Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) respinge introducerea de noi taxe pentru IMM-uri și acordarea unor drepturi exclusive unei asociații private, conform unor reglementări aflate în fază de inițiativă legislativă. În acest sens, Consiliul Național al IMM-urilor prezintă următoarea analiză:

La Senat a fost înregistrată inițiativa legislativă nr. B254/2022 prin care se propune introducerea de noi taxe pentru toate societățile din România și noi sarcini administrative, cu costurile corespunzătoare, toate în favoarea unei asociații private .

Inițiativa reia propuneri mai vechi care au fost respinse sau declarate neconstituționale,   într-o formulare aproape identică, cu  Plx nr. 452/2020 (cunoscută pentru propunerea de a transfera gratuit terenurile Romexpo către o asociație privată).

Propunerea legislativă prevede introducerea de noi obligații birocratice și taxe pentru toți întreprinzători, astfel:

1. obligarea acestora  de a se înscrie într-un registru – Catalogul Firmelor – realizat de o asociație, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, de a plăti o taxă anuală aferentă acestei înscrieri și de a raporta orice modificare a actelor constitutive. 

Nivelul taxelor propuse este stabilit astfel:

1. 100 de euro/an pentru întreprinderi mari;
2. 75 de euro/an pentru întreprinderi mijlocii;
3. 50 de euro/an pentru întreprinderi mici;
4. 20 de euro/an pentru microîntreprinderi;
5. 10 de euro/an pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale.

2.obligativitatea de a obține un certificat de competențe pentru administrarea propriei activități– contra cost– în primul an de la înființare.

Se acordă competențe exclusive unei asociații, care vor fi de asemenea contra cost, pentru certificarea tutorilor din cadrul companiilor, înregistrarea contractelor de parteneriat pentru formare profesională a elevilor, monitorizarea instruirii și participarea la evaluările elevilor în sistem dual.

Se propune sancționarea societăților prin introducerea obligației ca depunerea situațiilor financiare anuale să fie condiționată de achitarea taxelor pentru înscriere în Catalogul Firmelor (art. II din proiect) și obținerea certificatului de competență (art. IV din proiect).

De asemenea, se propune extinderea atribuțiilor prin „implicarea în realizarea de proiecte (…) de dezvoltare urbană durabilă menită să susțină mediul de afaceri” (art. I pct. 10 din proiect).

În acest mod  se încearcă să se dea o acoperire legală rolului de dezvoltator imobiliar, în legătură cu un presupus transfer gratuit al terenurilor Romexpo, fără nicio legătură cu obiectul de activitate al niciunei camere de comerț din Europa.

PROBLEME IDENTIFICATE ÎN CADRUL INIȚIATIVEI LEGISLATIVE

CNIPMMR a reacționat în mod constant asupra acestor inițiative care propuneau fie transferul registrului comerțului la o asociație privată, fie introducerea de taxe pentru întreprinzători în folosul unei asociații private sau acordarea gratuită a terenurilor Romexpo.

Inițiativa legislativă are aceleași probleme ca cea anterioară, după care a fost copiată (Plx nr. 452/2020):

• Proiectul încalcă dreptul constituțional la liberă asociere, obligând profesioniștii – societăți comerciale, PFA, întreprindere individuale și familiale – să se înscrie în Catalogul firmelor;
• Nu poate fi obligată o persoană juridică să se înscrie într-un registru realizat de către o structură asociativă și să achite și o taxă pentru acest lucru, care nu reprezintă un serviciu prestat în folosul acelei firme ci îndeplinirea unuia dintre obiectivele camerelor de comerț, pe care aceasta ar trebui să și-l realizeze prin mijloace proprii și nu prin forța coercitivă a unei legi. 
• Taxele reprezintă obligații fiscale ale persoanelor juridice care se achită numai în contraprestație cu un serviciu executat de către o autoritate publică;
• Se încalcă dispozițiile Constituției privind libertatea și dreptul de a exercita o activitate economică, prin obligarea obţinerii unui „certificat de competenţă” contra cost, iar potrivit proiectului în lipsa acestui certificat de competenţă, nu mai pot fi depuse situațiile financiare la unităţile Ministerului Finanţelor Publice.
• În Legea 31/1990 și în Codul Civil nu există nicio prevedere conform căreia persoana care administrează o persoană juridică de drept privat trebuie să îndeplinească anumite criterii de competență, pentru desemnarea reprezentantului legal fiind suficient acordul de voință al persoanelor care constituie persoana juridică.

• În majoritatea IMM-urilor, persoana asociatului unic se confundă cu persoana administratorului, prin urmare acesta nu poate fi obligat să dețină anumite competențe deoarece, odată cu învestirea propriilor fonduri în funcționarea firmei, el este singurul responsabil de eșecul sau reușita acelei afaceri;
• O asociație privată,  indiferent de scopul declarat şi denumire, dobândeşte prin proiect avantaje din partea statului prin introducere de taxe obligatorii, în afara Codului Fiscal.

Raportat la dispoziţiile Constituţiei României şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale sunt evidente problemele de constituţionalitate ale proiectului:

•  Proiectul de lege are un caracter individual, fiind conceput nu pentru aplicarea la un număr nedeterminat de cazuri concrete, ci unui singur subiect de drept – o asociație privată –  caz prestabilit expres. Această soluţie legislativă nu vizează stabilirea unor reguli cu aplicabilitate generală;
• Se încalcă principiul egalităţii prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât are caracter discriminatoriu în raport cu alte subiecte de drept privat pentru oferirea de servicii întreprinzătorilor, o zonă în care primează libertatea comerțului şi concurența loială.

CNIPMMR reia solicitarea publică adresată asociației private de a prezenta programele pentru sprijinirea mediului de afaceri, al startup-urilor, derulate începând cu anul 2004, de la momentul dobândirii dreptului de folosinţă gratuită a terenurilor, în suprafaţă totală de 502.167 m^2, prin HG nr. 1709/2004 şi HG nr. 2127/2004, pentru o perioadă de 49 de ani.

CNIPMMR solicită Senatului și Camerei Deputaților să respingă această inițiativă legislativă, care se înscrie în ciclul de propuneri reluate în mod suspect și constant, prin care se acordă unei asociații private atribuții de natura autorităților publice și introducerea de taxe publice exclusiv pentru interesul privat al acesteia.

Agenţii economici din județul Ilfov dețin 1548 de locuri de muncă vacante, conform datelor rezultate din propriile declarații, înregistrate în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov. Oferta de locuri de muncă include 101 locuri – pentru studii superioare, 517 – pentru studii medii, 

156 – pentru muncitori calificaţi, 774 – pentru muncitori necalificaţi.

Profesiile, meseriile, ocupaţiile în care agenţii economici din judeţul Ilfov oferă locuri de muncă sunt: director vânzări, manager, şef atelier, şef schimb, manager siseteme de transport, manager de zonă, fizician, cercetător în fizică, asistent de cercetare în fizică, inginer de cercetare în instalaţii, inginer mecanic, inginer chimist, inginer aviaţie, consilier tehnic, inginer sisteme de securitate, analist credite, responsabil procese, asistent comercial, specialist marketing, consilier juridic, copilot, asistent medical generalist, contabil, agent vănzări, asistent manager, funcționar administrativ, operator introducere, validare şi prelucrare date, recepţionist, gestionar depozit, agent transporturi, bucătar, îngrijitor vilă, vânzător, cameristă hotel, casier, agent de securitate, agent de securitate intervenţie, sudor, electrician auto, mecanic auto, tâmplar universal, şofer de autoturisme şi camionete, conducător auto transport rutier de mărfuri, stivuitorist, femeie de serviciu, spălător vehicule, ambalator manual, curier, casier încasator, portar, paznic, ajutor bucătar etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM  https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Lanțul românesc de magazine de materiale și accesorii pentru mobilă MAM Bricolaj, prezent pe piața AeRo a Bursei de valori București, anunță trecerea de la conducerea prin administrator unic la consiliu de administrație format din trei membri. Hotărârea în acest sens a fost votată în cadrul adunării generale ordinare a acționarilor (AGOA). Cristian Găvan (foto), fondatorul și acționarul majoritar al companiei, a fost ales președinte al primului Consiliu de Administrație al MAM Bricolaj.

Cristian Găvan: „Am propus această structură de conducere pentru a forma o echipă managerială și mai performantă, cu potențial pentru valorificarea oportunităților și pentru a răspunde provocărilor ce stau în fața noastră, în acest context economic global. Noua echipă de conducere va permite MAM Bricolaj să mențină ritmul accelerat vizat pentru extinderea business-ului și să fie compania de succes care a câștigat încrederea celor care au decis să investească în acțiunile societății. Sunt onorat de votul acordat din partea acționarilor, care nu doar că reflectă încrederea lor, dar mă și responsabilizează.”

Ceilalți doi profesioniști aleși pentru a conduce compania listată de peste un an pe piața AeRo și aflată în plină dezvoltare sunt nume cunoscute din mediul de afaceri, cu experiență relevantă în managementul unor societăți de top în piețele pe care activează: Mihaela Humelnicu – cu experiență semnificativă la nivel local si internațional în domeniul financiar si de strategie de afaceri, este absolventă a programului Global MBA al IE Business School din Madrid, expert contabil cu acreditare CIMA si AICPA și a fost director financiar și administrativ în cadrul companiilor Bunge, Biofarm, Avon și Praktiker România. Între 2009 și 2012 a ocupat funcția de director financiar pentru Europa Centrală și de Est al companiei Avon Cosmetics, lucrând la regionala din Varșovia. Din 2016 este partener in cadrul companiei Ross Consultants  care activează în domeniul consultantei de business și de management; Romeo Iacob – cofondator și consultant în board-ul companiei Smart ID, specializată în furnizarea de soluții proprii de automatizare personalizate și complete ce se adresează companiilor din comerț, logistică și producție, cu scopul optimizării costurilor și creșterii productivității. Printre clienții Smart ID se numără multinaționale de top, precum Carrefour, Leroy Merlin, DHL sau lideri locali, precum eMAG, Sameday, Cargus.

MAM Bricolaj anunță că „a încheiat anul financiar 2021 cu un profit net în valoare de 1,8 milioane de lei și o cifră de afaceri de 53,116 milioane de lei în creștere cu 34,4% față de 2020, confirmând strategia de dezvoltare a companiei. Veniturile obținute din exploatare au ajuns, anul trecut, la 53,656 milioane lei, comparativ cu cele 40,067 milioane lei raportate în 2020. 

Numărul tranzacțiilor a urcat în 2021 la 306.726, cu 20,2% peste nivelul din anul precedent, iar numărul clienților companiei a înregistrat o creștere cu 20%, față de 2020, cu o contribuție însemnată a segmentului de vânzări către clienții din zona publicului larg, unde avansul a fost de 34%, în 2021. Valoarea medie a coșului unui client MAM Bricolaj s-a apreciat cu 12,5%.

În aceeași ședință a AGOA, a fost aprobată distribuirea sub formă de dividende a sumei de 1.900.000 de lei din profitul nerepartizat al anilor 2018-2019, cu fixarea unei valori de 0,2246 pentru un dividend brut/acțiune, ceea ce reprezintă un randament peste media instrumentelor financiare de economisire.

De asemenea, acționarii au aprobat repartizarea sumei de 1.801.355 lei, reprezentând profitul net statutar al societății realizat în anul 2021, astfel: 92.917 lei pentru rezerva legală; 1.708.438 lei ca profit nerepartizat cu scopul de a fi reinvestit în dezvoltarea MAM Bricolaj.

Obiectivele de dezvoltare a rețelei MAM Bricolaj sunt extinderea la 12 magazine, în București și marile orașe, și o o cifră minimă de afaceri de 70 de milioane de euro, în 2026.

Compania are o situație foarte bună a lichidităților, un nivel de îndatorare scăzut și deține toate resursele interne necesare pentru a susține o creștere organică și sustenabilă a rețelei sale de magazine”.

MAM Bricolaj accentuează că, „după ce a acumulat o experiență de 26 de ani în producția de mobilă, Cristian Găvan a venit, în 2011, cu un concept nou de magazin, situat la granița dintre bricolaj și fabricarea de mobilă, permițând publicului larg să participe la construcția propriei mobile, într-un mod similar procurării mobilei la comandă, dar la un preț mult mai avantajos. Astfel, cu ajutorul unui consultant MAM Bricolaj, clienții au posibilitatea de a-și proiecta mobila pe are și-o doresc și de a participa efectiv la asamblarea ei, având la dispoziție în magazine o gamă largă de materiale, accesorii și culori.

Primul magazin MAM Bricolaj din București, cu o suprafața de 800 mp, a fost deschis în aprilie 2011, pe Blv. Burebista. Unitatea a fost mutată în 2019 pe Șos. Morarilor, iar suprafața a fost mărită la 1.100 mp. Al doilea magazin MAM Bricolaj, cu o suprafață de 1.500 mp, a fost inaugurat, în 2014, în Str. Luică, iar cel de-al treilea a fost deschis în martie 2021, în Prelungirea Ghencea, pe o suprafață totală de 1.500 mp. Din 2014, MAM Bricolaj are și magazin online. 

În 2014, Cristian Găvan a inițiat și Școala de mobilă, un proiect de formare profesională pentru specialiști în domeniul mobilei. Proiectul este unul de referință pentru industria de profil, formând până în prezent peste 500 de specialiști în fabricarea și asamblarea mobilei”.

Grupul MOL a încheiat un parteneriat cu  Plug Power Inc., unul dintre principalii furnizori globali de soluții pe bază de  hidrogen pentru economia verde, pentru a construi una dintre cele mai mari fabrici de hidrogen verde din Europa, la Rafinăria Dunărea, deținută de Grupul MOL în Ungaria, la Százhalombatta. Hidrogenul verde va contribui la reducerea amprentei de carbon generată de operațiunile de la Rafinăria Dunărea, facilitând tranziția către dezvoltarea unor soluții de mobilitate fără emisii pe termen lung. 

Folosind o instalație de electroliză Power Plug de 10 MW, fabrica MOL în valoare de 22 de milioane de euro va putea produce aproximativ 1.600 de tone de hidrogen verde, curat, neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon și, în consecință, anual, va fi evitată eliberarea în atmosferă a peste 25.000 de tone de dioxid de carbon, generate prin procesul de producție pe bază de gaz. Având în vedere că acest proces generează o șesime din emisiile de dioxid de carbon de la nivelul Grupului MOL, această investiție contribuie la atingerea obiectivului companiei, acela de a deveni neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, facilitând și creșterea independenței energetice în regiune. 

De îndată ce fabrica va deveni operațională în 2023, MOL va folosi hidrogenul verde de la Rafinăria Dunărea în cadrul propriului proces de producție a carburanților. Hidrogenul verde va fi încorporat în moleculele carburanților MOL, diminuând cantitatea de emisii de carbon generate atât de tehnologia de prelucrare folosită, cât și de produsul finit. 

„Suntem convinși că hidrogenul nu este doar una dintre cele mai importante surse de energie pe care o folosim deja în plin proces de tranziție energetică, ci este un element esențial al noului sistem energetic fără emisii de dioxid de carbon. Această tehnologie nouă ne permite să începem să producem hidrogen verde la Százhalombatta, iar MOL poate deveni astfel unul dintre cei mai importanți actori ai unui sector economic sustenabil energetic la nivel regional,” spune Gabriel Szabó, Vicepreședinte Executiv Downstream al Grupului MOL.

„Hidrogenul verde poate fi răspunsul pentru două dintre provocările cruciale ale omenirii: schimbările climatice și independența energetică,” a declarat Andy Marsh, CEO al Plug. „Oportunitățile pe care le avem la dispoziție, pentru a răspunde acestei tendințe globale de a integra hidrogenul verde în industriile tradiționale la nivel global, par nelimitate. Suntem onorați să punem la dispoziția Grupului MOL tehnologia de ultimă generație pe bază de electroliză pe care am dezvoltat-o și avem încredere că, folosită în procesele de la Rafinăria Dunărea, va permite Grupului MOL să înregistreze progrese semnificative din punctul de vedere al diminuării amprentei de carbon și al creșterii independenței energetice regionale.”

Producția hidrogenului verde nu generează deloc gaze cu efect de seră: echipamentul Plug Power folosește energia electrică dintr-o sursă regenerabilă pentru a descompune apa în oxigen și hidrogen, printr-un proces numit electroliză. Acest proces nu generează niciun produs secundar care ar putea avea efecte negative asupra mediului și, în plus, pentru a produce o tonă de hidrogen, echipamentul are capacitate să elibereze 8-9 tone de oxigen pur, contribuind și la economisirea a aproximativ 10.000 de tone de gaze naturale care ar fi fost necesare pentru acest proces. Electrolizoarele Plug, cu aproape 50 de ani de experiență operațională în aplicații care necesită o fiabilitate ridicată, sunt generatoare de hidrogen modulare, scalabile, optimizate pentru producția de hidrogen curat.

Plug este compania care a dezvoltat primul și cel mai complex ecosistem de producție a hidrogenului, Green Hydrogen Ecosystem, dezvoltând soluții care să ajute companiile în procesul de tranziție către energia verde, pentru ca acestea să își îmbunătățească procesele operaționale și să devină mai eficiente și sustenabile. Rețeaua independentă de producție a hidrogenului verde a companiei Plug are ca obiectiv generarea a 70 de tone pe zi până la finalul anului 2022 și menținerea planurilor de producție la 500 de tone de hidrogen verde pe zi până în 2025 în America de Nord și o producție de 1.000 de tone pe zi, la nivel global, până în 2028. 

Producția de hidrogen verde face parte din strategia actualizată SHAPE TOMORROW a Grupului MOL, care se concentrează pe sustenabilitate și este armonizată cu Pactul Verde European. În contextul acesteia, compania a prevăzut o investiție totală de un miliard de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor care să ajute la diminuarea sau neutralizarea emisiilor de carbon până în 2025. Tot ca parte a acestei strategii, până în 2030, MOL va reduce cu 30% amprenta de carbon asociată operațiunilor sale și va direcționa 50% din totalul investițiilor către proiecte sustenabile. Mai mult, MOL și-a propus ca până în 2050, operațiunile sale să devină complet neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon.

CEC Bank va implementa un sistem informatic modern pentru activitățile de Trezorerie și management de bilanț, bazat pe soluția oferită de grupul american FIS Global – unul dintre cei mai mari furnizori la nivel global de soluții și tehnologii pentru sistemele bancare și de plăți. 

Noul sistem de core treasury va fi utilizat pentru activitățile specifice de Trezorerie din bancă, cum ar fi tranzacțiile pe piața interbancară – monetară și valutară – și operațiunile cu titluri de stat, inclusiv generarea mesajelor SWIFT aferente. 

Totodată, sistemul va oferi în timp real situații agregate despre pozițiile bilanțiere ale băncii, fiind un instrument util în gestionarea unor indicatori bancari esențiali, precum lichiditatea, expunerea la riscul de dobândă sau profitabilitatea. 

„Sunt mândru de interesul pe care principalii provideri de soluții de trezorerie pentru sistemul financiar l-au arătat proiectului nostru, participând la procesul internațional de selecție. Cu soluția FIS, CEC Bank va beneficia de una dintre cele mai moderne platforme de trezorerie pentru bănci disponibile la nivel global”, a declarat Ionuț Lianu, Ofițer Șef Management Active și Pasive în cadrul CEC Bank.

Implementarea soluției digitale pentru activitățile de trezorerie face parte din programul de modernizare și transformare a băncii, prin care CEC Bank își propune să urce în top 5 cele mai mari bănci din România, din punct de vedere al activelor. 

FIS Global este o companie multinațională globală, din topul Fortune 500, specializată în oferirea de servicii și produse destinate sectorului financiar și cunoscută în special datorită dezvoltărilor de tip Fintech care adresează segmentele de procesare a plăților, bancar și piețe de capital. Anual, prin tehnologiile FIS se realizează peste 75 de miliarde de tranzacții în valoare de peste 9 000 de miliarde de dolari. 

Mai mult de jumătate (54%) dintre companiile locale intenționează să-și reducă emisiile de carbon, conform celei mai recente ediții a studiului Deloitte CFO Survey România, desfășurat în rândul a peste 100 de directori financiari din România. Aproape un sfert dintre companiile participante la studiu (24%) intenționează să-și reducă emisiile cu 50% sau mai mult, în timp ce 16% au în plan reduceri de până la 50%, iar 14% și-au stabilit obiective și mai ambițioase, de zero emisii nete. Aceste procente plasează România peste media Europei Centrale, unde doar 41% dintre companiile situate în cele 15 țări participante la sondaj au un plan clar de reducere a emisiilor de carbon.

Companiile locale care operează în industriile prelucrătoare, servicii financiare și bunuri de consum sunt mai active și au deja strategii de reducere a emisiilor de carbon, se mai arată în raport. La polul opus, companiile din domenii precum tehnologie, mass-media și telecomunicații, energie, utilități și minerit încă nu au făcut pași în această direcție.

O treime (33%) dintre companiile care intenționează să-și reducă emisiile de carbon au stabilit anul 2030 ca termen pentru atingerea obiectivelor, un procent similar cu cel raportat în celelalte țări participante la sondaj (31%). O mică parte dintre companiile participante la studiu care au planuri în acest sens au declarat că și-au atins deja obiectivele de reducere a emisiilor (3%, atât la nivel local, cât și la nivel regional).

În ceea ce privește beneficiile strategiilor de combatere a schimbărilor climatice, directorii financiari care au participat la studiu apreciază cel mai mult oportunitatea de a reduce costurile ca urmare a eficientizării consumului de energie, inclusiv pentru instalațiile de încălzire și răcire (55%), precum și perspectiva de a compensa în viitor creșterile de costuri  determinate de prețul carbonului și de costul capitalului (36%). Inovația (35%) și reputația (34%) sunt următorii doi factori motivanți în ceea ce privește acțiunile de combatere a modificărilor climatice, în timp ce necesitatea respectării reglementărilor a fost evidențiată de 33% dintre directorii financiari din România, iar nevoia de a se adapta la așteptările clienților a fost indicată de 22% dintre respondenți.

Tranziția către o economie mai durabilă presupune costuri precum cele cu materialele reciclate, cu adaptarea producției și a prelucrării la standarde mai ridicate de sustenabilitate, cu determinarea trasabilității produselor și asigurarea unui audit adecvat al acestor procese, mai explică raportul. Dintre sursele de finanțare pe care companiile din România le iau în considerare pentru combaterea schimbărilor climatice, cea preferată este finanțarea internă (77%), urmată de fonduri UE precum Planul Național de Redresare și Reziliență și ciclul multianual de programare (32%), de împrumuturile bancare (17%) și de emiterea de obligațiuni „verzi” (9%).

„În România, interesul companiilor și autorităților pentru finanțarea «verde» este tot mai mare, aceasta fiind văzută ca un pilon cheie pentru reducerea emisiilor de carbon la nivelul întregii economii. Potrivit Băncii Naționale a României, expunerea instituțiilor de creditare pe segmentul finanțării «verzi» s-a dublat între 2015 și 2021, ajungând la 5,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4% din totalul expunerilor față de sectorul nefinanciar. Această creștere este însoțită de un set de reglementări în continuă evoluție și de criterii de evaluare pentru împrumuturi sau obligațiuni «verzi». Companiile trebuie să acționeze acum pentru a rămâne atractive pentru piață pe termen lung și pentru a putea finanța tranziția către un mod de operare durabil”, a declarat Sorin Elisei (foto), Director, Deloitte România, liderul practicilor de sustenabilitate și energie.

Studiul mai arată că măsurile cele mai populare pentru reducerea emisiilor de carbon întreprinse sau planificate de companii sunt reducerea emisiilor rezultate din propriile operațiuni prin schimbări graduale (62%), dezvoltarea de noi produse și servicii „verzi” (41%) și reducerea emisiilor de carbon în lanțul de aprovizionare (35%).

Studiul Deloitte CE CFO Survey a fost efectuat în rândul a peste 600 de directori financiari din Albania, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Kosovo, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Slovenia.