Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), prin Unitatea de Implementare a Proiectului Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți (CIPN), a organizat concursul pentru elevi „Suntem SuperEroi”, înscris în campania națională de conștientizare a proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”, sub sloganul „Apăr Apa”.
Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este caracterizat ca „parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice”.
Tinerii concurenți au avut de făcut proiecte și acțiuni de protecție a mediului în diverse localități, soldate cu investițiilor cofinanțate de MMAP în beneficiul UAT-urilor. S-au înscris în prima etapă 153 de echipe. 54 de proiecte au fost selectate pentru Galeria finaliștilor: https://apanoastra.ro/suntem-supereroi/galerie-proiecte.
Cele mai active 10 echipe de SuperEroice s-au remarcat pe durata competițieiprovin din următoarele UAT-uri:
Echipe clasate pe primele trei locuri vor primi laptopuri, tablete, seturi camping; toți participanții validați în concurs vor primi diplome nominale și materiale promoționale și de conștientizare ce confirmă contribuția lor importantă la misiunea de reducere a poluării apelor și mediului înconjurător.
Odată cu finalizarea concursului Suntem SuperEroi s-a încheiat și seria extragerilor de top players Droplex. Ajunsă la a șasea și ultima ediție, jocul educațional online Droplex a desemnat ultima serie de 10 câștigători ai premiilor constând în tablete electronice. Mai multe detalii sunt disponibile pe https://apanoastra.ro/droplex
MMAP anunță că „micii SuperEroi au predat ștafeta competițiilor pe teme de protecția mediului celor mari, părinți, frați, bunici. Aceștia pot participa la concursul Fermier Responsabil,ce le oferă posibilitatea de aaprofunda noile acțiuni și reguli de bune practici agricole pentru prevenirea poluării apei cu nitrați, dar și de a câștiga bonuri cadou pentru achiziționarea de materiale necesare construirii de platforme individuale de colectare a gunoiului de grajd. Concursul este în derulare, anunțarea câștigătorilor și decernarea premiilor fiind programate pentru luna aprilie 2022”.
În data de 20 decembrie 2021, acțiunile One United Properties (BVB: ONE), principalul dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație, au intrat în indicele FTSE Global All Cap. Indicele FTSE Global All Cap este un indice ponderat în funcție de capitalizarea pieței care reprezintă performanța acțiunilor cu capitalizare mare, medie și mică la nivel global. Indicele acoperă piețele dezvoltate și emergente și este adecvat pentru produse de investiții, precum fonduri, instrumente derivate și fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri).
„Suntem mândri că, începând de astăzi, a crescut reprezentarea companiilor antreprenoriale românești la nivel internațional. Din clipa în care ne-am exprimat intenția de a ne lista la Bursa de Valori București, am analizat toate modalitățile prin care putem crește vizibilitatea pieței de capital românești în fața investitorilor instituționali globali. Ne bucurăm că deja în șase luni de la IPO, acțiunile ONE au fost incluse în indicele FTSE Global All Cap. Chiar dacă ponderea companiilor românești rămâne modestă, estimăm intrări semnificative de numerar pe piața de capital din România ca urmare a includerii noastre de către FTSE Russell. Impactul acestei decizii este fundamental, observând deja o creștere semnificativă în activitatea de tranzacționare a acțiunilor ONE,” a declarat Victor Căpitanu, co-CEO One United Properties.
Acțiunile One United Properties au fost printre cele mai tranzacționate acțiuni la Bursa de Valori București odată cu listarea companiei în iulie 2021. Lichiditatea zilnică din prima zi de tranzacționare până pe 17 decembrie 2021 a fost de 1,8 milioane lei pe zi. De la anunțul includerii ONE în indicii FTSE Russell din 22 noiembrie, activitatea zilnică de tranzacționare a crescut semnificativ, valoarea medie zilnică tranzacționată fiind de 5,3 milioane de lei.
One United Properties este a cincea acțiune românească care a intrat în indicele FTSE Global All Cap după Banca Transilvania, Nuclearelectrica, OMV Petrom și Teraplast. Împreună, cele cinci companii au o capitalizare bursieră de 61,1 miliarde de lei (13,9 miliarde de dolari). Ponderea totală a acțiunilor românești în indicele FTSE Global All Cap este de 0,01%. În urma includerii noilor companii în data de 20 decembrie 2021, indicele are 9.428 de companii constitutive, cea mai importantă pondere, aproximativ 60% din totalul fondului, fiind deținută de 1.829 de acțiuni americane.
Cele mai mari trei acțiuni incluse în indicele FTSE Global All Cap la 30 noiembrie 2021 au fost Apple (pondere de 3,41% din indicele total), Microsoft (3,28%) și Amazon (2%). Sectorul tehnologiei este cel mai reprezentativ industrie în cadrul acestui indice, reprezentând peste 20% din ponderea totală, urmat de bunurile de consum discreționare și acțiunile financiare. Sectorul imobiliar este al treilea cel mai puțin reprezentativ în acest indice din punctul de vedere al ponderii, deoarece înainte de intrarea One United Properties, acesta includea 708 companii cu o pondere totală în indice de 3,57%. În ultimii cinci ani, FTSE Global All Cap Index a adus investitorilor un randament total de 94%.
Pe lângă includerea în FTSE Global All Cap, acțiunile ONE au fost adăugate și în componența FTSE Global Small Cap, segmentul cu capitalizare mică din universul FTSE Global Equity Index, și FTSE Global Total Cap, care include companii de dimensiuni mari, medii, mici și micro. În FTSE Global Total Cap, România este reprezentată de șapte companii – Banca Transilvania, Nuclearelectrica, OMV Petrom, One United Properties, TeraPlast, precum și două companii cu micro-capitalizare: Bittnet și TTS.
One United Properties este a treia companie antreprenorială din punctul de vedere al dimensiunii listată pe Piața Principală a Bursei de Valori București și cel mai mare dezvoltator imobiliar listat pe piața de capital locală. Acțiunile companiei au debutat la BVB în data de 12 iulie 2021, în urma unui IPO de succes, în cadrul căruia compania a atras 260 de milioane de lei pentru dezvoltări ulterioare atât în segmentul rezidențial, cât și în cel de birouri. Începând cu data de 20 septembrie 2021, acțiunile ONE sunt incluse în indicele BET, acesta urmărind evoluția celor mai lichide 19 companii listate la Bursa de Valori București.
De 8 ani de zile, reprezentanții mediului de
business din România, reuniți în cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României
(CDR) și-au pus la dispoziție resursele pentru o colaborare deschisă și
eficientă cu autoritățile publice în vederea identificării și aplicării celor
mai sănătoase măsuri în materie fiscală.
Am salutat astfel, și de această dată, declarațiile ministrului Finanțelor, dl. Adrian Câciu, din data de 9 decembrie 2021, conform cărora „Vom construi bugetul pentru 2022 fără noi taxe. Orice modificare a regimului fiscal va fi făcută în mod predictibil, doar în urma unui dialog cu dumneavoastră, reprezentanții mediului de afaceri”[1] și ale dlui Prim-ministru Nicolae Ciucă care susținea chiar astăzi faptul că „cu certitudine nu vom încurca, ci vom face tot ceea ce este posibil pentru a putea să îmbunătățim atât cadrul legislativ, cât şi dialogul cu mediul de afaceri, pentru că am convingerea că împreună putem să găsim soluții şi să facem în aşa fel încât să reglementăm domeniul pentru a putea să continuăm creşterea atât a afacerilor, cât şi a mediului economic în ansamblu.”[2].
Pe fondul acestor declarații, constatăm astăzi că se pregătește o nouă Ordonanță de Urgență cu multiple modificări și procedură rapidă de adoptare. Dincolo de măsurile luate efectiv în calcul, considerăm că mediul de afaceri din România are nevoie de predictibilitate și regimul fiscal nu poate fi modificat peste noapte, fără o analiză de impact și o consultare a companiilor direct afectate, așa cum asigurau declarațiile publice menționate.
Având în vedere aceeași „predictibilitate a politicii fiscal-bugetare pe termen mediu”, menționată în expunerea de motive a actului normativ, și „obiectivul menținerii stabilității macroeconomice”, considerăm oportună o trecere progresivă și predictibilă la noile cuantumuri, pentru ca actorii economici vizați să poată include, în bugetele lor, efectele fiscale ale noile măsuri.
Avem nevoie de un climat de încredere la
nivelul economiei. Mediul de afaceri este pregătit sa contribuie la
identificarea unei soluții, cu încrederea că va exista un dialog real și o
deschidere pentru consultare la nivel de experți. Solicităm, astfel,
Prim–Ministrului și Ministrului Finanțelor să își respecte angajamentele făcute
public și să invite la dialog și consultare toți actorii afectați de aceste
decizii.
Vom aprecia prezentarea unui plan de implementare al acestor modificări, într-o manieră transparență și graduală, începând cu 2023, așa cum apare menționat în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reiterând disponibilitatea noastră de a sprijini acest proces.
Includerea, într-un unic proiect de act
normativ, a unei serii de modificări din domenii diferite, îngreunează
conversația din punct de vedere tehnic, pe aspectele reglementate. Iar lipsa de
dialog, transparență și luarea unor decizii arbitrare pot genera o breșă majoră
de comunicare și încredere între mediul public și cel privat, ce ar presupune
costuri prea mari pentru o Românie deja aflată sub presiune economică, socială
și sanitară.
Code of Talent încheie o rundă de finanțare Serie A în valoare de 1.7 milioane de euro, condusă de CATALYST ROMÂNIA în calitate de lead-investor, cu participarea investitorilor actuali, ROCA-X și SeedBlink.
Catalyst România Fund II, unul dintre cele mai importante fonduri de tip venture capital din regiune, se alătură demersurilor de internaționalizare ale Code of Talent și se afirmă încă o dată ca un susținător al ecosistemului romanesc de startup-uri de tehnologie.
Investiția Catalyst sprijină lansarea unei noi generații a platformei care înglobează tehnologii avansate de inteligență artificială și machine learning.
„De la primul contact cu start-up-ul, am fost impresionați de nivelul ridicat al înțelegerii segmentului Learning & Development, de motivația fondatorilor, precum și de complexitatea platformei, de facilitățile de gamificare sau învățare colaborativă deja implementate cu succes în corporații sau companii de training din România și numeroase alte țări. Suntem convinși că, odată cu investiția Catalyst România, Code of Talent își va accelera expansiunea și va deveni una dintre cele mai utilizate platforme de micro-learning din Europa”, afirmă Alin Stanciu, Partener Catalyst România.
Code of Talent este o soluție destinată instruirii angajaților, cu ajutorul căreia orice tip de conținut (materiale de curs, manuale, proceduri etc.) precum și programe de business (de ex. campanii de vânzări, programe pentru angajați, lansări de produs etc.) pot fi transformate în secvențe de învățare și aplicare bazate pe micro-sarcini (microlearning). Aceste micro-sarcini, care pot fi rezolvate de pe desktop sau telefonul mobil, într-un interval de timp de circa 3 până la 7 minute, se integrează astfel, în viața de zi cu zi a participanților, ajutându-i să învețe într-un timp mai scurt și fără efort.
Conceptul de microlearning se bazează pe ample dovezi științifice care arată că oamenii asimilează mai ușor și mai bine informații, dacă acestea sunt livrate în calupuri mici și dacă există feedback de la trainer/manager. Rezultate și mai bune se obțin dacă ei fac schimb de idei și experiențe în cadrul unei comunități. Astfel, microlearning-ul se pretează cel mai bine unor procese clar definite ale companiilor, care combină nevoia de învățare sau transferul de cunoștințe cu nevoia de aplicare practică.
Viziunea Code of Talent: transformarea modului în care training-ul se adaptează la noua realitate a muncii și accelerarea expansiunii globale în 2022
„Această rundă de investiție Serie A are o importanță strategică pentru accelerarea procesului de expansiune globală a Code of Talent. Tocmai de aceea, ne bucurăm să îi avem parteneri pe cei de la Catalyst România pentru valoarea adăugată pe care contăm ca rezultat al experienței și competenței echipei lor. În 2022, ne propunem să ne dezvoltăm prezența în piețe cheie, să creștem numărul de parteneriate strategice și să adăugăm noi clienți în portofoliul Code of Talent, alături de nume importante deja existente precum Coca-Cola Japonia, Bosch, Porsche, National Bank of Greece, BAT, Banca Transilvania, OTP Bank, Door Training International și mulți alții,” a declarat Vlad Grigoriu, CEO, Code of Talent.
Inovare continuă susținută de un ritm alert de creștere
Fiind într-o deplină sinergie cu ultimele tendințe din piață de learning & development, începând cu T1 2022, Code of Talent va începe integrarea noilor tehnologii în platforma de microlearning pentru a ajuta utilizatorii (traineri, manageri de resurse umane, specialiști L&D) să genereze într-un mod automat secvențe de învățare, pornind doar de la un material al clientului. Totodată, vor fi implementate modulele de machine learning pentru a maximiza experiența cursanților și eficiența programelor de training. În retrospectivă, anul 2021 a fost marcat de o continuă creștere a numărului de utilizatori, care a ajuns la 100.000, precum și de extinderea internațională, platforma fiind astăzi disponibilă în nu mai puțin de 18 limbi.
Code of Talent este recunoscută la nivel internațional și a câștigat numeroase premii, precum: TOP LMS pentru Microlearning (eLearning Industry) sau Top LXP (Learning Experience Platforms) de urmărit în 2021 (Training Industry).
De sărbători, FREE NOW lansează Flota lui Moș Crăciun prin care oferă curse gratuite pasagerilor pentru călătorii în siguranță și donează contravaloarea acestora către copii cu dizabilități
FREE NOW, lider european de servicii multimodale de mobilitate, introduce Flota lui Moș Crăciun pe șoselele din București și Cluj și oferă curse gratuite pasagerilor care comandă o mașină din flota specială, pentru a îi susține să își îndeplinească planurile de sărbători călătorind în siguranță. În plus, valoarea tuturor curselor efectuate cu mașinile special decorate din Flota lui Moș Crăciun, în perioada 18-22 decembrie, vor fi donate către Asociația Taxiul cu Bomboane și se vor transforma în cadouri de sărbători pentru copii cu dizabilități.
Începând din 18 decembrie, utilizatorii aplicației FREE NOW care își comandă o mașină pot avea surpriza să se deplaseze prin oraș chiar cu una dintre mașinile din flota specială a lui Moș Crăciun. Pe lângă bucuria de a intra în spiritul sărbătorilor datorită decorului specific, cu Moș Crăciun sau unul dintre renii săi, pasagerii vor călători gratuit și vor contribui la bucuria unor copii cu dizabilități, către care va fi donată contravaloarea curselor cu ajutorul spiridușilor Asociației Taxiul cu Bomboane. În plus, oricine surprinde în trafic mașinile din Flota lui Moș Crăciun și publică o poză pe canalele personale de social media, alături de mențiunea #FREENOWXMAS, intră automat într-o tragere la sorți, prin care poate câștiga un premiu valoros.
„FREE NOW își dezvoltă toate inițiativele cu gândul la comunitățile din care face parte. Anul acesta, ne-am lăsat cuprinși de spiritul sărbătorilor și de magia lui Moș Crăciun și vrem să dăruim siguranță și bucurie prin cadourile pe care le-am pregătit atât pentru pasageri, cât și pentru șoferii parteneri. Iar împreună, vom putea aduce zâmbetul pe buze unor copii în nevoie”, spune Daria Marinescu, Head of Marketing FREE NOW România.
Românii călătoresc mai mult de sărbători, în principal pentru cumpărături de cadouri și alimente
Numărul călătoriilor crește în jurul sărbătorilor și planurile oamenilor se diversifică, după cum confirmă și cel mai recent sondaj realizat de platforma FREE NOW, la care au participat și 455 de români, alături de cetățeni din alte 9 țări europene. Astfel, 80% dintre respondenții din România au spus că în această perioadă se deplasează cel mai adesea pentru a merge la cumpărături de cadouri și 78% pentru a face cumpărături pentru acasă.
Când vine vorba de planurile românilor pentru sărbători, cei mai mulți au în plan să petreacă alături de familie (74%), alți 45% alături de prieteni, 19% vor ieși din orașul în care locuiesc și doar 3% iau în considerare să plece din țară de sărbători.
Măsuri de siguranță împotriva COVID-19 pentru călătoriile din perioada sărbătorilor
Experții recomandă evitarea transportului public aglomerat și utilizarea opțiunilor de mobilitate cu risc scăzut în perioada pandemică. FREE NOW promovează călătoriile de Crăciun în condiții de siguranță și îi îndeamnă pe șoferi să își dezinfecteze periodic mașinile după fiecare pasager. Plata digitală prin intermediul aplicației contribuie la limitarea interacțiunilor dintre șoferi și pasageri la minimul necesar.
FREE NOW promovează în prezent conștientizarea siguranței rutiere în general, în cadrul campaniei #SafeWithUs. În timpul Lunii dedicate siguranței, utilizatorii primesc în aplicație sfaturi specifice pentru creșterea siguranței rutiere. În plus, FREE NOW lucrează constant la dezvoltarea de noi funcții în aplicație menite să asigure siguranța pasagerilor.
Material de opinie de Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România (foto)
Contribuabilii români se confruntă la final de an, în mod tradițional, cu mesaje contradictorii din partea autorităților, cu modificări fiscale adoptate în regim de urgență, fără studii de impact și fără o consultare prealabilă a mediului de afaceri. Toate aceste acțiuni sunt justificate de factorii de decizie prin necesitatea echilibrării bugetului de stat pentru anul următor. 2021 nu face excepție – Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de ordonanță de urgență care prevede o serie de măsuri fiscal-bugetare, dintre care se remarcă restrângerea bazei de aplicare a regimului fiscal specific microîntreprinderilor și majorarea plafonului pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru cumpărarea de locuințe, dar cu aplicabilitate restrânsă. La o zi distanță, a publicat un nou proiect, aproape identic, din care lipsește prevederea referitoare la reducerea plafonului pentru microîntreprinderi. Care dintre cele două va ajunge pe masa Guvernului?
În linii mari, proiectele de ordonanță prevăd amânarea aplicării unor acte normative cu impact bugetar, fie că este vorba de cheltuieli de personal, care îngheață la nivelul din 2021, sau de acordarea facilităților pentru educația timpurie sau pentru a realiza economii la bugetul de stat, estimate la aproape 88 de miliarde de lei, în ambele variante ale proiectului. Pe de altă parte, documentele conțin o serie de facilități, dar și măsuri administrative pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat.
Pe parte de impozite directe, măsura cu cel mai mare impact estimat ar fi cea referitoare la reducerea plafonului pentru impozitare ca microîntreprindere de la un milion de euro la 500.000 de euro. Astfel, societățile care ies din sfera de aplicare a regimului fiscal specific, cu aplicarea unei taxe de 1% – 3% pe cifra de afaceri, devin plătitoare de impozit pe profit de 16%. Impactul bugetar al acestei măsuri nu este clar delimitat în nota de fundamentare a proiectului inițial, dar pentru contribuabili va depinde, cu siguranță, de specificul fiecărei afaceri. Mediul de afaceri a reacționat rapid la această propunere, în special din cauza timpului foarte scurt în care cei vizați ar fi fost obligați să facă trecerea de la o formă de impozitare la alta (de la 1 ianuarie 2022). Probabil că acesta este motivul pentru care a fost eliminată din cel de-al doilea proiect.
Modificarea regimului privind impozitarea microîntreprinderilor este, de altfel, o măsură asumată de autorități prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu scopul declarat de a asigura un sistem fiscal mai echitabil, mai eficient, simplu și transparent. Pe de altă parte, lărgirea bazei de aplicare a impozitului pe profit este necesară și în perspectiva implementării în România a acordului obținut de OCDE cu privire la aplicarea unui impozit minim pe profit la nivel global de 15%.
Pe de altă parte, însă, impozitul pe profit implică un efort mult mai mare de administrare atât pentru autorități, cât și pentru contribuabili. Dacă motivul modificării este legat de majorarea încasărilor la bugetul de stat, pentru a se elimina efortul suplimentar necesar, o alternativă ar fi menținerea impozitului pe cifra de afaceri, cu aplicarea unei cote mai mari pentru companiile care depășesc un anumit plafon. Astfel, se descurajează utilizarea artificiilor pentru reducerea bazei de aplicare a impozitului pe profit. Totodată, se reduce povara administrativă și scad efortul de conformare și cel al ANAF în administrare și control (vs. impozitul pe profit)
Condiții noi pentru cota redusă de TVA de 5% pentru locuințe și energie termică
În zona de TVA, principalele măsuri, cuprinse în proiectele menționate, vizează aplicarea cotei reduse de 5% pentru vânzarea de locuințe și pentru furnizarea energiei termice. În cazul locuințelor, practic, autoritățile optează pentru o variantă de compromis, dat fiind că, de la 1 ianuarie 2022, ar trebui să intre în vigoare Legea 296/2020 care prevede majorarea plafonului pentru aplicarea TVA de 5% de la 450.000 de lei la 700.000 de lei (echivalentul a 140.000 de euro) exclusiv TVA, pentru locuințele noi (care îndeplinesc anumite criterii). Aplicarea legii a fost amânată deja cu un an din cauza constrângerilor bugetare existente în contextul pandemiei iar acum guvernanții propune limitarea la o singură locuință cumpărată în acest regim fiscal de o persoană fizică, pentru ca reglementarea să își mențină caracterul social, conform reglementărilor europene și naționale.
Și în cazul livrărilor de energie termică există deja legea care prevede aplicarea cotei reduse de TVA de 5%, însă aceasta va fi amendată, astfel încât să se aplice de la 1 ianuarie 2022, cu două săptămâni mai devreme decât se prevedea inițial, și să se extindă sfera de aplicare de la populație și asupra altor categorii de consumatori afectați de majorările de prețuri din piața energiei. În același timp, având în vedere impactul bugetar al acestei măsuri, proiectul prevede limitarea aplicării la sezonul rece, în perioada cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent și data de 31 martie a anului următor.
Pentru creșterea încasărilor la bugetele asigurărilor sociale, autoritățile au în vedere, pe de o parte, aplicare contribuției de sănătate pentru pensiile mai mari de 4.000 de lei și, pe de altă parte, reintroducerea pedepsei cu închisoarea, de la unu la cinci ani, pentru reținerea și neplata la buget a impozitelor și/sau a contribuțiilor sociale cu reținere la sursă. În plus, de această prevedere sunt vizați și contribuabilii care nu încasează sau nu rețin impozitele respective. Autoritățile justifică această măsură prin necesitatea îmbunătățirii colectării acestor taxe la bugetul de stat și descurajarea unor astfel de situații. Rămâne de văzut, însă, cât de eficientă va fi această abordare, dat fiind că au mai existat prevederi similare, dar au fost eliminate pentru că nu au avut efectul scontat și, în anumite cazuri, au permis comportamente discutabile din partea inspectorilor. Ca efect, este posibil să determine creșterea colectării în cazul acestor impozite, dar cu impact negativ pe recuperarea altor taxe care au o contribuție mai mare la buget. Nu există dubii cu privire la necesitatea reducerii evaziunii fiscale, dar sunt alte zone în care ar trebui să se acționeze – tranzacții fictive sau activități economice nedeclarate tocmai cu scopul de a nu plăti taxe. În cazul în care autoritățile își concentrează o parte din forța de recuperare a taxelor în zone cu potențial mai mic de neplată, nu mai rămân resurse suficiente pentru lupta cu marea evaziune.
În zona de administrare fiscală, domeniu în care autoritățile și-au asumat cele mai importante măsuri în vederea creșterii veniturilor la bugetul de stat, ca noutate apare propunerea de înființare a sistemului național privind monitorizarea transporturilor de bunuri RO e-Transport, pentru a completa pilonii de bază ai digitalizării administrației fiscale, respectiv conectarea caselor de marcat la sistemul informatic al ANAF, implementarea facturii electronice și implementarea sistemului de raportare SAF-T. Prin intermediul noului sistem, contribuabilii vor declara anticipat deplasarea bunurilor deținute dintr-o locație în alta și, prin interconectare cu celelalte sisteme (e-Factura și Trafic control), va ajuta la prevenirea și combaterea evaziunii fiscale din domeniu și va contribui la creșterea gradului de colectare a TVA. În plus, sistemul e-Factură se va aplica și în cazul livrărilor de produse cu risc fiscal ridicat.
Acestea sunt, în linii mari, măsurile fiscale propuse până acum de autorități pentru perioada următoare, însă, având în vedere experiența ultimilor ani, dar și a ultimelor zile, încă nu putem spune că nu mai pot apărea schimbări de ultim moment. Cel puțin până la definitivarea bugetului pe 2022.
MANPRES,
companie cu experienta de peste 14 ani in Romania, ANGAJEAZA Key
Account, in activitatea de operare calculator și gestionarea relațiilor
cu editorii de reviste, in cadrul biroului din Bucuresti.
FOARTE IMPORTANT: se ofera Calificare/Training la locul de munca.
Descrierea jobului: – realizarea normei de munca specifica postului; – planifica zilinic publicatiile in aplicația de livrare Manpres; – ridica zilnic revistele de la editori ( se deplasează la editori cu masina noastra); – Introduce comenzile de abonamente in aplicația Manpres; –
pregatereste coletele si AWB-urile pentru livrare catre beneficiarii
societatii, pe baza comenzilor de livrare (ambalare/coletare), a
coletelor cu reviste ; – Livrează facturi sau contracte la registratura clienților Manpres; – Săptămânal, expediaza pachetele de reviste, AWB-urile pentru a fi livrate in țara la clienți, prin FanCourier ; – alte sarcini
Cerinte: – studii minim: liceu; – se oferă calificare la locul de munca; – obligatoriu posesor de permis Categoria B, cu experiența personală de condus – minim 2 ani; – sa fie politicos cu clienții, editorii/furnizori si colegii de munca; – rezistenta la stres; – obligatoriu Cunostinte operare PC (Outlook, Word, Excel); – manevrare eficienta a dotarilor tehnice utilizate in indeplinirea sarcinilor postului.
BENEFICII: – oportunitatea de a lucra intr-o companie in continua dezvoltare, alaturi de o echipa dinamica; – salariu competitiv; – concediu 21 de zile ; – pauza de pranz 15 minute, pauze de cafea etc; – program de lucru 08:30 – 17:30, de luni pana vineri . – tipul contractului: nedeterminat, cu perioada de proba de 90 de zile.
Ne puteți trimite CV -urile pe adresa de email office@manpres.ro sau telefon 0722 341 546
Locatia job-ului este in Piata Presei Libere Nr. 1, Sector 1, Bucuresti .
7 din 10 manageri privesc cu neîncredere perspectivele anului 2022, pe fondul problemelor generate de pandemia COVID, de creșterea prețurilor, accentuarea blocajului financiar și de înghețarea investițiilor. 67% dintre oamenii de afaceri chestionați într-un barometru Sierra Quadrant estimează că anul următor va fi unul plin de provocări și că economia va depăși problemele generate de criză abia în 2023.
Potrivit celei de-a VIII-a ediții a Barometrului Sierra Quadrant privind starea business-ului românesc, 71% dintre cei chestionați ( manageri, oameni de afaceri și angajați cu funcții de răspundere în companii) au motive de pesimism privind evoluția economică din 2022, privind cu retincență și neîncredere posibilitatea dezvoltării unor noi afaceri.
Doar 13% sunt opimiști și cred că economia va urma o traiectorie pozitivă, în timp ce 16% au evitat să se pronunțe, considerând că există încă destul de multe necunoscute în privința perspectivelor economice.
Dacă în precedentul barometru, realizat în primăvară, principala provocare o reprezenta pandemia și efectele sale (restricții, scăderea consumului etc.), menționată de 58% dintre respondenți, în noul sondaj, realizat în decembrie, creșterea inflației a trecut în prim-plan, remarcată de 82% dintre cei chestionați (față de 43% în precedentul barometru).
În topul temerilor din 2022 se mai situează pandemia și efectele sale – restricții, scăderea consumului etc. – menționată de 69%, accentuarea blocajului financiar (37%), creșterea cursului euro (28%), a costurilor de finanțare -scumpirea și limitarea accesului la credite (18%) și criza forței de muncă (16%).
„Pandemia, cu efectele sale, a săpat puternic la baza încrederii investitorilor în economieÆ, spune Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.
„Chiar dacă marea majoritate și-a restructurat, și-a eficientizat operațiunile, neîncrederea – generată de lipsa unor perspective foarte clare, a devenit preponderentă într-un mediu de business fragil, slab capitalizat și lipsit de predictibilitate”, a mai spus acesta.
Revenirea consumului, miza din 2022
După un an 2021 cu bune și rele, cu o evoluție economică inegală (cu sectoare pe plus și altele pe minus), managerii văd o continuare a acestui fenomen și în anul următor.
Potrivit rezultatelor barometrului, focusul investitorilor va fi, în 2022, pe stimularea consumului, principalul motor al economiei. 58% dintre respondenți cred că aceasta va fi miza lui 2022, după un an 2021 în care preocuparea mediului de business a vizat, în principal, restructurarea afacerilor.
Interesant este și faptul că numai 34% dintre cei chestionați mizează pe o reluare a investițiilor în noul an, marea majoritate așteptând să vadă cum va evolua cadrul macro-economic și sanitar.
Dincolo de dinamica pandemiei COVID, de restricții, de lipsa unei perspective din zona sanitară – cu efect direct în comportamentul de consum al românilor, inflația a pus gaz pe focul problemelor structurale din economie și a determinat o accentuare a blocajului financiar.
„Dincolo de creșterile de prețuri în cascadă, de scăderea evidentă a vânzărilor, o consecință semnificativă a inflației o reprezintă deteriorarea relațiilor de business. Creditul furnizor, legăturile de business bazate până nu demult pe încredere, pe promisiuni și obligații ferme, au fost puternic afectate de acest val de probleme care a afectat economia. Această tendință va guverna, cel mai probabil, anul de business 2022”, a mai declarat Ovidiu Neacșu.
Când va ieși economia din criză?
Oamenii de afaceri sunt, din păcate, tot mai reticenți în privința depășirii crizei din economie.
Dacă la barometrul din primăvară, 71% dintre oamenii de afaceri chestionați considerau că depășirea perioadei de criză, la nivelul întregii economii, va interveni în a doua parte a anului viitor, acum cei mai mulți văd o întârziere a acestui fenomen cu cel puțin un semestru.
57% estimează, astfel, o revenire solidă a economiei abia în S1 2023, 34% mizează, în continuare, pe o evoluție pozitivă începând cu S2 2022, iar 9% au evitat să se pronunțe.
Inflația și pandemia sunt văzute de investitori drept principalii vectori care vor schimba direcția economică într-un sens sau altul.
Întrebați care ar fi atuurile economiei în perspectiva ieșirii din criză, 37% dintre respondenți au indicat revenirea consumului în condițiile stăvilirii inflației, 28% se bazează pe efectele atragerii fondurilor din PNRR, 16% au menționat costurile relative scăzute cu forța de muncă, iar restul alte motive.
Potrivit analiștilor de la Sierra Quadrant, cadrul macro-economic este mai impredictibil ca oricând, astfel că pentru multe companii este o provocare să își facă un plan de business bine conturat pentru 2022.
,,Evoluția impredictibilă a pandemiei COVID, scăderea consumului generată de creșterile spectaculoase de prețuri, creșterea costurilor de finanțare și lipsa încrederii în partenerii de business conturează un an de business plin de provocări, cu multiple necunoscute’’, arată rezultatele barometrului.
O economie mai adaptată la criză
Vestea bună, în tot acest tablou economic, este că mare parte dintre investitori au învățat lecția crizei și și-au restructurat business-urile, în așa fel încât să facă față provocărilor generate de scăderea consumului, de restricțiile de circulație și de accesul tot mai limitat la finanțare.
De la scăderea costurilor logistice (chirii, utilități, parc auto etc.) la reducerea creditului furnizor și digitalizarea activităților companiilor, măsurile s-au dovedit eficiente în multe dintre cazuri.
Anul 2021 a adus, din păcate, și vești rele, aproximativ 100.000 de companii încetându-și activitatea.
,,Așa cum Sierra Quadrant estima încă din primăvară, pe fondul lipsei de finanțare, urmare a inflației și a scăderii consumului, multe firme, mai ales din comerț și servicii și-au închis porțile. Estimăm că acest fenomen va continua și în 2022 și va afecta inclusiv business-urile din zona de producție, grav afectate de creșterea puternică a costurilor cu gazele, cu energia electrică și carburanții’’, arată barometrul.
Potrivit experților, numărul firmelor în dificultate ar fi fost mai mare dacă statul nu ar fi susținut, în timpul pandemiei, supraviețuirea acestora.
,,Amânarea plății taxelor, a ratelor și leasingurilor bancare, plățile făcute pentru șomajul tehnic, programul IMM Invest – au fost elemente care au menținut pe linia de plutire o economie în care nevoia de finanțare e uriașă și în care peste 90% dintre companii sunt slab capitalizate’’, mai spun specialiștii.
Ne salvează PNRR?
Este PNRR un colac de salvare, va aduce un boost semnificativ economiei? Potrivit managerilor chestionați de Sierra Quadrant, opiniile sunt împărțite. 47% văd un impact pozitiv iar 29% sunt destul de reticenți.
Întrebați care cred că va fi gradul de absorbție al fondurilor din PNRR, 52% dintre investitori estimează că România va fi capabilă să atragă între 40-60% din bani, 24% îl estimează sub acest nivel și numai 13% cred într-o absorbție de peste 60%. Restul au evitat să se pronunțe.
„PNRR reprezintă o șansă istorică pentru România de a construi, într-un timp foarte scurt, ce n-am reușit în ultimii 20 de ani. Impactul investițiilor din zona de infrastructură și digitalizare ar fi unul semnificativ dar nu suficient pentru a avea o economie pregătită pentru Industry 4.0, pentru economia viitorului”, a declarat Ovidiu Neacșu.
„Dacă în 2022 vom reuși să stăvilim inflația și scumpirea creditelor, să atragem banii europeni și să avem un Cod Fiscal favorabil, bătut în cuie, perspectivele se vor îmbunătăți și vom asista la o creștere a încrederii investitorilor în economie, cu efect direct în reluarea investițiilor și înființarea de noi locuri de muncă”, a mai spus acesta.
Barometrul Sierra Quadrant privind starea economiei, ediția a VIII-a, a fost efectuat de compania de consultanță Frames și Sierra Quadrant în perioada 8-14 decembrie 2021, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 320 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.
La barometru au răspuns, în total, 1239 de persoane. Profilul respondenților a fost reprezentat de antreprenori, manageri de companii, middle si top management, cu studii superioare, 53% bărbați și 47% femei, cu o vârstă medie de 48 de ani.
În cei peste 23 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din România, fiind specializată în lucrări de administrare și lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare și diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluționate, concomitent cu procedura de insolvență: bilanț de mediu, substanțe periculoase în proprietate, servituți neclare și litigii legate de patrimoniu, etc.
Printre dosarele semnificative gestionate în prezent de Sierra Quadrant se află Electrocentrale București (ELCEN), CET SA Bacău, Letea SA Bacău, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigație Fluvială Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA și GA-PRO-CHEMICALS S.A.
Dan Dascălu, Partener coordonator litigii fiscale D&B David și Baias, societatea corespondentă PwC în România (foto)
Se pare că devine deja o cutumă ca, o dată la 2 ani, să fie reintrodusă brusc pe agenda modificărilor legislative sancționarea cu închisoarea a procedurii de administrare a impozitelor reținute la sursă. Astfel, în 2017 și 2019 s-a încercat incriminarea nereținerii sau neîncasarea, respectiv, reținerea sau încasarea, urmate de neplata unor impozite și contribuții supuse regimului reținerii la sursă, de fiecare dată proiectul legislativ fiind abandonat în urma argumentelor logice și coerente invocate de către mediul de afaceri în procedura transparenței decizionale.
Acum, proiectul legislativ revine în atenția publică, după ce în toată perioada de timp scursă de la ultima discuție asupra sa nu s-au mai derulat niciun fel de analize și dezbateri pentru rezolvarea marilor probleme pe care le ridică această abordare agresivă și nepotrivită a raporturilor juridice fiscale. Dintr-o dată, deci, fix în data de 15 decembrie 2015, urgența iminentă a unor probleme ignorate ani de zile impune desigur adoptarea unei ordonanțe de urgență publicată cu câteva ore înainte de aprobarea sa, spre a fi bifată (și) formalitatea consultării publice.
Acum, ca și în trecut, proiectul este prezentat public ca o reintroducere a unei infracțiuni care a existat anterior declarării neconstituționale, fiind reglementată de art. 6 din Legea evaziunii fiscale nr. 241/2005, cu intenția de a fi mai ușor acceptat de către destinatarii legii, dar și cu speranța că poate așa nu vor mai fi remarcate marile sale deficiențe. Reamintim, astfel, că Decizia nr. 363/2015 a CCR a declarat neconstituțională prevederea originară din Legea evaziunii fiscale pentru rațiuni de ordin formal, anume lipsa de predictibilitate și previzibilitate a dispoziției legale de ordin penal care, pur și simplu, nu permitea a stabili care tipuri de impozite intră în sfera sa de aplicare. Astfel, urma ca legiuitorul să aducă clarificările necesare, enumerând categoriile de impozite și contribuții cu reținere la sursă care intră sub incidența faptei de infracțiune.
În 2017, conformând-se acestei solicitări, Ministerul de Finanțe propunea o listă de impozite și contribuții ce intră în sfera de aplicare a proiectului reglementării propuse, dar, totodată, introducea o incriminare „nou-nouță” care nu avea nicio legătură cu vechea reglementare declarată neconstituțională. Proiectul de ordonanță de urgență a și fost, de altfel, la acel moment abandonat, tocmai pentru că ridica probleme majore, dar acum este reluat și pus în dezbatere publică pe site-ul ministerului.
Într-un stat de drept și democratic, o simplă dispută fiscală cu privire la măsura în care ar fi sau nu cazul să se rețină sau încaseze impozitele nu poate să reprezinte infracțiune la începutul secolului XXI; neplata datoriilor fiscale, ca efect al aplicării eronate a legii fiscale nu poate să reprezinte infracțiune, cu atât mai mult cât este notoriu că în România textele sunt de multe ori atât de neclare încât nici măcar organele fiscale nu pot să dea un răspuns corespunzător contribuabililor atunci când li se adresează întrebări în procedura de îndrumare și asistență. Introducerea unui asemenea text legislativ va putea aduce din nou în actualitate invocarea legislației penale ca mijloc de șicanare și intimidare a contribuabililor în cadrul controalelor fiscale, așa cum nu de mult se întâmpla când aproape toate disputele fiscale erau susceptibile să ducă la sesizări penale, în realitate fiind de-a dreptul infim numărul acestora finalizate până la urmă cu condamnări, după ani și ani în care cauzele au rămas în nelucrare.
Este absolut necesar, însă, să facem deosebirea între cele două fapte prevăzute de acest articol din proiectul de lege și, anume, între nevărsarea la buget a sumelor reținute la sursă ca impozite și contribuții, respectiv nereținerea la sursă sau neîncasarea unor impozite.
Prima dintre ele – nevărsarea la buget a sumelor reținute la sursă – ar putea fi la limită considerată din perspectivă conceptuală a avea în esență menirea unui substitut al infracțiunii de delapidare (sancționată penal). În schimb, cea de-a doua – nereținerea la sursă sau neîncasarea sumelor datorate ca impozite – nu este și nu ar trebui să fie niciodată mai mult decât o simplă dispută fiscală. Aceasta întrucât ea poate avea nenumărate cauze. Cea mai importantă și periculoasă dintre acestea poate fi legată de faptul că plătitorul venitului ar putea avea o interpretare asupra unei anumite operațiuni înregistrate în contabilitatea sa, care la final se dovedește a fi una contrară celei împărtășite de organul fiscal. Acest lucru exclude practic sub orice formă incidența evaziunii fiscale, fiind o problemă care trebuie rezolvată la instanțele de contencios administrativ fiscal.
În concluzie, aspectele legate de sancționarea penală a nevărsării sumelor reținute la sursă trebuie discutate, inclusiv cu mediul de afaceri, pentru ca factorii de decizie politică să aibă siguranță că implementează o măsură legislativă care are și adeziunea celor care activează acolo unde urmează a se aplica, pentru a-i asigura gradul necesar de eficiența și adeziune socială. În schimb, se impune cu necesitate renunțarea la măsura legislativă de incriminare a nereținerii la sursă.
Fordaq – Comunitatea Forestierilor a organizat a cincea ediție a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi. Au participat organizații reprezentative de pe întregul lanț valoric al lemnului (AAP, APMR, AIL – Prolemn, Nostra Silva), ai mediului universitar și de cercetare (INDCS „Marin Drăcea”), invitați din sectorul energetic (Energy Serv), reprezentanți ai autorităților și ai RNP – Romsilva, jurnaliști și politicieni.
Dezbaterile au avut ca bază evenimente, situații, fenomene determinante pentru domeniu, prezente în perioada actuală la nivel economic și social. Organizatorii forumului subliniază:
„Prețul certificatelor de carbon a atins maxime istorice, depășind 80 de euro/certificat, de la 25 de euro/certificat anul trecut, punând și mai mare presiune pe decabonarea economiilor și penalizând sectoarele poluante. Direct afectate, țările cu pondere mare a energiei din centrale pe cărbune.
Prețul gazului, resursă de tranziție, atinge maxime istorice pe burse, depășind 120 de euro MWh.
Finanțele țărilor europene fac față cu greu măsurilor de susținere a prețurilor cu energia termică și electrică a populației, măsuri ce pot fi susținute pe termen scurt, dar nu și pe termen lung! Situația este identică în România, care prin măsurile de plafonare a prețurilor și plată a diferenței către furnizorii de energie termică și gaz, va suporta costuri de nivelul a 2-3 miliarde de Euro. Subvenție care merge practic către susținerea combustibililor fosili și este în mare parte irosită către plata prețului ridicat al poluării prin plata certificatelor de carbon, subvenție acordată de mulți ani în loc să susțină investițiile pentru eficiență energetică și decarbonare.
WWF, cunoscutul ONG de mediu, atrage atenția că România alocă prin Planul Național Strategic doar 0,46% din finanțare pentru gestionarea durabilă a pădurilor și susținerea măsurilor de protecție a acestora.
La Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, reprezentantul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a arătat că, datorită previziunii de necesitate a revizuirii evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, RNP – Romsilva a retras din oferta de masă lemnoasă pentru anul 2022 un volum de 2,5 milioane m3! Prețurile medii de adjudecare pentru masa lemnoasă ce se va exploata în 2022 au crescut la 395,61 lei. În 2021, prețul mediu de adjudecare a fost de 177 lei/m3, iar în 2020 de 153,36 lei/m3. La nivelul RNP – Romsilva, recoltarea masei lemnoase este blocată în 17 ocoale silvice, pentru pădurile aflate în procedură normală de reamenajare în 2021.
Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, a arătat că, datorită sistemului SUMAL 2.0, prin nerespectarea temeiurilor juridice de emitere de norme diferențiate pentru circulația masei lemnoase comerciale și pentru consumul propriu al proprietarilor de păduri, de pe aproximativ 800.000 ha mici proprietăți de pădure, 500.000 ha pășuni împădurite și 700.000 ha cu arbori izolați se recoltează doar 1 milion m3 masă lemnoasă față de un potențial de minim 5 milioane m3, prin blocarea accesului proprietarilor la uzufructul proprietății lor, cu rezultat într-un deficit artificial de resursă de lemn în piață. Deficitul de lemn afectează direct și cele 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemn de foc, conducând la o dublare a prețurilor lemnului de foc și deturnarea resursei valoroase de lemn de la utilizări industriale către lemn de foc. Din punct de vedere energetic, fiecare 2 milioane m3 masă lemnoasă echivalează cu puterea unui reactor nuclear.
Aceasta este o imagine de ansamblu a ceea ce se întâmplă în România, la nivel macro: sărăcie energetică, costuri foarte ridicate ale energiei termice și electrice, susținere a combustibililor fosili cu costuri uriașe care se duc în mare parte în certificate de carbon fără nici o îmbunătățire a situației. Pe domeniul pădurilor, lipsă de susținere a gestionării durabile a pădurilor și a măsurilor de conservare, deficite artificiale de resursă de lemn create prin blocaje administrative.
Lemnul – resursa ignorată pentru dezvoltare, reducere a costurilor cu energia și decarbonare
În cadrul lucrărilor Forumului Pădurilor, Industriei lemnului și Bioeconomiei s-a arătat că lemnul din pădurile gestionate durabil ale României este o resursă pentru dezvoltare, decarbonare și reducerea costurilor cu energia. Fundamentele gestionării sustenabile a pădurilor sunt solide: suprafața pădurilor României crește constant, pădurile României au structuri primare, identic naturale într-o proporție foarte ridicată, de peste 91%, cu o biodiversitate ridicată, recoltăm sub 40% din creșterea netă a pădurii, conform INS și Eurostat, mult sub media europeană de 70%. În context s-a arătat că în România a fost o greșeală, care a indus o percepție greșită privind amploarea tăierilor ilegale, compararea volumului „dispărut” din păduri dată de Inventarul Forestier Național cu valoarea recoltei dată de Institutul Național de Statistică. Nicăieri în Europa nu se compară aceste cifre, diferența între aceste cifre fiind bine-cunoscută.
Conform unui studiu al Centrului de Cercetări al Comisiei Europene, volumul dispărut dat de Inventarele Forestiere include lemnul mort, întreg volumul suprateran al arborelui cu vârfuri, crengi și vegetație din afara fondului forestier și nu poate fi comparat cu volumul de lemn comercial raportat ca fiind recoltat de statistica națională – în speță INS. Ceea ce contează este acumularea netă, Net Change, faptul că anual se recoltează mai puțin decât creșterea pădurii. În Europa această acumulare este estimată la 163 milioane m3 masă lemnoasă anual, din creșterea totală de 505 milioane mc a pădurii, respectiv 32%. În România, procentul de masă lemnoasă nerecoltată anual, care se acumulează în păduri, este și mai ridicat – 41%, respectiv 24 milioane m3 anual, la o creștere totală a pădurilor de 58 milioane m3, conform Inventarului Forestier Național, Ciclul II! Fundamentele gestionării pădurilor în România sunt solide: biodiversitate, stabilitate, recoltă sustenabilă.
Cum valorificăm resursa de lemn din pădurile gestionate durabila ale României?
Valorificare actuală înseamnă deja un impact de mediu, economic și social pozitiv major pentru România.
Impact de mediu:
serviciile de mediu – beneficiile eco-sistemice – aer, apă, protecție a solului, biodiversitate,funcțiile sociale ale pădurii
24 milioane tone CO2 bilanț de fixare netă de carbon în păduri și produse din lemn
14 milioane tone CO2 salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substituție al produselor din lemn, prin evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare
minim 13 milioane tone CO2 emisii substituite prin energia termică folosită pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne, prin evitarea folosirii combustibililor fosili!
Impact economic și social:
impact economic: cifră de afaceri – 7,1 miliarde de Euro. Exporturi: 3,5 miliarde de Euro anual
impact social: 150.000 locuri de muncă directe, 300.000 de locuri de muncă cu includerea efectului de antrenare pe orizontală
3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemn de foc – biomasă
Ca să fie mai bine înțeles efectul de stocare a carbonului în produse din lemn și efectul de substituție al acestor produse, vă propunem să considerăm utilizarea lemnului în construcții.
Să considerăm o construcție din lemn. Fiecare metru cub de lemn stochează o tonă de CO2 în structura sa pentru minim 35 de ani, la sfârșitul perioadei de viață a construcției lemnul poate fi ușor reciclat în utilizări energetice sau panouri tehnice (PAL). Dar concomitent, prin utilizarea lemnului, evităm folosirea unui metru cub de beton, pentru a cărui producere – ciment, transport, etc. – literatura de specialitate a evaluat că vor exista emisii de o tonă de CO2. Din această cauză, lemnul în construcții se consideră că are factor de substituție de 2 tone CO2/metru cub utilizat. Dacă se folosește lemnul și pentru elementele de structură și se înlocuiește astfel și fierul, factorul de substituție ajunge 2,8!
Pe categoriile foarte largi de utilizare a lemnului – considerând lemnul în construcții, mobilă, celuloză și hârtie, ambalaje, un factor prudent de substituție este de 1,2 tone CO2 evitate a fi emise pentru fiecare metru cub de lemn utilizat. Din recolta de 18 milioane m3 de lemn din România, 12 milioane m3 se regăsesc în diverse produse din lemn, rezultând un efect de substituție de minim 14 milioane tone CO2/an.
Totalul efectului pădure-produse din lemn pe linie de combatere a schimbărilor climatice prin stoc de CO2 în păduri și produse din lemn, efect de substituție al produselor din lemn și biomasă lemnoasă în energie totalizează 50 milioane tone CO2, care la prețul de piață de 80 euro/certificat de carbon înseamnă o valoare de piață de 4 miliarde euro anual!!!!
utilizarea resursei de lemn în cascadă – prioritar în produse din lemn cu viață îndelungată, cu efect maxim de substituție – cu oportunitatea de promovare a utilizării lemnului în construcții
creșterea eficienței energetice a resursei de lemn folosită pentru încălzire
creșterea suprafeței pădurilor – oportunitatea imensă este dată de păstrarea folosinței celor 500.000 ha pășuni împădurite în sisteme mixte agro-silvice. Actualmente, prin sistemul de subvenționare a pășunilor, proprietarii de pășuni sunt obligați să defrișeze aceste suprafețe!
Oportunitatea de decarbonare și de reducere a costurilor în sectorul energiei prin utilizarea biomasei a fost subiectul altei prezentări susținute în cadrul Forumului de către dl. Cătălin Dragostin de la Energy Serv.
În Europa, dar și în România, 35% din totalul energiei (termice, electrice, transporturi) se folosește în sectorul rezidențial, pentru încălzire și răcire, în principal în gospodăriile populației. În România, aproape jumătate din gospodării sunt încălzite cu lemne.
Indiferent de resursa energetică folosită – cărbune, gaz, biomasă, nuclear – dacă se folosește exclusiv pentru producția de energie electrică, randamentul este de doar 30%. Energia termică rezultată, restul de 70%, se irosește. Pur și simplu se aruncă în aer – prin mari rezervoare de răcire sau în cazul energiei nucleare, prin sistemul de răcire cu apă. Din această cauză în toate directivele europene se încurajează centralele în cogenerare, cu producție concomitentă de energie termică și electrică, care au randamente totale termic + electric de peste 80%. Distrugerea, în România, a sistemelor de încălzire centralizată, bazate pe CET-uri în cogenerare de înaltă eficiență, este o mare pierdere, cu costuri economice și de mediu, un trend care trebuie inversat. Iar marea oportunitate de energie regenerabilă, verde, este biomasa forestieră și agricolă, evaluată în studiile naționale la un potențial de 28 de milioane de tone anual, cu o pondere mare pentru biomasa agricolă.
În cadrul forumului, a fost prezentată o comparație a potențialului dacă am folosi biomasa forestieră în fabrici în cogenerare, comparativ cu energia nucleară:
În cadrul forumului, s-a arătat că, de asemenea, energia din biomasă la costurile actuale ale gazului pe piață, este de 3-4 ori mai ieftină decât energia din gaz, cu beneficii uriașe adiacente prin efect de substituție și evitarea emisiilor de carbon ale combustibililor fosili.
Concluzia simplă: încălzirea populației, sectorul rezidențial este segmentul neglijat în PNRR, cu oportunitatea imensă a folosirii biomasei agricole și forestiere în centrale pe cogenerare pentru a decarbona sectorul energiei și a reduce costurile! În loc să subvenționăm cu miliarde de euro anual industria energiei pe combustibili fosili cu agravarea permanentă a problemelor și creșterea costurilor prin creșterea prețului certificatelor de carbon, deci a penalizărilor, oportunitatea imensă este biomasa agricolă și forestieră.
Potențialul sectorului forestier de a susține dezvoltarea economică și de a contribui concomitent la combaterea schimbărilor climatice este imens. Din păcate, acest potențial este irosit prin blocarea punerii pe piață a resursei de lemn- a se vedea situațiile expuse prin impactul revizuirii retroactive al evaluărilor de mediu pentru amenajamentele silvice și al SUMAL 2.0 asupra micilor proprietăți de pădure, precum și prin lipsa de finanțare a sectorului forestier prin Planul Național Strategic 2023-2027: 0,46% pentru păduri în PNS!
Este o prăpastie între potențialul pădurilor și al industriilor bazate pe lemn pentru dezvoltare, decarbonare, reducere a costurilor și realitatea politicilor publice pentru sector, prăpastie umplută cu dezinformare și ipocrizie legată de apărarea pădurilor!”
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn este definită ca „o organizație non-guvernamentală, apolitică și non-profit care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicații industriale. Constituită în 2020, Asociația numără în prezent peste 30 de membri – companii din industria de prelucrare a lemnului. Mai multe despre AIL – Prolemn: www.pro-lemn.ro”.