Principii şi strategii eficiente de colectare, procesare şi valorificare a uleiului alimentar uzat. Concluziile dezbaterii online „Valorificarea Uleiului alimentar uzat – situația actuală și potențialul de colectare în România”

Economistul
-
0
Principii şi strategii eficiente de colectare, procesare şi valorificare a uleiului alimentar uzat. Concluziile dezbaterii online „Valorificarea Uleiului alimentar uzat – situația actuală și potențialul de colectare în România”

O viață mai bună prin creșterea calității apei și a aerului, facilitarea alinierii la directivele europene privind producerea de energie din surse regenerabile și creșterea siguranței alimentare a României sunt doar câteva din beneficiile colectării corecte a uleiului alimentar uzat. Iar o strategie simplă şi eficientă de colectare a acestei materii prime, dublată de o campanie de informare corectă a populației, alături de un sistem logistic bine pus la punct pentru valorificarea acestui produs ar putea fi cei mai buni pași de urmat către o Românie verde, aliniată la standardele de mediu europene.

Toate aceste puncte strategice, alături de noi soluții, dar şi de progresele făcute deja în acest domeniu au fost evidențiate şi elaborate în cadrul dezbaterii online „Valorificarea Uleiului alimentar uzat – situația actuală și potențialul de colectare în România” organizată de Asociația Energia Inteligentă.

În continuare, puțini români știu căuleiul alimentar uzat poate avea consecințe negative asupra mediului, dacă nu este colectat și prelucrat în mod corespunzător. Totodată, revalorificarea acestuia aduce avantaje la nivel economic, pentru că se reduc costurile aferente producției de energie.

„Uleiul alimentar care a trecut printr-un proces termic dezvoltă anumiți compuși care aderă foarte ușor la spațiile de scurgere și determină formarea anumitor depuneri, care, în timp, se vor înfunda, ducând la probleme importante în decolmatarea acestor instalații. Uleiul ajunge apoi în canalizare, dar şi în apele de suprafață sau din straturile acvifere subterane, fiind un puternic poluator. Ținând cont de aceste elemente, este momentul ca în România să luăm atitudine şi să spunem un categoric «stop» aruncării uleiului alimentar uzat în aceste zone de canalizare, oprind acest poluator să ajungă în apele de suprafață sau în cele subterane”, a explicat, în deschiderea dezbaterii online, Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

De ce este însă importantă o campanie de informare a populaţiei şi de creştere a gradului de conştientizare? 

„În primul rând, pentru a proteja mediul. Gândiţi-vă că uleiul, odată ajuns în apele de suprafaţă sau subterane, creează probleme importante pentru plante, mamifere şi păsări. Blana anumitor mamifere sau penele păsărilor se pot îmbiba cu ulei, alungându-se chiar şi la moartea acestor vietăţi. Şi vieţuitoarele din apă au probleme grave în momentul în care uleiul, odată prezent în mediul acvatic, determină reducerea cantităţii de oxigen. Toate aceste probleme pot fi  stopate printr-o inteligentă şi bună gospodărire, de către fiecare dintre noi, a uleiului care rezultă după ce a fost folosit în bucătărie. Această bună gospodărire presupune evitarea aruncării uleiului în chiuvetă sau toaletă şi colectarea lui. De foarte multe ori, această colectare nu este una neapărat uşoară. Probabil că am încercat mulţi, la un moment dat, să-l punem în nişte sticle de plastic, pe care să le adunăm, dar uleiul curge mai greu, este un produs vâscos, mai ales după utilizare, iar gâtul sticlelor respective, de plastic, este destul de îngust, de aceea această operațiune nu este una care să fie mereu ușor de aplicat de către cei care o folosesc”, a subliniat președintele Asociației Energia Inteligentă.

Însă deşeul din bucătărie este mană cerească pentru industrie, cu potențialul de a ne schimba viaţa. Există directive la nivel european de folosire a unor biocombustibili, atât în zona mijloacelor auto, cât şi în zona transporturilor aeriene. În plus, acest biocombustibil presupune folosirea anumitor zone ale terenurilor agricole pentru a produce plante care, la rândul lor, vor fi transformate în biodiesel.

„În plus, este și o problemă de natură macroeconomică. Practic, acest ulei alimentar uzat poate fi procesat în România, poate fi procesat în destul de multe – încă! – instalaţii pe care le avem în zona petrochimică şi poate crea valoare adăugată aici, în România, fără a lua calea exportului ieftin, aşa cum se întâmplă cu foarte multe dintre materiile prime româneşti, transformate în valoare adăugată care, însă, rămân pe teritoriul altor ţări. Valoare adăugată înseamnă, de fapt, taxe la bugetul de stat, care se traduc în autostrăzi noi, spitale, o viaţă mai bună, dar, din păcate, dacă nu creăm această valoare adăugată, viaţa mai bună va fi doar în alte state, acele state care au înţeles şi care practic fructifică această oportunitate a colectării uleiului şi folosirii lui mai departe în producerea de anumite componente folosite în special în zona de transporturi”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Liderul Asociaţiei Energia Inteligentă este de părere că, prin dezvoltarea unei abordări unitare la nivel naţional și printr-o colectare corectă – pornind cu ridicarea recipientelor din faţa uşii utilizatorilor, apoi cu transportul, depozitarea şi valorificarea uleiului alimentar uzat – România are toate șansele să-și atingă dezideratul de a reduce poluarea mediului, în special apelor, dar şi de a-și îndeplini obligaţiile europene în ceea ce priveşte biocombustibilul pe care trebuie să îl folosească în diversele activităţi de transport.

„În acest sens, Asociația Energia Inteligentă a lansat acest proiect «Stop Aruncării Uleiului Alimentar Uzat», un proiect prin care încercăm, pe de o parte, să ajutăm la conştientizarea importanţei colectării uleiului, dar în acelaşi timp să vedem care este impactul acestui ulei alimentar uzat la nivel naţional, în ceea ce priveşte ponderea lui, cantităţile care sunt colectate sau aruncate şi, nu în ultimul rând, să încercăm o iniţiativă legislativă, care să se concretizeze într-o colectare corespunzătoare a uleiului uzat, într-o valorificare a acestuia şi crearea de valoare adăugată”, a adăugat Dumitru Chisăliță.

În acest scop, pentru a avea o dimensiune a ceea ce înseamnă această risipă, a ceea ce înseamnă impactul uleiului alimentar uzat în România, Asociația Energia Inteligentă a solicitat un studiu la Deloitte, una dintre cele mai prestigioase companii de cercetare/studiere a vieţii sociale şi, în special, a părţii energetice din România.

„Am elaborat un studiu cu privire la uleiul alimentar uzat din perspectiva situației actuale și din perspectiva potențialului – și nu mă refer aici doar la colectare, ci și de valorificare – și am sugerat într-un capitol de încheiere și anumite măsuri care pot fi luate din perspectiva cadrului legislativ, în primul rând, în așa fel încât – sugerăm și spunem noi – să ajungem la o îmbunătățire față de situația la care ne aflăm în acest moment. Am insistat asupra faptului că, dincolo de o strategie, într-adevăr, infrastructura de colectare, mai ales la nivelul gospodăriilor, este esențială, deoarece avem și alte mijloace de a interveni la nivelul operatorilor economici, iar aici vorbim în principal de HORECA și de jucătorii din industria alimentară, „a declarat, în cadrul dezbaterii online Sorin Elisei, lider al practicilor de energie şi sustenabilitate, Deloitte România. Potrivit oficialului, în 2019, în țara noastră a existat un consum anual de peste 170.000 de tone de ulei. În schimb, rata de colectare și valorificare a uleiului alimentar uzat în România, în acest moment, nu depășește 1%. (Mai multe informații despre studiul Deloitte, comandat de Asociația Energia Inteligentă, vor fi disponibile într-un material ce va fi publicat ulterior).

La nivel strategic european, Pachetul Fit for 55 și directiva RED II reglementează biocarburanţii de generaţia a doua, iar segmentul de ulei uzat alimentar se poate încadra în această categorie.

„Partea de utilizare a biocarburanţilor şi a materiilor prime pentru biocarburanţi nu este o chestiune nouă pentru România. Utilizăm în acest moment biocarburanţi de primă generaţie, și, credem noi, consumatorul este deja obișnuit cu chestiunea aceasta cu biocarburanții, pentru că există o comunicare permanentă de ani de zile la pompă în ceea ce privește conținutul de biocarburant. Partea cu uleiul uzat, însă, nu a fost valorificată în România în ceea ce privește, în primul rând, partea de colectare și după aceea integrarea uleiului uzat alimentar într-un proces de fabricație. La nivel european sunt deja inițiative foarte avansate și cred că un exemplu de mare actualitate este utilizarea de biocarburant avansat, iar materia primă din uleiul alimentar uzat poate contribui la acest biocarburant avansat – în domeniul aviației. Airbus a efectuat primul zbor cu combustibil biocarburant 100% în luna aprilie a acestui an. Deci, este clară tendința nu doar pentru ceea ce vedem la pompă și ceea ce ne interesează pentru viața cotidiană – și anume utilizarea uleiului uzat alimentar, în special a biocarburantului, în amestec cu carburantul pentru transportul rutier – dar deja trebuie să ne gândim mai departe, și anume la faptul că, inclusiv pentru transportul aerian, poate reprezenta o sursă în ceea ce privește materia primă de producție a biocarburanților de tip avansat”, a subliniat Mădălin Apostol, manager proiecte speciale, Public Affairs OMV Petrom. 

Acesta este de părere că este important ca România să reușească să aibă un sistem foarte simplu și funcțional de colectare a uleiului uzat, iar, cu o logistică la nivel național, uleiul alimentar uzat poate reprezenta o foarte valoroasă materie primă pentru producția de biocarburanți.

„Din punctul nostru de vedere, este clară preocuparea companiei de a privi în viitor în direcția creșterii ponderii utilizării de biocarburanți în producția de benzină și motorină, prin urmare ne uităm cu interes la ceea ce se va dezvolta în România în perioada următoare, în sensul în care, printr-o colectare corespunzătoare și un proces logistic pus la punct, vom vedea clar și care este potențialul României în ceea ce privește producția de biocarburanți avansați din acest ulei alimentar uzat.  Așadar, salutăm inițiativa Asociației Energia Inteligentă și suntem un partener de dialog în ceea ce anunțați că va urma, și anume debutul unui proces legislativ de consultare publică privind ceea ce ar trebui făcut în România din perspectiva cadrului de reglementare, în așa fel încât acest întreg lanț să se dezvolte tot mai mult și să vedem, practic, în următoarea perioadă un bun proiect de economie circulară și implicit valorificarea uleiului uzat alimentar prin utilizarea lui în transport. În felul acesta ne uităm și la ceea ce trebuie să îndeplinim pentru 2030 din perspectiva reducerii nivelului de gaze cu efect de seră. Și aici un punct important este acela că, prin utilizarea uleiului alimentar uzat în producția de biocarburanți, reușim și o reducere a emisiilor de carbon”, a adăugat Mădălin Apostol.

În acest moment, OMV Petrom este un utilizator de biocarburanți, încorporând în conținutul de benzină și în cel de motorină biocarburanți de primă generație.

„La motorină vorbim de un procent de maximum 7%, iar la benzină de 8%, lucru care este specificat în acest moment și la pompă, în fiecare stație. La acest moment, compania și rafinăria analizează proiecte ca în viitor să putem să producem atât biocarburant avansat pentru amestecul în benzină – și aici vorbim despre bioetanol – cât și biocarburant avansat pentru amestecul în motorină și carburant de aviație, și aici poate fi folosit uleiul uzat alimentar. Pe lângă utilizarea lui la nivel național – deci pentru necesarul României – eu cred că, dacă s-ar produce mai mult, el ar putea fi inclusiv valorificat la export”, a subliniat oficialul OMV Petrom, adăugând că, până în orizontul de timp 2030, compania va avea capacități de producție a biocarburanților avansați.

Dezbaterea „Valorificarea Uleiului alimentar uzat – situația actuală și potențialul de colectare în România” face parte din proiectul „STOP aruncării uleiului alimentar uzat” inițiat de Asociația Energia Inteligentă cu scopul de a crește gradul de conștientizare asupra impactului devastator pe care deversarea uleiului alimentar uzat îl poate avea asupra mediului și de a contribui la informarea consumatorilor asupra beneficiilor pe care colectarea lui corectă le poate avea asupra vieții noastre de zi cu zi prin creșterea calității apei potabile și a aerului. Totodată, folosirea uleiului alimentar uzat în producerea de energie din surse regenerabile, va face posibilă îndeplinirea țintelor Uniunii Europene de reducere a emisiilor de carbon. Proiectul este susținut de partenerii media: Economistul, Financial Intelligence, The Diplomat Bucharest, Capital, Club Economic, Romania Durabilă, Energy Center, E-nergia, InvesTenergy, Info Mediu, Revista Piața și EM360 Group. 

 

Parlamentul European dorește ca UE să stabilească standarde globale privind inteligența artificială

Economistul
-
0
Parlamentul European dorește ca UE să stabilească standarde globale privind inteligența artificială
  • Parlamentul European propune o foaie de parcurs a UE pentru 2030 
  • Beneficii uriașe ale utilizării inteligenței artificiale (IA) pentru a aborda schimbările climatice, pandemiile și piața forței de muncă 
  • Eurodeputații avertizează cu privire la riscurile la adresa drepturilor fundamentale, în special a vieții private 

Parlamentul European a adoptat recomandările finale ale Comisiei sale speciale pentru inteligența artificială în era digitală (AIDA).

Textul, adoptat cu 495 de voturi pentru, 34 împotrivă și 102 abțineri, afirmă că dezbaterea publică privind utilizarea inteligenței artificiale (IA) ar trebui să se concentreze asupra potențialului enorm al tehnologiei de a completa forța de muncă umană. UE ia act de faptul că UE a rămas în urmă în cursa mondială pentru poziția de lider în domeniul tehnologiei. Există riscul ca standardele să fie elaborate în altă parte, adesea de către actori nedemocratici, iar eurodeputații consideră că UE trebuie să acționeze ca un organism de standardizare la nivel mondial în domeniul IA.

Aceștia au identificat opțiuni de politică care ar putea debloca potențialul IA în domeniul sănătății, al mediului și al schimbărilor climatice, pentru a contribui la combaterea pandemiilor și a foametei la nivel mondial și pentru a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor prin medicina personalizată. Eurodeputații europeni afirmă că, împreună cu infrastructura de sprijin necesară, educația și formarea, IA poate spori capitalul și productivitatea muncii, inovarea, creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă.

UE nu ar trebui să reglementeze întotdeauna IA ca tehnologie, afirmă eurodeputații, iar nivelul de intervenție normativă ar trebui să fie proporțional cu tipul de risc asociat utilizării specifice a unui sistem IA.

Riscuri de supraveghere în masă

Luând act de eforturile depuse de UE pentru un acord global privind standardele comune pentru utilizarea responsabilă a IA, eurodeputații încurajează democrațiile care împărtășesc aceeași viziune să colaboreze pentru a contura împreună această dezbatere internațională. Aceștia subliniază, de asemenea, că tehnologiile IA ar putea ridica probleme etice și juridice importante și își exprimă îngrijorarea cu privire la cercetarea militară și la evoluțiile tehnologice în ceea ce privește sistemele de arme autonome letale.

Parlamentul subliniază că anumite tehnologii IA permit automatizarea prelucrării informațiilor la o scară fără precedent, deschizând calea pentru o eventuală supraveghere în masă și pentru alte ingerințe ilegale în drepturile fundamentale. Eurodeputații avertizează că regimurile autoritare pot aplica sisteme de IA pentru a controla, a exercita supravegherea în masă și a-și ierarhiza cetățenii sau a restricționa libertatea de circulație, în timp ce platformele tehnologice dominante utilizează IA pentru a obține mai multe informații cu caracter personal. Pentru eurodeputați, această întocmire de profiluri prezintă riscuri pentru sistemele democratice.

Prin urmare, potrivit Parlamentului, UE ar trebui să acorde prioritate cooperării internaționale cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, pentru a proteja drepturile fundamentale și, în același timp, pentru a coopera în vederea reducerii la minimum a noilor amenințări tehnologice.

Raportorul Axel Voss (PPE, Germania) a declarat: „Prin acest raport, arătăm în mod clar că IA va fi un stimulent pentru digitalizare și un factor de schimbare radicală în ceea ce privește concurența digitală la nivel mondial. Foaia noastră de parcurs privind IA permite UE să își asume un rol de lider la nivel mondial.”

„UE are acum șansa unică de a promova o abordare a IA centrată pe factorul uman și de încredere. Una care se bazează pe drepturile fundamentale, care gestionează riscurile, profitând totodată pe deplin de beneficiile pe care IA le poate aduce pentru întreaga societate. Avem nevoie de un cadru juridic care să lase loc inovării și de o piață unică digitală armonizată, cu standarde clare. Avem nevoie de investiții maxime și de o infrastructură digitală solidă și durabilă la care să poată avea acces toți cetățenii”, a adăugat el.

Președintele Comisiei AIDA, Dragoș Tudorache (Renew, România), a declarat: „Viitoarea noastră competitivitate globală în sectorul digital depinde de normele pe care le punem în aplicare astăzi. Aceste norme trebuie să fie în concordanță cu valorile noastre: democrația, statul de drept, drepturile fundamentale și respectarea ordinii internaționale bazate pe norme. Succesul în acest sens este extrem de important, deoarece lupta dintre autoritarism și democrație devine din ce în ce mai acută – și, din păcate, mai mortală, așa cum am văzut în cazul invaziei nejustificate a Ucrainei de către Rusia.”

Raportul va contribui la viitoarea activitate parlamentară privind IA, în special la Legea privind IA, care este discutată în prezent în Comisia pentru piața internă și consumatori (IMCO) și în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE). Legea privind IA urmează să fie votată în comun de cele două comisii la sfârșitul lunii septembrie.


Comisia AIDA și-a început activitatea în septembrie 2020. În mandatul său, comisia a fost însărcinată să analizeze impactul IA asupra economiei UE și a diferitelor sale sectoare, să analizeze modul în care țările din afara UE se ocupă de IA și să traseze calea de urmat. Comisia a organizat o serie de audieri și dezbateri pentru a contribui la raportul său final, care vizează stabilirea unei foi de parcurs privind IA până în 2030.

Până la 300 mil. euro sprijin nerambursabil destinat IMM prin noua Măsură POC 4.1.2., pentru depășirea crizei generate de pandemia de COVID-19, în sectoarele agroalimentar, piscicultură sau acvacultură

Economistul
-
0
Până la 300 mil. euro sprijin nerambursabil destinat IMM prin noua Măsură POC 4.1.2., pentru depășirea crizei generate de pandemia de COVID-19, în sectoarele agroalimentar, piscicultură sau acvacultură

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a publicat, pe 29 aprilie, draftul de OUG pentru POC 4.1.2, o nouă axă de finanțare nerambursabilă destinată capitalului de lucru în sectorul agroalimentar, cu un buget total alocat de aproximativ 300 milioane euro.

  • Grant maxim de 15% din cifra de afaceri pe 2019, dar nu mai mult de 120.000 euro pentru societăți, cooperative și asociații din domeniul agriculturii; Sesiunea s-ar putea deschide pe 25 mai 2022;

Obiectivul schemei îl reprezintă susținerea IMM în cadrul programului de relansare economică cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, prin acordarea de ajutoare temporare cu valoare limitată IMM care se confruntă cu un deficit sau chiar cu indisponibilitatea lichidităților, arată datele consultate de REI Finance Advisors, una dintre cele mai mari companii de consultanță specializată în atragerea de fonduri nerambursabile din fonduri europene și ajutoare de stat.

Schema prevede o finanțare nerambursabilă pentru diferite tipuri de companii, de la PFA, ÎI, asociații, cooperative, până la IMM.

Granturile pentru capital de lucru sunt disponibile sectoarelor agricultură, piscicultură, acvacultură și industrie alimentară, iar beneficiarii eligibili sunt IMM, cooperative, asociații care dispun de coparticipare la constituirea capitalului de lucru în procent de minimum 15% din valoarea grantului la data utilizării acestuia pentru capitalul de lucru, respectiv mențin sau, după caz, suplimentează numărul de salariați, față de data depunerii cererii, pe o perioadă de minimum 6 luni, la data acordării granturilor. 

  • 5.000 euro pentru PFA, ÎI, IMM din domeniile de activitate eligibile, cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 și 13.500 euro;
    15% din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 100.000 euro pentru IMM din sectorul agricol, care au înregistrat rulaje cuprinse între 13.501 și 1 milion euro;
  • 15% din cifra de afaceri pe 2019, dar nu mai mult de 120.000 euro pentru IMM din sectoarele pisciculturii și acvaculturii din domeniile de activitate eligibile, care au înregistrat rulaje cuprinse între 13.501 și 1 milion euro;
  • Maximum 100.000 euro pentru IMM din sectoarele agricol și agroalimentar, ale căror afaceri au depășit 1 milion euro;
  • Maximum 120.000 euro pentru IMM din sectoarele piscicultură și acvacultură, ale căror afaceri au depășit 1 milion euro.

Cheltuielile eligibile vizează stocurile cu materii prime, materiale, mărfuri sau alte categorii de stocuri necesare activității, achitarea de datorii curente sau restanțe față de furnizori, cheltuieli cu chiria pe baza de contract încheiat sau redevență, cheltuieli cu achiziția de servicii necesare activității curente, cheltuieli cu achiziția de obiecte de inventar, echipamente, utilaje, instalații sau tehnologii, respectiv plata datoriilor către bugetul de stat.

Roxana Mircea,partener REI Finance Advisors

„În contextul actual de scumpiri în lanț, a creșterii prețului îngrășămintelor, cât și imposibilitatea aprovizionării cu anumite materii prime, această finanțare pentru capital de lucru este o gură de oxigen adresată agriculturii și industriei agroalimentare din România. Schema va suscita un interes major, ne așteptam să se depună între 10.000 și 20.000 de solicitări, însă totul depinde, în mare măsură, de momentul deschiderii sesiunii și de principiile de selecție. Potrivit Ministerului, sesiunea se va deschide pe 25.05, iar contractele de finanțare se vor semna până la 30.06”, a declarat Roxana Mircea, managing partner REI Finance Advisors.

Ce domenii sunt eligibile în cadrul Măsurii „Grant pentru capital de lucru în sectoarele agricultură, piscicultură, acvacultură și industrie alimentară”

Conform proiectului propus de MIPE, următoarele domenii și clase de activitate sunt eligibile pentru accesarea fondurilor nerambursabile puse la dispoziție de autorități în perioada următoare:

A – Agricultură, silvicultură și pescuit

1 Agricultură, vânătoare și servicii anexe
11 Cultivarea plantelor nepermanente
111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase
112 Cultivarea orezului
113 Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor
114 Cultivarea trestiei de zahăr
115 Cultivarea tutunului
116 Cultivarea plantelor pentru fibre textile
119 Cultivarea altor plante din culturi nepermanente
12 Cultivarea plantelor din culturi permanente
121 Cultivarea strugurilor
122 Cultivarea fructelor tropicale și subtropicale
123 Cultivarea fructelor citrice
124 Cultivarea fructelor semințoase și sâmburoase
125 Cultivarea fructelor arbuștilor fructiferi, căpșunilor, nuciferilor și a altor pomi fructiferi
126 Cultivarea fructelor oleaginoase
127 Cultivarea plantelor pentru prepararea băuturilor
128 Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale și a plantelor de uz farmaceutic
129 Cultivarea altor plante permanente
13 Cultivarea plantelor pentru înmulțire
130 Cultivarea plantelor pentru înmulțire
14 Creșterea animalelor
141 Creșterea bovinelor de lapte
142 Creșterea altor bovine
143 Creșterea cailor și a altor cabaline
144 Creșterea camilelor și a camelidelor
145 Creșterea ovinelor si caprinelor
146 Creșterea porcinelor
147 Creșterea păsărilor
149 Creșterea altor animale
15 Activități în ferme mixte (cultură vegetală combinată cu creșterea animalelor)
150 Activități în ferme mixte (cultură vegetală combinată cu creșterea animalelor)
16 Activități auxiliare agriculturii și activități după recoltare
016 Activități auxiliare agriculturii și activități după recoltare
0161 Activități auxiliare pentru producția vegetală
0162 Activități auxiliare pentru creșterea animalelor
0163 Activități după recoltare
0164 Pregătirea semințelor
03 Pescuitul și acvacultura
031 Pescuitul
0311 Pescuitul maritim
0312 Pescuitul in ape dulci
032 Acvacultura
0321 Acvacultura maritimă
0322 Acvacultura în ape dulci
10 Industria alimentară
101 Producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne
1011 Prelucrarea și conservarea cărnii
1012 Prelucrarea și conservarea cărnii de pasăre
1013 Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasăre)
102 Prelucrarea și conservarea peștelui, crustaceelor și moluștelor
1020 Prelucrarea și conservarea peștelui, crustaceelor și moluștelor
103 Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor
1031 Prelucrarea și conservarea cartofilor
1032 Fabricarea sucurilor de fructe și legume
1039 Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor n.c.a.
104 Fabricarea uleiurilor și a grăsimilor vegetale și animale
1041 Fabricarea uleiurilor și grăsimilor
1042 Fabricarea margarinei și a altor produse comestibile similare
105 Fabricarea produselor lactate
1051 Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor
1052 Fabricarea înghețatei
106 Fabricarea produselor de morărit, a amidonului și produselor din amidon
1061 Fabricarea produselor de morărit
1062 Fabricarea amidonului și a produselor din amidon
107 Fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase
1071 Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie
1072 Fabricarea biscuiților și pișcoturilor; fabricarea prăjiturilor și a produselor conservate de patiserie
1073 Fabricarea macaroanelor, tăiețeilor, cuscusului și a altor produse făinoase similare
108 Fabricarea altor produse alimentare
1081 Fabricarea zahărului
1082 Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei și a produselor zaharoase
1083 Prelucrarea ceaiului și cafelei
1084 Fabricarea condimentelor și ingredientelor
1085 Fabricarea de mâncăruri preparate
1086 Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate și alimentelor dietetice
1089 Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.
109 Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor
1091 Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă
1092 Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de companie
172 Fabricarea articolelor din hârtie și carton
1721 Fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton

BestJobs: Anunțurile de job care afișează salariul atrag cu 37% mai mulți candidați decât cele care îl țin secret

Economistul
-
0
BestJobs: Anunțurile de job care afișează salariul atrag cu 37% mai mulți candidați decât cele care îl țin secret

Transparența ofertei salariale în anunțul de angajare este un criteriu tot mai important în alegerea jobului, mai ales sub impactul inflației în creștere și a mobilității accelerate a candidaților. Selectarea joburilor care afișează salariul devine o tendință tot mai clară în căutările candidaților români, cu atât mai mult cu cât aceștia folosesc funcția de ordonare a joburilor de pe BestJobs, inclusiv după nivelul salariului, pe lângă domeniu, locație, nivel de experiență sau mod de lucru. Conform datelor din platforma de recrutare BestJobs, anunțurile care menționează oferta salarială primesc cu 37% mai multe CV-uri. Mai exact, datele arată că peste un sfert din totalul aplicărilor s-au îndreptat către acele anunțuri care menționează salariul, iar în prezent, 1 din 5 joburi de pe platformă are salariul publicat. 

„Faptul că tot mai multe anunțuri afișează salariul este un semn clar că angajatorii au început să răspundă nevoilor candidaților, mai ales în acest an când atragerea de talente potrivite s-a dovedit a fi o provocare. Așa cum am observat și din răspunsurile angajaților la sondajele noastre, salariul este un factor de decizie în aplicarea la un job sau în schimbarea lui, întrucât peste 60% dintre respondenți  declară că și-ar schimba locul de muncă pentru un salariu mai mare. În plus, afișarea salariului în anunțul de angajare le oferă un avantaj recrutorilor, deoarece atrag mai mulți candidați și selecția celor care aplică se face mai eficient”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs. 

În luna aprilie, cei mai mulți dintre candidați s-au orientat către Vânzări, cu peste 70.000 de aplicări, Management, cu aproximativ 53.000 de aplicări, Financiar / Contabilitate, cu alte aproape 40.000 de aplicări, Administrativ /  Secretariat cu 27.000 de aplicări și IT / Telecom, cu peste 26.000 de aplicări. 

Oferta de muncă este variată, dar sunt câteva domenii care predomină pe piața muncii la nivel național. De exemplu, Vânzările sunt în topul ofertelor din toate județele țării, la fel și Ingineria și Financiar/ Contabilitate. Se remarcă totuși județele Brașov și Arad pentru numeroasele oferte în Inginerie, precum și Clujul pentru nevoia de informaticieni. Pe lângă domeniile vedetă, Bucureștiul și Ilfovul oferă un număr mare de oportunități pentru specialiștii în Logistică. 

Munca în sistem hibrid își conturează și mai mult prezența în oferta de joburi disponibile pe BestJobs. Astfel, 16% dintre anunțurile de joburi permit împărțirea activității între sediu și biroul de acasă. Și oferta de joburi remote din partea companiilor s-a menținut la un nivel crescut, astfel că mai mult de 10% din volumul total al joburilor disponibile menționează posibilitatea muncii de oriunde. Acestea au atras și ele peste 15% dintre aplicări și au reprezentat aproximativ 5% din volumul de căutări înregistrate după cuvinte cheie. 

Topul domeniilor cu cele mai multe oferte active de joburi din luna aprilie a fost susținut de  Vânzări, IT / Telecom, Management, Financiar / Contabilitate și Inginerie. 

Transportatorii se confruntă cu provocări majore după cele două crize consecutive. Multe finanțări nu le sunt accesibile

Economistul
-
0
Transportatorii se confruntă cu provocări majore după cele două crize consecutive. Multe finanțări nu le sunt accesibile

Instant Factoring, fintech-ul românesc de micro-finanțare a companiilor mici și mijlocii, lansează studiul de sector despre provocările întâmpinate de industria transportului rutier de mărfuri din România, cauzate în special de cele două crize succesive, pandemia și conflictul militar-politic din Estul Europei, și despre impactul acestora la nivel economic. Conform antreprenorilor români care activează în domeniu, soluțiile de finanțare din partea Statului sau a băncilor sunt dificil de accesat pentru IMM-uri, iar contracararea creșterii semnificative a costurilor operaționale – combustibil, polițele RCA, forța de muncă și termenele de plată reale de până la 120 de zile, se poate face numai prin negocierea directă a prețurilor cu clientul, respectiv prin factoring, una dintre puținele metode de finanțare accesibile firmelor mici.

După un deceniu în care industria globală de transport de mărfuri a cunoscut o evoluție ascendentă, pandemia a reușit să stopeze această dezvoltare, multe dintre firmele mici și mijlocii fiind nevoite să își înceteze activitatea după anul 2020. Firmele românești nu au făcut nici ele excepție, volumul de mărfuri transportat pe șosele, peste hotare, diminuându-se cu aproape 13% din 2019 până în 2020. Astfel, dacă în anul de dinaintea pandemiei, România înregistra un volum de 20.441 milioane TKM (tone/km) de transporturi internaționale, în 2020, acesta s-a redus la 17.833 milioane TKM (tone/km), conform datelor Eurostat. 

„În prezent, situația din industrie cunoaște o ameliorare, datele INS arată o creștere de 16% a volumului de mărfuri transportat la nivel național anul trecut față de 2020, însă o serie de provocări curente rămân dificil de gestionat. Printre acestea se numără prețul carburantului în continuă creștere după declanșarea crizei militar-politice din Estul Europei, termenele de plată mărite uneori până la 4 luni, criza șoferilor profesioniști, creșterea semnificativă a polițelor RCA, lipsa tehnologizării antreprenorilor din acest sector și puterea lor scăzută de negociere a prețului cu clientul”, explică Cristian Ionescu, CEO al Instant Factoring.

 

Un duo tarifar dificil: prețul motorinei și termenele de plată 

În 2020, odată cu impunerea de carantine și alte restricții la nivel internațional, prețul carburanților înregistra scăderi semnificative, cel mai mic preț fiind de 4,34 lei pentru motorină. Ulterior însă, tarifele au crescut galopant, ajungând în prezent la peste 8 lei/ litru. Astfel, IMM-urile din industrie s-au văzut nevoite să renunțe la activitatea cu mărfuri neesențiale și să amâne pe termen nedeterminat orice alt tip de investiție pentru a-și acoperi acest cost vital pentru activitate. 

Problema s-a accentuat și după ce unii clienți ai transportatorilor au mărit termenele de plată, presați și ei de contextul economic. Și anterior crizei mondiale în sănătate, industria de transport se confrunta cu probleme la acest capitol, facturile de pe o cursă fiind plătite între 30 și 90 de zile. În prezent, în unele cazuri, transportatorii au ajuns să își primească banii de pe cursele efectuate și după 120 de zile. Astfel de situații sunt cauzate de faptul că termenul de plată se calculează, în majoritatea cazurilor, după ce cursa a fost deja efectuată, iar clienții solicită și documentele în original, ceea ce duce la încă o amânare a plății.  

„Problema este una veche, pentru că transportatorii au acceptat aceste termene de plată și așa s-a format piața. Iar solicitarea documentelor în original îl mai prelungește pe transportator la plată adâncindu-l în situația financiară și așa precară. Abia acum aceștia încep să își renegocieze contractele care nu prevăd clauze echitabile de ajustare a tarifelor în funcție de evoluția prețurilor la carburanți, precum și a termenelor de plată”, punctează Decebal Popescu, fondator și consultant al Transport Academy, firmă de consultanță în transporturi rutiere.

Criza șoferilor profesioniști este internațională

Pandemia a provocat și o reorientare în carieră pentru mulți dintre șoferi, care fie au schimbat domeniul de activitate, fie s-au angajat la firme de curierat, un segment care a prosperat în această perioadă, sau au decis să emigreze, destinația preferată fiind Germania. Conform proprietarilor de firme de transport intervievați de Instant Factoring, șoferii români nu sunt atrași de diferența de salariu, ci mai degrabă de avantajele pe care le au la nivel social, care le oferă posibilitatea ca într-o perioadă de 1-2 ani să-și aducă familia alături. 

„La fel ca în cazul termenelor de plată, și această criză de personal este una cu rădăcini mai adânci. În ultimii ani, interesul pentru meseria de șofer s-a diminuat considerabil, nemaifiind considerată una atractivă din cauza lipsei timpului alături de familie și a condițiilor impuse de un trai pe drumuri. O rezolvare a acestei situații ar putea fi formarea unui sindicat care să asigure un dialog social între patronat și angajat”, consideră Decebal Popescu. 

Soluțiile de finanțare, greu accesibile pentru micii transportatori

În timpul pandemiei, multe firme mici de transport rutier de mărfuri au încercat să acceseze împrumuturi bancare pentru a-și putea optimiza costurile, însă fie nu îndeplineau cerințele băncilor sau pe cele ale schemelor de finanțare de la Stat, fie îi dezavantajau pe termen mediu și lung. 

„Un lucru bun care ni s-a întâmplat în pandemie a fost că Statul ne-a mai amânat cu plățile pentru șoferi”, spune Zacota Ioan, proprietarul BIANCA TRANS LOGISTIC SRL. 

Pe lângă mărirea prețurilor, obținută în unele cazuri după negocieri îndelungate, una dintre cele mai accesibile soluții s-a dovedit a fi factoringul, adică scontarea facturilor pentru obținerea rapidă de cash. Întrebați ce au plătit mai întâi cu banii obținuți din factoring, majoritatea reprezentanților companiilor de transport au răspuns că prioritatea a fost motorina, al cărei tarif creștea constant în cele 2-3 luni de așteptare a plății din partea clientului. Următoarea categorie de costuri plătită de transportatori au fost ratele pentru vehicule, pentru evitarea dobânzilor, respectiv salariile șoferilor. Acest ultim cost a fost cu atât mai dificil de gestionat cu cât mulți șoferi care operau curse internaționale au fost nevoiți să stea și în carantină din cauza măsurilor restrictive impuse de unele state. 

„Să stai să aștepți 90 de zile nu prea ai cum. Eu zic că pentru o firmă mică, factoringul este un sprijin foarte mare. Este ideal mai ales pentru firmele la început de drum, nu vorbim de firmele mari cărora li se deschid ușile băncii chiar dacă încă nu a început programul”, explică Ovidiu Damian, proprietar al firmei D&R Kuhltransporte Spedition SRL, care realizează transport internațional.

Educația pentru științe în depășirea crizelor

Florin Antonescu
-
0
Educația pentru științe în depășirea crizelor

Conferința Națională a Comunității Educație pentru Știință și-a derulat a patra ediție la Suceava, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, organizată de Universitatea din București, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în colaborare cu Institutul Național pentru Fizica Pământului și Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”. Au participat peste 250 de profesori şi cercetători din toată țara și din Republica Moldova, reprezentanți ai industriei, ai administrației publice şi ai societății civile. Tema conferinței a fost „Scrutând viitorul: perspectivele educației STEM. Lecții din criză”.


După cum ne informează organizatorii, „30 de ateliere interactive și prezentări au fost oferite profesorilor de specialiști din România și Republica Moldova pe parcursul conferinței, în ceea ce s-a dovedit un prilej de analiză și reflecție asupra modului în care educația pentru știință a evoluat în ultimii ani, sub influența crizelor traversate de regiune și de întreaga lume, dar și prin prisma inovațiilor tehnologice și științifice.
Participanții au putut asista și la trei mese rotunde care au dezbătut subiecte de actualitate axate pe educația care poate contribui la schimbări în comunitate.

Temele celor trei mese rotunde au fost:
● Green STEM
● Verigile lipsă dintre domeniile de specializare inteligentă ale României și educația STEM. Studiu de caz: bioeconomia
● Ce conferă valoare școlii și serviciilor de suport în învățare și în carieră și cum susținem creșterea comunității sale extinse?


Mai mult de 150 dintre participanți au fost profesori de științe și tehnologie (fizică, matematică, chimie, biologie, informatică, geografie, tehnologii etc.), profesori din învățământul primar și profesori consilieri școlari și în carieră din învățământul preuniversitar interesați de perfecționarea în predarea modernă, activă și integrată a științelor. 125 dintre aceştia au beneficiat din partea organizatorilor de burse care au acoperit mesele, taxa de participare precum şi costurile de cazare, unde a fost cazul”.


Marcel Irașoc, profesor la Liceul Teoretic „Ion Neculce” din Târgu Frumos, Iași: „Toate atelierele mi s-au părut foarte interesante, am învățat o grămadă de lucruri, mi-au plăcut oamenii cu care am interacționat, chiar dacă am provenit din domenii diferite. Eu sunt informatician și am lucrat cu un psiholog și cu un profesor de limba română. A fost extraordinar, a trebuit să găsim acea cale de mijloc, să le adunăm pe toate și să avem rezultate în echipă. O ediție a conferinței foarte reușită, toți sunt încântați de cele aflate aici și abia aștept să o prind și pe următoarea.”


Contesina Rusu, profesor la Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, București: „Am apreciat foarte tare această conferință, mai cu seamă pentru că a avut lucruri și ateliere practice. Consider că este unul dintre evenimentele frumoase pe care le organizează cercetătorii pentru noi, profesorii.”


Mirela Emilia Pop, profesor la Școala Gimnazială Băsești, Maramureș: „Am învățat foarte multe lucruri noi la această conferință. La atelierul la care am participat am făcut o activitate practică prin care am realizat un spectrometru de hârtie. Abia aștept să realizez activitatea și la clasă împreună cu elevii mei.”


Universitatea din București subliniază că evenimentul de la Suceava face parte dintr-o serie amplă coorganizată „prin profesorii, cercetătorii și reprezentanții săi – unii dintre aceștia reuniți sub cupola Comunității Educație pentru Știință –, serie menită să sprijine transferul de idei și de cunoștințe spre societate, să contribuie la formarea unor rețele de promovare a științei în educație și să susțină excelența în școlile din România.


Astfel, profesorii participanți au fost îndemnați să recomande elevi pentru cea de-a V-a ediție a Școlii de vară de Știință și Tehnologie care se va desfășura la Măgurele, la finalul lunii august 2022, pe parcursul a două săptămâni. Tot atunci va fi organizată și o nouă ediție a Școlii de vară dedicate profesorilor care predau materii din zona STEM.


Seria evenimentelor educaționale dedicate științei va continua în luna septembrie cu evenimentele din seria Noaptea Cercetătorilor Europeni 2022, organizate în cadrul consorțiului ReCoNnect, consorțiu finanțat prin programul Horizon 2022 al Comisiei Europene.


Detalii despre evenimentele CEST pot fi urmărite în timp real pe pagina de Facebook a Comunității, dar și pe site-ul educatiepentrustiinta.ro”.

Ambulanțe de top concepute de compania cu capital integral românesc Deltamed

Florin Antonescu
-
0
Ambulanțe de top concepute de compania cu capital integral românesc Deltamed

Compania cu capital integral românesc Deltamed, cel mai mare producător din Europa de Est de vehicule pentru intervenții speciale, a proiectat, a asamblat și a livrat Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) 12 ambulanțe destinate transportului nou-născuților în stare critică, în cadrul proiectului cu fonduri europene Viziune 2020”, derulat de IGSU.

Beneficiarii sunt unitățile pentru Situații de Urgență din județele cu populație numeroasă și centre medicale puternice: Iași, Prahova, Constanța, Dolj, Cluj, Sibiu, Brașov, Mureș, Timiș și Bihor. Alte două ambulanțe neonatale vor fi alocate pentru zona București – Ilfov.

Ambulanțele au fost achiziționate de IGSU, în urma unei licitații cu mai mulți concurenți, la un preț de 746.855 de lei, fără TVA, fiecare unitate. Proiectul „Viziune 2020”, finanțat din fonduri europene, are ca termen de finalizare luna octombrie 2022 și prevede livrarea unui număr de minim 10 și maxim 20 de ambulanțe neonatale către IGSU.


Dan Oșan șeful departamentului de proiectare al companiei Deltamed: „Dotarea și amplasarea echipamentelor au fost proiectate de echipa Deltamed astfel încât să permită echipei medicale să monitorizeze pacientul ca și când acesta ar fi internat într-o secție de terapie intensivă neonatală. Autospeciala include o zonă încălzită cu radiații infraroșii amenajată pentru executarea unor manevre medicale la care ar putea fi nevoită să apeleze echipa înalt specializată ce însoțește transferul nou-născutului.”


Producătorii subliniază că „ambulanțele Deltamed sunt dotate cu echipamente medicale de ultimă generație adaptate, care alcătuiesc o unitate de Terapie Intensivă special concepută pentru transportarea nou-născuților aflați în stare critică spre spitalul unde urmează să fie tratați. Aparatura va monitoriza permanent starea micuțului pacient și poate transmite în timp real datele către spital, pentru ca medicii să fie deja pregătiți pentru o eventuală intervenție, în momentul preluării nou-născutului.
Echipamentele din dotarea Ambulanțelor neonatale livrate de compania Deltamed, cele mai moderne existente în prezent la noi în țară includ:
• Incubator NITE produs de compania Mediprema, Franța
• Ventilator Eve Neo achiziționat de la compania Mediprema si produs de compania Fritz Stephan GmbH, Germania
• Injectomat Space produs de B.Braun Melsungen AG, Germania
• Defribrilator Corpuls3, producator – GS Elektromedizinische Geräte G. Stemple GmbH


Incubatorul este montat pe targă, iar toată aparatură poate fi alimentată și printr-un sistem autonom, cu baterie, astfel încât echipamentele vitale pentru bebeluș să funcționeze și în intervalul în care acesta este transferat din ambulanță în spital, elicopter etc.


Ambulanțele sunt construite pe o structură Volkswagen Crafter, cu o suspensie pneumatică al cărui modul de control conține un microprocesor cu software instalat, pentru a garanta transportul în deplin confort al nou-născutului. Ambulanțele livrate sunt de tip C și permit deplasarea unei echipe complexe formate din: medic neonatolog, anestezist reanimator cu pregătire specifică în acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi terapia intensivă a nou-născutului aflat în stare critică, asistent medical cu pregătire specifică în îngrijirea nou-născutului și un conducător auto sau ambulanţier care a absolvit un curs de prim ajutor calificat.


Cu o vastă experiență în domeniu, Deltamed a mai furnizat ambulanțe neonatale pentru șapte județe, în cadrul unor proiecte derulate de Ministerul Sănătății. De asemenea, anul trecut, compania a exportat o ambulanță de acest tip în Bulgaria.


Ambulanțele neonatale, de maximă necesitate pentru sistemul românesc de sănătate:
• Rata mortalității infantile a coborât semnificativ în ultimii ani, după ce România a condus timp de decenii în clasamentul european referitor la acest indicator de sănătate ce reflectă modul în care o țară își tratează viitorul
• Conform celor mai recente date ale Institului Național de Statistică (INS), din februarie 2022, rata mortalității infantile în România a fost de 5,6 la 1.000 de copii născuți vii, în 2020. În cifre absolute, aceasta înseamnă că 1.104 copii sub un an au decedat în 2020, în România, din diferite cauze. Cu toate acestea, țara noastră încă figurează printre statele cu mortalitate infantilă ridicată. ”


Deltamed este recunoscut drept „cel mai mare producător de ambulanțe din Europa de Est, companie de tehnologie centrată pe inovație ce oferă soluții integrate în cazul vehiculelor destinate intervențiilor speciale pentru salvarea de vieți, fie că este vorba despre ambulanțe, autospeciale pentru descarcerare sau pentru stingerea incendiilor.


Cu o experiență de 25 de ani în domeniu, Deltamed este o companie cu capital 100% românesc ce oferă proiecte adaptate nevoilor beneficiarilor și concepute specific de echipa sa de profesioniști. Echipamentele instalate pe ambulanțele și autospecialele Deltamed fac parte din gama de tehnologii de vârf ale unor companii de top, la nivel global, pe segmentul lor de activitate.


Unitatea de producție a Deltamed este situată în localitatea Gilău județul Cluj, pe o suprafață cumulată de aproape 13.000 mp ce conține șapte hale de producție propriu-zisă, precum și departamentele de Cercetare & Proiectare și de Control al Calității și After Sales dedicate.
Deltamed a înregistrat o cifră medie anuală de afaceri de peste 35 de milioane de euro, în ultimii trei ani”.

Strângere de fonduri pentru maternități din Ucraina

Florin Antonescu
-
0
Strângere de fonduri pentru maternități din Ucraina

În sprijinul mamelor și copiilor nou-născuți din Ucraina, precum și pentru strângere de fonduri necesare achiziționării de echipamente medicale pentru maternitățile din orașele afectate de război, Asociația Rezistența prin Cultură organizează un concert caritabil cu mesajul „Salvează un înger”, în data de 31 mai 2022, la Teatrul Elisabeta din București.


Vor cânta pentru pace, speranță și solidaritate sopranele Madeleine Pascu și Aida Pascu, baritonii Valentin Vasiliu, Cătălin Petrescu, Florin Ganea și Ștefan Alexandru Constantin, violonistul Bogdan Platy, violoncelistul Andrei Nițescu, pianiștii Alexandru Burcă și Denisa Nițescu; prezentatorii concertului, Alexandra Velniciuc și Wilmark.


Concertul va fi transmis live, pe pagina de Facebook și pe canalul oficial de YouTube ale Asociației Rezistența prin Cultură.
Partenerii evenimentului sunt Asociația Sothis, Teatrul Elisabeta, Vision Media Plus și Asociația ProValores.


Donațiile se pot face în contul dedicat al Asociației Rezistența prin Cultură, IBAN RON: RO79BTRLRONCRT0599624202. Sumele strânse vor fi direcționate pentru achiziționarea de echipament medical, oferind astfel o șansă în plus la viață copiilor din maternitățile distruse din orașele din Ucraina!


Mai multe detalii despre cum puteți dona sau cum vă puteți implica în această cauză găsiți pe site-ul Asociației, la adresa www.rezistentaprincultura.ro

eToro lansează Luxury Brands, un portofoliu inteligent al celor mai mari companii de branduri de lux din lume

Economistul
-
0
eToro lansează Luxury Brands, un portofoliu inteligent al celor mai mari companii de branduri de lux din lume

eToro, rețeaua socială de investiții, a anunțat lansarea LuxuryBrands, cea mai recentă completare la suita sa de portofolii inteligente tematice, oferind investitorilor expunere pe termen lung la industria bunurilor de lux.

Piața bunurilor de lux și-a păstrat valoarea și atracția pentru clienți, rezistând de-a lungul timpului trendurilor trecătoare, și oferind astfel companiilor de lux posibilitatea de a-și stabili și menține prețurile.

„În ciuda reducerilor cheltuielilor discreționare provocate de pandemie, mărcile de lux și-au revenit puternic și și-au menținut și crescut valoarea într-o lume în care inflația este în creștere”, a declarat Dani Brinker, Head of Investment Portfolios la eToro. „Natura lor atemporală le-a făcut rezistente la schimbările de consum. După ce s-a contractat în 2020, piața a crescut cu 13% până la 15% în 2021, ajungând la 1.140 de miliarde de euro.[1]”

Ben Laidler, strategul pentru piețe globale al eToro, a declarat: „Acțiunile din industria luxului au performat în pandemie, atât în ce privește moda, marochinăria de lux sau industria de beauty, cît și sectoarele mai largi, cum ar fi automobilele, băuturile spirtoase și îmbrăcămintea sportivă. Acestea se bucură de branduri puternice, marje mari de profit și motoare de creștere neciclice, de exclusivitate și statut. Acest lucru susține evaluările ridicate, cu tendințe care vor dăinui indiferent de volatilitate.”

Tranziția accelerată către comerțul electronic nu a făcut decât să sporească putere mărcilor de lux, magazinele online fiind motorul redresării industriei. Magazinele online monobrand reprezintă în prezent aproape jumătate (40%) din punctele de vânzare către consumatori[2].

„Deoarece China asigură o treime din cererea de bunuri de lux, blocajele datorate politicii sale de zero-covid au consolidat poziția exclusivă și prețurile, ajutând veniturile mărcilor de lux. Ascensiunea trendului sustenabilității, a integrării lanțului de aprovizionare și a conglomeratelor de produse de lux multibrand nu fac decât să sporească barierele de intrare pentru cei care perturbă piața, iar un euro slab amortizează, de asemenea, marjele mari de profit. Prin urmare, mărcile de lux par a fi pregătite să prospere într-o lume post-covid”, a adăugat Ben Laidler.

Pentru a reflecta varietatea sectoarelor din industrie, LuxuryBrands Smart Portfolio prezintă o selecție tematică extrem de diversificată de 25 de acțiuni, inclusiv mărci precum Ferrari, Hermes și Marriott International, compania-mamă a Ritz Carlton și St. Regis. De asemenea, oferă acces la companii-mamă din domeniul modei, printre care LVMH, care include Tiffany & Co. și Louis Vuitton și portofoliul său de mărci; Kering, holdingul Gucci, Saint Laurent și Balenciaga; și grupul Richemont, care deține brandul de bijuterii Cartier, precum și producătorul de ceasuri IWC. Lista completă a companiilor poate fi consultată aici.

Dani Brinker a concluzionat: „Prin gruparea unei selecții de acțiuni într-un portofoliu gata pregătit, le permitem clienților noștri să investească în domenii tematice și să obțină expunere la piețe, menținând în același timp o diversificare importantă în sectoare precum cele ale automobilelor, textilelor și bunurilor de uz casnic. Investind în LuxuryBrands, clienții noștri vor putea participa la unul dintre cele mai atemporale segmente de consum din lume.”

Portofoliile eToro oferă investitorilor expuneri gata pregătite și complet alocate, grupate pe diverse teme de investiții. Reunind mai multe active pe baza unei metodologii definite și utilizând o abordare pasivă a investițiilor, portofoliile eToro sunt soluții de investiții pe termen lung care oferă o expunere diversificată fără comisioane de administrare.

Investiția inițială începe de la 500 de dolari, iar investitorii pot accesa instrumente și grafice pentru a urmări performanța portofoliului, în timp ce feed-ul social al eToro îi va ține la curent cu evoluțiile din sector. Deocamdată, acest portofoliu nu este disponibil pentru utilizatorii din SUA. 

[1] Bain & Company: 2021 Luxury Goods Worldwide Market Study (Decembrie 2021)

[2]Bain & Company: 2021 Luxury Goods Worldwide Market Study (Decembrie 2021)

Un scenariu de tip „make or break” pentru criptoactive în această săptămână

Simon Peters
-
0
Un scenariu de tip „make or break” pentru criptoactive în această săptămână

 

Atât bitcoin, cât și ether s-au luptat săptămâna trecută cu teama investitorilor, ambele înregistrând o scădere semnificativă de la o săptămână la alta. Săptămâna aceasta pare să reprezinte un scenariu de tip „make or break” pentru criptoactive, în condițiile în care investitorii din întreaga lume trag aer adânc în piept înainte de ultimul anunț de politică monetară al Rezervei Federale a SUA.

Bitcoin a început săptămâna trecută tranzacționându-se cu puțin peste 40.000 de dolari, dar marți a scăzut vertiginos până sub 37.500 de dolari. Criptoactivul și-a revenit oarecum la peste 39.500 de dolari în cursul săptămânii, dar acum se tranzacționează din nou în jurul valorii de 38.000 de dolari.

Între timp, Ether a început săptămâna trecută la peste 2.950 de dolari, dar a scăzut la mai puțin de 2.700 de dolari în weekend pe platforma eToro. În prezent, acesta a revenit la peste 2.800 de dolari. 

Turbulențele de pe piața criptoactivelor în ansamblu par să se deruleze în același ritm cu alte active, pe măsură ce investitorii se îndepărtează de zonele mai riscante ale pieței, cum ar fi acțiunile de tehnologie. Volatilitatea este, de asemenea, ridicată în acest moment, după cum ilustrează fluctuațiile de preț descrise mai sus. 

Se spune că investitorii la bursă își țin acum respirația înainte de decizia de mâine a Fed – și acest lucru ar fi valabil, în linii mari, și pentru comunitatea cripto. Piețele sunt aproape de a lua în calcul o creștere de 50 de puncte procentuale, ceea ce ar trimite probabil prețurile criptoactivelor chiar mai jos decât am văzut recent. Dar, în condițiile în care economia SUA pare aproape de retragere, Fed ar putea ezita pe direcția actuală.  


Bored Apes „încinge” blockchain-ul Ethereum

Yuga Labs, producătorul NFT-urilor Bored Apes, și-a cerut scuze după ce vânzarea de terenuri în metavers a provocat o supraîncălzire a blockchain-ului Ethereum.

Compania a început să vândă parcele de teren pentru jocul său Otherside din metavers. Cererea a fost atât de mare încât aproximativ 55.000 de parcele au fost vândute în primele ore.

Într-adevăr, cererea a fost atât de incredibilă încât a copleșit blockchain-ul Ethereum pe care se bazează ApeCoin – ceea ce nu este puțin lucru. Tranzacționarea parcelelor NFT a devenit atât de frenetică încât comisioanele de tranzacționare au fost de aproximativ 3.300 de dolari la un moment dat, fiind generate aproape 100 de milioane de dolari în comisioane de gaz Ethereum. 

Episodul este o dovadă cu adevărat importantă a motivului pentru care tehnologia metaverse și NFT sunt încă relevante, iar cererea încă există. Piața a fost slabă în acest an, după un 2021 îmbucurător, dar acest lucru este cauzat în mare parte de îngrijorările mai generale ale investitorilor, care afectează activele tradiționale în același mod. 

Cererea – și, în consecință, banii – există pentru aceste active, dar, pe măsură ce piețele se agită, este clar că mulți investitori se abțin și așteaptă oportunitățile potrivite. Altfel, vânzarea Yuga Labs nu ar fi decurs așa cum a decurs.


Algorand devine sponsorul blockchain al FIFA

Algorand a încheiat un acord cu FIFA prin care va deveni sponsor regional pentru Cupa Mondială masculină din 2022 și sponsor oficial al Cupei Mondiale feminine din Australia și Noua Zeelandă din 2023. 

Afacerea este una notabilă pentru blockchain, deoarece are câteva implicații potențiale interesante pentru NFT-uri. Algorand va asista FIFA cu strategia sa privind activele digitale și se sugerează că ar putea ajuta FIFA și în crearea de NFT-uri – o piață cu potențial mare în sine.

Fotbalul și sportul în general reprezintă deja un segment în creștere rapidă pe piața NFT, cu fani loiali, dornici să-și arate sprijinul. FIFA este una dintre cele mai mari și mai influente organizații sportive din lume, așa că asocierea cu Algorand este un fel de victorie pentru blockchain-ul în creștere. 

Asistăm la o piață din ce în ce mai competitivă nu doar pentru NFT-uri în sine, ci și pentru furnizorii acestei infrastructuri, așa că aceasta este o adevărată oportunitate pentru Algorand într-un moment în care piețele cripto la scară mai largă sunt sub presiune, iar evaluările NFT sunt puse la încercare.

1...1.1541.1551.156...2.090Pagina 1.155 din 2.090