2022 ar trebui să fie anul reformelor structurale însă va fi, mai degrabă, anul contrastelor, cu o adâncire a dezechilibrelor din economie. Perspectivele noului an indică o accentuare a diferenței dintre prețuri și salarii – fapt ce va determina o scădere a nivelului de trai, o discrepanță tot mai mare între mediul public și cel privat, între promisiuni și realitate, între bogați și săraci. Vom avea sectoare economice pe plus dar și multe domenii în care inflația, blocajul financiar și criza forței de muncă vor continua să facă victime, arată o analiză a companiei de consultanță Frames.

2021 ar fi trebuit să fie anul reformelor structurale în administrație, în companiile de stat, în mediul bugetar în general dar și în sectorul pensiilor, în sănătate, în educație etc. Din varii motive, calendarul reformelor a fost amânat, soluția fiind includerea majorității acestora în PNRR, ca o condiționalitate esențială a obținerii banilor europeni.

Singura „reformă” cu impact a fost liberalizarea completă a pieței energiei (gaze și curent electric), fapt care a adus, din păcate, la o accentuare semnificativă a problemelor din economie.

„Liberalizarea piețelor a fost făcută cu ochii închiși, fără să ia în calcul niciunul dintre avertismentele lansate la nivel internațional dar și local, inclusiv de către Frames, privind posibila creștere a prețurilor la energie. Momentul liberalizării putea fi amânat cu încă un an sau putea fi pregătit mai bine, cu reguli mai stricte și mecanisme de temperare a elanului inflaționist, având în vedere cât de vulnerabilă este economia mai ales în contextul pandemiei și cât de fragil este nivelul de trai”, arată analiza.

Creșterea prețurilor la energie a generat un adevărat șoc în economie, iar impactul inflaționist îl vom simți și mai puternic în 2022. Potrivit estimărilor Frames, valul de scumpiri va afecta atât companiile cât și populația, cel mai puternic din al doilea trimestru.

„Compensările oferite de statul român sunt precum un algocalmin oferit unui bolnav ajuns la terapie intensivă. Îi mai taie din dureri, însă nu îi rezolvă problema. Odată cu ridicarea facilităților, în T2 2022, ne așteptăm la un val inflaționist chiar mai puternic decât în 2021. Fără măsuri concrete pe lanțurile de producție și distribuție, statul va fi condamnat, în luna martie, să extindă mecanismele de protecție (plafonări/compensări etc.) până ce prețurile energiei vor reintra pe o traiectorie predictibilă. Altfel spus, vom lua de la investiții, de la sănătate, din alte sectoare pentru a acoperi efectele economice puternice generate de iureșul scumpirilor din energie”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit analizei Frames, chiar și în aceste condiții, inflația reală generată de creșterile de prețuri la energie electrică și gaze riscă să treacă de 10%. Asta pentru că, chiar dacă facturile populației vulnerabile vor fi compensate, costurile vor fi resimțite în celelalte bunuri și servicii.

„Este incontestabil faptul că românii vor plăti mai mult pentru alimente, pentru celelalte bunuri și servicii în 2022. Anticipata creștere a cursului euro peste nivelul de 5 lei și posibila scumpire a carburanților vor pune, din păcate, gaz pe focul inflației. Astfel că nivelul de trai va continua să se deprecieze în 2022”, arată analiza.

Pandemia inhibă economia

Dincolo de creșterea inflației, pandemia COVID va continua să afecteze economia în 2022. Potrivit estimărilor analiștilor, nu este exclus ca valul 5 să determine autoritățile să impună noi restricții, care vor afecta în principal consumul, principalul motor al economiei, dar și apetitul pentru investiții.

Incertitudinea legată de evoluția pandemiei, dublată de efectele impredictibile ale inflației, vor continua să guverneze deciziile de business, mare parte din planurile de investiții urmând să fie amânate.

Temerile privind scăderea semnificativă a consumului, mai ales în primele luni ale anului, vor determina oamenii de afaceri să privească cu ezitare relațiile de business, neîncrederea fiind, din păcate, cuvântul la ordinea zilei în economie.

„Neîncrederea se simte în modul în care se derulează mai nou afacerile. Creditul furnizor s-a restrâns tot mai mult, plățile se fac tot mai greu. Oamenii își privesc cu tot mai multă reticență furnizorii, partenerii, de teamă că aceștia ar putea intra în blocaj, le-ar putea crea probleme. Așa s-a ajuns ca livrările de bunuri și servicii să se facă doar cu avansuri tot mai mari, iar blocajul financiar să se acutizeze”, afirmă analiștii.

Lipsa de predictibilitate a deciziilor guvernamentale asociate pandemiei, ezitările privind implementarea certificatului verde vin să accentueze acest fenomen al neîncrederii în economie.

Vestea bună, în toată această situație instabilă, este că mare parte dintre firmele românești au învățat lecția pandemiei, și-au restructurat afacerile și întâmpină 2022 cu planuri mai bine calibrate pe realitatea economică”, afirmă Adrian Negrescu.

Criza forței de muncă inhibă investițiile

2021 a adus o accentuare a crizei forței de muncă, dovadă numărul foarte mare de joburi pentru care firmele nu și-au găsit angajați.

Lipsa muncitorilor a tăiat din potențialul de dezvoltare a multor afaceri, mai ales din sectoarele dinamice în contextul pandemiei precum construcțiile, IT, clinici medicale, transporturi și curierat, fenomen care va continua și în 2022.

Potrivit analiștilor de la Frames, principalele provocări pentru mediul de afaceri, în acest context, vor fi generate de recrutarea angajaților calificați și de oferirea unor salarii competitive.

„Cum mare parte dintre firmele românești sunt slab capitalizate, creșterea salariilor va fi o provocare pe care multe nu o vor putea îndeplini. Și așa, odată cu creșterea salariului minim de la 1 ianuarie, multe companii și-au pus problema optimizării costurilor, fapt care se va traduce, din păcate, în disponibilizări de personal. Dincolo de această situație, marea problemă este că a ajuns o adevărată misiune imposibilă să găsești angajați buni, cu experiență, pe piața forței de muncă”, arată analiza.

Se întâmplă acest lucru și pentru că prea puțini sunt angajați români dispuși să se specializeze într-o meserie cerută de piață.

„Cursurile de pregătire sunt puține, mai ales cele gratuite, iar firmele reușesc cu greu să găsească potențiali candidați pentru propriile programe de instruire. Iar atunci când găsesc, este greu să îi păstreze, pentru că legislația nu le favorizează și angajații pleacă. Așa au ajuns să apeleze la tot mai mulți angajați străini, un fenomen care se va accentua în 2022”, estimează analiștii.

Anul contrastelor

Inflația, pandemia și criza forței de muncă sunt elementele care vor defini, cu siguranță, anul economic 2022. Va fi anul reformelor, al implementării PNRR?

Potrivit analiștilor de la Frames, perspectivele nu sunt, din păcate, atât de pozitive. La final de 2021, autoritățile nu reușiseră să îndeplinească nici măcar jumătate din țintele asumate în PNRR pentru T4 2021.

Criza politică, modul lent de acțiune al instituțiilor statului implicate în PNRR, lipsa unor mecanisme foarte clare de penalizare a vinovaților pentru întârzierea proiectelor fac ca perspectivele implementării eficiente a PNRR, în 2022, să fie încă sub semnul întrebării.

Potrivit unui barometru realizat recent de Frames la comanda Sierra Quadrant, marea majoritate a oamenilor de afaceri chestionați estimau că gradul de implementare a PNRR nu va trece de 30%.

„Așteptările sunt mari, însă distanța dintre promisiuni și realitate, dintre planurile de pe hârtie și implementarea acestora generează acest sentiment de reticență. Să sperăm că autoritățile vor recupera acest decalaj, iar cele 500 de targeturi asumate în PNRR vor fi atinse la timp pentru a primi cei 30 mld.euro care reprezintă o gură de oxigen uriașă pentru economie”, arată analiza.

În aceste condiții, dincolo de așteptările optimiste, anul 2022 ar putea fi definit cel mai bine drept anul contrastelor.

„Dacă te uiți numai la premizele pe baza cărora a fost construit bugetul, realizezi că perspectivele sunt cel puțin volatile. Această culegere de bune intenții, cum poate fi definit planul statului pentru 2022, pleacă de la ideea unei creșteri economice de 4,6%, puțin probabilă în actualul context, a unei inflații în scădere față de 2021, a unui deficit de 5,84% și a unui curs euro de 4,98 lei. La cum arată perspectivele în acest moment, ne așteaptă mai multe rectificări bugetare pentru că, din păcate, motorul economic dă semne de încetinire, iar inflația în creștere combinată cu o posibilă înghețare a economiei ar putea genera stagflație, un scenariu extrem de dăunător”, arată analiza.

Dincolo de accentuarea diferenței dintre prețuri și salarii, anul contrastelor se va simți în evoluția diferită a ramurilor economice. Vom avea industrii pe plus, precum sectorul IT, tot ce înseamnă curierat, afaceri din zona medicală, comerț online și construcții, dar și multe sectoare pe minus, precum cele asociate industriei prelucrătoare și exporturilor.

Vestea bună este că, după doi ani de convulsii, lanțurile de aprovizionare ar putea reveni la normal, iar crize precum cea a semiconductorilor sau a costurilor legate de transporturile internaționale, mai ales din China, vor fi depășite, cel mai probabil în a doua parte a anului.  

Anul contrastelor va aduce, din păcate, și la o acutizare a percepției legate de mediul public vs. cel privat, mai ales în contextul lipsei forței de muncă.

„Mediul bugetar a fost ferit în mare parte, în ultimii 2 ani, de efectele economice ale pandemiei. Salariile au fost înghețate la un nivel mai mare decît cel din sectorul privat, iar din 2022 vor reveni pe creștere. În plus, vor fi acordate din nou sporuri, bonuri de vacanță etc. Pentru marea majoritate a celor care lucrează la privat, ideea unei creșteri salariale în 2022 rămâne, din păcate, doar la nivel aspirațional chiar dacă inflația a erodat puternic câștigurile acestora”, afirmă Adrian Negrescu.

Pe ansamblu, perspectivele lui 2022 indică o accentuare a polarizării sociale. Diferențele dintre bogați și săraci vor crește, iar clasa de mijloc va continua să reprezintă doar un subiect de dezbatere.

„Să nu uităm că avem numai 560.000 de români care câștigă peste 1000 de euro/lună și numai 50.000 cu salarii mai mari de 3000 euro. Restrângerea accesului la creditare și scumpirea finanțărilor bancare vor tăia, din păcate, și mai mult din apetitul românilor pentru investiții, fapt care va influența evoluția economică”, mai arată analiza.

Cu o inflație în creștere, cu credite mai scumpe și mai greu de luat, cu o pandemie care continuă cu valul 5, premizele lui 2022 nu sunt deloc pozitive.

Dacă majoritatea managerilor le-au luat în calcul atunci când și-au construit bugetul pentru anul viitor, rămâne ca și statul să își asume realitatea și să își construiască guvernarea pe baze reale, cu măsuri care să stimuleze mediul de afaceri și să evite să-l transforme, din nou, în calul de bătaie.

„Măsurile de temperare a inflației sunt absolut esențiale în următoarele luni, alături de cele privind reducerea evaziunii fiscale și optimizarea cheltuielilor publice. Sperăm că 2022 nu va fi anul creșterilor de taxe, în care provocările crizei să fie rezolvate din pix, prin decizii administrative menite să aducă mai mulți bani la buget. Consecințele ar fi dezastruoase pentru mediul de afaceri”, se mai spune în analiza companiei de consultanță Frames.

Dan Dascălu, partener coordonator litigii fiscale D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România și Mihail Boian, partener D&B David și Baias

Adoptată la final de decembrie, Ordonanța Guvernului nr. 130/2021 a marcat introducerea unui număr semnificativ de măsuri legislative importante fiscal-bugetare despre care s-a scris și vorbit destul de mult. Am remarcat însă că – în mod nemeritat, poate – una dintre modificări a trecut total neobservată: prelungirea efectelor juridice a anulării obligațiilor bugetare accesorii până la data de 30 iunie 2022. Încercăm să descifrăm de ce s-a întâmplat acest lucru și, mai ales să anticipăm, ce perspective ar putea aduce această modificare legislativă în anul următor. Astfel, Ordonanța 130/2021 pare să întărească un trend din ultimii doi ani în care Statul Român, în contextul dificultăților financiare generate de pandemia Covid, mai acordă o șansă contribuabililor săi pentru a-și achita debitele fiscale principale restante și a beneficia de anularea obligațiilor fiscale accesorii.

Suntem deja la a treia astfel de șansă și pare ca ne îndreptăm spre o banalizare a acestei instituții, dacă nu se intervine urgent, în opinia noastră, și în privința unor elemente esențiale care să revitalizeze interesul imediat și direct al tuturor contribuabili pentru aplicarea acesteia.  

Spunem aceasta întrucât, deși termenul pentru aplicarea amnistiei a fost prelungit până la mijlocul anului 2022, termenul de referință a obligațiilor fiscale principale care intră în sfera de aplicare a amnistiei a rămas la nivelul anului 2020. Mai exact, doar dobânzile și penalitățile fiscale aferente debitelor fiscale principale având scadențe anterioare datei de 31 martie 2020 pot fi anulate prin cereri depuse până la data de 30 iunie 2022.

În aceste condiții, chiar dacă este binevenită, desigur, ca orice facilitate fiscală în favoarea contribuabililor, ne întrebăm dacă această prelungire a termenului este de natură să mențină amnistia fiscală ca un instrument eficient și util de ajutorare a contribuabililor și, pe de altă parte, de stimulare a acumulării veniturilor de la bugetul de stat prin plata debitelor fiscale din inspecții fiscale și conformare voluntară.

Ce avantaje aduce în mod practic contribuabililor
această prelungire a termenului?

În opinia noastră, în esență, ar fi două aspecte relevante:

• pe de o parte, această prelungire este benefică pentru contribuabilii care încă nu și-au ”făcut curățenie” în evidențele fiscale și contabile pentru a identifica eventuale erori care să genereze riscul unor obligații fiscale suplimentare și, deci, care să fie rectificate, obligațiile fiscale principale rezultate – plătite, iar cele accesorii – anulate. Asemenea contribuabili vor avea, din nou, un termen prelungit până în 30 iunie 2022 pentru a aplica amnistia, dacă nu au efectuat corecții în ultimii doi ani.
• pe de altă parte, este mărită sfera inspecțiilor fiscale care intră în domeniul de aplicare a amnistiei fiscale și care va cuprinde inspecțiile începute până la data de 30 iunie 2022, iar nu doar cele în curs sau începute până la data de 31 ianuarie 2022.

Și totuși, indiferent de momentul efectuării corecțiilor și/sau demarării inspecțiilor fiscale, acestea nu pot să vizeze decât obligații fiscale principale de dinainte de 31 martie 2020.

Or, în contextul  în care perioadele de dinainte de 2020 au făcut deja, în multe cazuri obiectul controalelor fiscale din partea ANAF, dar și ținând cont de faptul că intrăm în al treilea an de când contribuabilii se lupta cu efectele pandemiei COVID, iar valul al 5-lea este pe cale să traverseze (și) România cu consecințe greu de prezis și estimat la acest moment (dacă ne uităm în aceste momente la impactul din vestul Europei), considerăm că este absolut necesară și redefinirea obiectului amnistiei, iar nu doar a termenului de aplicare a acesteia.

Cum deja învățăm să coexistăm cu pandemia COVID, devenită între timp o nouă realitate care ne marchează existența, apreciem că și măsurile fiscale ar trebui în mod corespunzător adaptate și individualizare acestor noi realități.

Astfel, Noul An 2022  – al treilea și, deci, cel care ar trebui potrivit folclorului autohton, să fie cel norocos – ar trebui să marcheze tranziția amnistiei de la o măsură fiscală (extrem de benefică și uzitată atât de contribuabili, dar și pentru bugetul de stat) care i-a ajutat pe aceștia să plătească debitele fiscale anterioare pandemiei în timpul acesteia, într-una de sprijin a acestora să achite debitele fiscale principale născute în timpul pandemiei, mai ales cele din primul an pandemic, care s-a dovedit a fi cel mai dificil și cu consecințele cele mai grave atât pentru stat, cât și pentru contribuabili.

Dintr-o astfel de perspectivă, apreciem că, în plus față de prelungirea termenului de depunere la 30 iunie 2022, o devansare și a termenului de referință de la 30 martie 2020 la 30 martie 2021 ar fi un excelent început și ar revigora acest instrument care s-a dovedit a fi unul vital atât pentru Statul Român, dar și pentru contribuabilii acestuia în aceste vremuri dificile.

Consolidarea fiscală este marea provocare a orizontului de referință 2022 – 2025, arată Ministerul de Finanțe în documentele care fundamentează bugetul pentru anul viitor. Auzim deja de câțiva ani cât de importantă este consolidarea fiscală pentru finanțele publice și pentru stabilitatea macroeconomică. Deocamdată, măsurile concrete au fost sporadice, situație motivată de incertitudinea celor aproape doi ani de pandemie care au impus pachete de susținere financiară din partea statelor pentru companii și populație. Contextul sanitar a suspendat temporar procesul de consolidare fiscală. Dar ce înseamnă și ce impact are acest proces asupra taxelor?

Scopul consolidării fiscale este reducerea deficitului bugetar sub plafonul de 3% din PIB. Pentru a-l atinge, guvernul și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) o creștere a veniturilor fiscale, adică a încasărilor din taxe și impozite, de 3% din PIB până la finalul aplicării PNRR. Remarcabil este, însă, că această majorare ar urma să fie obținută preponderent dintr-o mai bună colectare a taxelor și impozitelor existente, respectiv 2,5% din PIB, în vreme ce 0,5% ar trebui să vină dintr-o reașezare a sistemului de taxare actual, prin eliminarea unor facilități, scutiri, distorsiuni. Prin urmare, miza pe termen scurt este eficientizarea ANAF. Fără a puncta exact în PNRR care sunt acele prevederi din Codul fiscal care vor fi modificate, Ministerul de Finanțe a lăsat practic o marjă de manevră foarte mare în care poate acționa până la finalul anului 2022 când s-a angajat să publice o analiză a sistemului fiscal și modificările legislative care vor fi făcute în 2023, cu implementare etapizată. Așadar, avem o veste bună: schimbările imprevizibile care au bulversat ani la rândul mediul de afaceri nu ar mai fi posibile. Cu toate acestea, în contextul formării unei noi coaliții de guvernare la sfârșitul lui 2021 și, în pofida angajamentelor din PNRR, au fost resuscitate în dezbaterea publică teme vechi care fuseseră abandonate la momentul inițial al propunerii lor tocmai pentru că nu garantau nicio eficiență din perspectiva consolidării fiscale, dar aveau potențial să afecteze negativ climatul economic – impozitul progresiv, taxa de cifra de afaceri, declarația de avere depusă de către toți cetățenii etc. Aceste idei au fost receptate cu îngrijorare de către companii. În sondajul HR Barometru, efectuat de PwC România la mijlocul lunii decembrie, 65% dintre respondenți spuneau că impozitul progresiv este propunerea fiscală care le-ar afecta business-ul cel mai mult, iar 35% menționau taxa de solidaritate. Este o axiomă că majorarea taxelor într-o perioadă incertă, de criză reprezintă un mare risc pentru revenirea economiei și chiar dacă aceste inițiative au rămas, din fericire, la stadiul de discuție, simpla lor vehiculare în spațiul public influențează negativ percepția afacerilor. Totuși, potrivit aceluiași sondaj, 50% dintre respondenți spun că perspectivele de business pentru 2022 sunt mai bune decât în 2021, 46% că sunt similare și doar 4% că sunt mai slabe.

Măsuri fiscale în PNRR pentru 2022

Știm că percepția companiilor este decisivă pentru evoluția economiei în anul viitor și dacă guvernul va urma planul de măsuri din PNRR va reuși să asigure predictibilitatea mult dorită de mediul de afaceri și în privința taxării. Așa cum spuneam, conform PNRR, va fi făcută o analiză a sistemului fiscal care va fi publicată în ultimul trimestru din 2022 și care se va concentra pe: eliminarea graduală a stimulentelor fiscale și breșelor din legislație în ce privește taxarea veniturilor, taxarea companiilor contribuțiile sociale și taxele pe proprietate (taxe locale) trecerea către o „fiscalitate verde” Măsurile vor fi transpuse în legislație gradual până în ianuarie 2024, iar unele dintre ele vor fi implementate efectiv până în 2028. De exemplu, stimulentele fiscale pentru angajații din construcții vor fi retrase gradual începând din 2025 și vor fi complet eliminate până la final de 2028.

Pentru 2022, prin PNRR guvernul își asumă că va intra în vigoare legislația care face obligatorie înrolarea în SPV a tuturor contribuabililor persoane juridice, precum și a celor care desfășoară activități independente și profesii liberale, că va intra în vigoare ordinul ANAF care clasifică plătitorii de taxe în funcție de risc, precum și un nou cadru legal pentru activitatea de control fiscal cu scopul de a combate mai eficient evaziunea la nivel național, dar și transfrontalier. Tot în anul următor, Antifrauda fiscală și ITM vor avea un plan comun de acțiune vizând firmele cu risc fiscal ridicat, dar și pentru cele cu risc de a utiliza muncă la negru sau gri.

Până atunci, o serie de modificări au fost deja aprobate prin OUG 130/2021, pe care le voi recapitula pe scurt. OUG nr. 130/2021 a adus modificări și completări atât Codului fiscal, cât și altor acte normative, precum Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, OUG nr. 120/2021 privind factura electronică RO e-Factura, Codul muncii, Legea nr. 296/2020 și  OUG nr. 226/2020, privind unele măsuri fiscale, Codul de procedură fiscală.

Noutăți în Codul fiscal în 2022

Valoarea cadourilor în bani și/sau în natură, inclusiv tichetele-cadou,  care pot fi acordate de angajatori și sunt neimpozabile, cu diverse ocazii speciale se majorează de la 150 de lei la 300 lei. Totodată, tichetele cadou vor putea fi acordate doar propriilor salariați ai angajatorilor, nu și altor persoane fizice, ca până acum, în cadrul campaniilor de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă și publicitate. Mai mult, tichetele cadou se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii doar dacă sunt oferite cu ocaziile speciale și în limitele prevăzute de lege. Ocaziile speciale pentru care sunt oferite tichete-cadou angajaților și pentru copiii minori ai acestora sunt: ziua de 8 martie, ziua de 1 iunie, Paștele, Crăciunul.

Pensionarii nu mai sunt exceptați de la plata CASS pentru veniturile din pensii pentru venitul care depășește suma de 4.000 lei lunar inclusiv, pentru fiecare drept de pensie. Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei și a CASS datorate, dacă este cazul.

Măsura suspendării plății unor sume de către angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților se prelungește până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv.

Se introduce, de la 1 ianuarie 2022, cota redusă de TVA de 5% pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, depășește suma de 450.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare și pentru o singură locuință ce îndeplinește condițiile de mai sus.

Alte noutăți legislative cu impact fiscal

Facturile electronice se vor emite obligatoriu prin RO e-Factura în cazul comercializării produselor cu risc fiscal ridicat comercializate în relația B2B, începând cu 1 iulie 2022. Pentru perioada 1 aprilie – 30 iunie 2022, furnizorii de produse cu risc fiscal ridicat pot transmite facturile emise în sistemul național RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura. Lista produselor  cu risc fiscal ridicat va fi definitivată prin ordin ANAF în 30 de zile de la intrarea în vigoare a OUG 130/2021.

În Codul muncii se completează dispozițiile legale referitoare la aplicabilitatea salariului de bază minim brut pe țară, respectiv se prevede că acesta poate fi acordat unui salariat pentru o perioadă de maximum 24 de luni de la data semnării contractului individual de muncă. După această perioadă salariatul va fi încadrat cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară. Vor beneficia de aceste măsuri și salariații încadrați cu salariul de bază minim brut pe țară, care au deja încheiate contracte individuale de muncă cu o durată de peste 24 de luni.

În ce privește amnistia fiscală, se prelungește termenul de depunere a cererilor de anulare a obligațiilor fiscale accesorii aferente obligațiilor fiscale principale cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020 (inclusiv cele rezultate din inspecții fiscale) de la data de 31 ianuarie 2022 la data de 30 iunie 2022.

Raportarea SAF-T demarează în 2022

Fișierul standard de control fiscal (SAF-T) devine obligatoriu de anul viitor, însă etapizat și diferit în funcție de categoria din care contribuabilii fac parte. Astfel, pentru contribuabilii mari care au făcut parte din această categorie și în anul 2021, obligația de raportare începe cu data de 1 ianuarie 2022; pentru contribuabilii mari care nu au făcut parte din această categorie în anul 2021 obligația începe din iulie 2022; contribuabilii mijlocii și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare și societățile de asigurare/ reasigurare sunt obligate să raporteze din anul 2023, iar contribuabilii mici – începând cu anul 2025. Prin implementarea SAF-T, România va face un pas important în programul de modernizare și de digitalizare a ANAF, necesar pentru îmbunătățirea capacității de colectare a TVA și a celorlalte taxe și impozite.  România continuă să aibă unele dintre cele mai mici venituri fiscale din UE, precum și cel mai mare deficit de încasare a TVA – o treime din TVA nu e colectată conform Comisiei Europene. Având în vedere că prin PNRR decalajul de TVA ar trebui să scadă cu cinci puncte procentuale și că per ansamblu colectarea taxelor trebuie îmbunătățită astfel încât veniturile fiscale să crească cu 2,5% din PIB, implementarea cu succes a SAF-T va fi decisivă pentru consolidarea fiscală și aplicarea reformelor din PNRR.

Abordarea reformelor fiscale din PNRR este centrată pe transparența procesului legislativ și consultare publică, pe eficiența colectării, extinderea bazei de impozitare și marginal pe creșterea taxelor. Dacă măsurile asumate prin PNRR vor fi aplicate întocmai ar fi pentru prima dată de la rescrierea Codului fiscal când schimbarea sistemului de taxare va fi predictibilă și transparentă. Concluzionând, în 2022 ar trebui să aflăm, pe baza unei analize realizate împreună cu instituții internaționale, care sunt cele mai eficiente modificări ale actualului sistem de taxare pentru a asigura o colectare mai bună, dar și o mai mare echitate fiscală pentru contribuabili.