Fundația Comunitară București (FCB) și ING Bank România au lansat „Platforma de mediu pentru București – Intervenție pentru un oraș bun de trăit” . Platforma de mediu pentru București este caracterizată ca „un program dezvoltat în parteneriat cu ING Bank și este deschis implicării tuturor companiilor care vor să participe. Participarea se poate face prin contribuirea la fondul comun al Programului, din care apoi sunt lansare finanțări pentru proiecte pe care participanții pe Platforma de mediu le consideră prioritare, prin finanțarea unor proiecte ale ONG-urilor  și/ sau ale autorităților care iau parte la Platformă, precum și prin expertiză”.

Platforma pornește de la Raportul de cercetare privind starea mediului în București, cercetare elaborată la cererea FCB de prof. univ. dr. Cristian Iojă, de la Facultatea de Geografie a Universității din București, expert independent. 

Alina Kasprovschi, director executiv, Fundația Comunitară București: „Raportul de cercetare ne arată că Bucureștiul se autodistruge prin intoxicare, din cauza gravității și a complexității urgențelor de mediu. Sănătatea oamenilor, dezvoltarea economică a companiilor și a întregului oraș, calitatea vieții fiecăruia dintre noi sunt direct afectate de problemele de mediu din Capitală. Factorul agravant care face ca această situație să capete dimensiunea unei urgențe maxime este că nu există o abordare trans-sectorială și o colaborare între actorii direct interesați. Autorități, ONG-uri, companii, cetățeni acționează individual sau în parteneriate limitate, iar aceste acțiuni nu au decât un efect limitat. De aceea este nevoie de o intervenție de urgență, pentru a aduce toți actorii interesați la aceeași masă, ca să tăiem răul de la rădăcină și să rezolvăm împreună problemele de mediu. Doar așa putem avea o abordare strategică, pe termen lung și să transformăm Bucureștiul dintr-un oraș sufocant din cauza poluării, într-un Oraș Bun de Trăit. Acesta este scopul Platformei de Mediu.”

Prof. univ. dr. Cristian Iojă: „Nicio autoritate nu poate rezolva singură problemele de mediu ale Capitalei, însă împreună, printr-o colaborare între autorități, ONG-uri, companii și cetățeni, precum și prin schimbarea modului de lucru de până acum și a unor obișnuințe de trai și de consum, putem să ajungem să trăim mult mai bine în București. Acest lucru este evident din rezultatele analizei problemelor de mediu ale Capitalei. Din cele șase domenii – Calitatea aerului; Deșeuri & economie circulară; Mobilitate urbană; Natură urbană; Schimbări climatice; Infrastructura gri – au rezultat de fapt 10 mari probleme de mediu ale Bucureștiului, care sunt interconectate și care nu pot fi rezolvate de actori individuali.”

Alexandra Maier, manager sustenabilitate, ING Bank România: „Eforturile din ultimii ani ne permit ca azi să venim constant cu acțiuni concrete prin care sprijinim tranziția către economia verde, acolo unde avem cel mai mare impact: portofoliul nostru. Și continuăm să construim parteneriate pentru sustenabilitate alături de clienții noștri, de întreaga echipă ING, dar și de societatea civilă. Un pas foarte important pentru noi atunci când stabilim direcțiile pentru implicare în comunitate este să ascultăm. Să ascultăm clienții și să ascultăm societatea civilă. Iar nevoia unui facilitator este printre temele comune pe care le-am avut în aceste discuții. De aceea, ne bucurăm că alături de Fundația Comunitară București creăm premisele pentru acțiune colaborativă în societatea civilă, alături de un fond de finanțare care să sprijine continuarea unor inițiative valoroase. Platforma vine cu un cadru bazat pe date concrete în care putem aduce laolaltă inițiative lansate de ONG-uri, companii și aliați importanți, prin care noi toți să trăim într-un mediu mai bun.”

Inițiatorii subliniază că „platforma își propune ca până în 2024 Bucureștiul să devină o comunitate capabilă să producă impactul colectiv de care este nevoie pentru a-și rezolva problemele de mediu.  Acest lucru se va face prin realizarea de proiecte pilot și consultări pentru stabilirea priorităților de acțiune, care vor fi dezvoltate pornind de la concluziile și constatările raportului de cercetare,  cu contribuția actorilor relevanți – autorități, ong-uri, companii, experți. 

Primele inițiative cu care a pornit Platforma de mediu sunt Raportul de Cercetare privind Starea Mediului în București și proiectele pilot legate de Parcul Natural Văcărești, Aerlive și Verde citadin, care au fost finanțate încă din 2021 și care urmează să fie dezvoltate în continuare într-o formă colaborativă.

Pentru stabilirea priorităților de acțiune pentru 2022-2024 și 2024-2028, precum și pentru derularea proiectelor de mediu necesare remedierii problemelor identificate, Fundația Comunitară București invită reprezentanții autorităților, ONG-urilor, companiilor, precum și experții sau simplii cetățeni să se implice. Cei care vor să se implice, sunt rugați să completeze formularul de la acest link”.

Raportul de cercetare privind starea mediului în București identifică 10 probleme de mediu ale Bucureștiului și principalele direcții de acțiune pentru a le rezolva:

• Bucureștiul a devenit un oraș sufocat de construcții, ceea ce contribuie la poluarea aerului, zgomot, stres, fenomenul insulă de căldură (zone cu temperaturi mai înalte), reducerea oportunităților turistice și economice, pentru sectorul serviciilor și pentru investitori, reducerea atractivității și a calității vieții pentru proprii lui cetățeni. Deseori, ponderea suprafețelor verzi, racordarea la rețeaua de canalizare, regimul de înălțime și volumetria nu respectă reguli urbanistice minimale. 

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de o mai bună organizare și planificare a spațiului construit. 

• Bucureștiul este un oraș sufocat de mașini. Numărul foarte mare de autovehicule din București și mobilitatea urbană dominată de autovehiculul personal, concomitent cu absența unor spații de parcare adecvate, duc la poluare, zgomot, risc de accidente, salubrizare defectuoasă, degradarea spațiilor verzi, degradarea trotuarelor și a spațiilor de circulație personală. Mobilitatea urbană, dominată de autovehiculul personal, contribuie semnificativ la afectarea calității vieții. 

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de reinventarea mobilității urbane, cu accent pe eficientizarea transportului în comun, pe extinderea pistelor de biciclete și pe rezolvarea problemei parcărilor.

• Bucureștiul este un oraș sufocat de mizerie. Problema este atât de complexă, încât începe de la managementul deșeurilor și ajunge până la mizeria din spațiile publice: clădiri și terenuri abandonate, murdărirea spațiilor verzi și a apelor, intervenția foarte lentă în repararea infrastructurilor publice, intensificarea fenomenului de murdărire a clădirilor, lipsa toaletelor publice în zonele circulate, parcările improvizate. Orașul este aproape imposibil să fie curățat. 

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de dezvoltarea unor politici publice pentru îmbunătățirea  salubrizării, care să coreleze acțiuni și actori interesați, astfel încât să permită o intervenție concertată pentru curățenia publică.

• Bucureștiul devine un oraș sufocat de lipsa de verdeață și deconectat de la natură, ceea ce contribuie la poluare, stres, creșterea temperaturii, spațiu restrâns pentru recreere și sport. Bucureștiul are puține spații verzi, neîngrijite și adesea inaccesibile, sub limita de 26 m²/locuitor impusă de legislația din România, ceea ce afectează dramatic calitatea vieții. Chiar și atunci când sunt bine îngrijite, costurile de întreținere ale spațiilor verzi sunt mult mai mari decât în orașele din vestul Europei. Zonele periferice ale orașului, inclusiv cele unde sunt proiecte rezidențiale noi, au o accesibilitate foarte redusă la spații verzi.

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie ca protejarea și dezvoltarea naturii urbane să devină o prioritate pentru autorități, iar societatea civilă, companiile și cetățenii să contribuie la implementarea proiectelor aferente acesteia. Valorificarea potențialului existent – zone umede, parcuri, spații verzi printre blocuri, Dâmbovița, copacii de pe străzi -, preluarea unor modele de succes din străinătate, impunerea unor reguli de urbanism pentru noile construcții rezidențiale pot ajuta la remedierea acestei probleme.

• Bucureștiul este un oraș care se sufocă în propriul său aer, din cauza poluării, cu un cost îngrijorător pentru sănătatea oamenilor și calitatea vieții. Traficul rutier, producerea de energie electrică și termică, activitățile industriale, activitățile ilegale, șantierele și salubrizarea deficitară a orașului sunt sursele cele mai importante cauzate de activitatea umană. Sistemele de monitorizare existente — atât cel public, cât și cele promovate de societatea civilă — arată probleme evidente în privința particulelor în suspensie și a dioxidului de azot, mai ales în timpul iernii.

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie ca reducerea poluării aerului să devină un obiectiv prioritar pentru autorități, societatea civilă, companii și cetățeni, pornind de la înțelegerea faptului că nu există un singur factor care duce la această problemă. Politici publice corelate între ele trebuie dezvoltate în mai multe domenii, pentru a corecta cauzele fenomenului și pentru reuși atingerea acestui obiectiv, dublate de campanii de conștientizare și educare, precum și de o colaborare autentică între autorități/ instituții responsabile, companii, ONG-uri.

• Bucureștiul devine un oraș sufocat de căldură și de schimbări climatice. Impactul schimbărilor climatice asupra orașului este într-o continuă creștere, în special în anotimpul cald, când temperaturile devin insuportabil de ridicate. Valurile de căldură și episoadele cu vânturi puternice și/sau cu precipitații ridicate pe o perioadă scurtă de timp sunt tot mai dese, generează pagube tot mai mari și afectează mai ales categoriile vulnerabile de locuitori.

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie să se pregătească și să acționeze pentru a reduce riscul fenomenelor meteo extreme. 

• Bucureștiul este un oraș sufocat de gunoaie. Depozitarea necontrolată rămâne o problemă frecventă, iar colectarea selectivă a deșeurilor este complet ineficientă, oglindindu-se într-o rată de reciclare redusă. Bucureștiul produce volume uriașe de deșeuri, ce depășesc 1 milion de tone pe an, care sunt în continuare eliminate la rampele de deșeuri. Un factor agravant este că economia locală și regională nu are capacitatea de a reintegra circular nici măcar puținele deșeuri colectate selectiv.

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de legislație și politici publice care să ducă la îmbunătățirea managementului deșeurilor și la implementarea unei economii circulare. Domeniul este unul în care colaborarea dintre autorități locale și centrale, precum și colaborarea între stat și societate sunt decisive pentru remedierea problemelor.

• Un oraș sufocat în incapacitate administrativă. Capacitatea instituțiilor publice de a gestiona problemele de mediu trebuie să se îmbunătățească rapid. Fonduri și resurse de competențe există, la nivel local și european, dar este important ca acestea să fie valorificate prin dialog interinstituțional și cu ONG-urile. 

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de o intervenție colaborativă de urgență pentru remedierea problemelor de mediu, la care să contribuie în mod coordonat autoritățile – indiferent de culoarea politică -, societatea civilă, companiile, cetățenii. Simplificarea unor proceduri, planificarea strategică și cooperarea interinstituțională ar contribui decisiv la rezolvarea acestei probleme.

• Bucureștiul se sufocă și din cauza modului în care se face  alimentarea cu apă. Lipsa de încredere a populației în calitatea apei potabile este evidentă: doar 36% din populație o foloseşte pentru băut.

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de reconfigurarea și extinderea rețelei de monitorizare a calității apei. Este nevoie de crearea de noi puncte de măsurătoare și de completarea listei de substanțe analizate (de exemplu, dezinfectanți, microplastic). 

• Bucureștiul se sufocă și din cauza managementului neunitar al spațiilor verzi. În prezent, gestionarea spațiilor verzi e divizată între Primăria Generală a municipiului București prin Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement sau recent înființata Administrație a Parcului Natural Văcărești și primăriile de sector prin Administrațiile Domeniului Public, iar cimitirele sunt administrate de Administrația Cimitirelor sau de către diferite culte religioase. Această situație duce la o gestionare neunitară și defectuoasă a spațiilor verzi, lipsa unei viziuni integrate; calitate redusă a spațiilor verzi; calitate scăzută a vieții cetățenilor (aer, recreere, stres, sport).

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de un management unitar al spațiilor verzi și al celor acvatice, care să ducă la creșterea calității acestora și la o abordare integrată. Este și un domeniu în care colaborarea cu societatea civilă poate să aducă o reală plus valoare. 

Cifra de afaceri a pieței serviciilor medicale private din România a crescut cu 11% față de 2019 și a fost cu 312% peste nivelul din 2011, ajungând la 15,4 miliarde de lei în 2020. Pentru 2021 analiștii KeysFin estimează depășirea pragului de 17 miliarde de lei, pe fondul procesului de testare și al cererii crescute de servicii din privat, în contextul direcționării eforturilor din spitalele publice către tratarea pacienților COVID-19.

Mai mult, rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii medicale private a crescut cu 16% față de 2019 și a fost de 312 ori (+31.080%) mai mare decât minimul istoric atins în 2011, atingând valoarea de 2,6 miliarde de lei în 2020, datorită condițiilor pe care pacienții români le găsesc în spitalele private: calitatea serviciilor oferite, aparatură performantă, spațiile de consult, tratament și intervenții, forța de muncă profesionistă.

„În contextul unui sistem public de sănătate depășit, care s-a concentrat pe gestionarea pandemiei de COVID-19, lăsând la o parte ceilalți pacienți, operatorii medicali privați au venit în sprijinul cetățenilor și au răspuns exact acestor nevoi. Tendința de creștere susținută a acestei piețe, bazată pe investiții și profesionalism se va menține pe termen mediu. Sistemul public de sănătate ar trebui să urmeze modelele occidentale, mai eficiente și să înceapă să pună mult mai mult accent pe educație și prevenție, spre exemplu prin programe naționale de screening, iar printr-o schemă de finanțare public-privată, pe modelul sistemului de pensii, susținută și de fondurile europene, să profite de această oportunitate rară, astfel încât România să-și reclădească infrastructura sanitară. O abordare proactivă ar trebui să includă existența know-how-ului atât în software cât și din medicină și să acopere segmentul de new healthcare care este definit în prezent de avansul tehnologiei, al telemedicinei și al inteligenței artificiale”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

Piața serviciilor medicale private este una dintre puținele în care numărul de companii a crescut substanțial, cu 9% față de 2019 și cu 125% față de 2011, la aproape 23,1 mii de companii în 2020. 

Și forța de muncă a crescut cu 1,3% față de 2019 și a fost cu 75% peste nivelul din 2011, ajungând la aproape 78 de mii de angajați în 2020. 

TOP REȚELE MEDICALE PRIVATE DIN ROMÂNIA,
REGINA MARIA RAMÂNE LIDER DE PIAȚĂ

Topul celor mai mari companii după cifra de afaceri a rămas neschimbat în ultimii ani. Toți cei 3 jucători și-au majorat însă cota de piață, astfel că CENTRUL MEDICAL UNIREA SRL, cunoscut publicului sub numele de REGINA MARIA, se află pe primul loc, după cel mai mare avans anual (nominal și procentual) din top 10, cu o cifră de afaceri de 733 de milioane de lei și 4,8% din total, MED LIFE SA ocupă locul al doilea, cu venituri anuale de 509 milioane de lei și 3,3% din total, iar SANADOR SRL este pe locul al treilea, cu 410 milioane de lei și 2,7% din total în 2020.

Per ansamblu,  top 10 companii care oferă servicii medicale private concentrează aproape 22% din valoarea acestei piețe pe plan local.

MED LIFE SA (locul 2 după Cifra de afaceri din 2020) a fost și cel mai profitabil jucător, după cel mai mare avans anual din Top 5 de 651%, ajungând la valoarea de 41,8 milioane de lei în 2020. Compania a anunțat recent achiziționarea pachetului majoritar de 60% din Pro Life Clinics, noua companie urmând să fie integrată în rețeaua Sfânta Maria.

CHELTUIELILE PUBLICE CU SĂNĂTATEA DIN ROMÂNIA,
ÎNTRE ULTIMELE 5 DIN UE 

Potrivit ultimelor date de la Eurostat cheltuielile guvernamentale cu sănătatea au fost de aproximativ 12 miliarde de euro în anul pandemiei, situând astfel România pe locul 15 cu 1,1% din totalul Uniunii Europene. 

Germania, Franța și Italia au fost în vârful clasamentului cu 287, 207 respectiv 130 miliarde de euro, iar ca ponderi 26,7%, 19,3% respectiv 12% din totalul cheltuielilor publice cu sănătatea din UE  în 2020. Ca pondere în Produsul Intern Brut însă, datele Eurostat plasează România între ultimele 5 state europene cu doar 5,5% din PIB, departe de Austria, Cehia și Franța, toate cele 3 statele având cheltuieli cu sănătatea aproape duble, de peste 9% din PIB în 2020. 

Deși inițial România și celelalte state europene au fost prinse pe picior greșit în privința dotării cu echipamente de protecție, numărul de paturi, ventilatoare sau de personal medical, s-au dezvoltat o serie de mecanisme ce pot fi implementate rapid în cazul unor noi evoluții sanitare similare, concluzionează analiștii KeysFin.

Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei 86: Activități referitoare la sănătatea umană. Toate cifrele sunt exprimate în lei iar datele au fost extrase la începutul lui 2022.

În contextul climatic actual, sustenabilitatea în domeniul agriculturii și industriei alimentare devine din ce în ce mai necesară la nivel global, lucru care determină populația să acționeze și să ia măsuri imediate. Antreprenori, cercetători, profesioniști din agrifood și reprezentanți ai sistemului public care își doresc să susțină inovația în domeniul agroalimentar vor discuta pe 19 aprilie, în cadrul evenimentului online Agrifood Innovation Summit 2022, despre tendințele care definesc viitorul industriei și despre ecosistemul agritech și foodtech din România.

Evenimentul organizat de EIT Food și EIT Food Hub România, prin Impact Hub Bucharest, promovează bune practici din industrie, din zona de cercetare, dar și din zona academică, alături de proiecte disruptive și inițiative cu impact. EIT Food este cea mai importantă inițiativă europeană de inovație alimentară, care își propune să susțină domeniile agriculturii și alimentației să devină mai sustenabile și mai sănătoase. EIT Food este susținut de European Institute of Innovation and Technology – Institutul European pentru Inovație și Tehnologie (EIT), un organism al Uniunii Europene. Agrifood Innovation Summit 2022 va facilita colaborarea între reprezentanții ecosistemului agroalimentar din sectorul public și privat și va promova inițiativele care schimbă practicile din agricultura românească. 

„Agrifood Innovation Summit 2022 este evenimentul care reunește actori diverși din sectorul agroalimentar – de la instituții publice, centre de cercetare, instituții academice și până la sectorul de business privat și startupuri – și care deschide conversații valoroase despre inovație și evoluția ecosistemului agrifood în România. Din 2021, de când am preluat rolul de reprezentant EIT Food în România, participăm activ la sprijinirea acestui tip de colaborare, atât prin evenimente deschise, cât și prin programe de incubare și oferirea de finanțări”, spune Georgiana Ion, reprezentant EIT Food Hub România.

Cum arată viitorul agriculturii europene, care sunt inițiativele și inovațiile care se lansează în agritech și foodtech, cum arată astăzi acest ecosistem și care sunt cele mai importante tendințe din domeniu în viitorul apropiat sunt doar câteva dintre temele care vor fi discutate online, la Agrifood Innovation Summit 2022, pe 19 aprilie, de la 9:30. Participarea este gratuită, iar înscrierile se pot face prin completarea unui formular pe site-ul Impact Hub Bucharest.

La Agrifood Innovation Summit 2022 va fi lansată și maparea acestui an a startupurilor agritech și foodtech din România, realizată de Impact Hub Bucharest și Activize.Tech, în parteneriat cu EIT Food și Microsoft România. Maparea reprezintă un instrument util pentru reprezentanții ecosistemului agritech, menită să faciliteze colaborarea între aceștia și dezvoltarea unor proiecte care beneficiază de expertiza din spațiul local.

În cadrul evenimentului va avea loc și o dezbatere pe tema efectului gazelor cu efect de seră (GES) asupra ecosistemului agricol din România, alături de specialiști, actori din sectorul agrifood și experți. La nivel european, aproximativ 30% din emisiile gazelor cu efect de seră (GES) provin din sistemele alimentare, atât în mod direct, prin agricultură, utilizarea combustibililor fosili etc., cât și în mod indirect, prin emisii rezultate în urma schimbărilor apărute pe terenurilor arabile, spre exemplu. Digitalizarea în sectorul agrifood ar putea determina o reducere a emisiilor gazelor cu efect de seră, prin creșterea eficienței resurselor existente. Dezbaterea din cadrul evenimentului va include și mai multe concluzii extrase din raportul realizat de EIT Food alături de Delloite la nivel european. 

Noutățile despre Agrifood Innovation Summit 2022 vor fi disponibile pe parcursul lunii aprilie pe website-ul EIT Food Hub România și pe pagina de Facebook a Impact Hub Bucharest, organizație care este punct de contact pentru reprezentanții locali din sectorul agroalimentar.

Încă două națiuni din America Centrală au făcut demersuri pentru a se alătura El Salvadorului privind acceptarea bitcoin ca mijloc legal de plată.

In Honduras, o zonă economică specială de pe insula turistică Roatán din Caraibe a început oficial să accepte bitcoin ca mijloc legal de plată. Zona denumită „Honduras Prospera” a fost creată în 2020 pentru a încuraja investițiile și creșterea economică autonomă în această națiune cu probleme.

Guvernul din Honduras a permis în mod oficial utilizarea bitcoin de către companii, persoane fizice și guvernul local. Zona economică va putea, de asemenea, să emită obligațiuni în bitcoin, similare cu cele din El Salvador.

Între timp, în Mexic, președintele l-a invitat în țară pe Samson Mow, fostul CSO al Blockstream, pentru a discuta posibilitatea de a implementa bitcoin ca mijloc legal de plată. Mesajul a fost transmis de o senatoare mexicană, Indira Kempis, care este strâns asociată cu încercările legislative de a aduce o mai mare incluziune a cripto în sistemul financiar mexican.

În timp ce planurile pentru bitcoin în Mexic sunt încă în fază incipientă, potențiala adoptare a criptomonedei ca mijloc legal de plată în această națiune ar fi un lucru masiv. Atât El Salvador, cât și Honduras sunt țări relativ mici în marea schemă a lucrurilor, însă Mexicul este o națiune importantă, cu aproape 130 de milioane de cetățeni. În cazul în care această țară ar face din bitcoin mijloc legal de plată, potențialul de creștere a utilizării ar fi extraordinar.

Fundația filantropică elvețiană Botnar s-a angajat să acorde o donație de 4,86 de milioane de dolari către UNICEF în România pentru susținerea intervenției pe termen scurt și lung în favoarea copiilor și familiilor din Ucraina fugite din calea războiului.  

Susanna Hausmann-Muela, Chief Program Officer, Fundația Botnar: „Fundația Botnar este alături de cei care suferă din cauza războiului din Ucraina. Copiii și tinerii sunt printre cele mai afectate categorii de populație, iar perturbările asupra vieților acestora vor avea un impact de durată asupra dezvoltării lor fizice, mintale și socio-economice. Organizații precum UNICEF derulează activități importante în sprijinul miilor de copii și tineri care au fost strămutați din cauza războiului. Sperăm ca donația noastră în sprijinul situației din România să joace un mic rol în furnizarea de servicii esențiale celor care au nevoi urgente.”

Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România: „UNICEF își exprimă recunoștința față de Fundația Botnar pentru sprijinul său generos și pentru parteneriatul de lungă durată pentru ajutorarea copiilor vulnerabili. Aceasta este o criză de protecție a copiilor și noi trebuie să acționăm ferm pentru a ne asigura că tinerii și copiii care fug din calea războiului sunt protejați, au acces egal la servicii medicale vitale și își pot continua parcursul educațional. Sprijinul acordat de Fundația Botnar ne aduce mai aproape de îndeplinirea obiectivelor noastre.”

UNICEF subliniază că intervenția „în privința crizei refugiaților, în colaborare cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC), primării, UNHCR, alți parteneri relevanți din domenii strategice și ONG-uri locale, se concentrează în primele etape pe înființarea și operaționalizarea centrelor Blue Dot la punctele de trecere a frontierei și de-a lungul rutelor anticipate a fi folosite de fluxurile principale de refugiați și, totodată, pe acordarea de sprijin și servicii copiilor și familiilor găzduite pe teritoriul României. 

Blue Dot-urile (Punctele Albastre) sunt centre de sprijin dedicate copiilor refugiați și familiilor și reprezintă un model integrat de sprijin pentru nevoile imediate ale copiilor și femeilor. Centrele se bazează pe sistemul național, guvernamental, de protecție și sunt conectate la sistemele și serviciile naționale și locale de referire către sprijin specializat. Pentru persoanele refugiate care vor rămâne pe teritoriul României pe termen lung, intervențiile se axează pe accesul la servicii medicale, de educație, sociale și psihosociale. 

Centrele Blue Dot includ spații dedicate copiilor și oferă servicii integrate, inclusiv reîntregirea familiei, restabilirea legăturilor familiale, furnizarea de informații și suport psihologic, înregistrarea celor mai vulnerabili, spații dedicate mamelor și bebelușilor, cât și copiilor de vârste mici, primul ajutor și sprijin în materie de igienă, sănătate și alimentație. De asemenea, serviciile includ și consilierea juridică de bază și servicii de referire către asistență specializată pentru cazurile de violență sau  pentru afecțiuni medicale. În centrele Blue Dot sunt disponibile pături, haine groase, kituri sanitare, jucării, precum și produse de igienă și hrană pentru bebeluși. Prezența UNICEF la punctele de trecere a frontierei de la Sighetu Marmației și Siret este continuă, recent fiind creat și cel de-al treilea Blue Dot, la Isaccea, în timp ce se asigura evaluarea situației și la celelalte puncte de trecere a frontierei. Totodată UNICEF sprijină diferite centre de tip rezidențial și de îngrijire pe timp de zi în cel puțin 10 locații și intenționează să extindă aceste servicii.

UNICEF intenționează să creeze zeci de centre Blue Dot în principalele puncte de trecere a frontierei în România și de-a lungul principalelor rute folosite de persoanele refugiate, precum și să asigure conexiunea centrelor Blue Dot din România cu cele din regiune. Scopul este asigurarea accesului tuturor copiilor la serviciile centrelor Blue Dot pentru a putea fi monitorizați, protejați, pentru a ajunge în siguranță la destinație și pentru a beneficia de serviciile necesare, astfel încât drepturile copiilor să fie respectate”.