53% dintre directorii generali respondenţi identifică datele și analizele ca fiind prioritatea lor principală de investiții în următorii doi ani
Cloud, internetul lucrurilor și inteligența artificială completează mixul de investiții în tehnologie
Costurile ridicate și deficitul de competențe sunt considerate principalele provocări
Liderii de companii se pregătesc să intre într-o nouă eră, în care operațiunile, procesul decizional și interacțiunile cu clienții și angajații vor fi determinate de date. Aceasta este concluzia studiului EY Tech Horizon 2022, un sondaj global realizat în rândul a peste 1.600 de directori generali ai unor companii de top din șapte industrii, privind rolul tehnologiei în planurile lor de transformare.
Mai mult de jumătate dintre respondenți (53%) au identificat datele și analizele ca fiind principala lor prioritate de investiții pentru a-și construi strategia de transformare în următorii doi ani, o creștere de la 35% față de rezultatele sondajului din 2020. Liderii de afaceri spun că baza digitală care îi va ajuta să obțină valoarea maximă din investițiile lor în tehnologie constă dintr-o nouă infrastructură tehnologică de cloud (49%), internetul lucrurilor (IoT) (42%) și inteligență artificială (AI) (35%).
Întreprinderile plănuiesc să extragă valoare din aceste investiții prin anticiparea tendințelor și nevoilor clienților (44%), crearea de noi produse (42%) și îmbunătățirea produselor și operațiunilor existente (34%). În același timp, liderii de afaceri vorbesc despre bariere semnificative în calea executării planurilor lor de transformare în ceea ce privește datele și tehnologia. Mai mult de o treime dintre directorii intervievați (35%) au menţionat costul ridicat al tehnologiei ca fiind principala provocare, urmată de cerințele complexe de securitate și confidențialitate (27%) și de complexitatea integrării mai multor sisteme (25%).
„Suntem într-o nouă eră, în care datele determină cele mai importante procese, decizii și interacțiuni din cadrul companiilor. În timp ce investiția în mixul tehnologic potrivit poate fi un proces costisitor și complex, tranziția către o organizație digitală devine o prioritate în toate sectoarele, în întreaga lume”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.
Oamenii rămân în centrul schimbărilor generate de tehnologie
Potrivit EYTech Horizon 2022, deficitul de competențe reprezintă o constrângere pentru companiile care doresc să facă saltul către o organizaţie centrată pe date, 71% dintre respondenți menționând creşterea cheltuielilor pentru dezvoltarea competențelor tehnologice.
Respondenții au indicat provocările legate de o perfecționare reușită (30%), lupta pentru a păstra talentele calificate existente (29%) și cerințele ridicate de remunerare (25%) ca fiind principalele obstacole în calea dobândirii de competențe digitale. Având în vedere deficitul structural de talente, perfecționarea și retenția ocupă un loc central, 70% dintre respondenți afirmând că se concentrează mai degrabă pe recalificare decât pe angajare.
Co-fondatorul Skype Jonas Kjellberg și futurologul Richard van Hooijdonk le împărtășesc antreprenorilor români perspectivele lor despre digitalizare și transformarea business-urilor
IQ DIGITAL Summit are loc pe 27 mai, la Iași, în Sala Mare a Teatrului Vasile Alecsandri și este primul eveniment cu public din cadrul proiectului IQ DIGITAL, un concept Upgrade 100 și George – o inovație BCR
Evenimentul aduce o suită de experți tech locali alături de co-fondatorul Skype Jonas Kjellberg, de futurologul Richard van Hooijdonk și de Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării
Banca Comercială Română (BCR) extinde proiectul IQ DIGITAL prin evenimentul cu public IQ DIGITAL Summit, care are loc pe 27 mai, la Iași, în Sala Mare a Teatrului Vasile Alecsandri. IQ DIGITAL Summit Iași este cel mai mare eveniment de business și tehnologie din zona Moldovei și reunește doi cunoscuți experți globali în tehnologie, lideri din digitalizare și o suită de experți și antreprenori locali. Accesul la eveniment este gratuit, în limita locurilor disponibile, pe baza înscrierii în secțiunea dedicată de pe pagina evenimentului Iasi – IQ DIGITAL by U100 & George (https://iqdigital.ro/iasi/#tickets).
În cadrul evenimentului IQ DIGITAL Summit, Jonas Kjellberg, co-fondator și fost managing director al SKYPE, va vorbi despre toate aspectele unui business modern din zona tech, iar Richard van Hooijdonk, futurolog și CEO al Trendforce.one, va aduce pe scena cele mai noi ipoteze și soluții pentru adaptarea business-urilor la schimbările fundamentale prin care trece omenirea.
De asemenea, Sebastian Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizarii, va vorbi despre România digitală și va răspunde întrebărilor experților invitanți, într-un dialog cu Radu Puchiu, expert în e-guvernare și specialist Upgrade100.
La IQ DIGITAL Summit Iași vor fi prezenți Radu Georgescu – antreprenor în serie și fondator Gecad Ventures,Sergiu Manea – CEO BCR, Marian Ignat – Director Executiv Distribuție Retail BCR, Delia Iliașa – CEO SanoPass, Alexandru Holicov – fondator Adservio și Dan Zaharia – fondator FabLab Iași, împreună cu experți din acceleratorul InnovX-BCR, care vor discuta despre transformarea digitală a ecosistemului antreprenorial românesc, dar și despre cum modelează tehnologiile creșterea echitabilă, eficientă și sustenabilă a operațiunilor business-urilor.
„Suntem inspirați de fiecare interacțiune cu antreprenorii românii care ne arată schimbare, evoluție, progres, dar și deschidere și curiozitate pentru dezvoltare continuă și creșterea rezilienței companiilor prin relevanță. Iar o parte din contribuția noastră la consolidarea antreprenoriatului local este și IQ DIGITAL Summit, unul dintre cele mai mari evenimente dedicate inovației care are loc în România anul acesta, unde aducem împreună experți în tehnologie și lideri de business care vor vorbi despre adaptarea modelului de afaceri la contextul actual, oferind informații despre tehnologiile necesare în crearea viitorului lanț de valoare.
Ne-am dorit ca Iași să fie primul mare oraș unde are loc IQ DIGITAL SUMMIT, pentru că aici există o mare comunitate de antreprenori care creează business cu impact, dar și pentru că onorăm astfel contribuția regiunii la dezvoltarea științei în România și, implicit, a progresului prin inovație”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.
„După 10 ani de festival internațional tech la București, cu peste 700 de speakeri și zeci de mii de participanți cumulat, avem încă multe necunoscute, dar și o certitudine: bunele practici internaționale sunt extrem de valoroase însă aplicabilitatea lor în mediul de business local este, adesea, problematică. Având asta în minte am creat – alături de echipa BCR și pe baza datelor de research ale utilizatorilor universului George – conceptul IQ DIGITAL. E un răspuns concret la nevoie reale ale comunității tech locale. Nu e doar un eveniment: e un concept hybrid media de transfer de know-how și oportunități de networking în care ne bucurăm să activăm acum și componenta de summit. Ne bucurăm și că ieșim din București, că mergem într-un oraș cu o importanță strategică tot mai mare în industria de digital și IT”, spune Dragoș Stanca, fondator al platformei Upgrade 100și organizator al fostului festival internațional iCEE.fest.
Conceptul IQ DIGITAL a fost gândit de echipa Upgrade 100 alături de George – o inovație BCR –, ca un format informativ și educațional hybrid media, cu conținut ce îmbină cultura digitală cu tehnici din televiziune, destinat să ajute la rezolvarea provocărilor întâmpinate în procesele de digitalizare cu care se confruntă antreprenorii din sectorul IMM din România.
Cele mai multe daune provocate locuințelor din România anul trecut (54%) au fost cauzate de avarierea accidentală a conductelor de apă, a instalațiilor sanitare de apă și canalizare ale imobilelor, precum și de inundațiile provocate de vecini, rezultă dintr-o analiză efectuată în rândul companiilor de asigurări membre UNSAR.
Continuând acest top al celor mai frecvente riscuri care au generat cele mai multe daune locuințelor, pe locul secund menționăm inundația din cauze naturale, furtuna, răspunderea civilă față de terți și incendiul. Totuși, deși incendiul are o frecvență mai redusă comparativ cu alte riscuri, valoarea despăgubirilor achitate în aceste situații este mult mai mare.
„În plus față de polițele obligatorii PAD, care acoperă trei riscuri (cutremur, alunecări de teren și inundații), o asigurare facultativă oferă protecție financiară pentru mult mai multe riscuri, inclusiv pentru cele mai frecvente, precum inundațiile provocate de spargerea conductelor de apă sau pentru daunele provocate vecinilor. Pe lângă aceste riscuri, să nu uităm că asigurările oferă protecție financiară împotriva riscurilor catastrofale, care se produc mai rar, dar care pot avea un impact total diferit ca și severitate pentru o familie”, a declarat Adrian MARIN, Președinte UNSAR.
De altfel, conform celui mai recent studiu sociologic privind percepția față de asigurările de locuințe realizat de UNSAR, doar 44% dintre români știu că daunele pe care le-ar putea provoca vecinilor, inclusiv ca urmare a avarierii instalațiilor de apă și canalizare, pot fi acoperite pe polița de asigurare facultativă pentru locuință.
„În România, mai puțin de 20% din locuințe sunt asigurate printr-o poliță de asigurare facultativă – ceea ce ne motivează să accelerăm și mai mult demersurile de informare a populației în această direcție”, a precizat Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR.
În România, asigurările facultative de locuințe se pot încheia pentru locuințele care sunt protejate de o poliță obligatorie PAD. Polița PAD acoperă 3 riscuri catastrofale (cutremur, inundații și alunecări de teren) până la limita de 20.000 EUR, respectiv 10.000 EUR, în funcție de tipul construcției, indiferent dacă valoarea acesteia este mai mare.
În schimb, locuința poate fi protejată la valoarea ei reală și pentru mult mai multe riscuri (incendiul, explozia, furtuna, vijelia, căderile de corpuri, furtul, vandalismul etc.) printr-o asigurare facultativă. Acestor polițe li se pot atașa și clauze speciale, precum asigurarea instalațiilor interioare ale clădirii, aparatelor electrice / electronice, bunurilor casabile, servicii de asistență tehnică la locuință, dar și răspunderea civilă față de terțe persoane (spre exemplu, pentru acoperirea pagubelor pe care le produceți vecinilor).
Deloitte România a asistat Romgaz, liderul local în producția de gaze naturale, în preluarea integrală a acțiunilor Exxon Mobile Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL), care deține 50% din proiectul de gaze Neptun Deep de la Marea Neagră. Tranzacția a fost semnată la finalul lunii aprilie pentru un preț de achiziție de 1,06 miliarde de dolari, iar finalizarea ei este condiționată de îndeplinirea anumitor condiții.
Directorul General al Romgaz, Aristotel Jude, a declarat: „Semnarea contractului de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise de EMEPRL care deține 50% din perimetrul Neptun Deep reprezintă o etapă istorică în transformarea și dezvoltarea corporativă a companiei. În procesul de achiziție a acțiunilor EMEPRL, Romgaz a beneficiat de servicii de consultanță oferite de profesioniști în domeniu. Împreună cu aceștia am reușit, astfel, să semnăm cea mai importantă tranzacție din sectorul energetic din ultimii 30 de ani. Finalizarea tranzacției va asigura premisele creșterii substanțiale a producției de gaze naturale a grupului Romgaz, odată cu demararea operațiunilor de exploatare în perimetrul Neptun Deep”.
La rândul său, Răzvan Popescu, Director Economic al Romgaz, consideră: „După finanțarea achiziției, semnarea contractului de vânzare-cumpărare cu EMEPRL reprezintă un alt pas important al etapei de transformare prin care va trece compania din punct de vedere financiar și procedural. Astfel, ne vom asigura ca modelul de business al grupului Romgaz să fie adaptat nevoii de finanțare necesare dezvoltării proiectului Neptun Deep”.
Echipa multidisciplinară a Deloitte România a asigurat evaluarea participației EMEPRL, demersurile de due diligence fiscal și financiar și a oferit asistență fiscală Romgaz în raport cu tranzacția. Radu Dumitrescu, Partener Coordonator, Ioana Boca, Director, Marius Vasilescu, Director, și Andreea Megles, Associate, au făcut parte din echipa de consultanță financiară implicată în proiect.
Din echipa de consultanți fiscali implicată în proiect au făcut parte Alexandra Smedoiu, Partener, și Ana Petrescu, Senior Manager.
„Dincolo de faptul că această tranzacție este o premieră pentru țara noastră prin prisma structurii sale, ea vine într-un moment în care România se poate poziționa ca un jucător regional pe piața materiilor prime. Sperăm ca această preluare să fie începutul unei povești de succes pentru una din cele mai mari companii din România”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
Romgaz a anunțat că, după finalizarea acestei tranzacții, își propune să asigure dezvoltarea și exploatarea zăcămintelor cu potențial comercial din perimetrul Neptun Deep în cel mai scurt timp posibil, etape pentru care va avea nevoie de finanțări suplimentare. Cealaltă jumătate din proiectul Neptun Deep, care are zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi, este deținută de OMV Petrom.
Integratorul de infrastructură și securitate IT Arctic Stream, companie listată la Bursa de Valori București sub simbolul AST, anunță că „a încheiat primul trimestru din 2022 cu un profit net de 0,9 milioane de lei, în urcare cu 108% peste cel din aceeași perioadă a anului trecut. Performanța a fost obținută pe fondul creșterii veniturilor cu peste 150% față de trimestrul 1 din 2021, până la 10,76 milioane de lei (2,17 milioane de euro).
Profitul obținut în T1 2022 a reprezentat 17% din estimarea anuală, iar cifra de afaceri, 23% din cea anticipată pentru finele acestui an, conform bugetului de venituri și cheltuieli al companiei, aprobat la Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor, din 27 aprilie 2022.
Pentru exercițiul financiar în curs, Arctic Stream a anunțat o estimare conservatoare a cifrei de afaceri, situată la 46,65 milioane de lei (9,42 milioane de euro), pe baza contractelor semnate și aflate în derulare, și ținând seama de provocări precum criza de semiconductori și cea a lanțurilor de aprovizionare, manifestată prin creșteri ale costurilor de transport și prin mărirea termenelor de livrare.
Cu toate aceste provocări, prin extinderea echipei din zona operațională, în cursul anului trecut, precum și prin experiența acesteia în relația cu furnizorii de tehnologie din portofoliu, au fost create premisele prevenirii unor întârzieri în activitate. Pe de altă parte, echipa tehnică a etapizat adecvat proiectele, astfel încât adopția tehnologiei și a echipamentelor să se facă într-un timp scurt, fără efort considerabil.
Chiar dacă situația legată de lanțurile mondiale de aprovizionare continuă să se deterioreze, luând în calcul noile restricții apărute în China, Arctic Stream ia în considerare și nu poate nega posibile efecte nedorite, dar se bazează pe politicile de aprovizionare diversificate ale producătorilor, ca de exemplu Cisco Systems, ce are facilități de producție mai dispersate geografic, în America de Nord, America de Sud, Europa și Asia.
Arctic Stream ține seama de orice disfuncționalități în fluxurile de producție și de transport din sectorul IT care i-ar putea afecta activitatea, încercând să anticipeze și să minimizeze riscurile la adresa proiectelor pe care le are în implementare
În ceea ce privește războiul învecinat, în afara riscurilor de escaladare a conflictului, care pot afecta mai multe industrii și state din Europa Centrală și de Est, Arctic Stream nu este supusă unui risc imediat, deoarece nu are și nu a avut clienți și furnizori în Ucraina și Rusia”.
Dragoș Octavian Diaconu (foto), fondator și director general al Arctic Stream: „Le mulțumesc colegilor pentru un trimestru reușit, iar ceea ce mă bucură mai mult decât rezultatele financiare este faptul că echipa Arctic Stream, extinsă de aproape trei ori de la începutul până la finele anului 2021, funcționează unitar. Perioada pe care o parcurgem este plină de turbulențe, pentru mai multe sectoare de activitate, dar scoate în evidență și necesitatea întăririi infrastructurilor de securitate IT, pe fondul intensificării atacurilor cibernetice. Astfel, direcțiile de dezvoltare Cybersecurity și Data Center rămân prioritate pentru noi și ne concentrăm pe stabilirea de noi parteneriate și pe dezvoltarea de noi competențe care să răspundă cât mai bine nevoilor clienților noștri. Din ceea ce observăm, dincolo de climatul economic incert, interesul pentru proiecte de transformare digitală, atât în sectorul public, cât și în cel privat, se menține ridicat, ceea ce ne dă încredere că oportunitățile de creștere a business-ului Arctic Stream vor continua să apară. Tot ceea ce este nevoie să facem este să continuăm să ne consolidăm echipa și nivelul de expertiză, pentru a putea valorifica aceste oportunități la cel mai înalt nivel de performanță.”
Raportul financiar integral pentru primul trimestru din 2022, al Arctic Stream SA, este disponibil pe pagina emitentului, de pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti, și pe site-ul companiei.
Arctic Stream (listată la Bursa de Valori București, sub simbolul AST) este „o companie cu capital integral românesc, fondată în 2017, cu un portofoliu de servicii care include: evaluarea infrastructurii IT; consultanța; proiectarea, reproiectarea, integrarea și dezvoltarea infrastructurii de date și de securitate IT; managementul de proiect, configurarea, implementarea și migrarea de soluții complexe; alături de mentenanța și suportul operațional post-implementare. Compania deține certificarea Cisco Certified Premier Partner din anul 2017, alături de alte numeroase ale certificări de la producători de top mondial, având parteneriate cu firme precum Cisco Systems, Dell, Fortinet, Heimdal Security, Netapp, Nutanix, Palo Alto, Recorded Future, Veeam, VMware și Zscaler”.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNPMMR) a organizat cu sprijinul BCR, la Iași, al treilea eveniment din seria „Invest in”, sub genericul „Fonduri europene pentru IMM-uri 2021-2027.
CNIPMMR reamintește că „Invest in este un program de promovare a oportunităţilor de finanțare și dezvoltare la nivel regional prin organizarea unei serii de evenimente specifice în parteneriat cu autoritățile pentru dezvoltarea României (ADR) din fiecare regiune a țării, vizând dezvoltarea mediului de afaceri din regiune”.
Evenimentul de la Iași a reunit peste 250 de antreprenori, care au dezbătut „principalele oportunități de finantare și dezvoltare a mediului de afaceri la nivelul regiunii Nord-Est”. Au fost promovate și prezentate cele mai importante programe de finanțare dedicate IMM-urilor la nivel regional și national, precum IMM Prod, Garant Construct, Start-up Nation, Programul de Microindustrializare, Electric UP și alte proiecte pentru IMM-uri în domeniile digitalizării, transformării digitale, specializării inteligente, internaționalizării.
Speakeri au fost: Florin Jianu – preşedintele CNIPMMR, Bogdan Simcea – secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (online), Vasile Asandei – director general al ADR Nord-Est, Dumitru Nancu – director general al FNGCIMM, Oana Bâra – Head of Financing Programs BCR, Narcis Tăbăcaru – director executiv al AIMMAIPE Iaşi, Sterică Fudulea – secretar general al CNIPMMR, membru al CA al FNGCIMM.
Florin Jianu, președintele CNIPMMR: „Mă bucur să ne vedem astăzi la Iași cu o sală plină de oameni cu inițiativă și mulțumesc și celor care sunt partenerii acestui eveniment. Așa cum am menționat și în cadrul celorlalte evenimente din țară, CNIPMMR este un susținător al descentralizării și transformării ADR-urilor în autorități de manangement. Acest lucru este pe cale să se întâmple pentru programele operaționale regionale, pentru POC, și mi-aș dori ca și următoarele programe să folosească aceste modele de bună practică pentru că de-alungul timpului ADR-urilor au fost agenții de management.
Vedem scumpirile din energie, gaz, combustibil în general pentru tot ceea ce înseamnă inputul pentru mediu de afaceri, pierderea competivității companiilor românești, din acest motiv avem cu atât mai mare nevoie în perioada următoare de investiții, de recâștigarea competivității și independenței economiei românești întrucât vedem că lucrurile și societatea globală se reașează și avem urgent nevoie să readucem producția în Europa, iar România trebuie să joace un rol strategic în acest ecosistem. Este nevoie să atragem investiții, motiv pentru care noi susținem crecrearea unei agenții de atragere de investiții și promovare a exportului care împrepună cu noi, stakeholderii și celelalte insituții, să se preocupe pe deoparte de aducerea producucției din nou in România, de susținerea antreprenorilor locali în acest sens și de caștigare a unei independențe atât de necesare. În egală măsură CNIPMMR luptă foarte tare pentru implementarea programelor pentru energie și independența energetică, însă viteza cu care se intâmplă nu este cea pe care o așteptam și ne-o dorim. În viitor doresc să vă informez ca parteneri de FNGCIMM mai pregătesc 4 noi programe care vor fi finalizate curand și care sperăm să înceapă în maximum 2 saptămâni.”
A fost lansată ediția 2022 a campaniei anuale de screening Euromelanoma, derulate în ţara noastră de Societatea Română de Dermatologie (SRD), intitulate anul acesta „Kilometrajul UV”, sub sloganul „Riscul de cancer cutanat: nu este vorba de ani, ci de kilometrajul UV”.
După cum informează SRD, campania de prevenţie de anul acesta se bazează „pe un studiu clinic realizat de către grupul internaţional Euromelanoma, studiu care relevă faptul că 8% din populaţie suferă de o afecţiune cutanată cu potenţial precanceros. Această amplă analiză ştiinţifică a fost realizată în urma unui screening în masă al populaţiei, iar în urma examinării clinice a unui număr de 394.681 de persoane, a rezultat o prevalenţă de 8,2% a keratozei actinice (o afecţiune precanceroasă a pielii care, dacă este lăsată netratată, se poate transforma în carcinom scuamocelular)”.
Studiul Euromelanoma, realizat în perioada 2009-2018, a avut ca scop principal „determinarea prevalenţei keratozei actinice în rândul populaţiei europene” și a arătat că „între 4,4% şi 13,5% (prevalenţa totală de 8,2%) dintre persoanele din cele 32 de ţări participante au fost diagnosticate cu keratoză actinică, vârsta medie a acestora fiind de 47 de ani. Keratozele actinice pot să apară fie singure, fie grupate. De obicei, au aspectul unor pete de mici dimensiuni (de obicei 1-2 cm), de culoarea pielii, albe, roz sau într-o combinaţie de culori, acoperite de scuame. Unele leziuni pot fi foarte mici sau practic invizibile, dar pot fi identificate prin textura lor aspră. De asemenea, studiul clinic Euromelanoma a identificat factorii de risc semnificativi şi independenţi pentru dezvoltarea keratozei actinice în Europa: sexul masculin, vârsta, pielea deschisă la culoare, arsuri solare în copilărie/adolescenţă, lipsa aplicării de protecţie solară, petrecerea mai mult de un an într-o ţară mai însorită, vacanţe însorite, istoric familial de melanom, antecedente personale de cancer de piele non-melanom, prezenţa leziunilor de daună solară şi a leziunilor cutanate suspecte. Nevii displazici sunt aluniţe care au o forma mai mare şi neregulată decât o aluniţă obişnuită, o culoare neuniformă, cu centru maro închis şi margini mai deschise, neuniforme. Persoanele cu nevi displazici pot avea mai mult de 100 de aluniţe şi risc mai mare de a dezvolta melanom. Melanomul poate să se dezvolte dintr-o aluniţă atipică”.
Specialiștii atrag atenția că „aluniţele atipice se pot forma oriunde pe corp, inclusiv pe scalp, sâni sau picioare, dar apar adesea în zonele care au fost expuse frecvent la soare. Deşi nu toate aluniţele atipice sunt aluniţe precanceroase, pot deveni aluniţe canceroase sau melanom. Scopul campaniei EMD este de a verifica cu ajutorul dermatoscopului aluniţele (nevii displazici) şi de a îndemna pacienţii să se adreseze medicului dermatolog la prima suspiciune”.
Principalii factori consideraţi de risc înalt de către dermatologi în dezvoltarea cancerului cutanat sunt: – utilizarea de solare – expunere frecventă intenţionat la soare – expunere în timpul activităţilor profesionale la soare – expunere recreaţională la soare (de exemplu sport sau grădinărit) – istoric familial de melanom
Cu ocazia lansării campaniei din acest an, prof. univ. dr. Călin Giurcăneanu, preşedintele SRD, a subliniat: „Tratamentul în melanomul cutanat s-a schimbat radical începând cu 2019 şi în ţara noastră, intrând linii noi de tratament cum este cea imunologică şi cea targhetată după mutaţia genetică. De la tratamentul acordat iniţial doar stadiilor de boală metastatică, în prezent tratamentele se fac şi în stadiul III de boală. Studiile în desfăşurare arată că în viitorul apropiat vom acorda tratament şi pacienţilor cu stadiul II de boală, adică melanom nemetastazat.” Dr. Alin Nicolescu, secretarul general al SRD: „A fost dezvoltat Algoritmul pacientului cu melanoma, pe care vrem să îl propunem colegilor oncologi şi autorităţilor. Pentru a diagnostica tumorilor cutanate nu este suficient să evaluezi originea tumorilor prin biopsie ci trebuie să le diferenţiezi de alte leziuni cutanate, să le cunoşti evoluţia şi tratamentele unanim acceptate în funcţie de stadiul de boală. De aceea, nu este niciun specialist mai îndreptăţit să se ocupe de problemele pielii de la debut până la faza de tratament decât dermatologul.”
Campania Euromelanoma 2022 cuprinde următoarele evenimente, organizate prin SRD: – 12 mai-29 iulie – consulturi în principalele centre dermatologice din ţară (Cluj, Braşov, Craiova, Constanţa, Sibiu, Târgu Mureş, Iaşi, Sibiu, Oradea, Bucureşti, la Spitalul Clinic Colentina, Spitalul Elias, Spitalul Victor Babes, Spitalul Militar) – 14 mai – maratonul Subcarpaţi Trail Run ediţia a III-a, la Cocorăştii Mislii, Prahova – 14 iulie – maratonul MTB Teleferic Challenge ediţia a V-a (Parte a RoadGrandtour), la Poiana Braşov – 14-21 august – „Asumă-ţi să fii sănătos! – Litoral 2022”, la Vama Veche, Mangalia, Saturn, Neptun, Costineşti, parteneri Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti și Societatea Română de Endocrinologie – 1-4 septembrie – Roşia Montana Marathon
Lansarea campaniei Euromelanoma – Kilometrajul UV a marcat și anunţarea de către Societatea Română de Dermatologie a prezenţei, pentru al doilea an consecutiv, la evenimentul „Asumă-ţi să fii sănătos! – Litoral 2022”, iniţiat şi coordonat de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti în perioada 14-21 august, în staţiunile Costineşti, Neptun, Saturn, Mangalia şi Vama Veche. Participă, de asemenea, Societatea Română de Endocrinologie.
Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF „Carol Davila” din Bucureşti: „Rezultatele obţinute anul trecut în cadrul campaniei de prevenţie derulată pe litoralul Mării Negre de către Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila în parteneriat cu cele două societăţi, de dermatologie şi de endocrinologie, ne obligă într-un fel să dăm continuitate acestei iniţiative pentru că dorinţa turiştilor de a beneficia de consultări medicale gratuite s-a dovedit a fi una considerabilă, în cele cinci zile de screening înregistrându-se peste 2.000 de consultaţii în ambele specialităţi medicale, ceea ce ne conferă perspectiva unei noi campanii de prevenţie de success.” Dr. Alin Nicolescu: „Prima ediţie a campaniei,din 2021, ne-a demonstrat încă odată că rolul medicinei de prevenţie este unul fundamental pentru integritatea sănătăţii fiecăruia dintre noi şi mai mult de-atât, că alegerea oamenilor de a conştientiza importanţa prevenţiei nu este doar una pur teoretică, ci şi practică, chiar şi atunci când se află în perioada concediilor de odihnă ceea ce este extrem de îmbucurător pentru noi cei implicaţi în derularea actului medical, iar în eficienţa dovedită a campaniei precedente putem adăuga şi faptul că anumiţi turişti consultaţi pe litoral au necesitat ulterior investigaţii mai ample în clinici de specialitate, dar extrem de utile în prevenirea unor afecţiuni ce ar fi putut deveni grave.”
Numărul total al consultaţiilor medicale înregistrate în cadrul campaniei de prevenţie „Asumă-ţi să fii sănătos! – Litoral 2021” a fost de 2.066, din care 913, consultaţii de dermatologie pentru screening melanom; în specialitatea endocrinology, s-au realizat 709 consultaţii pentru screening sindrom metabolic şi 444 pentru screening osteoporoză.
Comisia Europeană va elimina treptat Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19 care le permite statelor membre să remedieze o perturbare gravă a economiei ca urmare a pandemiei de COVID-19.
Comisia Europeană va elimina treptat Cadrul temporarprivind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19, adoptat la 19 martie 2020 și modificat ultima dată la 18 noiembrie 2021, care le permite statelor membre să remedieze o perturbare gravă a economiei ca urmare a pandemiei de COVID-19. Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19 nu va fi prelungit după data de expirare actuală, și anume 30 iunie 2022, în cazul majorității instrumentelor puse la dispoziție. Planul existent de eliminare treptată și de tranziție nu se va modifica, inclusiv posibilitatea ca statele membre să furnizeze măsuri specifice de sprijin pentru investiții și solvabilitate până la 31 decembrie 2022 și, respectiv, 31 decembrie 2023, astfel cum s-a anunțat deja în luna noiembrie a anului trecut.
Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Încă de la începutul pandemiei de COVID-19, Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul acesteia le-a permis statelor membre să ofere în timp util un sprijin specific și proporțional întreprinderilor aflate în dificultate, menținând totodată condiții de concurență echitabile pe piața unică și condiții orizontale aplicabile tuturor.
Datorită Cadrului temporar, statele membre au putut să acționeze rapid și eficace pentru a ajuta întreprinderile afectate de criză, asigurându-se totodată că de sprijin beneficiau doar întreprinderile care aveau cu adevărat nevoie de el.
Până în prezent, Comisia a adoptat peste 1 300 de decizii în contextul pandemiei de COVID-19, aprobând aproximativ 950 de măsuri naționale. Conform estimărilor, cuantumul total al ajutoarelor de stat aprobate este de peste 3 mii de miliarde EUR.Toate ajutoarele aprobate până în prezent au fost necesare și proporționale. Desigur, cuantumul ajutorului notificat de statele membre și aprobat de Comisie și cuantumul ajutorului cheltuit efectiv constituie aspecte distincte. Pe baza datelor furnizate de statele membre, în perioada cuprinsă între jumătatea lunii martie 2020 și sfârșitul lunii iunie 2021, din cele peste 3 mii de miliarde EUR aprobate pentru ajutoare în perioada respectivă, aproximativ 730 de miliarde EUR au fost cheltuite efectiv.
Aspectul cel mai important este acela că, prin intermediul Cadrului temporar, Comisia a elaborat un set de norme orizontale într-un mod care respectă diversitatea opțiunilor preferate de statele membre pentru a-și sprijini economiile. Prin intermediul Cadrului temporar, s-a acordat sprijin întreprinderilor de toate dimensiunile și, potențial, din toate sectoarele economice, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii, companiilor aeriene și fermierilor, precum și cercetării legate de COVID-19 și organizatorilor de evenimente, pentru a enumera numai câțiva beneficiari.
Astăzi, după mai mult de doi ani, constatăm în sfârșit o îmbunătățire generală a situației sanitare din Europa, numărul de infecții cu virusul SARS-CoV-2 fiind sub control, iar rata de vaccinare fiind relativ ridicată. Odată cu ridicarea treptată a măsurilor restrictive, economia europeană a început să facă primii pași către redresarea în urma crizei sanitare. În comunicarea sa privind următorii pași ca răspuns la pandemia de COVID-19, Comisia a arătat că relaxarea normelor este o etapă importantă și pentru economiile noastre, dar acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să fim în continuare vigilenți.
Îmbunătățirea situației economice în contextul relaxării restricțiilor constituie principalul motiv pentru care am decis să nu prelungim, după 30 iunie 2022, Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate ca urmare a pandemiei de COVID-19, cu excepția măsurilor de sprijin pentru investiții și solvabilitate, care vor rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2022 și, respectiv, 31 decembrie 2023, astfel cum prevăd deja normele actuale. Aceste două instrumente sunt, într-adevăr, foarte importante pentru relansarea economiei și atragerea de investiții private pentru o redresare mai rapidă, mai verde și mai digitală și, prin urmare, ar trebui să rămână la dispoziția statelor membre pentru o perioadă mai lungă decât celelalte măsuri.
Doresc, de asemenea, să subliniez că procesul de eliminare treptată va fi progresiv și coordonat și că întreprinderile vizate nu vor rămâne brusc fără sprijinul necesar. Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19 prevede deja o tranziție flexibilă, în special pentru opțiunile de conversie și restructurare a instrumentelor de datorie (de exemplu garanții, împrumuturi, avansuri rambursabile) în alte forme de ajutor, cum ar fi granturile directe, până la 30 iunie 2023 și în limitele unor garanții clar definite. Suntem pregătiți să le oferim statelor membre toate orientările și sprijinul de care acestea au nevoie pe durata procesului de eliminare treptată. În fine, Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluțiile viitoare și va acționa din nou rapid, dacă acest lucru va fi necesar.
Deși cu toții suntem nerăbdători să lăsăm în urmă această pandemie perturbatoare, suntem, de asemenea, perfect conștienți de faptul că războiul din Europa umbrește semnalele pozitive ale redresării. Ucrainenii sunt cei care suferă cel mai mult din cauza războiului de agresiune lipsit de sens și ilegal declanșat de Rusia împotriva țării lor. Totodată, acest război provoacă o perturbare a economiei europene și are un impact grav asupra redresării. Deși continuăm să ne coordonăm eforturile pentru a sprijini în continuare Ucraina și poporul ucrainean și pentru a impune sancțiuni severe Federației Ruse pentru acest război crud și brutal, acționăm, de asemenea, pentru a atenua impactul economic al acestei crize geopolitice asupra întreprinderilor și sectoarelor grav afectate. Fiecare criză este diferită și necesită instrumente specifice.
Din acest motiv, Comisia a adoptat un Cadru temporar de criză, care le oferă statelor membre setul de instrumente adecvat pentru a face față consecințelor actualei crize geopolitice, asigurându-se că întreprinderile și sectoarele grav afectate beneficiază de nivelul adecvat de sprijin. Acest cadru va fi în vigoare până la 31 decembrie 2022, iar Comisia va evalua, înainte de această dată, dacă este necesară prelungirea sa, examinând totodată cu regularitate conținutul său și domeniul său de aplicare, în lumina evoluțiilor privind piețele energiei, alte piețe ale factorilor de producție și situația economică generală.
În plus, normele în vigoare ale UE privind ajutoarele de stat, prevăd multe alte posibilități care se află în mod constant la dispoziția statelor membre, cum ar fi măsurile de compensare a întreprinderilor pentru daunele suferite în mod direct ca urmare a unor circumstanțe excepționale sau măsurile menite să ajute întreprinderile care se confruntă cu deficite de lichidități și care au nevoie de urgență de ajutoare pentru salvare.
Pe lângă noul Cadru temporar de criză, aceste posibilități vor rămâne, desigur, la dispoziția statelor membre și după eliminarea treptată a Cadrului temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19.”
Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19 a fost adoptat la 19 martie 2020și a fost modificat pentru prima dată la 3 aprilie 2020pentru a oferi mai multe posibilități de sprijin public pentru cercetarea, testarea și fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19, pentru a proteja locurile de muncă și pentru a sprijini în continuare economia. La 8 mai 2020, Comisia a adoptat o a doua modificare prin care extindea domeniul de aplicare al Cadrului temporar în contextul pandemiei de COVID-19 pentru a include măsurile de recapitalizare și de datorie subordonată. La 29 iunie 2020, Comisia a adoptat o a treia modificare prin care se extindea domeniul de aplicare al Cadrului temporar în contextul pandemiei de COVID-19 pentru a sprijini în continuare microîntreprinderile, întreprinderile mici și întreprinderile nou-înființate și pentru a încuraja investițiile private. La 13 octombrie 2020, Comisia a prelungit Cadrul temporar în contextul pandemiei de COVID-19 până la 30 iunie 2021 (cu excepția măsurilor de recapitalizare, care puteau fi acordate până la 30 septembrie 2021) și a dat posibilitatea statelor membre să acopere o parte din costurile fixe ale întreprinderilor afectate de criză care nu erau acoperite de venituri. La 28 ianuarie 2021, Comisia a adoptat o a cincea modificare prin care se extindea domeniul de aplicare al Cadrului temporar în contextul pandemiei de COVID-19 prin majorarea plafoanelor stabilite în acesta și prin oferirea posibilității ca, până la sfârșitul anului 2022, anumite instrumente rambursabile să poată fi convertite în granturi directe. La 18 noiembrie 2021, Comisia a prelungit Cadrul temporar în contextul pandemiei de COVID-19 până la 30 iunie 2022 și a introdus două noi măsuri care să creeze stimulente directe pentru investiții private orientate spre viitor și măsuri de sprijin pentru solvabilitate, acestea urmând să fie acordate pentru o perioadă suplimentară limitată.
Statele membre pot utiliza toate elementele Cadrului temporar până la 30 iunie 2022. După această dată, statele membre pot converti în continuare împrumuturile în ajutor limitat sub formă de subvenții directe, aplicând condițiile prevăzute în Cadrul temporar și dacă se prevede astfel în schemele lor naționale. O astfel de conversie poate fi utilizată în condiții stricte pentru a anula credite sau părți ale acestora în beneficiul debitorilor care nu sunt în măsură să ramburseze împrumuturile. De asemenea, statele membre pot să instituie scheme care să permită restructurarea împrumuturilor, de exemplu prelungirea duratei acestora sau reducerea ratelor dobânzii aplicabile, în anumite limite. În plus, sprijinul pentru investiții în vederea unei redresări durabile va putea fi acordat până la 31 decembrie 2022, iar sprijinul pentru solvabilitate – până la 31 decembrie 2023.
ARIR, singura asociație specializată în Relația cu Investitorii din România, o comunitate a companiilor listate la Bursa de Valori București (BVB), anunță publicarea metodologiei VEKTOR în baza căreia va fi evaluată pentru prima dată în acest an interacțiunea companiilor incluse în BET AeRO cu investitorii.
VEKTOR, indicatorul comunicării cu investitorii pentru companiile listate la bursă, este publicat în cadrul website-ului BVB în pagina fiecărei companii și măsoară calitatea comunicării cu investitorii pentru companiile listate din piața principală încă din 2019, pe baza unor criterii bine stabilite. În 2022, indicatorul a fost extins și către companiile active în piața AeRO, iar prima evaluare va avea loc în luna decembrie. Primele rezultate pentru piața AeRO vor fi publicate în ianuarie 2023.
Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR: „Pentru o companie listată evaluarea justă a companiei la bursă se obține prin comunicare cu investitorii. După 3 ani de evaluare a companiilor listate în piața principală a BVB utilizând indicatorul VEKTOR, începând cu anul 2022, vom evalua pentru prima dată comunicarea companiilor din BET AeRO, după o metodologie simplificată. Răspundem astfel nevoilor și așteptărilor investitorilor activi în piața de capital locală, mai sofisticați, digitalizați, și mai atenți la evoluțiile pieței.”
Asociația a revizuit, de asemenea, metodologia de acordare a punctajelor VEKTOR pentru anul 2022, pentru companiile din piața principală a Bursei de Valori București. Actualizarea metodologiei VEKTOR pentru piața principală a vizat creșterea ponderii evenimentelor dedicate investitorilor, includerea politicilor solicitate de investitori, cum ar fi politica de dividende, precum și introducerea de instrumente digitale pentru interacțiunea cu piața, în linie cu obiectivele noastre setate încă de la lansarea VEKTOR.
Criterii de evaluare VEKTOR 2022
Pentru evaluarea din 2022, metodologia VEKTOR pentru piața AeRO include 11 criterii obiective, și anume: Date de contact pentru IR; Prezentare companie în cadrul website-ului bilingvă; Raportări financiare trimestriale; Comunicate de presă pentru prezentarea rezultatelor financiare; Utilizarea instrumentelor digitale pentru prezentarea rezultatelor financiare; Conferințe/Teleconferințe cu investitorii; Furnizarea rezultatelor financiare într-un format ușor de procesat; Secțiune guvernanță corporativă; Politică de remunerare; Politică de dividende; Acces prin mijloace electronice la AGA.
Pentru evaluarea din 2022, metodologia VEKTOR pentru piața reglementată include 12 criterii obiective, aliniate la cele mai bune practici internaționale în relația cu investitorii (IR), respectiv: Prezentarea companiei pentru investitori; (Tele)Conferințe dedicate rezultatelor financiare; Comunicate de presă pentru prezentarea rezultatelor financiare; Existența înregistrării teleconferinței pe website sau publicarea transcriptului; Furnizarea rezultatelor financiare istorice într-un format ușor de procesat, Secțiune detaliată pentru Guvernanță Corporativă, Politica de dividende, Raportare non-financiară conform standardelor.
Indicatorul VEKTOR a fost calculat de către ARIR pentru prima dată în 2019 și este publicat anual pentru a evalua comunicarea companiilor cu investitorii. Metodologia VEKTOR a fost elaborată de ARIR în colaborare cu un grup extins de specialiști locali și internaționali (analiști financiari, profesioniști în IR, consultanți și profesori), pentru a include așteptările investitori instituționali și individuali, și este revizuită anual.
ARIR a fost înființată la inițiativa Danielei Șerban în noiembrie 2018 împreună cu membrii fondatori: Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica şi Tony Romani. Au aderat comunității: Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, MedLife, Romcarbon, Farmaceutica REMEDIA, Autonom, IMPACT Developer & Contractor, 2Performant, One United Properties, Transport Trade Services, Patria Bank, Connections Consult, BRD – Groupe Société Générale și Rompetrol ca Membri Asociați. INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, eVote, Mazars și Marsh Broker de Asigurare – Reasigurare au devenit Membri Afiliați.
Membrii ARIR sunt printre cele mai mari companii din România, ce au în comun dorința de a implementa cele mai bune practici de transparență, comunicare cu investitorii și guvernanță corporativă.
Într-o mobilizare fără precedent, foarte multe muzee, entități culturale, dar și spații neconvenționale din România au pregătit pentru vizitatori peste 210 evenimente, expoziții și activări pe 14 mai, la Noaptea Muzeelor.
Cea de a 18-a ediție a Nopții Muzeelor va fi prezentă în toate colțurile țării, în 87 de localități (orașe, comune, sate) din 39 de județe, unde vor fi deschise pentru public nenumărate stații culturale, cu activități diverse și interactive, adaptate tuturor vârstelor și intereselor culturale.
În București, Noaptea Muzeelor înregistrează un record absolut de 64 de obiective culturale ce își vor deschide porțile sâmbătă, unele dintre ele de dimineață, majoritatea până târziu în noapte.
„Pentru această ediție, avem intervenții culturale în spații muzeale în aer liber și închise, de teatru, de operă, de ateneu, în filarmonici și biserici, în studiouri radio, în castele, palate si cetăți, în biblioteci, în studiouri de creație, în centre culturale, în grădini de artă, în cartiere creative, în spații de știință și experimente, în spații ale memoriei comunismului și ale abuzului, în pavilioane și în galerii de artă, în mori de hârtie. Vom fi peste tot”- a declarat Dragoș Neamu, Coordonator Departament Relații Internaționale și Proiecte Culturale, manager Noaptea Muzeelor.
Toate înscrierile din circuitul Noaptea Muzeelor 2022 sunt disponibile pe pagina ediției de pe www.noapteamuzeelor.org.
„În premieră, la această ediție, publicul bucureștean se poate reîncărca cu energie în punctele Muzeul Național al Țăranului Român, Arthub și Art Safari. Veți avea nevoie pentru că anul acesta avem record de muzee și entități culturale participante – 64. Este motivul pentru care am pregătit pentru dumneavoastră Bragagizantul, o licoare energizantă, 100% naturală, produsă pentru prima oară în România sub marca „Braga Boierească” .
Muzeul Pandemiei, proiectul nostru de suflet, va prezenta un nou proiect expozițional despre violența și abuzurile asupra femeilor si a copiilor în perioada cât am trăit în bule. Anul trecut a fost despre identități fragile, iar anul acesta ne vom întreba cu indignare: „De ce mai stai cu el!?”. Răspunsul îl afli la ARCUB, Hanul Gabroveni” – Dragoș Neamu.
Tot de Noaptea Muzeelor 2022 în București, Primăria Capitalei se deschide pentru publicul larg în intervalul orar 18:00 – 24:00, vizitatorii putând redescoperi istoria și arhitectura palatului care găzduiește Primăria, dar și povești despre orașul trecut și prezent prin expoziţii, proiecţie de film şi o instalaţie video despre București. De asemenea, STB S.A. va pune la dispoziția publicului linia suplimentară de autobuze 362 – Noaptea Muzeelor, care vor circula între ora 19:00 și 02:00, la interval de 30 de minute, pe traseul Piața Unirii – Piața Presei, la tarife de călătorie cuprinse în grila tarifară aflată în vigoare.
Inițiat de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, evenimentul este organizat pe plan național de Rețeaua Națională de Muzeelor din România (RNMR), fiind anticipat și primit cu entuziasm de public de fiecare dată.
Detalii complete și actualizate despre organizarea generală și programul evenimentelor din 14 mai sunt disponibile pe canalele Noaptea Muzeelor – https://noapteamuzeelor.org/, precum și pe rețelele de comunicare ale instituțiilor culturale implicate.
