Pornind de la situația actuală a prețurilor energiei, compania Eaton, lider global cu expertiză în soluții pentru distribuție în domeniu, prezintă o analiză privind gestionarea energiei electrice:

„Companiile din Europa au intrat în sezonul rece cu mari semne de întrebare asupra stabilității prețurilor la energia electrică. Majoritatea companiilor se concentrează asupra dificultăților generate de costurile volatile ale energiei și evidențiază preocupările legate de disponibilitatea rețelei electrice. Experții Eaton fac o trecere în revistă a cauzelor privind volatilitatea prețurilor și alternativele pe care le au la dispoziție companiile pentru o mai bună gestionare a costurilor și a consumului: funcționarea ca «buildings as a grid», interconectarea producător – consumator, spații pentru încărcarea mașinilor electrice, reducerea amprentei de carbon.” 

Gabriel Tache (foto), General Manager Eaton Electric România: „Sectorul energetic din Europa se confruntă de anul trecut cu provocări privind potențiale întreruperi în alimentarea cu energie electrică și cu presiunea prețurilor care i-a forțat pe unii dintre furnizorii de energie mai mici ai continentului să își închidă activitatea. Deși rețeaua electrică din Europa este una robustă și majoritatea țărilor dețin instrumente de gestionare a cererii, care fac improbabilă orice întrerupere prelungită, multe companii nu erau pregătite pentru creșterile abrupte ale prețurilor. Creșterile recente ale prețurilor sunt, într-o oarecare măsură, legate de sporirea inegală a cererii, pe măsură ce țările din Europa ies din criza Covid-19, fiecare lucrând la propriul program de revenire.” 

Eaton subliniază că „datele Eurostat[1], biroul de statistică al Uniunii Europene, arată cum prețurile la gaze și energie electrică au rămas stabile pentru o mare parte a ultimului deceniu, în special în perioada 2014-2019.Pandemia de COVID-19 a provocat fluctuații neobișnuite de preț, care ar trebui să înceapă să se stabilizeze, dar nu există un remediu rapid pentru situația care afectează industria energetică europeană. Continentul se confruntă cu un nod complex de probleme care este puțin probabil să se rezolve rapid, ceea ce înseamnă că volatilitatea prețurilor pare să continue și în viitorul apropiat.

Potrivit Eurostat, în prima jumătate a anului trecut, comparativ cu aceeași perioadă din 2020, prețurile la energie pentru consumatorii non-casnici au scăzut în unsprezece state membre ale UE. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Slovenia (-6,5%) și Portugalia (-5,2%), urmate îndeaproape de România (-5,1%). În schimb, prețurile au crescut în celelalte șaisprezece state UE. De departe, cea mai mare creștere a fost înregistrată în Danemarca (29,8%), Bulgaria (18%) și Estonia (16,3%). Alte țări cu o creștere de 10% sau mai mult sunt Irlanda (14%), Lituania (10,9%) și Grecia (10%).

În ceea ce îi privește pe consumatorii casnici, prețurile energiei electrice raportate la standardul puterii de cumpărare (PPS/100 kwh) sunt cele mai ridicate în România (29) și Germania (28), în timp ce cele mai scăzute sunt observate în Țările de Jos (11) și Finlanda (14).

Prețurile gazelor naturale au crescut în spirală, ajungând la niveluri chiar și de șase ori mai mari decât în 2020. O parte din cauze se datorează disponibilității reduse de gaze, deoarece au fost folosite mai mult decât de obicei în timpul iernii trecute prelungite în mare parte din Europa, dar și unei  alte constrângeri – reducerea furnizării de gaze din Rusia. 

Rezultatul tuturor acestor lucruri este o scădere considerabilă a rezervelor de gaze naturale ale UE, care s-au redus cu până la 25% din iarna 2020. Deoarece o parte din energia electrică a Europei este generată din gaze naturale, aceasta a avut un efect secundar asupra tarifelor la energia electrică.

Deși guvernele din întreaga Europă au încercat să atenueze presiunea prețurilor energiei atât asupra utilizatorilor casnici, cât și asupra utilizatorilor din industrie cu o varietate de subvenții locale și reduceri de taxe, rămâne faptul că tendința de bază a prețurilor atât pentru gaze, cât și pentru energia electrică este ascendentă.

Efectele reducerii amprentei de carbon

O altă componentă a acestor probleme – și una care s-ar putea dovedi dificil de depășit – este necesitatea investițiilor publice și private în proiecte de reducerea a amprentei de carbon pentru a îndeplini obiectivele stabilite care sunt fie obligatorii, fie se preconizează a fi obligatorii în toată Europa.

În cadrul celei mai recente întâlniri COP26 a Națiunilor Unite s-a discutat despre rolul pe care sursele regenerabile, cum ar fi eoliene, solare și hidroelectrice, îl vor juca în satisfacerea cererii de energie în continuă creștere. 

Energiile regenerabile vor fi cheia decarbonizării în majoritatea țărilor europene, dar acum se strecoară problema rezistenței la solicitări a rețelei electrice. Trecerea la surse regenerabile va fi probabil inegală, deoarece procesul de închidere a centralelor electrice pe cărbune și gaz va elimina rapid părți cu capacitate substanțială  de generare.

Pe măsură ce noi surse de energie, cum ar fi parcurile solare și eoliene, sunt conectate la rețea, pot apărea probleme cu capacitatea rețelei. Aceasta înseamnă că infrastructura fizică, liniile electrice în sine, trebuie să fie modernizate pentru a crește capacitatea de gestionare a noilor surse de alimentare. Acesta este un proces consumator de timp și costisitor.

Majoritatea țărilor au mecanisme pentru a face față penuriei de energie, cum ar fi contractele de electricitate întreruptibilă care reduc cererea de la utilizări majore atunci când este nevoie. Rămâne, însă, cazul când trecerea la surse regenerabile comerciale ar putea reprezenta o tranziție dificilă, în special pe măsură ce cererea de energie crește din cauza electrificării în domeniul încălzirii și al transportului.

Cum poate ajuta interconectarea sectoarelor

Tranziția energetică este din ce în ce mai nenegociabilă în întreaga Europă, mandatată sub diferite forme de guvernele din interiorul și din afara UE și în aproape fiecare sector al economiei. Clădirile, transportul și industria sunt toate afectate, cu trecerea poate cea mai proeminentă de la vehiculele pe combustibili fosili la vehiculele electrice.

Procesul de interconectare a sectoarelor (consumatorii de energie – clădiri, transport, industrie – cu producătorii) este termenul care descrie modul în care sectoarele consumatoare de energie pot fi cuplate cu sectoarele producătoare de energie pentru a profita la maximum de toată puterea disponibilă, în special de energia regenerabilă. Această legătură poate ajuta companiile să adopte o abordare strategică. 

La nivelul companiilor, abordarea „Clădiri ca rețea” (Buildings as a grid) înseamnă că acestea pot folosi stocarea de energie controlată digital pentru a gestiona consumul și a reduce costurile în limitele clădirii sau amplasamentului lor. În mod elementar, abordarea implică preluarea energiei în afara vârfului din rețea și stocarea acesteia pentru utilizare atunci când este necesar. 

Dar abordarea conceptului „Clădiri ca rețea” înseamnă mult mai mult decât atât. Este cu adevărat strategic, deoarece deschide calea pentru tranziția energetică. Pregătește clădirea pentru un viitor energetic dincolo de combustibilii fosili și, deoarece forma exactă a acestui viitor este încă neclară, abordarea este extrem de flexibilă. 

«Perspectiva energetică incertă i-a lăsat pe mulți lideri de business să se gândească la cum să-și protejeze afacerile de creșterile de preț și de întreruperile de curent și ce pot face pentru a gestiona aceste aspecte și a-și îndeplini obiectivele de decarbonizare. Cuplarea sectoarelor este o rută pe care o pot alege chiar acum. Stocarea energiei și sursele regenerabile la fața locului sunt instrumente cheie ce se pot alege pentru a combate prețurile mai mari la energie pe termen scurt și pentru a construi un grad mai mare de autosuficiență pe termen mediu și lung», adaugă Gabriel Tache, General Manager Eaton Electric România. 

BloombergNEF, furnizorul principal de cercetare pentru energie curată, a declarat în raportul său Electric Vehicle Outlook 2020 că numărul de vehicule electrice la nivel global este de așteptat să crească de la 8,5 milioane în 2020 la 116 milioane în 2030.

Pe măsură ce mai mulți șoferi trec la vehiculele electrice, vor avea nevoie de încărcare oriunde ar merge. Aceasta înseamnă că spațiile care găzduiesc servicii de afaceri, comerciale, educaționale, guvernamentale, de asistență medicală sau de agrement sau similare, vor trebui să ofere încărcare pentru vehicule electrice, la fel ca și companiile care dețin sau gestionează blocuri rezidențiale”.

Eaton se caracterizează ca „lider global cu expertiză în soluții pentru distribuția de energie și protecția circuitelor; soluții de alimentare de rezervă, control și automatizare; iluminat și securitate; soluții structurale și dispozitive de cablare; soluții pentru medii dure și servicii de inginerie. Eaton este poziționat prin soluțiile sale globale pentru a răspunde celor mai serioase provocări de gestionare a energiei electrice. Eaton este o companie globală de management al energiei, ce a înregistrat venituri în 2021 de 17.9 miliarde de dolari. Oferim soluții durabile care îi ajută pe clienții noștri să gestioneze eficient puterea electrică, hidraulică și mecanică – mai sigur, mai eficient și mai fiabil. Eaton are aproximativ 92.000 de angajați la nivel mondial și produsele sale sunt vândute către clienți din peste 175 de țări. Pentru mai multe informații, vizitați www.Eaton.com”.

[1] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Electricity_price_statistics#Electricity_prices_for_non-household_consumers

Asociația VERTIK pentru Viitor, grup de inițiativă în politici publice, anunţă finalizarea redactării celor 5 capitole asumate pentru o propunere de politică publică de încurajare a antreprenoriatului feminin, de promovare a femeilor în piața muncii și tratament egal dintre femei și bărbați. Este un demers unic al societăţii civile din România în domeniul egalității de gen, șanse și tratament egal între femei și bărbați. 

Procesul a durat un an, timp în care s-a constituit un grup de lucru pentru identificarea problemei de rezolvat, selectat din peste 1.200 de persoane interesate, s-a organizat o dezbatere publică în martie, o audiere publică în noiembrie, un chestionar online de vot a priorităților, precum şi un amplu proces de analiză şi redactare. Estimăm implicarea directă a cel puțin 200 persoane în acest demers, în diverse etape ale proiectului, cu un impact de peste 2 milioane de unici la nivel naţional urmare a comunicărilor în media şi campaniilor de promovare a demersului.

Daniela Șerban (foto), Președinte ARIR și inițiator VERTIK pentru Viitor: „Propunerea de politică publică alternativă, intitulată «Viitorul Șanselor Egale», susține necesitatea intervenției de tip «hard» prin politici curajoase, inovative și ambițioase în domeniul egalității de gen, șanse și tratament între femei și bărbați, care să permită recuperarea diferențelor și decalajelor de gen înregistrate în România. Următorul pas este preluarea de către decidenții politici a acestei documentări și cascadarea într-un plan de acțiune, dialog pe care l-am început încă de la înființare.’’

Devine urgentă, totodată, colectarea statisticilor dezagregate pe sexe pentru buna creionare a planului de acțiuni și monitorizarea politicii publice. Existența unor date coerente, consistente și detaliate colectate din sfera problematicii de gen ar permite inclusiv entităților private să creeze și să promoveze produse, proiecte și programe destinate accelerării reducerii decalajelor în acest domeniu.

Primele trei obiective ale propunerii de politică publică votate de public sunt: 

1. Sporirea numărului de femei care dețin abilități adecvate de leadership, management și pentru demararea unei activități antreprenoriale (înființarea unui start-up) și a ponderii lor în populația totală feminină;
2. Sporirea ponderii femeilor în consiliile de administrație ale companiilor de stat și listate la bursă;
3. Reprezentarea mai echilibrată a femeilor la toate nivelurile guvernării și în pozițiile de decizie din sectorul public.

Efectele estimate ale valorificării depline a potențialului de implicare economică, antreprenorială și managerială a femeilor prin implementarea politicii publice alternative propuse în ansamblul ei ar fi: 1. Creșterea cu minim 1% a PIB, 2. Creșterea anuală cu 10% a numărului de firme cu antreprenori femei, 3. Creșterea cu 20% a numărului de angajați și antreprenori femei în zona de tehnologii avansate, STEM (science, technology, engineering, mathematics) și IT&C. 

Spațiul fiscal care ar putea fi creat prin reducerea decalajului de gen la locul de muncă ar putea fi folosit pentru finanțarea unor programe naționale precum: Programe de îngrijire a copiilor subvenționate sau finanțate de stat (de exemplu, construcția de creșe și grădinițe); Politici fiscale pentru a încuraja ambii soți să lucreze (de exemplu, fiscalitate redusă dacă ambii soți lucrează, credite fiscale pentru îngrijirea copiilor); Extinderea concediului de paternitate; Programe post-școală pentru dezvoltarea abilităților în STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică – Science, Technology, Engineering and Mathematics). 

Echipa de proiect a fost coordonată de Daniela Șerban, inițiator VERTIK, și Daniela Aldescu, co-fondator VERTIK, cu sprijinul partenerilor: European Investment Bank, Mastercard, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, Dentons. Consultantul VERTIK în proiect a fost Mircea Mitruțiu, expert politici publice și advocacy.

Primul capitol al politicii publice a fost susținut de către grupul de lucru format din: Dana Lupșa, Diana Mardarovici, Cristina Chiorsac, Marilena Gheorghe, Cristina Grigore, Cătălina Verdeș, Adina Risipitu, Diana-Maria Georgescu, Mariana Stan, Roxana-Larisa Haja, Marcela Colica.

Partenerii strategici ai proiectului sunt Public Affairs Solutions, RDCC. Parteneri media: Financial Intelligence.ro, Juridice.ro, Mondo TV, Money.ro, Project-e, Klarmedia.

Istoric proiect: 

VERTIK primește sprijin guvernamental si din mediul de afaceri pentru primul demers „Femeie Lider”

Cum măsurăm și promovăm egalitatea de gen în România?

VERTIK va propune un set de indicatori de măsurare și evaluare a egalității de gen în România

VERTIK propune 3 scenarii scenarii de lucru pentru integrarea perspectivei de gen în politicile publice

Societatea civilă propune intervenție prin politici publice și bugetare de gen pentru șanse egale dintre femei și bărbați

Companiile producătoare de formule de lapte, industrie a cărei valoare ajunge în prezent la 55 de miliarde de dolari, recurg la campanii de marketing „majoritatea reprezentând o încălcare a standardelor internaționale privind practicile de hrănire a sugarilor”, arată raportul „How marketing of formula milk influences our decisions on infant feeding/Cum ne influențează promovarea formulelor de lapte deciziile privind modul de hrănire a sugarilor”, realizat de OMS și UNICEF. Raportul se bazează pe un sondaj căruia i-au răspuns 8.500 de părinți și femei însărcinate și 300 de cadre medicale din Africa de Sud, Bangladesh, China, Maroc, Mexic, Nigeria, Regatul Unit și Vietnam.

Peste jumătate dintre părinții și femeile însărcinate (51%) declară că au fost ținta campaniilor agresive de marketing. 

 Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS: „Acest raport arată foarte clar faptul că formulele de lapte sunt promovate în continuare la scară largă, prin metode înșelătoare și agresive, ceea ce este inacceptabil. Trebuie adoptate și aplicate de urgență reglementări împotriva marketingului abuziv pentru a proteja sănătatea copiilor.”

Catherine Russell, directorul executiv al UNICEF: „Mesajele false și înșelătoare referitoare la hrănirea cu formulele de lapte reprezintă o barieră importantă pentru alăptare, care știm că este cea mai potrivită opțiune pentru bebeluși și mame. Avem nevoie de politici, legi și investiții solide în domeniul alăptării pentru a proteja femeile împotriva practicilor de marketing lipsite de etică și pentru a le asigura accesul la informațiile și la sprijinul de care au nevoie pentru a-și crește familiile.”

Raportul „dezvăluie strategiile de marketing lipsite de etică pe care le adoptă în mod sistematic companiile producătoare de formule de lapte – o industrie a cărei valoare ajunge în prezent la incredibila cifră de 55 de miliarde de dolari – pentru a influența deciziile părinților referitoare la modul de hrănire a sugarilor. 

Raportul relevă tehnicile de marketing ale acestei industrii, care includ publicitatea țintită, nereglementată și invazivă realizată în mediul online; sponsorizarea rețelelor ce oferă consiliere și a liniilor de asistență telefonică; promoțiile și cadourile gratuite; influențarea formării profesionale a cadrelor medicale și a recomandărilor acestora. Mesajele pe care le primesc părinții și cadrele medicale sunt adesea înșelătoare, nevalidate științific și contrare Codului internațional de marketing al înlocuitorilor laptelui matern (Codul) – un acord de referință în domeniul sănătății publice, adoptat de Adunarea Mondială a Sănătății în 1981 pentru a proteja mamele împotriva tacticilor de marketing agresive adoptate de industria produselor destinate hrănirii bebelușilor.

Raportul arată că 84% dintre femeile intervievate în Regatul Unit, 92% dintre femeile intervievate în Vietnam și 97% dintre femeile intervievate în China sunt expuse marketingului formulelor de lapte, crescând astfel șansele ca acestea să aleagă formulele de lapte pentru hrănirea copiilor lor”.

Dorința de a alăpta exclusiv este declarată în proporții între 49% în Maroc și 98% în Bangladesh. Totuși, raportul arată că „fluxul susținut de mesaje promoționale înșelătoare întărește miturile referitoare la alăptare și lapte matern și reduce încrederea femeilor în capacitatea lor de a alăpta cu succes. Printre aceste mituri se numără nevoia de a hrăni copilul cu lapte praf în primele zile de viață, inadecvarea laptelui matern pentru sugari, mitul potrivit căruia anumite ingrediente ale formulelor pentru sugari ajută la dezvoltarea sau creșterea imunității copilului, percepția că laptele praf îi ține pe bebeluși sătui o perioadă mai îndelungată și că, în timp, calitatea laptelui matern scade.

Inițierea alăptării în prima oră de la naștere, urmată de alăptarea exclusivă timp de șase luni și de continuarea alăptării până la vârsta de doi ani sau chiar mai mult, oferă o puternică apărare împotriva tuturor formelor de malnutriție infantilă, inclusiv a subponderabilității și a obezității. De asemenea, alăptarea acționează ca un prim vaccin pentru bebeluși, protejându-i împotriva a numeroase boli comune ale copilăriei. În plus, reduce riscul de diabet, obezitate și anumite forme de cancer în cazul femeilor. Cu toate acestea, la nivel global, doar 44% dintre bebelușii sub șase luni sunt alăptați exclusiv. Rata de alăptare a crescut foarte puțin în ultimele două decenii la nivel mondial, în timp ce vânzările de formule de lapte au crescut de peste două ori în aproximativ același interval. 

În mod alarmant, raportul notează faptul că un număr mare de cadre medicale din toate țările au fost abordate de reprezentanții sectorului produselor destinate hrănirii bebelușilor cu scopul de a influența recomandările pe care le fac acestea proaspetelor mămici, prin cadouri promoționale, mostre gratuite, fonduri pentru cercetare, sponsorizarea întâlnirilor, a evenimentelor și a conferințelor și chiar prin comisioane din vânzări, având un impact direct asupra alegerilor pe care le fac părinții cu privire la modul de hrănire a copiilor lor. Peste o treime dintre femeile intervievate au afirmat că un cadru medical le-a recomandat o anumită marcă de formule”.

OMS, UNICEF și partenerii lor îndeamnă guvernele, cadrele medicale și industria produselor destinate hrănirii bebelușilor „să pună capăt marketingului abuziv al formulelor de lapte, precum și să aplice și să respecte toate cerințele Codului. Aceasta presupune: 

• adoptarea, monitorizarea și aplicarea unor legi care să prevină promovarea formulelor de lapte, în concordanță cu Codul internațional, inclusiv interzicerea companiilor producătoare de a include mențiuni referitoare la nutriție și sănătate
• investiții în politici și programe care sprijină alăptarea, inclusiv concediu parental plătit corespunzător și în concordanță cu standardele internaționale, și asigurarea unui sprijin eficient pentru alăptare
• solicitarea unui angajament public din partea industriei cu privire la respectarea în întregime a Codului și a rezoluțiilor adoptate ulterior de către Adunarea Mondială a Sănătății, la nivel global
• interzicerea ca personalul medical să accepte sponsorizări din partea companiilor care comercializează produse destinate hrănirii sugarilor și copiilor mici sub forma burselor, a premiilor, a fondurilor nerambursabile, a întâlnirilor sau a evenimentelor”

• Moșia Chindia începe din luna februarie livrările la nivel național;
• Ferma prevede o creștere a vânzărilor cu 30% în următoarele 6 luni datorită lansării livrărilor în toată țara;
• Partenerul fermei în acest demers este Frigonet Logistics, livrator door-to-door cu mașini frigorifice;
• Livrarea în țară durează 3-5 zile și este gratuită pentru comenzile de peste 500 lei.

Moșia Chindia, prima fermă de animale „crescute prin pășunare” din România, anunță că toată gama de produse este acum disponibilă în magazinul online cu livrare în toată țara. Fondatorii estimează o creștere a vânzărilor cu 30% în următoarea jumătate de an.

„Am avut foarte multe comenzi din Moldova, Transilvania, Cluj, Timișoara. Deși inițial plănuisem să livrăm doar în București, Ilfov și Dâmbovița (unde se află ferma), interesul foarte mare din țară ne-a determinat să căutăm variante prin care să livrăm produsele Moșia Chindia și familiilor din restul României. Am făcut teste, totul a mers conform planului, așa că am luat decizia de a lansa și oficial această opțiune”, spune Vlad Miriță, fondator ferma Moșia Chindia.

Familiile interesate de hrană sănătoasă vor putea comanda din toată țara, începând din februarie, cele peste 50 de produse existente în oferta magazinului online. Dacă în București, Ilfov și Dâmbovița livrarea durează 2-3 zile, în restul regiunilor aceasta se realizează în 3-5 zile lucrătoare. Pentru un coș care costă până în 250 de lei, livrarea costă 29 de lei în București, Ilfov și Dâmbovița. Peste suma de 250 de lei, transportul este gratuit. În cazul livrării naționale, la o comandă de peste 500 de lei, livrarea este gratuită, în timp ce, până în această sumă, costă 35 de lei.

„Pentru a da șansa cât mai multor familii de a-și hrăni copiii cu cea mai curată și sănătoasă carne , am subvenționat semnificativ prețul livrării. Este o acțiune pe care ne-o asumăm, păstrând în minte misiunea cu care am pornit la drum – 1 milion de familii cu copii care să beneficieze de hrană curată. Când am observat creșterea cererii în țară, am căutat un partener potrivit care să permită produselor noastre să ajungă la destinație la exact aceeași calitate la care pleacă din fermă. Soluția a fost să alegem un curier care livrează cu mașini frigorifice. Nu am identificat niciun fel de diferență de structură sau gust între carnea proaspătă și cea congelată, așa că alegerea noastră a fost simplă”, spune Dan Cîrstea, fondator ferma Moșia Chindia. 

Partenerul ales să însoțească ferma în acest demers este Frigonet Logistics, singura firmă de curierat cu mașini frigorifice care face livrări la nivel național către consumatorii finali (livrare door-to-door) pentru magazinele online. Cu o flotă de peste 30 de autocamioane, aceasta oferă șansa transportării produselor exact așa cum pleacă din fermă – congelate. De altfel, congelarea este cea mai naturală și mai sănătoasă metodă de conservare a alimentelor, pentru că nu implică niciun fel de aditivi.

„Ultimii doi ani mi-au arătat că cererea este din ce în ce mai mare pe segmentul de livrare de alimente către beneficiarul final, ca urmare a creșterii vânzărilor online de produse alimentare. Moșia Chindia, clientul nostru, este o fermă cu produse naturale, care folosește congelarea ca singura metodă de conservare, astfel că mașinile frigorifice erau unica soluție pentru păstrarea calității de la fermă până în farfurie”, a declarat Mihai Cristian Dărmănescu, Director General Frigonet Logistics.

Experții tehnici ai Băncii Europene de Investiții și Transelectrica vor cooperarea în vederea accelerării investițiilor energetice din România.
Vice-președintele BEI și Transelectrica au agreat un parteneriat de consultanță în cadrul unei întâlniri de lucru la București. 
Centrul European de Consultanță în Investiții al BEI va oferi suport pentru identificarea blocajelor de implementare existente în procesul investițional în sectorul energetic. 

Transelectrica și Banca Europeană de Investiții vor intensifica cooperarea pentru a consolida și accelera investițiile în rețeaua electrică din România. Colaborarea tehnică de consultanță, al cărui rol este de a facilita și eficientiza procesele investiționale din domeniul energiei, a fost agreată astăzi, la București, de către Gabriel Andronache, președintele Directoratului Transelectrica, Florin Tătaru, membru al Directoratului Transelectrica și Christian Kettel Thomsen, Vice-președinte al Băncii Europene de Investiții, responsabil pentru energie și operațiuni de creditare în România.

Transelectrica este Compania Națională de Transport al Energiei Electrice din România și operează linii de transport al energiei electrice de înaltă tensiune, gestionând o rețea de 8931 de kilometri, precum și 81 de stații electrice de transformare în toată țara. Cooperarea cu Banca Europeană de Investiții va pune în comun cele mai bune practici pentru a intensifica ritmul investițiilor viitoare în rețeaua electrică, a îmbunătăți parcursul licitațiilor și achizițiilor publice, precum și managementul proiectelor energetice.

„Banca Europeană de Investiții colaborează cu partenerii români din sectorul energetic în vederea consolidării investițiilor energetice de mare impact din toată țara. Suntem încântați să încheiem primul nostru acord de consultanță cu Transelectrica pentru a sprijini investițiile transformaționale pentru accelerarea proiectelor viitoare necesare în vederea creșterii capacității rețelei de energie electrică a României, astfel încât să poată fi acoperită cererea crescută de energie și să conducă la îmbunătățirea calității serviciului de transport al energiei electrice. Investițiile în energie sunt esențiale pentru îndeplinirea politicilor climatice și a obiectivelor privind decarbonizarea stabilite pe termen lung”, a declarat Christian Kettel-Thomsen, Vice-președinte al Băncii Europene de Investiții responsabil pentru energie și operațiuni de creditare în România.

„Acordul semnat cu Banca Europeană de Investiții va reprezenta un pas important în decongestionarea proceselor și accelerarea investițiilor pe care Transelectrica le are prevăzute în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport pe 10 ani. În acest moment, pentru a ne alinia țintelor europene, infrastructura sistemului de transport al energiei electrice necesită investiții majore, de impact, care pot face posibilă creșterea capacității de transport și integrarea energiei regenerabile. De aceea, Transelectrica va urmări îndeaproape noile abordări și oportunități care vor exista în baza Acordului de consultanță semnat cu Banca Europeană de Investiții”, a declarat Gabriel Andronache, președintele Directoratului Transelectrica.

Banca Europeană de Investiții a furnizat peste 1,2 miliarde Euro către investiții în energie în toată România încă din 1991.

Industria fondurilor de investiții și-a continuat în 2021 tendința ascendentă, pe fondul maximelor istorice înregistrate de Bursa de Valori București dar și al unei creșteri record a numărului de investitori, nivelul activelor apropiindu-se de 52 de miliarde de lei. Acțiunile au fost vedetele anului trecut iar investițiile pe piața de capital prin intermediul fondurilor de investiții rămân și în 2022 un instrument principal de protejare a economiilor în fața inflației galopante, au concluzionat administratorii de fonduri de investiții prezenți la prima dezbatere despre evoluția pieței de profil, organizată în 2022 de Asociația Administratorilor de Fonduri din România (AAF) și Bursa de Valori București (BVB).

„Industria fondurilor de investiții a reușit să performeze în 2021 și să atingă, la nivel de top, randamente între 35 și 40%, în ciuda contextului economic și politic complicat și a unei inflații de 9%, nivel nemaiîntâlnit în România din 2005. Numărul investitorilor a ajuns la 457.000, în zona fondurilor deschise de investiţii, cu peste 100.000 mai mult decât în urmă cu 12 luni. Mă bucur când văd astfel de rezultate pentru că ele indică interes crescut din partea pieței dar și rezultatul eforturilor tuturor celor care activează în industrie. ”, a declarat Horia Gustă, președintele AAF.

Potrivit președintelui AAF, modificările concrete avute în vedere pentru Codul Fiscal (prin trecerea de Senat, până la acest moment a propunerii) – scăderea la 1% și, respectiv 3%, a impozitului pe veniturile din investiții, în funcție de perioada de deținere, și reținerea la sursă a acestuia, vor da un impuls important celor care doresc să devină investitori.

Performanțele fondurilor de investiții cu expunere pe acțiuni au fost influențate direct de Bursa de la București, unde lichiditatea a depășit, în 2021, pentru prima dată în istorie 20 de miliarde de lei iar 23 de companii noi s-au listat la bursa.

„Anul 2021 a fost special pentru Bursă din mai multe puncte de vedere. Lichiditatea a depășit pentru prima dată în istorie 20 de miliarde de lei, adică 4 miliarde de euro, cu peste 10% mai mult față de 2020, iar acest lucru s-a tradus și în performanța foarte bună a indicilor. BET total return a avut o creștere cu 40% față de începutul anului, ceea ce aduce investitori în piață. Astfel, numărul de investitori direcți a depășit 74.000, maximul ultimilor ani, și tendința continuă. Un alt element pozitiv sunt companiile care vin către Bursă. În 2021 am avut record de listări, respectiv 23 de companii, din care 20 pe piața AeRo și trei pe piața reglementată. Și începutul lui 2022 este unul bun, în care Bursa oferă noi oportunități investitorilor de a-și plasa banii”, a declara Radu Hanga, președintele BVB.

Numărul investitorilor în fondurile de acțiuni a crescut cu  139%

Potrivit lui Jan Pricop, director executiv al AAF, anul 2021 a marcat un nou maxim istoric în ceea ce privește numărul de investitori, cu o creștere importantă a participanților în fondurile de acțiuni, respectiv cu 139%.

„Activele nete totale din industrie au urcat la 51,6 miliarde lei, un plus de 19% în 2021,  iar dacă privim în urmă vedem că, în ultimii 10 ani, activele fondurilor de investiții au crescut de 3,5 ori. Anul 2021 a marcat un important maxim istoric în ce privește numărul de investitori, respectiv o creștere cu 30% a numărului total. În ceea ce privește activele nete ale fondurilor deschise de investiții, acestea au crescut cu 14,3% în ultimul an, la un total de peste 25,3 mld. lei, în principal pe fondurile de acțiuni și cele diversificate. Practic, vedem o dublare a nivelului activelor în fonduri de acțiuni și o creștere cu 64,5% la fondurile diversificate. Totodată, avem o creștere importantă, cu 139% % a numărului de investitori în fondurile de acțiuni, la peste 40.000”, a precizat Jan Pricop.

Reprezentanții fondurilor de investiții prezenți la dezbatere au concluzionat că investițiile în acțiuni sunt singura soluție viabilă de protecție a economiilor, pe fondul creșterii inflației. Companiile cele mai atractive sunt cele din industria energetică și, respectiv, bancară, în condițiile în care acestea sunt poziționate cel mai bine într-un context de piață marcat de scumpirea energiei și creșterea dobânzilor.

„În condițiile accentuării presiunilor inflaționiste, sunt de părere că acțiunile reprezintă singurul activ financiar care are șanse să depășească inflația în 2022 și, deci, să aducă un randament real pozitiv, iar companiile incluse în principalul indice al BVB, cu expunere în zona de energie și bancară, sunt bine poziționate în acest sens, mai ales că se tranzacționează și la multipli destul de atractivi. Sunt foarte puține cazurile în care bursele au închis anul pe minus fără o scădere economică iar, în opinia mea, nu vom avea o recesiune la nivelul anului 2022, poate nici în 2023, în ciuda încetinirii din ultimele trimestre și acumulării de riscuri în economiile lumii. Trebuie ținut cont și de faptul că, istoric, în perioadele cu inflație ridicată acțiunile au adus randamente ajustate cu inflația mai mici decât în perioadele cu inflația moderată sau scăzută, dar investitorii au puține alternative viabile în această perioadă”, a declarat Adrian Cojocar, CFA, director general adjunct Patria Asset Management.

În opinia lui Alexandru Voicu, CEO Certinvest, Bursa de la București are mai multe avantaje față de piețele internaționale și beneficiază de o evaluare atractivă din mai multe puncte de vedere, se observă un interes ridicat din partea investitorilor internaționali, ceea ce va duce la o creștere sănătoasă a volumelor și la includeri viitoare în indici internaționali, și este o piață care plătește dividende sănătoase pe termen scurt, apreciate într-un regim inflaționist. „Inflația este ridicată, dar există factori care se vor atenua și factori care vor persista, așadar, este important să îi descompunem. Prețul petrolului va rămâne susținut de tensiunile cauzate de ruși, care vor avea repercusiuni economice prin sancțiuni. Rezultatul va fi simțit în inflație prin prețuri ridicate la energie, care sunt aproximativ 40% din inflația globală, și o înțelegere avansată cu Iranul ar putea atenua acest cost. De cealaltă parte, mașinile second hand și bunurile durabile ar putea reveni în tendințe din cauza scăderii cererii, stimulată puternic anul trecut, și dintr-o deblocare a lanțurilor de aprovizionare în a doua jumătate a anului”, explică Alexandru Voicu.

Creșterea explozivă de pe piața locală de capital, anul trecut, a venit ca urmare a fructificării performanței Bursei și sunt toate șansele ca această tendință să se mențină și în 2022, consideră Robert Burlan, CFA, Head of Investment Management Raiffeisen Asset Management. „Anul 2021 s-a remarcat nu doar prin performanța spectaculoasă a pieței locale de acțiuni, ci și printr-o creștere semnificativă a plasamentelor investitorilor în fondurile cu expunere pe acțiuni, ce au înregistrat o creștere a activelor de circa 80% în cursul anului trecut. Aceștia au înțeles și au fructificat oportunitățile oferite de piața locală de acțiuni, existând premisele unor rezultate investiționale pozitive și pe viitor, pe fondul contextului favorabil al pieței locale”, spune Robert Burlan, Raiffeisen Asset Management.

Sfaturi pentru 2022: Investiți în acțiuni, pentru a vă proteja de inflație!

Acțiunile vor rămâne atractive și în 2022 iar recomandarea administratorilor de fonduri prezenți la dezbatere a fost aceea de diversificare a portofoliului,  și creștere a expunerii pe acțiuni listate la BVB, în condițiile în care Bursa de la București se află în cel mai bun moment de creștere din istorie. Piața de capital din România atrage tot mai multe companii private interesante, iar listarea unor giganți de stat precum Hidroelectrica și Salrom poate aduce noi oportunități de investiții.

„De mai mult de trei ani de când venim la această dezbatere, cu toții facem cam aceeași recomandare: diversificare prin alocarea unei părți din portofoliul individual și către acțiuni. Investițiile în acțiuni le vedeam ca pe o protecție împotriva inflației, într-o țară care se confruntă frecvent cu astfel de puseuri, și în același timp pentru a participa la creșterea economică, noi având în continuare un potențial de creștere ridicat. Pe lângă acestea, am putea menționa și tratamentul fiscal favorabil al capitalului la noi (de exemplu una din cele mai mici taxe pe dividende. Pe termen mediu, suntem în continuare încrezători în prospectele Bursei de la București. Printre factorii pe care ne susținem argumentația ar fi: potențialul de creștere economic, pe care PNRR ar trebuie să-l amplifice, inflația  și factori tehnici (de exemplu listarea Hidroelectrica va crește șansele de a fi incluși în indicii de EM ai MSCI)”, explică Alexandru Combei, CFA, director de investiții BRD Asset Management.

În opinia specialiștilor, conflictul Rusia-Ucraina poate destabiliza piețele pe termen scurt, dar dacă rămâne doar un episod izolat fără ca lucrurile să escaladeze la nivel european sau mondial, investitorii se vor replia.

„Vom avea prețuri mari la energie pentru o perioadă lungă. Șocul inflaționist a fost acum și se va mai resimți în trimestrul al doilea, când plafonarea prețului la gaze va expira. Suntem ca într-un roller coaster, vor mai fi și picaje, dar vom și urca și, indiferent ce se va întâmpla, vor fi corecții și oportunități de a cumpăra. Piața de la București este poziționată bine pe creșterea dobânzilor operate de băncile centrale. Companiile din energie sunt cele mai avantajate de situația actuală, iar noi avem pe bursă Petrom, Romgaz sau Fondul Proprietatea, care performează foarte bine. Așteptăm listarea Hidroelectrica, ce va fi tichetul câștigător pentru promovarea Bursei de Valori București la statutul de piață emergentă în cadrul indicilor MSCI, cu impact pozitiv pentru invesitori”, consideră Dragoș Manolescu, CFA, director general adjunct OTP Asset Management.

Specialiștii în investiții  estimează că, în 2022, piețele vor performa foarte bine, există perspective foarte bune de creștere pentru companiile din sectorul energetic și bancar, există o baza solidă de investitori instituționali – fonduri de pensii și de investiții, care sunt constanți pe piața locală de capital și se așteaptă și la alte listări atât din zona de stat (Hidroelectrica și Salrom), cât și privată. Este cel mai bun moment pentru a investi la bursă, constant și pe termen lung.

Thoughtworks (NASDAQ: TWKS), o companie globală de consultanţă în tehnologie care integrează strategia, designul şi ingineria pentru a stimula inovaţia digitală, a lansat Looking Glass, un ghid al schimbărilor esențiale determinate de tehnologie care vor modela afacerile în 2022 și în anii următori. Bazat pe abordarea unică a Thoughtworks de a oferi organizațiilor inovații de ultimă oră înainte ca noile tehnologii să fie adoptate în masă, acest raport le aduce liderilor din diferite industrii informații despre felul în care afacerile lor se pot dezvolta.

„Tehnologiile susținute de Inteligența Artificială sunt din ce în ce mai populare și ating tot mai multe domenii din viața noastră. Impactul lor trebuie analizat și dintr-o perspectivă etică. Va fi extrem de important ca organizațiile să dezvolte parteneriate echilibrate și productive între angajații lor și Inteligența Artificială, pentru a valorifica la maximum tehnologiile emergente. Înțelegerea felului în care funcționează sistemele AI este cheia pentru a percepe și atenua consecințele nedorite. Se vorbește foarte mult despre Metaverse, care poate juca un rol foarte important și benefic pentru societate. Cu toate acestea, este important să ținem cont de faptul că acest tip de tehnologie schimbă experiența utilizatorilor. Oamenii se reprezintă diferit în lumile virtuale, ceea ce poate avea implicații morale și etice”, a declarat Şerban Ţîr(foto), director general, Thoughtworks România.

Raportul Thoughtworks, Looking Glass, include nu mai puțin de 100 de tendințe tehnologice individuale, înglobate în cinci mari capitole, care pot fi folosite individual sau combinate pentru a crea perspective suplimentare sau a genera noi direcții de cercetare și de gândire.

Cele cinci lentile din raportul Looking Glass sunt:

1. Parteneriatul cu Inteligența Artificială: Machine Learning (ML) și Inteligența Artificială (AI) sunt pe un trend ascendent în toate industriile. Sunt adoptate și utilizate rapid atât în automatizarea proceselor operaționale, cât și pentru a îmbunătăți procesele decizionale strategice.

2. Evoluția experiențelor om-mașină: Metaverse le promite consumatorilor și companiilor posibilități infinite de a lucra, a trăi, a se juca și a învăța în acest nou mediu tehnologic de realitate extinsă (XR). În deplasarea către acest nou univers, lumile fizice și digitale se vor uni într-un mod care va deschide noi posibilități pentru afaceri.

3. Înțelegerea potențialului platformelor: Dezvoltarea platformelor este unul dintre factorii esențiali din strategia afacerilor moderne, dar și un domeniu plin de ambiguități. Se pune tot mai mult accent pe rezolvarea incertitudinilor din jurul platformelor, dar și pe conectarea acestora la obiective mult mai clare.

4. Impactul în creștere al tehnologiilor ostile: Tehnologia „ostilă” este asociată în mod obișnuit cu activități criminale, cum ar fi cele de tip ransomware, pătrunderea într-un sistem pentru a fura date sau crearea de viruși informatici. Se pierde, însă, imaginea completă. Peisajul evoluează într-un mod în care definiția tehnologiei ostile ar trebui extinsă pentru a include acte legale, chiar acceptate pe scară largă, care amenință în cele din urmă bunăstarea societății.

5. Accelerarea către sustenabilitate: Pe măsură ce consumatorii, guvernele și investitorii cer o mai mare responsabilitate față de mediu din partea companiilor, sustenabilitatea a trecut de la a fi opțională la un imperativ de afaceri.

„Cele cinci capitole în care se vorbește despre tehnologiile prezentului și viitorului cuprind și o serie de studii de caz, în care sunt expuse soluțiile implementate de Thoughtworks în întreaga lume. Spre exemplu, colegii noștri din Finlanda au în portofoliu un proiect absolut inovator și atipic pentru zona tech. Ei au lucrat cu Mackmyra, o distilerie suedeză, pentru a lansa primul whisky creat cu ajutorul inteligenței artificiale. S-a folosit Machine Learning pentru a realiza sute de rețete diferite. Soluția nu a fost concepută pentru a înlocui factorul uman, ci pentru a-i ajuta pe angajați să exploreze întreaga gamă de posibilităţi. Whisky-ul a fost generat de AI, dar rafinat de oameni. Intelligens, primul whisky AI din lume, a primit numeroase premii, atât din partea American Distilling Institute’s Gold Label and Best International Malt Whisky, cât și renumitul trofeu ADC Silver Cube pentru design de produs”, a mai spus Şerban Ţîr, director general, Thoughtworks România.

Raportul Looking Glass este actualizat anual, pentru a ține pasul cu schimbările constante ale priorităților tehnologice și aplicațiilor pentru afaceri. Cel mai recent ghid realizat de Thoughtworks poate fi accesat AICI.

Comisia a acordat în total 285 de milioane EUR pentru sprijinirea programelor operaționale (PO) ale României, Franței și Germaniei din cadrul Fondului social european (FSE).

Comisia a acordat în total 285 de milioane EUR pentru sprijinirea programelor operaționale (PO) ale României, Franței și Germaniei din cadrul Fondului social european (FSE); sprijinul se înscrie în cadrul Asistenței de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU). Resursele suplimentare sus-menționate vor sprijini cetățenii fără loc de muncă în găsirea unor noi locuri de muncă, vor consolida sistemele de educație, de ocupare a forței de muncă și de sănătate și vor contribui la accelerarea redresării în urma crizei provocate de pandemie.

România primește o sumă suplimentară de 234 de milioane EUR pentru programul său operațional privind capitalul uman. Noile fonduri vor contribui la furnizarea de cursuri pentru 168 000 de elevi defavorizați astfel încât să se compenseze orele de școală pierdute în timpul pandemiei. În plus, noile fonduri vor sprijini crearea de noi locuri de muncă prin intermediul unor stimulente pentru angajare acordate persoanelor care au rămas fără loc de muncă în timpul pandemiei și prin sprijinirea a 295 de noi întreprinderi sociale pentru persoanele care aparțin unor grupuri vulnerabile. Finanțarea suplimentară va sprijini, de asemenea, primele acordate unui număr de 97 000 de lucrători din domeniul sănătății aflați în prima linie în timpul pandemiei.

Franța primește o sumă suplimentară de 24 de milioane EUR pentru programul operațional din cadrul FSE aferent departamentului său de peste mări, Guyana. Fondurile respective vor ajuta elevii expuși riscului de abandon școlar, de exemplu prin intermediul unor programe de sprijin intensiv adaptate și al unui învățământ dual în întreprinderi și în școlile profesionale. Finanțarea suplimentară va sprijini, de asemenea, șomerii și persoanele care au cele mai mici șanse de a intra pe piața forței de muncă printr-o serie de măsuri de incluziune socială și va ajuta lucrătorii să dobândească competențele necesare într-o lume a muncii aflată în continuă evoluție.

În Germania, programul operațional din cadrul FSE din Baden-Württemberg beneficiază de o sumă suplimentară de 27 de milioane EUR pentru a sprijini peste 16 000 de persoane care au fost afectate în mod deosebit de pandemie. Noile fonduri vor ajuta persoanele care au nevoie să acceseze și să utilizeze instrumente și servicii digitale. Unele inițiative specifice vor sprijini, de asemenea, capacitarea socioeconomică a femeilor care provin din familii de migranți. Șomerii de lungă durată vor beneficia de ajutor din partea serviciilor publice de sprijinire a ocupării forței de muncă pentru a-i ajuta să își găsească noi locuri de muncă. Noile fonduri vor sprijini, de asemenea, formarea profesională a lucrătorilor aflați în șomaj tehnic, precum și formarea personalizată a profesioniștilor din domeniul culturii.

REACT-EU face parte din NextGenerationEU și furnizează o finanțare suplimentară în valoare de 50,6 miliarde EUR (în prețuri curente) pe parcursul anilor 2021 și 2022 pentru programele politicii de coeziune aferente perioadei 2014-2020.