lor profesională.

  • 93 la sută dintre oameni au folosit anul trecut pentru a reflecta asupra vieții lor și 88 la sută au declarat că semnificația succesului s-a schimbat pentru ei de la pandemie, echilibrul dintre viața profesională și cea privată (42 la sută), sănătatea mintală (37 la sută) și flexibilitatea la locul de muncă (33 la sută) fiind acum prioritățile principale.
  • 75 la sută se simt blocați din punct de vedere profesional, deoarece nu au oportunități de creștere pentru a progresa în carieră (25 la sută) și sunt prea copleșiți pentru a face schimbări (22 la sută).
  • 70 la sută dintre oameni spun că sentimentul de blocaj în carieră a avut un impact negativ și asupra vieții lor personale, adăugând un plus de stres și anxietate (40 la sută); contribuind la sentimentul de blocaj personal (29 la sută); și îndepărtând atenția de la viața personală (27 la sută).
  • 83 la sută dintre oameni sunt pregătiți să facă o schimbare, dar 76 la sută au spus că se confruntă cu obstacole majore. Printre cele mai mari obstacole se numără instabilitatea financiară (22 la sută); faptul că nu știu ce schimbare de carieră are sens pentru ei (20 la sută); faptul că nu se simt suficient de încrezători pentru a face o schimbare (20 la sută); și faptul că nu văd oportunități de creștere în cadrul companiei lor (20 la sută).
  • În perspectiva anului 2022, dezvoltarea profesională este pe primul loc, mulți dintre ei fiind dispuși să renunțe la beneficii cheie, cum ar fi timpul de concediu (52%); bonusuri monetare (51%); și chiar o parte din salariu (43%) pentru mai multe oportunități de carieră.
  • Cu toate acestea, 85 la sută din forța de muncă la nivel global se declară nemulțumiți de sprijinul acordat de angajatorul lor. Aceștia caută ca organizațiile să le ofere oportunitatea de a învăța mai mult și de a-și dezvolta competențele (34 la sută); salarii mai mari (31 la sută); și oportunități pentru noi roluri în cadrul companiei (30 la sută).

Angajații din întreaga lume sunt dornici de noi
competențe și apelează la tehnologie pentru ajutor

Pentru a păstra și a crește talentele de top pe fondul schimbării dinamicii locului de muncă, angajatorii trebuie să acorde mai multă atenție nevoilor angajaților ca niciodată și să profite de tehnologie pentru a oferi un sprijin mai bun.

  • 85% dintre oameni doresc ca tehnologia să îi ajute să își definească viitorul prin identificarea competențelor pe care trebuie să le dezvolte (36%); recomandarea de modalități de a învăța noi competențe (36%); și oferirea de pași următori pentru a progresa spre obiectivele profesionale (32%).
  • 75 la sută dintre oameni ar face schimbări în viață pe baza recomandărilor robotului. 
  • 82 la sută consideră că roboții le pot sprijini cariera mai bine decât un om, oferind recomandări imparțiale (37 la sută); răspunzând rapid la întrebări despre cariera lor (33 la sută); sau găsind noi locuri de muncă care se potrivesc cu abilitățile lor actuale (32 la sută).
  • Respondenții cred că oamenii încă mai au un rol esențial în dezvoltarea carierei și consideră că oamenii sunt mai buni în a oferi sprijin prin sfaturi bazate pe experiența personală (46 la sută); identificarea punctelor forte și a punctelor slabe (44 la sută); și analiza dincolo de un CV pentru a recomanda roluri potrivite personalității lor (41 la sută).
  • 87 la sută dintre oameni cred că firma lor ar trebui să facă mai mult pentru a le asculta nevoile, iar 55 la sută sunt mai predispuși să rămână la o companie care folosește tehnologii avansate, cum ar fi inteligența artificială, pentru a-i sprijini în dezvoltarea carierei.

„Ultimul an și jumătate a schimbat modul în care lucrăm, inclusiv locul în care lucrăm și, pentru mulți oameni, pentru cine lucrăm. Deși au existat o mulțime de provocări atât pentru angajați, cât și pentru angajatori, aceasta a fost o oportunitate de a schimba în bine locul de muncă”, a declarat Dan Schawbel, managing partner, Workplace Intelligence.
„Rezultatele arată în mod clar că investiția în dezvoltarea competențelor și a carierei este acum un factor cheie de diferențiere pentru angajatori, deoarece joacă un rol semnificativ în ceea ce privește sentimentul angajaților de a avea control asupra vieții lor personale și profesionale. Companiile care investesc în angajații lor și îi ajută să găsească oportunități vor culege beneficiile unei forțe de muncă productive și angajate.”

„Anul trecut a stabilit un nou curs pentru viitorul muncii. În mod surprinzător, printre stresul, anxietatea și singurătatea pandemiei globale, angajații și-au găsit vocea, au devenit mai împuterniciți și acum se exprimă pentru ceea ce își doresc”, a declarat Yvette Cameron, vicepreședinte senior, Oracle Cloud HCM.
„Natura evoluției locului de muncă a schimbat modul în care oamenii se gândesc la succes și a resetat așteptările oamenilor cu privire la modul în care organizațiile îi pot sprijini cel mai bine. Pentru a atrage și a păstra talentele, companiile trebuie să acorde o prioritate mai mare ajutării angajaților să identifice și să dezvolte noi abilități și să ofere trasee de carieră personalizate, astfel încât aceștia să se simtă din nou în control asupra carierei lor.”

Aflați mai multe despre acest raport global aici: https://www.oracle.com/human-capital-management/ai-at-work/


Rezultatele cercetării se bazează pe un sondaj realizat de Savanta, Inc. în SUA, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite, Franța, Olanda, Germania, Brazilia, India, Japonia, Coreea de Sud, Singapore și Australia în perioada 27 iulie – 17 august 2021. Pentru acest sondaj, 14.639 de directori C-suite, lideri de resurse umane, manageri și angajați cu normă întreagă au primit întrebări generale despre impactul COVID-19 asupra locului de muncă, AI și dezvoltarea carierei, precum și despre adoptarea AI la locul de muncă. Studiul a vizat angajații cu normă întreagă care au între 22 și 74 de ani. Respondenții au fost recrutați printr-o serie de mecanisme diferite, prin diferite surse, pentru a se alătura panelurilor și pentru a participa la studii de piață. Toți participanții la panel au trecut printr-un proces de dublu opt-in și au completat, în medie, 300 de puncte de date de profilare înainte de a participa la sondaje. Respondenții sunt invitați să participe prin e-mail și primesc un mic stimulent monetar pentru a participa. Rezultatele oricărui eșantion sunt supuse variației de eșantionare. Magnitudinea variației este măsurabilă și este afectată de numărul de interviuri și de nivelul procentelor care exprimă rezultatele. În acest studiu particular, șansele sunt de 95 din 100 ca rezultatul unui sondaj să nu varieze, în plus sau în minus, cu mai mult de 0,8 puncte procentuale față de rezultatul care ar fi fost obținut dacă s-ar fi realizat interviuri cu toate persoanele din universul reprezentat de eșantion.

JA Romania și Holcim Romania dau startul celei de-a doua ediții a proiectului ABCdar Verde. Elevi din 18 localități vor învăța cum pot proteja mediul înconjurător

Economistul
-
0
JA Romania și Holcim Romania dau startul celei de-a doua ediții a proiectului ABCdar Verde. Elevi din 18 localități vor învăța cum pot proteja mediul înconjurător


  • Junior Achievement România și Holcim România derulează în acest an școlar a doua ediție a proiectului ABCdar Verde.
  • Proiectul se adresează elevilor de gimnaziu și are ca scop educarea comportamentelor responsabile față de mediu și pentru utilizarea rațională a resurselor. 
  • 600 de elevi din 18 comunități rurale și mic-urbane vor participa la activitățile proiectului, alături de profesori și voluntari Holcim România.

Junior Achievement (JA) România și Holcim România derulează în acest an școlar a doua ediție a proiectului ABCdar Verde, adresat elevilor de gimnaziu cu vârste cuprinse între 11 și 13 ani. 

Scopul proiectului ABCdar Verde este de a forma comportamente responsabile și de a-i ajuta pe elevi să conștientizeze rolul important pe care fiecare tip de resursă îl are în activitățile cotidiene. Activitățile propuse în cadrul acestuia au la bază abordarea learning by doing, în care primează exemplele, studiile de caz și exercițiile pentru formarea obiceiurilor responsabile, explorarea și cunoașterea resurselor specifice fiecărei comunități.

Alături de profesori și voluntarii Holcim, elevii explorează resursele de mediu din localitățile lor, tipurile de poluare și deșeuri frecvent întâlnite, precum și cauzele și efectele acestora. Ei sunt încurajați să identifice soluții pentru a reduce problemele de mediu și învață să transforme aceste soluții în acțiuni ce pot contribui la calitatea mediului și a vieții.

La ediția din acest an vor participa peste 600 de elevi din 18 comunități rurale și mic urbane din județele Argeș, Bihor, Cluj, Dâmbovița, Mureș și Prahova.

„Ne bucurăm șă anunțăm demararea celei de-a doua ediții a proiectului educațional ABCdar Verde. Prin intermediul acestui proiect de educație ecologică, elevii din comunitățile noastre locale vor avea oportunitatea să descopere cum să utilizeze eficient resursele naturale și vor fi sprijiniți să găsească soluții pentru menținerea un mediu înconjurător mai curat. Contribuind la formarea noii generații de tineri responsabili față de mediul înconjurător, Grupul Holcim Romania continuă să sprijine comunitățile sale și face pași importanți în direcția sustenabilității”, a declarat Alina Cristea, Manager CSR și Proiecte Educaționale.

Derularea lecțiilor ABCdar Verde are la bază un kit educațional gratuit, adaptat învățării hibride – la școală și online –, care include materiale tipărite și resurse digitale interactive disponibile pe platforma de e-learning JA Inspire™. 

La ediția pilot a programului educational ABCdar Verde, organizată în 2020-2021, au participat 523 de elevi, alături de 26 de profesori și 22 de voluntari Holcim România direct implicați în facilitarea activităților educaționale. 

„Elevilor mei și mie ne-a plăcut acest proiect, mai ales că la nivelul orașului nostru a început o campanie de selectare a deșeurilor. Prin intermediul activităților ABCdar Verde, elevii mei au înțeles noțiuni importante despre reciclare și reutilizarea materialelor și a fost ușor să începem colectarea selectivă a deșeurilor la școală” – profesor de la Liceul Constantin Șerban din Aleșd, participant la prima ediție a proiectului.

ABCdar Verde nu este primul proiect educațional dezvoltat de Holcim, în colaborare cu organizația Junior Achievement. Din 2015 și până în prezent, aproximativ 5000 de elevi de școală primară și gimnaziu au participat la activitățile learning by doing, dezvoltate în cadrul acestui parteneriat.

Analiză XTB: Petrolul ar putea atinge 100 de dolari pe baril în timpul acestei ierni

Economistul
-
0
Analiză XTB: Petrolul ar putea atinge 100 de dolari pe baril în timpul acestei ierni

Participanții la piață speculează că petrolul ar putea atinge 100 de dolari pe baril în timpul iernii (OIL și OIL.WTI) și că prețurile gazelor naturale – în prezent, în jur de 5 dolari pe MMBTU – vor atinge valori de două cifre (NATGAS), arată brokerul de piețe internaționale XTB România, companie listată pe Bursa de la Varșovia.

Nimeni nu se aștepta ca, după scăderea bruscă a prețurilor de anul trecut, la numeroase produse de uz zilnic, situația să se schimbe la 180 de grade atât de rapid. Mai mult, am experimentat anomalii ca în cazul prețurilor negative la petrol. Cu toate acestea, astfel de momente sunt de domeniul istoriei, iar acum realitatea este mult diferită. Fabrici din întreaga lume au decis să oprească producția din cauza prețurilor ridicate ale energiei. Ce se întâmplă de fapt pe piața energiei? Există o ieșire din situația actuală?

Creșterea globală a prețurilor

A trecut mult timp de când lumea a trebuit să facă față inflației excesive. Programele de stimulare masive adoptate pentru a combate efectele pandemiei sunt unul dintre motivele care stau la baza situației. Problemele legate de ofertă au jucat, de asemenea, și ele un rol. Adăugând și creșterea prețurilor materiilor prime, rezultă un șoc inflaționist. Ce devine mai scump? Tot! Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu 500-600% în ultimul an. Prețurile cărbunelui din întreaga lume au crescut cu 100-150% în aceeași perioadă. Petrolul sau gazele naturale din SUA nu s-au confruntat cu un raliu atât de amplu, dar chiar și în aceste cazuri prețurile au crescut cu câteva zeci la sută. Unde să căutăm motivul pentru creșterile atât de rapide ale prețurilor?

Prețurile mărfurilor energetice au crescut între 100% și chiar 600% în ultimele 12 luni! Sursă: Bloomberg.

Situația care a generat creșterea prețurilor la energie

Pentru a găsi motivele care stau la baza creșterilor actuale ale prețurilor trebuie să revenim la momentul de acum 20 de ani, când Uniunea Europeană a introdus sistemul de comercializare a emisiilor de CO2. De ce a fost introdus? Pentru a combate încălzirea globală. Statele membre ale UE, urmate mai târziu de țări din alte părți ale lumii, au dorit să limiteze emisiile de gaze cu efect de seră în speranța că se vor încetini schimbările climatice. Centralelor electrice, centralelor termice precum și companiilor industriale li s-au acordat contracte de emisii. Cu toate acestea, numărul acestor contracte este limitat. În cazul în care o companie se așteaptă ca operațiunile sale să ducă la emisii de CO2 mai mari va trebui să achiziționeze certificate suplimentare de emisii. Numărul de contracte de emisii disponibile scade în fiecare an, ducând la o creștere a prețului acestor instrumente și, care la rândul său, duce la o creștere a prețurilor la energie precum și al bunurilor și serviciilor oferite de companii.

Cel mai simplu mod de a reduce costurile ar fi să ne îndepărtăm de combustibilii fosili. Acest lucru este mai ușor în teorie decât în practică, iar procesul progresează lent. Numeroase țări au decis să treacă la gazul natural ca mijloc de producere a energiei. Este un mod mai scump, dar are ca rezultat emisii de CO2 de două ori mai mici și o cantitate mult mai mică de alte deșeuri. Între timp, țările sporesc cota surselor regenerabile de energie în detrimentul surselor convenționale de energie, în special în defavoarea cărbunelui. Toate piesele par să se potrivească. Prețurile mai ridicate ale emisiilor determină guvernele să favorizeze sursele de energie cu mai puține emisii, cum ar fi sursele regenerabile de energie sau gazele naturale. Cu toate acestea, a apărut o problemă.

Ce rol a jucat …vremea?

Sezonul de iarnă 2020/2021 a fost unul foarte rece, iar stocurile de gaze naturale au fost reduse semnificativ în întreaga lume. A urmat o perioadă caldă de vară care a generat o cerere crescută de gaze naturale deoarece electricitatea a fost necesară pentru aerul condiționat. Să nu uităm de vânturile sub medie din Regatul Unit, perioada însorită limitată din Germania sau de un nivel scăzut al apei în Norvegia, Italia sau Spania. Toți acești factori au limitat cantitatea de energie produsă din surse regenerabile. Pentru a înrăutăți lucrurile, Rusia este singurul furnizor de gaze naturale pentru marea majoritate a țărilor din Europa. Stabilitatea acestei aprovizionări poate fi afectată nu numai de deciziile politice, ci și de capacitatea conductelor de gaz. Acesta este, de altfel, un motiv pentru construcția conductei Nord Stream 2. Procesul de aprobare pentru noua conductă este încă în desfășurare în timp ce sezonul de refacere a depozitelor de gaze naturale din Europa deja se apropie de sfârșit.

Cât de mult pot crește prețurile?

Depinde de zona de pe glob la care facem referire. Estimările inițiale sugerează că prețurile energiei din Regatul Unit vor crește cu aproape 30% până în 2022. Mixul energetic din Marea Britanie – o renunțare completă la cărbune și o cotă mare de energie eoliană – garantează o cerere mare de gaze naturale. Creșterea prețurilor în alte țări europene este așteptată să fie mai mică. Situația din Statele Unite pare interesantă. Gazul natural este de câteva ori mai ieftin decât în ​​Europa, dar gospodăriile vor plăti în continuare cu aproximativ 30% mai mult decât în ​​ultimul sezon de iarnă. Se așteaptă ca prețul energiei electrice să fie mai mic cu 10%. Motivul ar putea fi cota mare de energie produsă nuclear. Pe de altă parte, gospodăriile care se bazează pe păcură sau propan ca mijloace de încălzire pot experimenta creșteri de preț de 40-50%.

Capacitățile de stocare de gaze naturale europene sunt ocupate la aproximativ 75%. Acesta este un stoc decent, dar dacă ne confruntăm cu un sezon rece de iarnă, cererea ar putea depăși oferta și prețurile ar putea continua să crească. Sursa: Bloomberg

Din păcate, acesta nu este sfârșitul problemelor pentru consumatori. Impactul creșterii prețurilor la petrol poate fi resimțit deja. Prețurile petrolului se situează la în jur de 86 de USD pe baril, în timp ce în 2020, la sfârșitul lunii octombrie, prețurile erau sub 40 USD pe baril. Deși cererea de petrol nu a revenit pe deplin la nivelurile prepandemice, criza energetică actuală crește cererea de țiței. Economiile au trecut de la cărbune la gaz natural din cauza emisiilor mai mici. Cu toate acestea, pe măsură ce prețurile la gaze naturale și cărbune au crescut în acest an, petrolul este din ce în ce mai des considerat o alternativă pentru cele două materii prime. OPEC estimează că prețurile ridicate ale altor mărfuri energetice au dus deja la creșterea cererii zilnice de petrol cu ​​jumătate de milion de barili sau chiar mai mult. Acest fapt ar trebui să fie surprinzător, având în vedere că gazele naturale cu livrarea în Asia sunt adesea cotate la peste 150 USD pe baril de petrol echivalent! Desigur, este puțin probabil și imposibil ca întreaga lume să treacă la petrol sau alte surse de energie, dar lunile următoare și începutul sezonului de încălzire vor fi marcate de un nivel ridicat de incertitudine.

Există o ieșire din această situație?

Multe vor depinde de condițiile meteorologice. Nu ar trebui să experimentăm o penurie a mărfurilor energetice. Cu toate acestea, prețurile acestora pot fi mult mai mari decât acum. Problema reală pare să fie dacă întreprinderile pot face față acestor creșteri de preț. Companiile din sectoarele cu consum intensiv de energie limitează producția din cauza penuriei de energie și a prețurilor mai mari rezultate din această criză. Topitoriile din China, India sau Brazilia au oprit operațiunile. Chiar și ocazionale, probleme de aprovizionare cu energie de câteva zile din China din Q3 2021 au dus la atingerea celui mai lent ritm de creștere din ultimele decenii (excluzând șocul Covid-19 de la începutul anului 2020). Oprirea producției în diverse sectoare poate duce la o situație similară cu cea observată în prezent pe piața semiconductorilor. Lipsa cipurilor forțează adesea companiile să oprească producția de smartphone-uri sau vehicule pentru câteva zile.

Rezumând, lumea se confruntă cu o inflație ridicată și există, de asemenea, un risc de încetinire economică din cauza penuriei de energie. Băncile centrale au participat la programe masive de stimulare în timpul pandemiei și sunt reticente să retragă acest sprijin, ceea ce face mai dificilă atenuarea presiunilor inflaționiste. Creșterile agresive ale ratei de dobândă ar putea afecta veniturile reale ale consumatorilor.

Având în vedere cele de mai sus, este posibilă creșterea producției de mărfuri energetice? OPEC nu vrea să pompeze mai mult petrol deoarece se teme de o încetinire în următoarele perioade. Gazprom nu este interesată de creșterea ofertei pe termen scurt și vizează mai degrabă contractele pe termen lung. Între timp, Uniunea Europeană intenționează să implementeze în viitor stocuri comune de gaze naturale. Lumea va căuta cu siguranță și va încerca să rezolve o problemă de disponibilitate a energiei după perioada de iarnă. Cu toate acestea, se pare că este prea târziu pentru a găsi o soluție pentru acest sezon de iarnă. Economia globală depinde de capriciile vremii.

Cum pot profita investitorii de această situație?Nu se poate exclude faptul că, în cazul scăderii temperaturilor, cererea de gaze naturale și petrol va crește. Acesta este motivul pentru care participanții la piață speculează că petrolul ar putea atinge 100 de dolari pe baril în timpul iernii(OIL și OIL.WTI) sau că prețurile gazelor naturale – în prezent, în jur de 5 dolari pe MMBTU – vor atinge valori de două cifre (NATGAS). În afară de mărfuri în sine, există și sute de companii care activează în sectorul petrolului, cel al gazelor naturale sau al cărbunelui. Majoritatea dintre ele au câștigat între 50% și 150% în ultimul an. Devon Energy, implicată în producția de petrol și exploatări de șist, este unul dintre exemplele în care prețul acțiunilor companiei s-au apreciat cu 150% de la începutul anului până în prezent. ExxonMobil a câștigat „doar” 50% până acum în 2021. Cheniere Energy, operatorul terminalelor de gaz natural lichefiat (GNL), este, de asemenea, o companie demnă de remarcat. Prețurile acțiunilor companiei au câștigat peste 75%. Gazprom este una dintre firmele europene de interes, acțiunile sale cotate la Londra apreciindu-se cu aproximativ 75% de la începutul anului. Companiile petroliere precum Shell, BP sau Eni au câștigat puțin peste 40% de la începutul anului 2021. Nu în ultimul rând, certificatele pentru emisiile de CO2 sunt disponibile pentru tranzacționare (EMISS), iar prețurile acestora pot continua să crească în cazul în care cererea pentru mărfuri energetice cu emisii mari de CO2 va crește.

Studiul EY: Apariția „omnisumatorului” oferă furnizorilor de energie ocazia de a crea o experiență de consum complexă

Economistul
-
0
Studiul EY: Apariția „omnisumatorului” oferă furnizorilor de energie ocazia de a crea o experiență de consum complexă

  • „Omnisumatorul”, un nou tip de consumator, implicat și sofisticat, care își asumă un rol principal în tranziția energetică
  • Clienții furnizorilor de energie sunt dispuși să plătească pentru noi soluții energetice

Furtuna perfectă creată de politicile guvernamentale, de tendințele de consum și tehnologie accelerează tranziția energetică, însă, în timp ce majoritatea dezbaterilor se concentrează asupra energiei regenerabile și infrastructurii, clienții sunt mai degrabă ignorați, potrivit raportului EY Navigating the Energy Transition Consumer Survey.

Studiul derulat în rândul a 34.000 de consumatori de energie din 17 țări, care analizează schimbările privind nevoile, valorile și așteptările clienților, identifică șase tendințe și oportunități pentru furnizorii de energie care sunt dispuși să își redefinească activitatea.

Mihai Draghici, EY Romania

Mihai Drăghici, Director, Consultanță, EY România: „Costul rămâne cel mai important factor în determinarea deciziilor de cumpărare pentru consumatorii actuali însă acest lucru nu este suficient pentru a avea succes pe termen lung. Cercetările noastre sugerează concentrarea pe șase imperative strategice, care pot ajuta furnizorii de energie să se remodeleze pentru a construi un business centrat pe client, bazat pe tehnologie, care să implice consumatorii și să crească adoptarea de noi servicii și să determine păstrarea acestora. Constatările sunt deosebit de relevante în contextul liberalizării integrale a prețurilor la energie din România.”

Apariția „omnisumatorului”

92% dintre respondenți beneficiază de cel puțin un produs sau serviciu nou din domeniul energiei în gospodărie, 86% sunt interesați de propriile surse de generare a energiei, 25% iau în considerare achiziționarea unui autovehicul electric și 13% se gândesc să își instaleze capacități de stocare în acumulatori în următorii trei ani. Această combinație între un interes crescut și o rată mai mare a adoptării soluțiilor energetice aduce schimbări fundamentale în relația tradițională a sectorului cu utilizatorii de energie, în mare măsură, pasivi. Observăm apariția unui tip de consumator mai activ și mai implicat, „omnisumatorul”. Acesta este o persoană sau un operator economic care participă la un ecosistem dinamic al energiei, la nivelul mai multor zone, soluții și furnizori.

Odată cu noul tip de consumator de energie, „omnisumatorul”, cererea pentru soluții complete, simple, dar în același timp sofisticate, și pentru experiențe integrate va deveni noul punct de plecare pentru o interacțiune facilă. Vor avea de câștigat pe piață acei furnizori de energie care dezvoltă rapid un ecosistem matur și, în același timp, simplificat, în care „omnisumatorii” pot face schimburi de valoare.

Sustenabilitatea

Potrivit studiului, consumatorii manifestă un interes crescut față de adoptarea de noi produse și servicii energetice atunci când beneficiile converg înspre trei teme cheie: economia de bani, economia de timp și salvarea planetei. 

Deși costul rămâne cel mai important factor în luarea deciziilor de cumpărare pentru actualii adoptatori (53%), impactul asupra mediului (47%) și ușurarea traiului (34%) reprezintă și ele criterii de bază. Acești factori devin și mai importanți pentru consumatorii care au în vedere achiziții în următorii trei ani, costul fiind un element critic pentru 67% dintre respondenți, mediul pentru 51% și confortul pentru 36%.

@telelucrătorii

Pandemia a accelerat o schimbare majoră în modul în care muncim și trăim, creând un nou segment de clienți rezidențiali, care se comportă mai degrabă ca mici întreprinderi. 64% dintre consumatorii care au declarat că lucrează de acasă și-au verificat consumul de energie cel puțin o dată pe lună (cu 12% mai mult decât media), iar 70% și-au manifestat interesul față de soluții de eficiență energetică (cu 8% mai mult decât media).

Furnizorii de energie care reușesc să înțeleagă acest nou segment pot să vină cu oferte personalizate de cost și soluții energetice, adaptate celor care muncesc și studiază permanent de acasă.

Preferința pentru digital

Conform studiului, digitalul este preferat de consumatori pentru 8 din 10 interacțiuni de bază cu furnizorul de energie. Totuși, aceștia își doresc să discute cu o persoană atunci când fac o reclamație, când au de rezolvat o întrerupere în furnizare sau o urgență sau când au probleme legate de utilizarea canalelor digitale. 

62% dintre respondenți s-au confruntat cu probleme în utilizarea serviciilor digitale ale furnizorului lor de energie, iar 37% nu au încredere în ele, un procent care crește la 50% în rândul celor din generația Z. Prin urmare, dezvoltarea componentei digitale este în mod clar un domeniu cheie pentru furnizorii de energie, însă cu integrarea optimă a elementului uman.

Energia mea, alegerea mea

Începând cu 2020, membrii generației Y și ai generației Z au devenit cea mai mare grupă demografică din lume. Acești consumatori sunt mult mai implicați în ceea ce privește energia, sunt de două ori mai înclinați să își monitorizeze consumul săptămânal și preferă plata în avans sau pe loc, după cum declară 50% dintre respondenți în legătură cu opțiunile lor în materie de energie. 

Având mai multă experiență cu alți furnizori, consumatorilor mai tineri le place controlul financiar și sunt adepții modalităților convenabile de plată care derivă din această abordare. 

Așteptări ecologice

Consumatorii conștientizează tot mai mult problemele legate de sustenabilitate și au exigențe ridicate față de furnizorii de energie. 64% dintre respondenți consideră că e foarte important pentru ei să primească produse și servicii sustenabile, în mod „corect”, 36% sunt dispuși să plătească mai mult pentru acestea, dar numai 54% declară că sunt mulțumiți de cele oferite în prezent. 

În legătură cu demersurile pe care ar trebui să le facă furnizorii de energie pentru a-și demonstra angajamentul față de sustenabilitate, printre așteptările exprimate de consumatori s-au numărat: furnizarea de noi produse și servicii energetice (52%), sprijinirea programelor locale de sustenabilitate (50%), oferirea de soluții energetice ecologice (50%) și utilizarea unei flote verzi (27%).

Rezultatele studiului pot fi regăsite aici.

Barometru COFACE: Problemele cu lanțurile de aprovizionare și inflația împiedică redresarea globală

Economistul
-
0
Barometru COFACE: Problemele cu lanțurile de aprovizionare și inflația împiedică redresarea globală

Redresarea economică continuă după mai bine de 18 luni de la începutul recesiunii globale declanșate de pandemia COVID-19. Tendința se datorează în mare parte accelerării procesului de vaccinare din timpul verii, în special în economiile avansate. Acest lucru determină o revenire a consumului de servicii care presupun o interacțiune mai mare. Situația rămâne, însă, eterogenă în economiile emergente: revenirea aduce beneficii țărilor orientate spre export, în timp ce economiile dependente de servicii continuă să rămână în urmă.

În ciuda perspectivelor pozitive, există semnale tot mai mari că redresarea globală își pierde din avânt. Focarele de pandemie din punctele critice ale lanțului de aprovizionare au dus la întreruperi de aprovizionare, alimentând creșterea prețurilor. Aceste evoluții încep să afecteze producția și vânzările producătorilor din toată lumea. Provocările venite din zona ofertei, lipsa forței de muncă și inflația, alături de amenințarea COVID-19, se adaugă pe lista riscurilor și incertitudinilor.

În contextul redresării continue, Coface a îmbunătățit evaluările de risc pentru 26 de țări, inclusiv Germania, Franța, Italia, Spania, Elveția și Belgia. Exporturile puternice de produse manufacturate către piețele avansate determină îmbunătățiri de rating pentru economiile orientate către export din Europa Centrală și de Est (Polonia, Ungaria, Cehia), din Asia (Coreea de Sud, Singapore, Hong Kong) și din Turcia. După retrogradarea a 78 de rating-uri de țară anul trecut, aceste îmbunătățiri se adaugă celor 16 deja anunțate în prima jumătate a anului 2020. Ele sunt însoțite de 30 de îmbunătățiri ale evaluărilor sectoriale.

Progresul vaccinării sprijină revenirea economică

Tendințele economice globale evidențiate în ultimul barometru Coface au fost în mare măsură confirmate în trimestrul al treilea. Progresele înregistrate în ceea ce privește vaccinarea în Europa de Vest și America de Nord au contribuit la evitarea apariției de noi valuri de restricții și alimentează optimismul că măsurile de carantinare nu vor mai fi implementate. Cu toate acestea, amenințarea COVID nu a dispărut: nivelurile mai mici de vaccinare pe piețele emergente – în special în țările cu venituri mici – prezintă în continuare riscul apariției unor variante rezistente la vaccinurile disponibile în prezent.

Sectorul global de producție și-a revenit rapid de la jumătatea anului 2020, aspect determinat de creșterea cheltuielilor pentru bunurile de larg consum. Datorită cererii puternice a gospodăriilor, fluxurile comerciale puternice continuă să sprijine creșterea economică, în special în Asia-Pacific. Cererea de electronice și mărfuri generează beneficii pe mai multe piețe din regiune, precum Coreea de Sud și Taiwan. Economia mai multor exportatori cheie de mărfuri (Rusia, Ucraina, Africa de Sud, Chile, Algeria etc.) este, de asemenea, susținută de prețurile mai mari. În ECE, exporturile competitive ale regiunii și integrarea în lanțurile de aprovizionare europene susțin, de asemenea, exporturile la nivel general.

În ceea ce privește tendințele sectoriale, relaxarea și ridicarea restricțiilor în țările cu rate de vaccinare mai ridicate contribuie la o reorientare a cheltuielilor gospodăriilor către servicii de interacțiune ridicată, cum ar fi comerțul cu amănuntul, ospitalitatea și recreerea. Redresarea sectorului turismului rămâne o provocare.

Problemele lanțurilor de aprovizionare
și inflația împiedică revenirea economică

Provocările în economie se acumulează, în special pe partea de ofertă. Nivelul ridicat de economisire în țările cu venituri mari a determinat o revenire accelerată a cheltuielilor consumatorilor. În același timp, perturbările cauzate de pandemie au determinat întreruperi în lanțul de aprovizionare care împiedică activitatea afacerilor. Concurența pentru mărfuri și bunuri de intrare este puternică, împiedicând producția industrială la nivel global și, în unele cazuri, având un impact asupra vânzărilor. Acest lucru este valabil în special pentru deficitul de semiconductori, ceea ce are impact asupra mai multor industrii, de la sectorul auto până la sectoarele tehnologiilor informației și comunicațiilor, atât în economiile avansate, cât și în cele emergente.

Prețurile mărfurilor, costurile de producție și tarifele de transport au crescut din vara anului 2020. Multe mărfuri au doborât niveluri record, aspect observat în special în energie –  pe măsură ce prețurile gazelor din Europa și Asia au crescut – metale, cherestea și alimente. Creșterile pe scară largă ale prețurilor la mărfuri și inputuri s-au tradus și în creșterea prețurilor de consum. Rata armonizată a inflației în zona euro a atins 3,4% în septembrie, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani. Acest lucru reflectă o creștere a inflației observată în cele mai multe părți ale globului, mai ales în SUA, unde rata inflației a planat pe un maxim al ultimilor 13 ani de 5,4% în ultimele 4 luni până în septembrie. Un vârf al inflației este așteptat să se materializeze în curând în economiile avansate, dar riscurile sunt orientate în sus.

Problema inflației ar putea fi complicată de rapoartele privind lipsa forței de muncă, deoarece companiile oferă compensații mai mari pentru a ocupa locurile de muncă vacante. Costurile tot mai mari cu forța de muncă ar putea însemna presiuni inflaționiste mai persistente. În fața acestui risc, unele bănci centrale – inclusiv Rezerva Federală a SUA și Banca Angliei din Marea Britanie – au semnalat deja că sfârșitul politicilor monetare ultra-ajutătoare se apropie. În Europa, în timp ce BCE monitorizează îndeaproape dinamica inflației, înăsprirea rămâne o perspectivă mai îndepărtată. În economiile emergente, mai multe bănci centrale au fost nevoite să-și majoreze ratele de referință în ultimele luni, pe fondul preocupărilor legate de creșterea inflației.

Partea fiscală a ecuației va continua să sprijine economiile avansate. În Europa de Vest, în timp ce multe guverne naționale vor continua să-și susțină economia până la sfârșitul anului, fondul de redresare al UE (în valoare de 750 de miliarde EUR) va fi plătit treptat. În SUA, următorii pași ai răspunsului fiscal sunt încă incerți deoarece părți cheie ale agendei economice a președintelui Joe Biden sunt încă dezbătute în Congres.

Economia Chinei întâmpină probleme

Importantă pentru economia globală, economia Chinei a prezentat semne ale unei încetiniri care se întinde către a doua jumătate a anului 2021. În al treilea trimestru, PIB-ul a crescut cu 4,9% față de acum un an, cel mai lent ritm înregistrat din al treilea trimestru al anului 2020. La nivel trimestrial, activitatea s-a intensificat foarte puțin (+0,2%). Coface estimează că economia Chinei va crește cu 7,5% în acest an, în timp ce PIB-ul va decelera.

În spatele decelerării activității economice chineze se află mai mulți factori: înăsprirea politicii de creștere a creditării, diminuarea consumului intern și raționalizarea energiei pentru industrii. Un alt factor este legat de obiectivele „Dual carbon” ale Chinei, ceea ce duce la impunerea unor politici care constrâng producția de oțel, sectorul generând aproximativ 15% din emisiile de carbon ale țării. Drept urmare, volumul producției lunare de oțel a scăzut de la aproape 100 de milioane de tone în mai la 83,2 milioane în august, fiind așteptate noi reduceri ale producției de oțel în 2021.

Având în vedere rolul Chinei în comerțul internațional și în lanțurile regionale de aprovizionare, o încetinire economică ar prezenta riscuri semnificative de scădere pentru activitatea economică asiatică, dar și pe alte piețe emergente din America Latină, Orientul Mijlociu și Africa.

Concluziile barometrului pot fi regăsite aici.

Cum pot beneficia de șomaj tehnic salariații firmelor a căror activitate este suspendată în contextul restricțiilor COVID-19

Economistul
-
0

Irina Marinescu, Director PwC România (foto)

Salariații companiilor a căror activitate este suspendată, total sau parțial, în contextul creșterii numărului de îmbolnăviri cu Covid-19, restricțiilor și prelungirii stării de alertă, pot beneficia de șomaj tehnic. Guvernul a reintrodus măsura șomajului tehnic, până la 31 decembrie 2021, prin OUG nr. 111/2021.

Aceste prevederi sunt aplicate și în cazul suspendării temporare a contractului individual de muncă, din inițiativa angajatorului, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2 sau ca urmare a anchetelor epidemiologice. Excepție fac salariații aflați în concediu medical și care primesc indemnizația de asigurări sociale aferentă.

Cuantumul indemnizațiilor este de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat și se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut, prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021.   Pentru a putea acorda astfel de indemnizații angajaților, angajatorii depun la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, prin poșta electronică, o cerere însoțită de o declarație pe propria răspundere și de lista persoanelor ce beneficiază de indemnizație. Plata indemnizațiilor se efectuează din bugetul asigurărilor de șomaj către angajatori în termen de cel mult 15 zile de la depunerea documentelor. Odată primite, angajatorii efectuează plata indemnizațiilor către angajați în cel mult 3 zile lucrătoare. 

Indemnizația se calculează pentru numărul de zile în care activitatea a fost suspendată, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2021 și este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale obligatorii. 

Calculul, reținerea și plata impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale de stat și a contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizațiile încasate din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Pentru aceste indemnizații se menține exceptarea de la plata contribuției asiguratorie pentru muncă a angajatorului.

Angajații care au încheiate mai multe contracte individuale de muncă din care cel puțin un contract este activ pe perioadele menționate mai sus din care obțin venituri la nivelul indemnizației nu beneficiază de indemnizația pentru șomaj tehnic. În cazul în care  toate contractele de muncă sunt suspendate, angajații beneficiază de indemnizația pentru șomaj tehnic aferentă contractului individual de muncă cu drepturile salariale cele mai avantajoase.

Dacă bugetul angajatorului pentru plata cheltuielilor de personal permite, indemnizația pentru șomaj tehnic poate fi suplimentată de angajator.

Această indemnizație (de cel mult 75% din câștigul salarial mediu brut) se acordă similar și profesioniștilor, persoane autorizate, persoanelor fizice care obțin venituri din drepturi de autor sau drepturi conexe. Plata se efectuează de către agențiile teritoriale exclusiv în conturile bancare deschise de beneficiarii indemnizației, în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii prin poșta electronică, a cererii, declarație pe propria răspundere, însoțită de documentul care atestă întreruperea temporară a activității, total sau parțial.

Persoanele fizice care beneficiază de astfel de indemnizații suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, respectiv din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, nu pot dispune de suma de până la 3,5% din impozitul pe venit aferent indemnizațiilor, pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private.

Nu beneficiază de indemnizația pentru șomaj tehnic salariații următorilor angajatori: instituții și autorități publice, firme care la data solicitării indemnizației se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activitățile suspendate sau au impuse restricții din alte motive decât cele generate de răspândirea SARS-CoV-2.

Ambasada Chinei în România a organizat „Forumul Online al Cooperării Economice și Comerciale China-România 2021”

Economistul
-
0
Ambasada Chinei în România a organizat „Forumul Online al Cooperării Economice și Comerciale China-România 2021”

 

     Pe 20 octombrie 2021, Ambasada Chinei în România a organizat „Forumul Online al Cooperării Economice și Comerciale China-România 2021”. Doamna Ambasador Jiang Yu a participat și a ținut un discurs în cadrul forumului. La eveniment au participat peste 80 de persoane, printre care reprezentanți ai Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului al României, Președinți ai Consiliilor Județene din Sibiu, Vaslui, Maramureș, primarii orașelor Arad, Iași, Timișoara, Constanța, Brașov, un număr de peste 30 de reprezentanți ai județelor și orașelor din România, oficiali ai administrației publice locale, reprezentanți ai Camerei de Comerț și Industrie a României, ai Camerei de Comerț România-China, ai Casei Româno-Chineze, ai Asociației România-China și Asociației pentru Promovarea Comerțului Internațional România-China, reprezentanți ai Biroului Municipal de Comerț din Ningbo, China, ai Zonei de Cooperare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii China-CEEC (Cangzhou), precum și reprezentanți ai întreprinderilor chineze și române și mass-media au participat la Forum. Participanții au avut schimburi aprofundate de păreri asupra subiectelor precum comerțul și investițiile și cooperarea post-epidemică dintre China și România, și au ajuns la un nou consens privind promovarea redresării economice și a cooperării economice și comerciale ale celor două țări. Dl Zhao Linxiang, consilier economic și comercial al Ambasadei, a prezidat forumul și a ținut un discurs de încheiere.

     Ambasadorul Jiang Yu a menționat că, datorită inițiativei „Belt and Road”, cooperării China-CEEC și avansării în profunzime a mecanismelor economice și comerciale bilaterale, cooperarea economică și comercială bilaterală a depășit impactul factorilor nefavorabili precum pandemia și a obținut rezultate promițătoare. În primul rând, amploarea comerțului a atins niveluri record, iar exporturile României către China au crescut rapid. Conform statisticilor chineze, volumul comerțului dintre cele două țări a atins un nivel record de 6,78 miliarde de euro în 2020. În primele șapte luni ale acestui an, comerțul dintre cele două țări a crescut semnificativ cu 45,4%, din care exporturile României către China au crescut cu 70,4%, iar dezvoltarea a devenit mai sănătoasă și mai echilibrată. În al doilea rând, s-au conturat multe aspecte esențiale ale cooperării în domeniul investițiilor. Potrivit statisticilor chineze, la sfârșitul lunii iulie a acestui an, investiția acumulată a Chinei în România a ajuns la peste 500 milioane de dolari, domeniile și metodele de cooperare au fost extinse continuu. În al treilea rând, s-au făcut pași substanțiali în cooperarea infrastructurii. În al patrulea rând, s-au înregistrat progrese pozitive în cooperarea resurselor umane. 

     Ambasadorul Jiang Yu a subliniat că în prezent, pandemia COVID-19 fluctuează, iar economia mondială luptă să-și revină.  Există încă mult spațiu de îmbunătățire al cooperării economice și comerciale China-România. Toate părțile ar trebui să depășească dificultățile împreună, să se unească, să coopereze și să caute o dezvoltare comună. Sub influența Legii 5G, și legislației modificată a licitațiilor publice și a altor politici adoptate de guvernul român, întreprinderile chineze se confruntă cu obstacole politice și artificiale în participarea la proiectele infrastructurii și construcția 5G în România, ceea ce va afecta în mod negativ cooperarea economică și comercială bilaterală în viitor. Sperăm că guvernul român va urma tendința generală a globalizării, va susține principiile economiei de piață și conceptul de libertate și deschidere și va crea un mediu de afaceri de dreptate, echitabil, deschis și transparent pentru companiile chineze.

     Ambasadorul Jiang Yu a subliniat că în anul curent, președintele Xi Jinping a anunțat o serie de măsuri și politici la Summitul liderilor China-CEEC. Astfel, cooperarea chino-română în domeniul economic și comercial are parte de o perioadă de oportunități istorice care ar putea face o mare realizare. Ambasadorul Jiang a propus trei sugestii de cooperare: mai întâi de toate este valorificarea potențialului de cooperare și de extindere a amplorii comerțului; a doua sugestie este de a construi proiecte demonstrative și de a promova cooperarea de investiții pentru a îmbunătăți calitatea și eficiența; al treilea aspect este utilizarea deplină a platformelor existente și aprofundarea schimburilor și a cooperării locale. Speră că toate sectoarele din China și România vor colabora și vor urma tendința istoriei, vor consolida încrederea, vor face progrese solide și vor transforma oportunitățile de cooperare în rezultate mai tangibile în beneficiul celor două popoare.

     Liderii Biroului Municipal de Comerț din Ningbo din China și ai Zonei de Cooperare IMM-uri China-CEEC (Cangzhou) s-au concentrat pe prezentarea China-CEEC Expo și a rezultatelor bogate ale dezvoltării Parcului de Cooperare a IMM-urilor China-CEEC și a Forumului de Cooperare, au prezentat sugestii specifice de cooperare și au invitat întreprinderile române să participe activ la activitățile de expoziție și forumuri în anul 2022.

     Delegații români au comentat pozitiv practicile inovatoare ale acestui Forum Online al Cooperării Economice și Comerciale și au declarat în unanimitate că desfășurarea cu succes a Forumului a trimis semnale pozitive de cooperare prietenoasă dintre România și China și a îmbunătățit comunicarea și înțelegerea între cele două părți, a stimulat entuziasmul pentru cooperare și a demonstrat încrederea și așteptările celor două guverne, ale autorităților locale și cercurilor industriale și comerciale în perspectivele dezvoltării cooperării economice și comerciale dintre România și China. Partea română a apreciat, de asemenea, realizările remarcabile ale Chinei în dezvoltarea economică și noile oportunități și platforme aduse întregii lumi de Inițiativa „Belt and Road”. Partea română și-a exprimat mulțumirile sincere întreprinderilor chineze pentru asistența acordată în perioada pandemiei și le-a felicitat pentru faptul că au demonstrat un sentiment de responsabilitate socială în perioada dificilă a pandemiei. Oficialii din cadrul Ministerului Economiei al României au declarat că în 2020 China a fost cel mai mare partener comercial al României din afara țărilor UE și că există încă mult spațiu de îmbunătățirea cooperării economice și comerciale bilaterale. Autoritățile competente din România vor continua să coopereze cu departamentele vamale din China și cu alte departamente pentru a promova procesul de accesare a exportului de produse agricole și alimentare de înaltă calitate cu caracteristici românești în China și să depună eforturi pentru exportul pe scară largă cât mai curând posibil. Partea română a mai precizat că un total de 12,000 de companii chineze s-au înregistrat în România în perioada 1990-2021, care au jucat un rol pozitiv în promovarea dezvoltării economice și sociale a României. Ministerul Economiei al României, autoritățile locale și asociațiile de afaceri salută companiile chineze să continue să-și exploateze potențialul și să extindă cooperarea de investiții cu România în domeniile agriculturii, tehnologiei avansate, inovației ecologice și turismului etc. Partea română a mai menționat că de la stabilirea relațiilor diplomatice în urmă cu 72 de ani, cele două țări au aprofundat continuu prietenia și cooperarea în politică, diplomație, științe și tehnologie, cultură, cooperare economică și comercială, și schimburi intre popoare și este încrezătoare că, având o profundă prietenie tradițională ca sprijin și o creștere economică puternică ca forță motrice, ambele părți vor colabora pentru a realiza mai multe rezultate de cooperare economică și comercială, într-o gamă mai variată de domenii.

1...1.1431.1441.145...1.906Pagina 1.144 din 1.906