Părerile sunt împărțite când vine vorba de preferința angajaților care au copii pentru desfășurarea cursurilor în acest nou an școlar, în pragul valului al patrulea din pandemie, așa cum reiese din cel mai recent sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs. Astfel, 76% dintre angajații care au participat la sondaj preferă cursurile cu prezență fizică, la școală. Doar 8% și-ar dori cursuri exclusiv online pentru copiii lor dacă ar avea această posibilitate, din motive de siguranță, în timp ce restul spun că sunt confortabili ca școala să se desfășoare într-un sistem mixt, atât online, cât și offline. 

Pentru 41% dintre părinți, cea mai mare îngrijorare privind școala online este faptul că pot să apară lacune în educația copiilor, pe fondul lipsei de interacțiune directă dintre elev și profesor. În același timp, 36% dintre ei se tem că școlile nu au luat măsurile de igienă potrivite și că riscul de infectare cu virusul Sars-COV-2 este în continuare ridicat. Astfel, părinții consideră că unitățile școlare ar trebui să fie mai bine pregătite pentru începerea acestui nou an școlar, în contextul în care potențialul pandemic nu mai este o noutate.

58% dintre respondenți consideră obligatoriu ca toate măsurile sanitare să fie deja luate în toate unitățile la începerea anului școlar. În plus, 51% consideră că ar fi necesare investiții în modernizarea spațiilor de învățământ, iar 46% și-ar fi dorit să fie implementat un program de uniformizare a nivelului de pregătire a elevilor care au făcut școală online. 

Până acum, doar o treime dintre angajații care au copii spun că au fost informați cu privire la condițiile în care se reiau cursurile din acest an școlar. 66% încă așteaptă începutul școlii pentru a avea toate informațiile necesare despre modul în care vor învăța copiii lor.

Cum se pregătesc părinții pentru începutul anului școlar

Școala online ar aduce schimbări în viața părinților, 58% dintre ei mărturisind că, din experiența anului trecut, va fi nevoie să dedice mai mult timp pentru a-și ajuta copilul la teme, ceea ce se va reflecta asupra vieții lor profesionale. În același timp, 28% spun că într-un sistem majoritar sau exclusiv online, vor fi nevoiți să lucreze de acasă pentru a se putea ocupa de copii, în timp ce 19% s-ar vedea nevoiți să apeleze la angajarea unei bone sau la ajutor din partea membrilor familiei, pentru că serviciul nu le permite lucrul de acasă.

61% dintre cei care au copii care încep școala săptămâna viitoare au făcut deja, măcar parțial, cumpărăturile pentru cele necesare începerii școlii, în timp ce 20% așteaptă să afle de la presonalul didactic care sunt rechizitele de care va avea copilul nevoie înainte de a face achiziții.

În ceea ce privește bugetul pe care se așteaptă părinții să îl aloce rechizitelor, acesta este cuprins între 500 și 1.000 de lei pentru 44% dintre ei. Alți 34% se așteaptă să cheltuiască în total mai puțin de 500 lei, în timp ce 22% au alocat peste 1.000 lei.

În pregătirea bagajului pentru școală, părinții vor achiziționa rechizite și papetărie (82%), ghiozdan (64%), penar (59%). Alți 66% dintre părinți prioritizează cumpărarea uniformei școlare sau a hainelor potrivite pentru școală.

Sondajul a fost efectuat în perioada 23 august – 06 septembrie pe un eșantion de 1.044 de utilizatori de internet din România.

EximBank și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) au semnat un acord de colaborare pentru accelerarea absorbției fondurilor europene alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), prin finanțarea companiilor eligibile în perioada de tranziție 2021-2022. 

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank: „EximBank se implică permanent în susținerea proiectelor de investiții în agricultură și dezvoltare rurală, prin identificarea celor mai potrivite soluții pentru a sprijini companiile românești în procesul de accesare a fondurilor europene nerambursabile. Oferim o gamă extinsă de produse adaptate specificului și cerințelor programului PNDR, astfel încât, în funcție de tipul proiectului, beneficiarii eligibili să poată accesa: credite de prefinanțare a grantului, credite pentru cofinanțarea contribuției proprii la cheltuielile eligibile și neeligibile sau scrisori de garanție bancară de restituire a avansului”.

Mihai Moraru, directorul general al AFIR: „Inițiativa pe care am avut-o la AFIR, aceea de a face demersurile necesare pentru a facilita accesul la finanțarea privată pentru solicitanții și beneficiarii noștri, începe să prindă contur. Avem deja acorduri de colaborare în derulare și am speranța că acest lucru va sprijini în mod concret  beneficiarii PNDR în a obține credite avantajoase pentru a-și asigura atât partea de cofinanțare, cât și pe cea de rulaj aferentă implementării proiectului”.

EximBank reamintește că „este o instituție specializată ce se implică activ în susținerea și promovarea mediului de afaceri românesc. Instrumentele sale financiare sunt dedicate exclusiv segmentului corporate și pot fi accesate în condiții avantajoase de orice tip de societate comercială, fie ca este IMM sau companie mare, derulează tranzacții internaționale, ori se adresează pieței interne. Companiile au la dispoziție și un portofoliu competitiv de produse de trezorerie, cash management, trade finance și factoring, ce întregesc oferta de finanțare și garantare. Totodată, pentru că acționează ca agent al statului pe piața de garanții și asigurări, EximBank este unul dintre canalele prin care fondurile publice, puse la dispozitie de statul roman, susțin dezvoltarea economiei. Pentru detalii: www.eximbank.ro”.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) are ca atribuție „implementarea tehnică și financiară a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020). Până în prezent, 67.828 de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice au încheiat contracte de finanțare cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru a primi fonduri europene nerambursabile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Valoarea plăților efectuate de către AFIR, până în prezent, beneficiarilor Programului se ridică la 7,65 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de absorbție efectivă a fondurilor alocate de peste 81,24%. Pentru perioada de tranziție, 2021-2022, AFIR mai are la dispoziție fonduri pentru agricultură și dezvoltare rurală în valoare totală de 3,28 miliarde de euro”.

DEKRA, cea mai mare organizație nelistată la bursă din lume, din domeniul Testărilor, Inspecțiilor, Certificării și Trainingului lansează în data de 7 septembrie primul centru de evaluare dedicat autoturismelor rulate din România, localizat în Braşov.

Compania se așteaptă să genereze din noua linie de business venituri de peste 1 milion de euro în primul an, obiectivul de dezvoltare fiind de a deschide 25 de centre de testare la nivel național, până la sfârșitul anului 2022.

Conform datelor deţinute de ACAROM (Asociaţia Constructorilor de Automobile din România), înmatriculările de autoturisme rulate în România au ajuns în august 2021 la cifra de 34.828 unităţi, o creştere de +17.03 % faţă de august 2020. Pe primele opt luni din 2021, nivelul înmatriculărilor de autoturisme rulate în România a atins nivelul de 270.016 unităţi, o creştere de 11.82% faţă de perioada similară din 2020, respectiv 241.565 unităţi.

„Piaţa de autoturisme rulate din România este una importantă, în creştere, motiv pentru care ne dorim să contribuim cu know-how-ul şi expertiza DEKRA la această dezvoltare accentuată. Evaluarea şi verificarea autoturismelor rulate se bazează pe o reputaţie internaţională, DEKRA fiind cel mai mare furnizor de servicii de evaluări și inspecții auto la nivel mondial, clienții noștri din România putând să beneficieze de o imagine completă, imparțială și credibilă privind starea autoturismului rulat pe care doresc să îl cumpere sau vândă”, declară Ionuţ Muntean, Director Executiv, DEKRA România.

„Ne propunem ca prin lansarea noului serviciu de evaluare să aducem o îmbunătăţire în piaţă prin simplificarea şi transparentizarea procesului de vânzare-cumpărare a autoturismelor rulate. Pachetul de inspecții DEKRA eVAL aduce servicii integrate de verificări profesioniste auto iar prin pachetele puse la dispoziţie, atât cumpărătorii cât şi vânzătorii pot alege din aceste soluţii în funcţie de nevoi şi de buget. Totul într-o manieră facilă şi rapidă, putând afla informaţii despre starea generală a autoturismului rulat, elementele de caroserie, funcţionarea motorului, istoricul de daune din România şi din Europa dar şi corectitudinea kilometrajului”, declară Cristian Flămînzeanu, responsabil de această linie de business, în cadrul DEKRA România.

Serviciul DEKRA eVAL cuprinde 3 tipuri de inspecţii: DEKRA Essentials (durează 30 de minute şi costă 300 RON), DEKRA Complete (durează 60 de minute şi costă 400 RON) şi DEKRA Safety (durează 90 de minute şi costă 500 RON) şi se adresează conducătorilor auto care doresc să securizeze tranzacțiile aflându-se fie în postura de cumpărător, fie în cea de vânzător a unui autoturism rulat.

În cadrul ședinţei, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a adoptat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

1. Reglementare

Regulamentul pentru modificarea și completarea Regulamentului Autorității de Supraveghere Financiară nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață (regulamentul va fi transmis, spre publicare, Monitorului Oficial al României);

Norma privind aplicarea Ghidului ESMA referitor la raportarea în conformitate cu articolele 4 și 12 din Regulamentul (UE) 2015/2365 privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare și transparența reutilizării și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României);

Proiectul de Normă privind modificarea Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 39/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară aplicabile entităților autorizate, reglementate și supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară din Sectorul Instrumentelor și Investițiilor Financiare (proiectul va fi publicat pentru consultare publică, pe www.asfromania.ro, timp de 10 zile);

Proiectul Normei pentru completarea articolului 45 din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 13/2020 privind autorizarea administratorilor de fonduri de pensii ocupaționale (norma va fi publicată pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile).

• Autorizare

Aprobarea solicitării Evergent Investments S.A. de autorizare a modificării intervenite în Actul constitutiv al societății, ca urmare a diminuării capitalului social;

Autorizarea modificării în modul de organizare și funcționare a Societății de Servicii de Investiții Financiare BRK Financial Group S.A., ca urmare a reducerii capitalului social;

Aprobarea solicitării SAI Atlas Asset Management S.A. de autorizare a modificărilor intervenite în documentele FDI Audas Piscator, FDI Monolith, FDI Piscator Equity Plus;

Aprobarea solicitării SSIF Interfinbrok Corporation S.A. de prelungire cu 2 ani a perioadei maxime de auditare de 5 ani consecutivi a societății de către actualul auditor financiar, S.C. Audit Consult Group S.R.L., respectiv pentru situațiile financiare aferente exercițiilor financiare 2021 și 2022;

Aprobarea Statutului Fondului de Compensare a Investitorilor (F.C.I.).

Pandemia a schimbat percepția românilor despre biroul lor, sănătatea fiind astăzi pe primul plan. Astfel, 43% dintre angajații români consideră că principala caracteristică pe care trebuie să o aibă biroul în care lucrează este să fie un spațiu sănătos, bazat pe tehnologii și proceduri menite să protejeze sănătatea oamenilor, arată un sondaj inițiat de Genesis Property în rândul a 1.208 de angajați din toată țara. Totodată, 26% cred că biroul lor trebuie să fie „verde”, acordând astfel tot mai multă importanță sustenabilității, atât prin eficientizarea consumului de resurse și utilizarea de energie regenerabilă (23%), cât și prin colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor.

Dacă în ultimii ani sustenabilitatea clădirilor de birouri a  devenit o parte importantă a vieții pentru tot mai mulți angajați români, în ultimul an și jumătate sănătatea, atât personală cât și a spațiului de lucru, a devenit o parte integrantă esențială din inițiativele pentru sustenabilitate.

Astfel, aproape 71% consideră că o clădire este sustenabilă atunci când are un consum foarte eficient al resurselor, dar și când protejează mediul înconjurător, dar 48% atrag atenția că o clădire sustenabilă este mai ales una care protejează sănătatea ocupanților.

„Sustenabilitatea nu mai este doar un concept, ci a devenit astăzi o necesitate, iar efectele pandemiei și tendințele de mediu au accentuat importanța comportamentelor sănătoase și sustenabile, atât în business, cât și în viața de zi cu zi. În plus, inițiativele pentru sustenabilitate nu se mai referă azi doar la protejarea mediului, ci pun tot mai mult accent pe sănătatea oamenilor. O clădire nu mai poate fi considerată, cu adevărat, robustă și sustenabilă fără a fi asigurate condiții sănătoase pentru angajați și fără măsuri care să diminueze, în mod real, impactul asupra mediului”, spune Roxana Albu, director general al diviziei de facility management din cadrul Genesis Property.

Aproape jumătate dintre angajați cred că schimbarea trebuie să pornească în primul rând de la oameni, prin grija pe care o acordă sănătății și mediului înconjurător și prin adoptarea unor comportamente sustenabile atât la birou, cât și acasă. Astfel, 86% sting lumina dacă iluminatul natural este suficient sau atunci când un spațiu nu este folosit, 65% opresc alimentarea cu energie electrică a echipamentelor dacă nu le utilizează și tot atâția au grijă ca ferestrele să fie închise dacă funcționează sistemul HVAC (aerul condiționat/răcirea/ încălzirea), pentru a eficientiza consumul resurselor. În plus, 57% spun că și-ar dori să se implice în inițiative de voluntariat pentru mediu, iar aproape 48% în acțiuni care vizează protejarea sănătății.

În ceea ce privește creșterea sustenabilității clădirii de birouri în care lucrează, 36% dintre angajați cred că e nevoie de tehnologii de automatizare și control, pentru o eficiență maximă a consumului de energie, 25% susțin dezvoltarea economiei circulare, care se bazează pe reciclare și reutilizare, iar 19% își doresc soluții care aduc natura la interior, precum colțuri de verdeață și cât mai multă lumină naturală. Totodată, peste 55% vor tehnologii care să le dea posibilitatea să stabilească temperatura și nivelul de lumină din propriul spațiu de birou, iar peste 45% cred că e important să aibă acces permanent la echipamente de protecție sanitară.

Măsurile prevăzute în standardul IMMUNE™, esențiale pentru sănătatea clădirilor

„Studiul ne arată cât de important este pentru majoritatea angajaților să lucreze într-o clădire sănătoasă, iar acest rezultat pune presiune pe proprietari și angajatori să colaboreze pentru implementarea unor măsuri care să asigure acest deziderat”, spune Ștefan Tudos, vicepreședinte în cadrul Genesis Property, responsabil de administrarea portofoliului de clienți.

IMMUNE Building Standard™ a fost conceput și dezvoltat la începutul pandemiei, pentru a evalua și a certifica sănătatea spațiului fizic în mediul construit, unde oamenii își petrec peste 90% din timp. Standardul propune 135 de măsuri coerente care, odată implementate – fie parțial sau integral, oferă proprietarilor clădirii sau angajatorilor care își desfășoară activitatea în acel spațiu, instrumentele necesare pentru a-i monitoriza și ajusta starea de sănătate.

În prezent există mai multe clădiri de birouri din lume care au implementat sau au în curs de implementare măsuri prevăzute de standard și au obținut certificarea pentru „clădiri sănătoase”. Clădirea H3 din complexul de birouri West Gate Business District este prima din lume care a atins cel mai înalt nivel de certificare IMMUNE™, oferind astfel ocupanților o experiență sănătoasă atunci când lucrează la birou.

Sondajul Genesis Property privind percepția angajaților despre sănătatea clădirilor a fost desfășurat în luna iunie 2021 prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.208 de utilizatori de internet din toată țara. Aproape 50% dintre participanți sunt femei, circa 70% au vârsta mai mare de 35 de ani, iar 43% au un venit net mai mare de 3.000 de lei.

O radiografie detaliată a ecosistemului verde și ecoinovator din România și Bulgaria a fost prezentată astăzi, în premieră la nivel național, în cadrul summit-ului Climate Innovation Day. Este vorba despre raportul Green Ecosystem Overview, ce cuprinde lista startup-urilor cu soluții și inițiative verzi, precum și o mapare a actorilor cheie care se implică activ și sprijină inițiativele din acest sector. Realizarea acestui instrument deosebit de important pentru susținerea antreprenoriatului verde local și regional este o inițiativă privată dezvoltată în cadrul programului Black Sea ClimAccelerator de către Impact Hub Bucharest, The Climate Vertical din România și Innovation Starter din Bulgaria, sprijinit de către organizația europeană EIT Climate-KIC. 

Raportul Green Ecosystem Overview include 72 de startup-uri din România și 31 de startup-uri din Bulgaria cu soluții și inițiative verzi, precum și 89 de jucători cheie (instituții publice și private, ONG-uri, companii etc.) din România și 30 din Bulgaria care susțin activ inițiativele din acest sector. 

În România, startup-urile verzi activează în sectoare precum tehnologii inteligente, durabilitate, agricultură, agritech, reciclare fără plastic, transport și mobilitate electrică, economie circulară, alimentație și nutriție, economie regenerabilă și energie, deșeuri zero, consum reciclabil, educație, învățare și dezvoltare. Cele mai multe dintre aceste startup-uri „verzi” din România au un software dezvoltat, o aplicație, o platformă sau o tehnologie bazată pe Artificial Intelligence & Machine Learning și analiza datelor. Unele dintre companii sunt marketplaces, în timp ce altele sunt în sectorul IoT, ori în sectorul Mobile & Telecom. 

În Bulgaria, principalele verticale în care operează  startup-urile incluse  în mapare  sunt ​​economie circulară, durabilitate, IoT, producție curată (procese, ambalare, produse), gestionarea deșeurilor, energie curată/industrie curată/cleantech/eficiență energetică, agricultură, mobilitate urbană, biotehnologie și agroinovare. 

Scopul acestui raport este să fie un instrument de referință pentru antreprenori și alți inovatori interesați de sectorul verde, oferind o viziune mai largă asupra ecosistemului verde regional, tendințele și provocările sale, punctele forte și nevoile sale. 

„O parte din misiunea noastră este să aducem împreună aliați care împărtășesc același scop: schimbarea pozitivă. Acesta este unul dintre motivele pentru care am ales să facem parte din consorțiul care reprezintă EIT Climate-KIC și să lucrăm împreună cu organizații cu același spirit pentru a susține și consolida ecosistemul verde. Una dintre cele mai importante inițiative din acest an este Black Sea ClimAccelerator, în cadrul căruia am realizat această mapare a ecosistemului „verde” din România. Scopul programului este de a ajuta inițiativele ecologice să câștige tracțiune și o rețea de aliați atât de necesară și, de ce nu, să contribuie la dezvoltarea în România a unui star global în antreprenoriatul verde”, a declarat Adina Crețu, Director Programs & Entrepreneurial Growth la Impact Hub Bucharest.  

„The Climate Vertical (TCV) este o inițiativă privată ambițioasă care a venit din nevoia și dorința de a reconecta oamenii cu natura. Printr-o serie de programe special concepute, misiunea noastră este de a accelera soluțiile climatice cu impact ridicat. Ne-am implicat în activitatea de mapare a ecosistemului verde din România ca să înțelegem mai bine contextul climatic global și regional. Avem nevoie de toate informațiile, astfel încât să putem planifica și proiecta programe de accelerare pentru startup-uri cu soluții de ecoinovare”, spune Vlad Gliga, Co-founder The Climate Vertical & CEO Rubik Hub.  

„Și în Bulgaria, obiectivul este același, anume să proiectăm o cultură pe termen lung a inovaţiei. Acesta este și motivul principal pentru care ne-am alăturat consorțiului din cadrul programului Black Sea ClimAccelerator și am realizat maparea ecosistemului verde din Bulgaria. Vrem să ne concentrăm asupra sectoarelor cheie din economia locală cu potențial de inovație disruptivă. Obiectivele noastre finale sunt creșterea afacerilor verzi, sprijinirea scalabilității lor și crearea de parteneriate cu lideri de inovare în Bulgaria și la nivel internațional”, a declarat Leona Aslanova, СЕО Innovation Starter. 

Tendințe inovatoare la nivel european

Pe lângă lista startup-urilor verzi și ecoinovatoare, raportul integral Green Ecosystem Overview mai cuprinde o privire de ansamblu asupra ecosistemului european și a oportunităților pe care acesta le oferă, descrierea programelor de sprijin pentru climă și durabilitate definite de Uniunea Europeană. În plus, oferă exemple de inovații în sector ale startup-urilor tech și de sectoare în care activează – de exemplu: energie, economie curată și circulară, mobilitate inteligentă, alimentație, biodiversitate, poluare zero și finanțare durabilă. 

De asemenea, raportul ilustrează tendințele și trendurile inovative la nivel european, precum utilizarea hidrogenului și a surselor de energie sintetică pe bază de hidrogen, moda durabilă, producerea materialelor plastice mai durabil, infrastructura vehiculelor electrice, ori inteligența artificială.   

Investiţii și finanțări pentru antreprenorii „verzi”

Raportul mai cuprinde lista fondurilor de investiții, dar și a finanțărilor disponibile în sectorul verde. La nivel european există 62 de investitori europeni activi în startup-uri climatice, interesul pentru sectorul verde fiind în creștere. Oportunități de finanțare importante vin de la Horizon Europe (Orizont Europa) – principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare. Acesta are alocat un buget de 95,5 miliarde de euro, iar focusul său principal este concentrat pe schimbările climatice și vine în sprijinul realizării Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (SDG), precum și pe creșterea competitivității la nivelul Uniunii Europene. 

Tendințe emergente și microtendințe în ecosistemul local 

Unele dintre cele mai frecvente mențiuni în ceea ce privește tendințele emergente pe piața noastră locală au inclus: înlocuirea materialelor tradiționale cu materiale bio, apariția Inteligenței Artificiale (AI) și a internetului deșeurilor (care permite optimizarea sistemelor de gestionare a deșeurilor), o utilizare în creștere a tehnologiilor precum AI, Internetul obiectelor (IoT) și blockchain pentru a promova economia circulară, gestionarea deșeurilor, eficiență energetică și energie curată (eliminarea treptată a cărbunelui, energie regenerabilă), agricultură durabilă, mobilitate și (re)design urban, regenerarea ecosistemelor naturale, inclusiv a terenurilor agricole, achiziții durabile, moda sustenabilă, modele de produse durabile și inovații de ambalare, logistică inversă, mișcarea zero deșeuri, reumplere/reutilizare, construirea de clădiri pasive, cu energie pozitivă.

În Bulgaria, în ceea ce privește tendințele emergente, am observat un mare interes pentru creșterea organizațiilor și inițiativelor cu deșeuri zero. Există, de asemenea, o creștere foarte tangibilă a așa-numitelor evenimente și inițiative ecologice din ultimele luni după Pactul Verde al Uniunii Europene. Atât ONG-urile, cât și alte organizații private lansează inițiative pentru promovarea și stimularea ideilor ecologice. 

Nu în ultimul rând, raportul Green Ecosystem Overview cuprinde informații cu privire la următoarele aspecte care au nevoie de o atenție sporită, atât în România, cât și în Bulgaria: 

Sprijin legislativ. Majoritatea interviurilor calitative pe care le-am realizat au indicat o nevoie foarte presantă de mai mult sprijin legislativ din partea autorităților publice care ar putea contribui la creșterea durabilității întreprinderilor ecologice și la inovarea soluțiilor actuale care nu se dovedesc la fel de eficiente. Acest lucru s-ar putea schimba în următorii ani datorită inițiativelor precum European Green Deal, dar autoritățile locale ar trebui să fie proactive în acțiunile lor. 

Educație de masă cu privire la problemele de mediu. Există lacune importante de cunoștințe în ceea ce privește viața durabilă și impactul acțiunii umane asupra climei. Acestea ar trebui abordate într-un mod mai structurat și mai coerent, pentru a produce comportamente mai conștiente la scară socială. 

Cooperarea dintre autorități, companii și inovatori. Proiectele și inițiativele care adună în jurul lor toate părțile interesate importante sunt rare în prezent, dar au cel mai mare impact. Este crucial pentru toți actorii să găsească terenul comun pentru a se reuni și a lucra împreună pentru a pune lucrurile în mișcare. 

Nevoia unei abordări mai antreprenoriale în cadrul inițiativelor ecologice. Durabilitatea nu se referă doar la mediu, ci și la afaceri. Pentru ca startup-urile verzi să prospere, trebuie să lucreze atât la misiunea lor, cât și la scalabilitatea lor. Acest lucru nu le răpește scopul, ci le crește impactul și le face mai investibile și mai stabile. 

Raportul complet poate fi descărcat pe site-ul Impact Hub Bucharest, pe site-ul The Climate Vertical și site-ul Innovation Starter.