Companii globale de tehnologie prezente la Techsylvania 2022

Florin Antonescu
-
0
Companii globale de tehnologie prezente la Techsylvania 2022

Companii globale de tehnologie precum Grab, Chili Piper, Superbet, MongoDB, OLX Group vor fi reprezentate de speakeri la ediția 2022 a Techsylvania, 28-29 iunie 2022, la Cluj-Napoca și în format hibrid.  

Techsylvania este caracterizat ca „unul dintre cele mai importante evenimente de tehnologie din Europa de Est, aflat mereu pe agenda celor care vor să fie cu un pas înaintea tendințelor și să își îmbogățească cunoștințele de produs, tehnologii sau business de la lideri din domeniu. CEO, fondatori, directori executivi și experți tehnici de calibru ai celor mai de succes companii de tehnologie din lume vor fi prezenți la ediția cu numărul 9”.

Participă Alina Vandenberghe – cofondatorul companiei Chili Piper, cel mai nou unicorn din Statele Unite ale Americii fondat de un roman; Sacha Dragic – fondator şi executive chairman al Superbet Group, activ pe piaţa de pariuri sportive şi gaming de mai bine de un deceniu; Mark Porter – CTO la MongoDB; Suthen Thomas – CTO la Grab; Lloyed Lobo – cofondator la Boast.AI; Ajey Gore –  partener operațional la Sequoia Capital India; Trang Nguyen – cofondator la TI Platform; Zach Coelius – partener la Coelius Capital.

Conferința reprezentând nucleul evenimentului va reuni peste 60 de reprezentanți inspiraționali din toate colțurile lumii. Experiența de eveniment va fi completată de multe alte componente.

 Vlad Ciurcă, cofondatorul Techsylvania: „Techsylvania este deja la a noua ediție și a ajuns să fie mai mult decât un eveniment. Este un loc de întâlnire sau de reuniune al celor mai pasionați oameni din domeniu, dar și al celor mai puternice companii de pe piață. Misiunea noastră este de a crea o punte între Europa de Est și restul lumii prin evenimente, cunoștințe, networking și conexiuni de business și investiții. Fie că este vorba de oameni care își caută inspirația, fie că este vorba de oameni vor să împărtășească informații valoroase sau să dezbată idei, acesta este cel mai bun loc în care se pot afla. Anul trecut am fost nevoiți să organizăm această întâlnire în format virtual și ne-a lipsit interacțiunea fizică de la fața locului, însă am descoperit și o parte bună: depășirea granițelor geografice. Din acest motiv, am decis ca anul acesta să ne întâlnim fizic, dar și online, astfel încât cei care nu se pot deplasa la eveniment să poată să ia parte la aceste discuții atât de importante.”

Organizatorii anunță că „biletele se pot găsi la un preț de la €49 pentru perioada Regular. Această perioadă este valabilă până la 20 iunie, după aceea urmează o creștere a prețului biletelor.

Biletele se pot achiziționa, accesând https://techsylvania.com/tickets/Ne puteți urmări pe: https://techsylvania.co/| FB: Techsylvania | Twitter: @techsylvania| Instagram”

Măsuri de sprijin propuse de transportatori pentru combaterea crizei actuale

Florin Antonescu
-
0
Măsuri de sprijin propuse de transportatori pentru combaterea crizei actuale

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) atrage atenția că „măsura pregătită de guvern pentru companiile de transport și distribuție, prin care se va acorda o subvenție de 0,5 lei/litru, este insuficientă în raport cu mărimea și nevoile industriei de transport rutier”. 

Transportatorii prezintă o analiză în acest sens: „Guvernul a anunțat că bugetul schemei de ajutor se ridică la 300 milioane lei (60,6 milioane euro). La o rambursare de 0,5 lei/litru, este acoperit un consum de doar 600 milioane litri de motorină, în condițiile în care, în România, consumul de motorină este de 8-9 ori mai mare. 

Un camion parcurge în medie, la nivel național, 9.000 de km, iar la un consum lunar de 30l/100 km, costul lunar cu motorina s-ar ridica la 4.590 euro per camion. 

Km parcurși /lună Consum l/100 km Litri motorină / camion/ lună Preț motorină Aprilie Euro/litru Cost motorină Euro /lună/camion Măsură rambursare (euro)
9.000 30 2.700 1,7 4.590 -270

Măsura de rambursare propusă de guvern ar returna firmelor aproximativ 270 euro/camion, respectiv doar 5,9% din costul lunar al motorinei per camion. 

Astfel, bugetul propus de Guvern ar subvenționa motorina doar pentru sub 5% din parcul total de vehicule comerciale, în condițiile în care în România există 40.500 de firme de transport rutier de mărfuri și persoane, respectiv 165.000 de vehicule destinate transportului rutier de mărfuri și 46.000 de vehicule destinate transportului rutier de pasageri. Totodată, sunt înmatriculate aproximativ 870.000 de vehicule de transport marfă – vanuri. 

În plus, procesul de rambursare urmează procedura de la rambursarea accizei – proces care a mers greoi. 

La prima returnare a supraaccizei din perioada 2014-2017, deși sumele alocate inițial s-au ridicat la aproximativ 2 miliarde lei, real au fost achitate cereri în valoare de numai 67,7 milioane lei (3,4% din bugetul inițial), din cauza capacității limitate de procesare și a disponibilității fondurilor în mod real. 

UNTRR semnalează că operatorii de transport rutier comercial se află la limita supraviețuirii din cauza creșterii inflației și a prețului la carburanți, pe fondul conflictului din Ucraina. 

Unele firme de transport rutier sunt aproape de a-și opri activitatea, iar dacă transportul rutier nu funcționează corespunzător, lanțurile de aprovizionare deja perturbate de conjunctura actuală, vor fi afectate și mai mult până la blocaj. Cei mai mari perdanți vor fi clienții transportatorilor, cetățenii obișnuiți și întreprinderile care vor avea de suferit dacă costurile transportului rutier comercial vor scăpa de sub control”. 

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR „solicită Guvernului și Parlamentului României următoarele măsuri de sprijin pentru a combate efectele crizei actuale, cu aplicare imediată pentru o perioadă de 90 de zile cu posibilitate de extindere:
1. Subvenționarea cu 1,5 lei/litru a prețului la carburant
2. Reducerea TVA de la 19% la 5% la motorină și benzină
3. Reducerea Accizei de la 330 Euro/1000 litri si de la 359 Euro/1000 litri la 21 Euro/1000 litri la motorină și benzină
4. Obligativitatea indexării tarifului de transport cu costul motorinei la fiecare săptămână
5. Obligativitatea plății componentei de carburant din tariful de transport la intervale de timp reduse la 15 zile
6. Amânarea plății finanțărilor – leasing financiar, leasing operațional, credit
7. Măsuri de reducere și amânare a plății taxelor și contribuțiilor sociale de către firmele de transport rutier, pentru a le oferi suport în cadrul fluxului de bani
8. Ajutoare de stat de minimis pe modelul francez, de 1300 euro pentru capete tractor, 600 euro pentru  vehicule 7,5t-25,9 t, 400 euro pentru vehicule sub 7,5t, 300 euro pentru vehicule sub 3,5t și 1000 euro pentru autocare

Click aici pentru a vizualiza Documentul de poziție actualizat UNTRR cu privire la criza actuală prin care trece industria de transport rutier din România și măsuri pentru reducerea prețului la carburanți și amânarea plății finanțărilor, taxelor și impozitelor”.

Chromosome Dynamics companie de cercetare si dezvoltare in agribusiness debuteaza pe piata AeRO

Economistul
-
0
Chromosome Dynamics companie de cercetare si dezvoltare in agribusiness debuteaza pe piata AeRO

Chromosome Dynamics, afacere integrata de dezvoltare si cercetare in agribusiness centrata pe solutii inovatoare de IT si inteligenta artificiala, a debutat astazi, 5 mai, pe piata AeRO a Bursei de Valori Bucuresti. Actiunile companiei se tranzactioneaza sub simbolul bursier CHRD. Compania a fost fondata in 2020 si a atras de la investitorii din piata de capital, anterior listarii, fonduri de 3,35 milioane de lei destinate dezvoltarii. Chromosome Dynamics este a opta companie listata in 2022 la Bursa, pe piata AeRO. Capitalizarea noilor emitenti, veniti la bursa in acest an, este de 2,9 miliarde de lei.

„Bursa de Valori Bucuresti ofera solutii de finantare pentru toti antreprenorii romani, in diverse etape ale dezvoltarii afacerii lor. Faptul ca echipa Chromosome Dynamics a ales sa vina la bursa, la doi ani de la infiintare, este un semn al increderii fata de piata de capital. Ne bucuram sa fim alaturi de echipa Chromosome Dynamics inca din aceasta etapa a dezvoltarii si cred ca alaturi de investitorii din piata de capital compania va scrie una dintre povestile frumoase ale antreprenoriatului romanesc”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

„Suntem extrem de entuziasmati si recunoscatori pentru aceasta realizare – listarea companiei noastre pe AeRO. In spatele intregului proces sunt mii de ore de munca, oameni pasionati si implicati, colegi si colaboratori incredibili si, bineinteles, investitorii care au avut incredere in noi si au participat la plasamentul nostru privat. Chromosome Dynamics, asa cum o spune si numele, este o companie dinamica care va aduce, cu siguranta, plusvaloare domeniilor in care va dezvolta si inova, iar lucrul acesta va fi realizat prin profesionalismul si entuziasmul intregii echipe. O parte dintre proiectele noastre sunt deja finalizate, altele sunt in curs de finalizare, iar pana la sfarsitul acestui an vor fi lansate”, a declarat Mugurel Ionel, fondatorul Chromosome Dynamics.

Chromosome Dynamics a derulat in perioada 27 septembrie – 1 octombrie 2021 un plasament privat de vanzare de actiuni noi, in cadrul caruia au participat 60 de investitori. Compania a atras de la investitori suma de 3,35 milioane de lei, in urma vanzarii a 111.929 actiuni noi la un pret de 30 de lei/actiune. Fondurile sunt destinate sustinerii planurilor de dezvoltare software-hardware ale companiei, pentru promovare si marketing, servicii IT, extinderea spatiilor de birouri si pentru asigurarea cheltuielilor cu resursele umane. Plasamentul privat si listarea actiunilor au fost realizate cu sprijinul Goldring.

„Prin listarea Chromosome Dynamics spectrul de oportunitati investitionale din sectorul agri-business al BVB – piata AeRO se completeaza cu o afacere care a reusit, intr-un timp scurt, sa demonstreze tractiune, directie, multilateralitate si viziune. Iata, deci, ca ceea ce a inceput ca marketplace online si consultanta in agri-business B2B a prins nuante mult mai complexe, moduland concepte si produse bazate pe AI pentru diagnoza, educatie si know-how agricol, cu valorificarea expertizei si capacitatii manageriale castigate in anii de experienta de pana acum. Urmarindu-i in evolutia lor recenta, precum si in planurile de viitor deja materializate in parte, nu pot decat sa imi exprim increderea ca actiunea CHRD va fi un instrument care va atrage atentia si va satisface asteptarile tuturor investitorilor, indiferent de orizontul de timp pe care il urmaresc. Le dorim sa isi pastreze deschiderea fata de actionari si piata, sa continue sa inoveze, sa convinga cu rezultatele muncii, sa le comunice adecvat si sa valorifice parghiile de finantare si dezvoltare pe care piata de capital le ofera cu atata generozitate”, a declarat Virgil Zahan, Director General Goldring.

Chromosome Dynamics a lansat in 2021 Agrobazar, primul sau produs si, de asemenea, primul marketplace cu profil agroindustrial din Romania. Din momentul lansarii si pana in prezent vanzarile totale prin platforma au depasit 2,5 milioane de lei. Compania anunta ca va lansa in acest an proiectele dezvoltate din momentul incheierii plasamentului privat de actiuni pana in prezent: SpellBox, Homeland, ORGNit, WatchDog, Rooster’s Journey, Tortoise. SpellBox si Homeland (Beta) sunt programate pentru a fi lansate oficial in luna iunie, urmand ca lansarea celorlalte proiecte sa fie realizata pana la finalul acestui an.

In 2020, primul an de functionare, compania a avut o cifra de afaceri de aproape 1 milion de lei. In 2021, cifra de afaceri a crescut de aproape cinci ori, pana la 4,6 milioane de lei. Profitul net al companiei in 2021 a fost de 976.065 lei. Pentru 2022, compania estimeaza o cifra de afaceri de 11 milioane de lei si un profit brut de aproape 3 milioane de lei. In prezent, in cadrul companiei sunt 17angajati.

 

OTP Bank România a înregistrat o pierdere de 24 milioane RON în primul trimestru al anului 2022

Economistul
-
0
OTP Bank România a înregistrat o pierdere de 24 milioane RON în primul trimestru al anului 2022

 

  • OTP Bank România continuă strategia de dezvoltare locală cu evoluții pozitive pe principalele linii de afaceri, proiecte de investiții și rezultate operaționale.
  • Volumul creditelor performante a crescut cu 22% față de anul trecut, susținut de segmentul corporate, creditarea ipotecară și creditele de nevoi personale.
  • Depozitele au crescut cu 8%, cu o contribuție notabilă din partea segmentului corporate.
  • Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 31%, la un total de 147 milioane RON.
  • Rezultatul după impozitare este o pierdere de 24 milioane RON, negativ datorită unor provizioane de risc extraordinare, în timp ce profitul operațional a ajuns la 35 milioane RON, semnificativ mai mare față de perioada de bază.

OTP Group anunță rezultatele financiare pentru primul trimestru din 2022. Potrivit raportului publicat la Budapesta, în care rezultatele băncii sunt prezentate consolidat, ajustate în conformitate cu standardele Grupului, OTP Bank România a înregistrat o pierdere de 24 milioane RON în primul trimestru al anului 2022, influențată predominant de costurile de risc.

Profitul operațional din primul trimestru al anului 2022 a atins 35 milioane RON, o valoare de câteva ori mai mare decât cea din primul trimestru al anului trecut, dar cu 4% mai mică decât T4 2021, datorită creșterii costurilor administrative, creștere impactată în principal de plata anuală a contribuțiilor la fondul de garantare a depozitelor și la fondul de rezoluție, înregistrate integral în primul trimestru. În termeni comparabili (eliminând aceste contribuții) profitul operational a crescut în T1 2022 cu peste 70% față de T4 2021. Comparativ cu primul trimestru al anului 2021, cea mai mare parte a creșterii costurilor a survenit în urma implementării strategiei de creștere Apollo, lansată în 2019, și a dezvoltărilor și investițiilor realizate în cursul anului trecut. La acestea se adaugă majorarea cheltuielilor cu personalul, ca urmare a creșterii cu 3% a numărului mediu de angajați și a creșterilor salariale. Contribuția la fondul de rezoluție s-a majorat într-un ritm rapid, cu 7 milioane RON față de anul trecut.

„Intrăm acum în al patrulea an de implementare al strategiei noastre de dezvoltare locală, iar rezultatele trimestriale descriu cu adevărat călătoria pe care o parcurgem prin planurile noastre de investiții și programele de transformare. Transformarea și creșterea operațională, în timp ce am trecut la noul model de lucru, Agile, ne-au apropiat de clienții noștri și au contribuit la creșterea interacțiunilor și operațiunilor. Prin urmare, în primele trei luni am înregistrat o creștere constantă a portofoliilor de credite și depozite, precum și a veniturilor din dobânzi. Acest rezultat nu ar fi putut fi atins fără cheltuieli considerabile, care deocamdată au un impact direct asupra profitabilității trimestriale, și fără a ne mări echipele și a atrage tot mai multe talente locale”, a declarat Gyula Fatér, CEO OTP Bank România.

Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 31%, ajungând la un total de 147 milioane RON. Dinamica trimestrială a beneficiat de o creștere viguroasă a volumelor de credite performante (+4% față de trimestrul anterior) și de îmbunătățirea cu 19 bps a marjei nete de dobândă. Rata dobânzii interbancare la trei luni, principalul reper pentru creditele corporate, a rămas pe o traiectorie în creștere, astfel încât dobânda medie la portofoliul de credite corporate a crescut și mai.

În primul trimestru, costul total al riscului a fost de 58 milioane RON. Provizionarea suplimentară pentru deprecierea creditelor din stadiile 2 și 3 a generat un cost total al riscului de 25 milioane RON. Categoria provizioane pentru alte riscuri, în sumă de 33 milioane RON in T1 2022, a fost influențată de constituirea unui provizion extraordinar pentru un eveniment de risc operațional, în sumă de 28 milioane RON.

Volumul creditelor performante a crescut cu 22% în primul trimestru din 2022, fiind susținut în primul rând de creditele corporate, în timp ce creditele ipotecare și de nevoi personale au crescut cu + 6%, respectiv cu +12%.

Volumul depozitelor, ajustat la cursul de schimb valutar, a crescut cu 8% comparativ cu primele trei luni ale anului trecut, cu o dinamică alimentată în principal de segmentul corporate (+90%), în timp ce depozitele de retail au scăzut cu 21%. Chiar dacă activitatea de atragere a depozitelor înregistrează rezultate bune raportul credite / depozite a crescut cu 13 puncte procentuale anual, la 124% (+6 puncte procentuale comparativ cu trimestrul precedent).

Ȋn conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins nivelul de 18,5 miliarde RON, în creștere cu 18% față de nivelul consemnat în luna martie 2021.  

Rata de adecvare a capitalului băncii a atins nivelul de 20,54% (-2,14 pp de la an la an), pe fondul creșterii activelor.

În primele trei luni ale acestui an, OTP Group a înregistrat un profit consolidat ajustat de 88,6 miliarde HUF (1,203 milioane RON) în timp de pierderea contabilă a fost de -33,4 miliarde HUF (-454 milioane RON).

Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest volum sunt OTP Core din Ungaria (94 miliarde HUF/ 1,277 milioane RON), DSK Bank din Bulgaria (21 miliarde HUF/ 286 milioane RON), Croația (11 miliarde HUF/ 150 milioane RON),  Serbia (10,8 miliarde HUF/ 147 milioane RON), Ucraina (-34,4 miliarde HUF/ -467 milioane RON), Rusia (-27,2 miliarde HUF/-370 milioane RON), Muntenegru (-1,2 miliarde HUF/ -17 milioane RON), Moldova (-0,5 miliarde HUF/ -7 milioane RON) și subsidiara din Albania (2,2 miliard HUF/ 31 milioane RON).

Rezultatele complete ale OTP Bank România sunt prezentate în tabelul de mai jos: 

Main components of P&L account
in RON mn		 1Q 2021 4Q 2021 2021 1Q 2022 Q-o-Q Y-o-Y
Adjusted profit after tax 7 44 58 -24 -154% -434%
Income tax -5 -7 -20 0 -100% -100%
Profit before income tax 12 51 78 -24 -147% -298%
Operating profit 8 36 123 35 -4% 318%
Total income 148 167 641 191 14% 29%
Net interest income 112 135 498 147 9% 31%
Net fees and commissions 13 16 57 16 -2% 17%
Other net non-interest income 22 17 86 28 68% 29%
Operating expenses -139 -132 -518 -156 19% 12%
Total provisions 4 15 -46 -58 -492%  
Provision for impairment on loan losses -19 -10 -94 -25 149% 30%
Other provision 23 25 48 -33 -234% -245%
Main components of balance sheet
closing balances in RON mn		 1Q 2021 4Q 2021 2021 1Q 2022 Q-o-Q Y-o-Y
Total assets 16,340 19,297 19,297 19,218 0% 18%
Gross customer loans 11,894 13,887 13,887 14,390 4% 21%
Gross customer loans (FX-adjusted) 11,943 13,888 13,888 14,390 4% 20%
Stage 1+2 customer loans (FX-adjusted) 11,207 13,099 13,099 13,629 4% 22%
Retail loans 7,672 6,717 6,717 7,009 4% -9%
Corporate loans 2,991 5,758 5,758 5,971 4% 100%
Leasing 544 624 624 649 4% 19%
Allowances for possible loan losses -642 -735 -735 -739 1% 15%
Allowances for possible loan losses (FX-adjusted) -648 -735 -735 -739 0% 14%
Deposits from customers 10,111 11,142 11,142 10,972 -2% 9%
Deposits from customers (FX-adjusted) 10,137 11,145 11,145 10,972 -2% 8%
Retail deposits 7,469 5,860 5,860 5,902 1% -21%
Corporate deposits 2,668 5,284 5,284 5,070 -4% 90%
Liabilities to credit institutions 3,709 5,399 5,399 5,499 2% 48%
Total shareholders’ equity 1,959 2,216 2,216 2,190 -1% 12%
Loan Quality 1Q 2021 4Q 2021 2021 1Q 2022 Q-o-Q Y-o-Y
Stage 1 loan volume under IFRS 9 (in RON million) 9,801 11,085 11,085 11,598 5% 18%
Stage 1 loans under IFRS 9/gross customer loans  82.4% 79.8% 79.8% 80.6% 0.8%p -1.8%p
Own coverage of Stage 1 loans under IFRS 9  1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 0.0%p 0.0%p
Stage 2 loan volume under IFRS 9 (in RON million) 1,365 2,012 2,012 2,031 1% 49%
Stage 2 loans under IFRS 9/gross customer loans  11.5% 14.5% 14.5% 14.1% -0.4%p 2.6%p
Own coverage of Stage 2 loans under IFRS 9  9.9% 8.4% 8.4% 8.8% 0.4%p -1.1%p
Stage 3 loan volume under IFRS 9 (in RON million) 728 789 789 762 -3% 5%
Stage 3 loans under IFRS 9/gross customer loans  6.1% 5.7% 5.7% 5.3% -0.4%p -0.8%p
Own coverage of Stage 3 loans under IFRS 9  56.0% 57.5% 57.5% 58.6% 1.1%p 2.6%p
Provision for impairment on loan losses/average gross loans  0.67% 0.29% 0.75% 0.72% 0.43% 0.05%
90+ days past due loan volume (in RON million) 477 482 482 478 -1% 0%
90+ days past due loans/gross customer loans  4.0% 3.5% 3.5% 3.3% -0.2%p -0.7%p
Performance Indicators 1Q 2021 4Q 2021 2021 1Q 2022 Q-o-Q Y-o-Y
ROA 0.2% 1.0% 0.3% -0.5% -1.5%p -0.7%p
ROE 1.7% 8.7% 3.0% -4.4% -13.1%p -6.1%p
Total income margin 3.75% 3.62% 3.75% 4.02% 0.41%p 0.27%p
Net interest margin 2.86% 2.91% 2.92% 3.10% 0.19%p 0.25%p
Operating costs / Average assets 3.54% 2.84% 3.03% 3.30% 0.46%p -0.24%p
Cost/income ratio 94.4% 78.6% 80.8% 81.9% 3.3%p -12.5%p
Net loans to deposits (FX-adjusted) 111% 118% 118% 124% 6%p 13%p
FX rates (in HUF) 1Q 2021 4Q 2021 2021 1Q 2022 Q-o-Q Y-o-Y
HUF/RON (closing) 73.8 74.6 74.6 74.7 0% 1%
HUF/RON (average) 74.1 73.6 72.8 73.7 0% 0%

Raportul complet publicat de OTP Bank Plc. poate fi consultat aici:  https://www.otpbank.hu/portal/en/IR/Events/FinancialCalendar

Grupul MOL a înregistrat un profit operațional CCS EBITDA de 833 milioane de dolari în T1 2022, în scădere cu 6% comparativ cu trimestrul anterior

Economistul
-
0
Grupul MOL a înregistrat un profit operațional CCS EBITDA de 833 milioane de dolari în T1 2022, în scădere cu 6% comparativ cu trimestrul anterior
  • Grupul MOL a înregistrat un profit operațional CCS EBITDA de 833 milioane de dolari în T1 2022, în scădere cu 6% comparativ cu trimestrul anterior;
  • Pentru segmentul Upstream, în T1, EBITDA a înregistrat un rezultat mai mult decât dublu de la an la an, atingând valoarea de 504 milioane de dolari, pe fondul creșterii prețului petrolului și în conexiune cu impactul prețurilor ridicate din piața de gaze naturale;
  • Rezultatul operaţional CCS EBITDA pentru segmentul Downstream se menține la același nivel ca și anul trecut, la 254 milioane de dolari. Rezultatul a fost influențat de volatilitatea contextului macroeconomic și de plafonarea prețurilor pentru segmentul wholesale în Ungaria;
  • Segmentul Consumer Services a înregistrat o valoare a EBITDA de 64 milioane de dolari în T1 2022, în scădere cu  44% de la an la an, rezultatul fiind afectat de reglementările privind plafonarea prețurilor la carburanți în Ungaria, Croația și alte țări din CEE, care au afectat generarea EBITDA.

Grupul MOL a anunțat astăzi rezultatele financiare obținute în T1 2022. Grupul a înregistrat un rezultat operațional CCS EBITDA de 833 de milioane de dolari în T1 2022, în contextul prețurilor foarte mari la petrol și gaze naturale. Rezultatele au înregistrat o scădere de 6% comparativ cu trimestrul anterior. Performanța segmentului Upstream a contribuit cel mai mult la obținerea rezultatului, segmentul Downstream a obținut același rezultat ca anul anterior, fiind influențat de contextul macro volatil și vulnerabil, cât și de prețuri, în timp ce segmentul Consumer Services a fost afectat de plafonarea prețurilor la carburanți în mai multe țări din Europa Centrală și de Est. Grupul MOL a generat un flux de numerar liber în valoare de 510 milioane de dolari, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din previziunea pentru 2022, toate segmentele având o contribuție pozitivă. 

Zsolt Hernádi, CEO și Chairman al MOL, a comentat pe marginea rezultatelor: „2022 a adus, încă o dată, provocări noi. Într-un context cu schimbări externe rapide, un mediu volatil și adesea circumstanțe potrivnice, Grupul MOL a demonstrat că are abilitatea de a reacționa rapid, iar rezultatul CCS EBITDA de 833 milioane de dolari obținut în T1 arată că suntem pe un drum corect. 

Cu toate acestea, cele mai mari provocări din următoarea perioadă sunt de a asigura securitatea aprovizionării cu energie și de a menține profitabilitatea. Depunem eforturi semnificative pentru a ne adapta noului context și pentru a ne diversifica portofoliul, pentru a întări și mai mult securitatea fluxului de aprovizionare în regiunea Europei Centrale și de Est. În plus, MOL se află în mijlocul unui demers de transformare, care se bazează pe investiții semnificative. Ne menținem angajamentul de a continua acest proces și în contextul volatil actual. Grupul MOL a demonstrat că este rezilient, traversând mai multe situații de criză de-a lungul timpului, și am încredere că ne vom menține rolul cheie de furnizor predictibil de energie, fiind un partener de încredere pentru clienții noștri, pentru stakeholderi și pentru întreaga societate.”

  • Segmentul Upstream: Rezultatul EBITDA a ajuns la 504 milioane USD în T1 2022, în creștere cu 104% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Performanța a fost susținută de creșterea continuă a prețurilor petrolului și gazului, marcată de creșterea cu peste 40 de dolari a barilului de petrol Brent și de creșterea de cinci ori a prețului spot pentru gaz. Volumele de producție au scăzut comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul declinului natural în regiunea Europei Centrale și de Est și în Pakistan, dar și al declinului contribuției câmpului petrolier ACG din Azerbaijan. Contribuția segmentului Upstream la fluxul de numerar liber a crescut la 420 milioane USD, de la 160 milioane  USD de la an la an. În ceea ce privește operațiunile, Grupul MOL a semnat un acord cu Waldorf Production Limited („Waldorf”), privind vânzarea întregului său portofoliu Upstream din Regatul Unit.
  •  Segmentul Downstream: Rezultatul operațional CCS EBITDA s-a situat la 254 milioane USD, un nivel identic cu cel din aceeași perioadă a anului trecut, în contextul în care mediul extern volatil a influențat rezultatele atât în sens pozitiv, cât și în sens negativ. Scăderea înregistrată în petrochimie a fost compensată de creșterea capacității de Rafinare și prin acțiuni de Marketing, care au contribuit la generarea EBITDA. Creșterea marjei din luna martie, determinată de diferențialul privind petrolul Ural și de marjele de rafinare la motorină, a fost estompată parțial de prețurile în scădere și de creșterea semnificativă a costurilor la energie. În același timp, volumul vânzărilor a crescut cu 11% de la an la an, sub influența creșterii exponențiale a vânzărilor din Ungaria, ca urmare a efectului de distorsiune a pieței prin plafonarea prețurilor carburanților, introdusă începând cu jumătatea lunii februarie. În T1, investițiile pentru proiectele de transformare sustenabilă a business-ului au continuat în segmentul Downstream: a fost demarată investiția de tip greenfield la fabrica de propilenă MOL Petrochemicals cu o capacitate de producție de 100.000 de tone și a fost finalizată achiziția companiei ReMat, lider pe piața din Ungaria în domeniul reciclării de materiale plastice. În același timp, construcția complexului de polioli se apropie de finalizare, lucrările fiind realizate în proporție de 96% în T1 2022. 
  • Consumer Services: EBITDA a scăzut cu 44% în T1 2022 comparativ cu rezultatul obținut în aceeași perioadă a anului trecut, în pofida faptului că volumul vânzărilor a crescut cu 20% și numărul tranzacțiilor a crescut cu 7% de la an la an, ceea ce a condus la creșterea cotei de piață la nivelul Europei Centrale şi de Est. Măsurile de reglementare a prețului carburanților din Ungaria, Croația, Serbia, Slovenia și Bosnia și Herțegovina au influențat EBITDA, la un nivel aproximativ cu T1 2017, deoarece marjele la combustibili au scăzut la nivel de grup. Marja produselor non-fuel a crescut cu 8% de la an la an, fiind susținută în principal de creșterea vânzărilor de produse alimentare, produse gastronomice și hot dog. Numărul de stații de servicii care oferă conceptul Fresh Corner a ajuns la 1.081 în T1 2022, de la 984 în T1 2021. În ianuarie 2022, MOL a încheiat acorduri de vânzare-cumpărare cu Grupa Lotos SA și PKN Orlen pentru o serie de elemente din portofoliu, urmând să achiziționeze 417 stații de servicii în Polonia, MOL ajungând astfel al treilea jucător din piața locală de combustibil. Această tranzacție se află în așteptarea aprobării din partea autorităților competente.  
  • Segmentul Gas Midstream: În T1 2022, performanța EBITDA a fost de 48 de milioane USD, rezultat similar cu performanța din T1 a anului precedent. Majorarea continuă a prețului de achiziție a gazului a avut un impact negativ și a dus la dublarea costurilor asociate consumului de gaz.  

 

Achiziție pe piața serviciilor private de sănătate

Florin Antonescu
-
0
Achiziție pe piața serviciilor private de sănătate

Compania Medicover, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din România, achiziționează societatea Laurus Medical SRL, deținătoare a unei reţele specializate în servicii medicale de nişă, în proctologie şi afecţiuni ale sistemului venos.

În operațiunea de achiziție, Medicover beneficiază de asistența asigurată de Casa de Avocatură Filip & Company, societate de avocatură de top din România, care acoperă prin servicii de cea mai înaltă calitate toate ramurile de drept românesc relevante pentru afaceri.

Cristina Filip (foto), managing partner în cadrul Filip & Company: „Piața de servicii private de sănătate din România are una dintre cele mai rapide creșteri din Europa Centrală și de Est și continuă susținut direcția de consolidare. Ne bucurăm să asistăm Medicover în această tranzacție aliniată cu strategia lor de creștere, diversificare și dezvoltare în țara noastră.”

Dr. Florinela Cîrstina, directorul general Medicover România: „Mulțumim echipei Filip & Company pentru profesionalismul și implicarea cu care facilitează planurile de dezvoltare ale Medicover în România. Această investiție ne consolidează amprenta locală și ne poziționează strategic pentru a explora noile oportunități de creștere.”

Tranzacția a fost semnată joi, 28 aprilie și este în continuare condiționată de obținerea aprobării autorității de concurență.  

Echipa Filip & Company care asistă în această tranzacție este formată din Roxana Diaconu (senior associate), Andrei Konya (associate), Silviu Vasile (counsel), Adrian Cristea (senior associate), Bianca Chera (senior associate), Camelia Ianțuc (senior associate), Diana Gavra (senior associate), Alexandra Dunăreanu (associate), Alexandru Moraru (associate), Alexandru Popa (associate), Andrei Anghel (associate), Bogdan Farcane (associate), Denisa Gonciulea (associate), Larisa Jurca (associate), Mădălina Cristache (associate), Monica Popa (associate), Roxana Roșca (associate) și Teodor Trandafir (associate), sub coordonarea Cristinei Filip (partener).

Vânzătorii sunt asistați în această tranzacție de echipa de avocați Firon Bar Nir. 

Activitatea Filip & Company este recunoscută prin clasarea pe primele locuri în cele mai prestigioase directoare internaționale – Chambers and Partners și Legal 500. Mai multe detalii despre domeniile de activitate, specializări şi echipa Filip & Company găsiți pe www.filipandcompany.com. 

 

Sistemul paneuropean de pensii e în vigoare. Va fi el un succes?

Economistul
-
0
Sistemul paneuropean de pensii e în vigoare. Va fi el un succes?

 

Autori: Claudia Sofianu, Partener,
liderul departamentului de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România
Dan Răuţ, Manager,
departamentul de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România

Românii, alături de cetățenii și rezidenții statelor membre ale Uniunii Europene/ Spațiului Economic European, ar putea accesa într-un viitor apropiat o nouă metodă de economisire, gândită, la nivel teoretic, să le asigure o pensie complementară la vârsta retragerii din activitate – produsul paneuropean de pensii personale (PEPP). Așa cum este conceput, PEPP ar putea deveni primul produs care să depășească granițele statale prin caracterul său de aplicabilitate extins la nivelul întregii comunități UE/ SEE – orice persoană fizică, fie ea din UE sau non-UE va putea accesa PEPP, atât timp cât își are reședința într-unul din statele membre. Însă, doar timpul și modul în care fiecare stat UE va reglementa produsul va arăta în ce măsură va deveni PEPP un produs atractiv și util pentru consumatori, dar și cât de sustenabil și profitabil poate fi pentru furnizorii care ar trebui să îl implementeze sau cât de mult se va dezvoltă oferta, în condițiile în care nu există o certitudine nici privind dimensiunea cererii și nici asupra facilităților fiscale cu care va veni PEPP, pentru o eventuală stimulare a ei.

PEPP există pe agenda Comisiei Europene încă din anul 2017 și a fost creat ca parte dintr-un Plan de întărire a piețelor de capital din cadrul UE. Cum Comisia Europeană a oficializat recent punerea în aplicare a Regulamentului PEPP, în orice moment de acum înainte, ne putem aștepta să vedem primele mișcări în piață ale furnizorilor de specialitate din statele membre. 

Aceștia pot fi întreprinderi financiare autorizate și înregistrate, adică instituții de credit, întreprinderi de asigurare directă de viață, instituții care furnizează produse de pensii personale, firme de investiții care oferă servicii de administrare de portofolii, societăți de investiții sau societăți de administrare de fonduri de investiții alternative. Ei ar trebui să înceapă procesul de autorizare, de prototipare și implementare a produselor PEPP la nivelul jurisdicțiilor locale. Și, cum vorbim despre un domeniu extrem de reglementat, putem presupune că PEPP nu va putea fi lansat în piață mai devreme de 2023. 

Merită menționat și că CE a preferat adoptarea unui regulament și nu a unei directive (deși Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene – TFUE permite adoptarea de acte atât sub formă de regulamente, cât și sub formă de directive), pentru punerea în aplicare. Putem presupune că a fost preferată această variantă deoarece regulamentul este direct aplicabil în toate statele membre și va permite o adoptare cât mai rapidă, ceea ce ar contribui la consolidarea economiilor și a investițiilor pentru pensii în contextul uniunii piețelor de capital (directiva ar fi necesitat, în unele cazuri, și ratificare locală prin legi naționale – ceea ce ar fi rezultat într-un timp de implementare semnificativ mai mare). 

În schimb, regulamentul permite ca fiecare stat membru să își contureze trăsăturile specifice de produs (de exemplu, condițiile pentru faza de acumulare). Pe scurt, regulamentul prevede cadrul general și liniile directoare ale PEPP, urmând ca autoritățile locale să dezvolte și să implementeze normele de aplicare la nivel național. PEPP va avea caracter voluntar, fiind necesară încheierea unui contract scris între participantul persoană fizică și entitatea furnizoare autorizată. Va fi, astfel, un produs complementar pensiilor obligatorii de stat sau celor ocupaționale (după caz) existente, reprezentând o opțiune personală și voluntară, cu scop de economisire pe termen lung în vederea pensionării. Produsul prevede acumularea de capital pe termen lung cu obiectivul explicit de a furniza venituri la pensionare și cu posibilități limitate de retragere anticipată înainte de acest moment (deci, fără posibilitate de rambursare anticipată sau cu posibilități strict limitate de rambursare anticipată, în anumite condiții), fiind structurat asemănător actualului sistem de pensii voluntare tip Pilon III. 

Chiar dacă în prezent, în cadrul statelor membre UE există multiple astfel de planuri de pensii personale naționale, PEPP poate deveni primul produs care să depășească granițele naționale, prin caracterul său de aplicabilitate extins la nivelul întregii comunități, ceea ce ar trebui să aducă un și mai pregnant interes cel puțin pentru forța de muncă mobilă la nivel internațional. Nu în ultimul rând, poate fi atractiv și pentru „freelanceri” sau pentru acel tip de persoane fizice care nu ajung să contribuie regulat, din diferite motive, la sistemele de pensii de stat/ publice. De asemenea, poate fi de interes și pentru tineri, aceștia putând beneficia, încă de la începutul carierei sau a vieții adulte, de un instrument de economisire pe termen lung stabil și predictibil.

Avantajos este și faptul că nu contează naționalitatea consumatorului care dorește să acceseze acest produs. 

În plus, PEPP este „portabil” în întreaga Uniune, el venind în completarea sistemelor existente în statele membre. La acest moment, din varii cauze, Comisia Europeană a considerat că piața sa internă privind produsele de pensii personale nu funcționează tocmai optim. În unele state membre nu există încă o piață pentru ele. În altele, există deja oferte pentru produse de pensii personale, însă piețele naționale sunt puternic fragmentate. Prin urmare, produsele de pensii actuale au un grad limitat de portabilitate. Din această cauză, persoanele pot avea dificultăți în ceea ce privește exercitarea libertăților fundamentale. De exemplu, acestea ar putea fi împiedicate să accepte un loc de muncă sau să se pensioneze în alt stat membru. În plus, există şi o anumită lipsă de standardizare a produselor de pensii personale în prezent.

De asemenea, Regulamentul PEPP nu împiedică înregistrarea unui produs de pensii personale existent şi care îndeplinește condițiile stabilite în prezentul regulament, ceea ce permite autorizarea/ echivalarea unora deja existente. 

Condițiile de plată a pensiei vor fi stabilite de fiecare stat membru în parte, între condiții putându-se regăsi  limite în stabilirea vârstei minime pentru începutul fazei de plată a pensiei, perioada maximă înainte de împlinirea vârstei de pensionare de aderare la un sistem de PEPP, precum și condiții privind rambursarea înainte de vârsta minimă pentru începutul fazei de plată a pensiei, în special în cazul unor dificultăți deosebite.

La nivelul României, subiectul este deja pe agenda ASF care a comunicat încă de anul trecut că PEPP va fi unul dintre instrumentele susținute pentru stimularea și dezvoltarea infrastructurii piețelor financiare nebancare privind Piața Pensiilor Private,prin „Susținerea adoptării cadrului legal necesar introducerii produselor pan-europene de pensii”. 

Conform obiectivelor setate de ASF pentru perioada cuprinsă între 2021 – 2023, reiese că elaborarea legislației secundare care vizează emiterea Normelor de aplicare a prevederilor Regulamentului privind Produsul Paneuropean de Pensii Personale (PEPP) va fi dusă la bun sfârșit până în anul 2023. 

Fiindcă ne aflăm deja la jumătatea intervalului de timp asumat de ASF pentru realizarea acțiunilor și îndeplinirea obiectivelor sale strategice privind PEPP, publicarea Normelor de aplicare PEPP ar trebui să se regăsească pe lista de priorități ale ASF până la finalul acestui an.

Un alt punct de discuție privind PEPP este tratamentul fiscal aplicabil, ținând cont de specificul comunitar al acestui produs. Astfel, autoritățile europene au considerat că, din punct de vedere fiscal, statele vor fi cele care vor decide tratamentul fiscal aplicabil, dar Comisia încurajează autoritățile fiscale naționale să confere un tratament fiscal cel puțin similar cu cel al celorlalte produse de pensii private/ ocupaționale existente. Fără să avem informații concrete în acest sens de la oficialități, putem, prin analogie, să considerăm că la nivelul României, PEPP va putea fi reglementat și tratat din punct de vedere fiscal în aceeași manieră cu contribuțiile la fondurile de pensii facultative (așa cum sunt definite de legislație) – de ex. Pensiile Facultative de tip Pilon III – care sunt neimpozabile, atunci când contribuțiile la fondul de pensii facultative sunt suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană; şi, în plus, sunt deductibile fiscal la calcularea bazei impozabile privind stabilirea impozitului pe venit, atunci când sunt suportate direct de angajați/ contribuabil, tot în limita a 400 Euro/ echivalent în lei/ an (facilitate aplicabilă atât salariaților, cât şi persoanelor care realizează venituri din activități independente).

Cu alte cuvinte, pentru ca PEPP să fie atractiv este nevoie de un tratament fiscal mai bun, pentru a se detașa de restul produselor de pe piață. Nu în ultimul rând, PEPP trebuie să devină un produs viabil și pentru furnizori, care, în fapt, vor reprezenta, factorul de multiplicare și popularizare al acestui nou produs. În acest sens, se ridică unele semne de întrebare privind bonitatea reală pe care PEPP o poate aduce furnizorilor, având în vedere că din punct de vedere al costurilor există deja anumite limitări prevăzute chiar de Regulament, ceea ce poate rezulta, finalmente, într-un produs neprofitabil sși, prin urmare, se poate traduce într-o potențială reticență a acestora în a promova un astfel de instrument către publicul larg (spre exemplu, costul de administrare pentru consumatori va fi plafonat la maximum 1% din valoarea acumulată anual, ceea ce ar putea fi nerentabil pentru companiile de resort). 

În concluzie, succesul PEPP va depinde atât de tratamentul fiscal ce va fi stabilit de autorități, dar, în egală măsură, și de modul în care furnizorii vor reuși să promoveze produsul. Scopul a fost ca PEPP să aibă o acoperire cât mai largă la nivelul întregii Uniuni Europene, dar există riscul ca furnizorii de asigurări și pensii private să își îndrepte atenția doar către anumite state membre și, astfel, acoperirea PEPP să fie disproporționată, iar în unele state membre (spre ex. statele vestice) să fie mai mare, pe când în altele (ex. statele estice) să fie mai puțin sau deloc dezvoltată. Doar timpul și experiența practică post-implementare vor oferi răspunsurile așteptate, iar piața se va regla și se va diversifica pe măsură ce noul produs va câștiga încrederea utilizatorilor.

Peste 100 de tineri muzicieni înscriși la Concursul Internațional George Enescu 2022

Florin Antonescu
-
0
Peste 100 de tineri muzicieni înscriși la Concursul Internațional George Enescu 2022

La a XVIII-a ediție a Concursului Internațional George Enescu ce se va desfășura în acest an, s-au înscris peste 100 de tineri muzicieni din 32 de țări, la cele patru secțiuni ale concursului – violoncel, vioară, pian și compoziție: 26 de înscrieri la secțiunea violoncel, 21 la vioară, 39 la pian și 22 de lucrări orchestrale și camerale la secțiunea compoziție, unde va fi acordat și un premiu pentru originalitate. 

Cei mai mulți concurenți sunt din România – 16, China – 15, Coreea de Sud – 14.  Cel mai tânăr concurent este un violoncelist de 13 ani. Media de vârstă a aplicanților este de 25 de ani. 

Concurenții declarați eligibili prin respectarea condițiilor impuse de regulament vor participa la etapa online. Pentru prima oară în istoria Concursului, concurenții înscriși la vioară, violoncel și pian care vor trece de etapa online vor ajunge direct în Semifinală.

Dirijorul Cristian Măcelaru, directorul artistic al Concursului și al Festivalului Internațional George Enescu: „În aceste vremuri complicate, am avut peste 100 de candidați înscriși la Concursul Internațional George Enescu. Următorul pas este ca juriul să analizeze toate aplicațiile și să selecteze acei tineri muzicieni care vor fi invitați să vină la București, în septembrie, să concureze pe scena Ateneului Român. Suntem fericiți pentru toate înscrierile și recunoscători pentru acest efort incredibil al tinerilor muzicieni.” 

Organizatorii subliniază că „într-o perioadă marcată de crize politice, economice și sanitare la nivel global, au venit în sprijinul tinerilor muzicieni interesați să participe la un concurs internațional de asemenea anvergură. Printre aceste măsuri, se pot menționa reducerea taxei de înscriere si simplificarea modalității de înregistrare a repertoriului din etapa online. Conform Regulamentului Concursului, înscrierea a fost posibilă pentru participanții de toate naționalitățile, născuți după 1 august 1989, pentru cele 4 secțiuni.    

Jurizarea pentru prima etapă a Concursului va avea loc online prin analizarea înregistrării video trimise de concurenți de către juriile de specialitate formate din muzicieni de renume internațional. Etapa online se va desfășura în luna mai 2022, iar anunțarea rezultatelor se va face până la data de 31 mai, pe site-ul Concursului.

Se acordă premii cu valoare totală de 120.000 euro, precum și promovare internațională și lansare artistică a celor mai talentați concurenți. Askonas Holt se alătură pentru prima dată Concursului Enescu în misiunea sa de a sprijini tinerele talente din muzica clasică. Una dintre cele mai importante companii de management al artelor din lume, Askonas Holt va oferi consiliere și sesiuni de mentorat în carieră câștigătorilor secțiunilor de pian, vioară și violoncel, timp de un an.

Înregistrările concurenților calificați pentru etapa online vor putea fi vizionate pe site-ul www.festivalenescu.ro astfel: secțiunea de violoncel va fi disponibilă din 9 mai, secțiunea de vioară din 11 mai și cea de pian din 13 mai, începând cu ora 12.00.  

Ediția din acest an se va deschide la Ateneul Român pe 4 septembrie cu Concertul de Gală susținut de Filarmonica George Enescu, sub bagheta maestrului Peter Ruzicka, în primă audiție mondială: An Axe For The Frozen Sea de Karlo Margetic, lucrare premiată la secțiunea compoziție (categoria Muzică Simfonică) la ediția precedentă a Concursului Enescu”. 

Concursul Internațional George Enescu este recunoscut ca „una dintre cele mai importante platforme internaționale de lansare pentru tinerii muzicieni din toată lumea, construit ca o prelungire firească a Festivalului George Enescu – cel mai prestigios eveniment cultural organizat de România. De-a lungul timpului, Concursul Enescu a contribuit semnificativ la promovarea și lansarea multor mari artiști, aceștia păstrând mereu o le gătură de suflet cu Enescu și cu România. 

Concursul Enescu este un proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii”.

 

Acord de colaborare între Politehnica din București și Societatea Națională de Radiocomunicații

Florin Antonescu
-
0
Acord de colaborare între Politehnica din București și Societatea Națională de Radiocomunicații

Universitatea Politehnica din București (UPB) și Societatea Națională de
Radiocomunicații (Radiocom) au semnat la UPB un acord de colaborare prin care își propun să crească nivelul de formare a inginerilor în domeniile comunicații, broadcasting, televiziune și să dezvolte proiecte de cercetare cu aplicare în mass media.

Mihnea Costoiu, rectorul UPB: „Nu este o întâmplare că semnăm acest acord de colaborare în preajma lansării canalului de știri Euronews. Vrem să demonstrăm că putem operaționaliza proiecte educaționale și de cercetare în domenii mai ample decât cele pur industriale. Ingineria este conexă și canalelor mass-media, radiodifuziunii sau televiziunii, iar dezideratul nostru este să aducem un impact pozitiv asupra acestor domenii de activitate. În esență, este un acord prin care extindem raza de oportunități a studenților, dar și modurile în care putem colabora cu diferite companii din domeniul broadcasting-ului.”

Parteneriatul este caracterizat ca „o nouă oportunitate pentru studenții și absolvenții universității care doresc să lucreze în domenii precum televiziune, radio sau transmisii de date. Acordul de colaborare stabilește un cadru de colaborare amplu, prin care cele două instituții urmăresc, alături de creșterea relevanței formării și îmbunătățirea tranziției către piața muncii în domeniile menționate, și proiecte de cercetare și transfer tehnologic către industrie. Acordul menționează și dezideratul de a atrage surse de finanțare pentru dezvoltarea de laboratoare și a programelor educaționale. Acordul menționează și crearea unui spațiu de socializare, networking și recreere în care studenții vor putea să interacționeze cu specialiști în domeniu, dar și să beneficieze de diferite programe de mentorat, prezentări de companii sau proiecte în domeniul comunicațiilor electronice, serviciilor de broadcasting și televiziunii digitale, dar și a unor arii conexe, precum SmartCity, digitalizare, securitate cibernetică, tehnologie autonomă, robotică, automatizări și senzoristică”.

Societatea Națională de Radiocomunicații (Radiocom sau SNR) este recunoșcută ca „unul dintre principalii furnizori de rețele și servicii de comunicații electronice din România și, în același timp, lider de piață în domeniul broadcasting-ului. SNR dispune de o rețea de radiorelee, formată din peste 2.600 km de legături digitale de mare capacitate. Infrastructura societății susține sectorul de radiocomunicații din România, cu o rețea de radiorelee digitale. La 31.01.2022 Radiocom deţinea în portofoliu 2.147 clienţi”.

Foto: UPB

Falimentul Societății City Insurance SA definitiv prin decizia instanței.Termenul limită de depunere a cererilor de plată la FGA – 20 iulie 2022

Economistul
-
0
Falimentul Societății City Insurance SA definitiv prin decizia instanței.Termenul limită de depunere a cererilor de plată la FGA – 20 iulie 2022

Fondul de garantare a asiguraților(FGA) a luat act de hotărârea instanței, prin care  decizia de deschidere a procedurii de faliment, în cazul Societății de Asigurare-Reasigurare City Insurance  SA, a rămas definitivă, la data de 20 aprilie 2022. 

Prin urmare, a început să curgă termenul limită până la care creditorii de asigurări ai Societății de  Asigurare-Reasigurare City Insurance SA pot depune cereri de plată, la Fondul de garantare a asiguraților.  Conform Art. 14 din Legea nr. 213/2015 actualizată, orice persoană care pretinde un drept de creanţă de  asigurări împotriva asigurătorului în faliment poate formula o cerere motivată în acest sens, adresată  Fondului de garantare a asiguraților, dar nu mai târziu de 90 de zile calculate fie de la data rămânerii  definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data naşterii dreptului de creanţă,  atunci când acesta s-a născut ulterior, sub sancțiunea decăderii din drepturi. 

Termenul limită de depunere a Cererilor de plată la Fondul de garantare a asiguraților este 20  Iulie 2022. Dacă dreptul de creanță s-a născut însă ulterior datei de 20 iulie 2022, termenul de  90 de zile curge de la data la care s-a născut dreptul, conform art. 14 alin. (1) din Legea nr.  213/2015. 

Cererile de plată-Anexa nr. 10 se pot transmite, într-una dintre variantele: 

∙ Online:https://www.fgaromania.ro/cerere-de-plata-privind-acordarea-despagubirilor indemnizatiilor 

∙ Email: cerere.plata@fgaromania.ro 

∙ Adresă Poștală: Strada Vasile Lascăr nr.31, CP: 020492, sector 2, București 

∙ Orice alte mijloace care asigură transmiterea textului. 

Reamintim potențialilor creditori de asigurări ai Societății de Asigurare-Reasigurare City Insurance  SA că, potrivit legii, FGA este în drept să efectueze plăţi din disponibilităţile sale către creditorii de asigurări  doar către petenții care au depus cereri de plată și care au dosarele complete. Plata despăgubirilor se va  face în limita a 500.000 lei pentru fiecare creanță de asigurare datorată în temeiul unui contract de  asigurare încheiat cu asigurătorul aflat în faliment, potrivit plafonului de garantare reglementat de Legea  nr. 213/2015 actualizată. 

Totodată, reiterăm faptul că, FGA înregistrează și soluționează cererile de plată, în ordinea  primirii. Creditorii de asigurare pot verifica stadiul soluționării cererilor de plată înregistrate, online, pe  site-ul FGA 

FGA va continua să instrumenteze cererile de deschidere dosare daună primite pentru evenimente  produse înainte de 11 mai 2022-inclusiv. Recomandăm creditorilor de asigurări ale căror dosare de daună  nu au fost încă deschise sau finalizate prin depunerea unei cereri de plată, să depună Anexa 10-cerere de  plată, până la împlinirea termenului limită de depunere, 20 iulie 2022 sau maxim 90 de zile de la data  nașterii dreptului de creanță, dacă acesta s-a născut ulterior datei rămânerii definitive a falimentului,  respectiv 20 aprilie 2022. Ulterior deschiderii dosarului de daună sau efectuării reparației, creditorii de  asigurări au posibilitatea de a completa documentația depusă deja la FGA.  

Mai multe informații referitoare la depunerea cererilor de plată-anexa nr. 10 precum și a Cererilor de  restituire primă-Anexa nr 9, pot fi găsite pe site-ul FGA.

1...1.1541.1551.156...2.093Pagina 1.155 din 2.093