BERLIN – De când Statele Unite au început să-și reconsidere
angajamentul în politica
mondială, s-au retras – strategic și mental – din multe
regiuni și s-au orientat către
regiunea Asia-Pacific, în special către China, singurul
său rival real pentru conducerea globală în secolul XXI. În acest nou context,
la ce ar trebui să aspire Europa? Poate Uniunea Europeană să umple cel puțin
parțial golul de securitate care rezultă?
Când
vine vorba de a crea o politică comună de securitate și apărare, UE s-a mișcat
într-un ritm de melc, chiar dacă retorica sa a continuat să se amplifice. În
ciuda faptului că s-a confruntat cu patru ani de euroscepticism al fostului
președinte american Donald Trump, ascensiunea din ce în ce mai agresivă a Chinei și revizionismul rus în Europa de Est, există încă un decalaj mare între așteptările europene și realitate. Fiind una
dintre cele mai bogate și mai avansate regiuni din lume, cu siguranță Europa
și-ar putea permite să-și urmeze propria strategie de apărare și securitate. Cu toate
acestea, gândirea europeană nu s-a unit încă în spatele acestei idei.
Experiența istorică are încă prea multă greutate, la fel ca și presupunerea profundă că America va interveni întotdeauna
în cazul în care va fi provocată să o facă. Principalul motiv pentru care UE
rămâne paralizată – chiar incompetentă – în chestiuni de politică de securitate
constă în cei doi membri fondatori cei mai mari și mai populați ai săi, Germania și
Franța.
Acești doi (relativ) coloși europeni au aproximativ
același potențial strategic. Fără ei, practic nimic nu se poate întâmpla în ceea ce
privește politica de securitate. Deși este necesar un consens între toate cele 27 de
state membre pentru a face orice progres real către un cadru comun de
securitate, Franța și Germania sunt singurii membri cu resursele necesare
pentru a transforma o nouă viziune într-o nouă realitate.
Dar
vechile obiceiuri mor greu. Pe parcursul celor patru decenii ale Războiului
Rece, occidentalii s-au bazat pe o garanție de securitate a SUA care a presupus
atât o considerabilă prezență militară în inima Europei, cât și o capacitate de contraatac
nuclear pentru a răspunde unui eventual atac al Pactului de la Varșovia. Deși un război nuclear
ar fi redus o mare parte din Europa la un morman de moloz radioactiv, acest
aranjament a asigurat totuși pacea în regiune. Vesticii și-au integrat
propriile trupe în NATO, dar au rămas în totalitate dependenți de SUA, chiar și după încheierea
Războiului Rece.
O problemă este că UE
nu este o federație cu un singur guvern central, ci mai degrabă o confederație de
state suverane, fiecare cu un caracter istoric distinct care îi definește
politica de securitate. Nicăieri acest lucru nu este mai evident decât în
relația franco-germană. Ambele țări sunt atât de apropiate una de cealaltă din punct de
vedere geografic și istoric, și totuși încă atât de îndepărtate în chestiuni de
securitate – atât de mult încât pot fi considerate aproape opuse. Vrăjmășia de secole
dintre germani și francezi a făcut loc cooperării și prieteniei abia după ce
Germania a rămas în ruine,
ocupată de
forțele
aliate și împărțită la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În
deceniile care au urmat, Europa și-a găsit în sfârșit pacea și a făcut progrese către o integrare
mai profundă și un sistem juridic comun – toate sub protecția umbrelei de
securitate a SUA.
Dar istoria încă se
profilează în atitudinile franceze și germane față de politica de securitate. La rândul ei, Franța încă se identifică ca o mare putere europeană, datorită armelor
sale nucleare; sediul său
permanent (și dreptul de veto) în Consiliul de Securitate
al Națiunilor Unite; teritoriile sale de peste mări din Pacific, Oceanul Indian
și Caraibe; și prezența sa în
Africa de Vest. Germania, în schimb, a renunțat la
ambițiile de mare putere după cele două încercări dezastruoase și eșuate de dominare a lumii în
secolul al XX-lea. Indiferent de partidele aflate la putere, guvernele germane
nu folosesc activele militare și exporturile de arme ca instrumente de politică
externă, lăsând SUA să mânuiască aceste instrumente hard-power. Întorsătura pacifistă de
după război a Germaniei continuă să-i definească percepția de sine tocmai pentru că a dat rezultate
atât de pozitive. Concentrându-se pe economie, pace și (eventual) reunificare
ordonată, Germania a devenit o poveste de succes modernă.
Franța
îi poate mulțumi lui Charles de Gaulle pentru autoidentificarea continuă ca
mare putere europeană. În ciuda înfrângerii din 1940, a decolonizării
postbelice și a unei lupte parțiale cu SUA cu privire la NATO, percepția de
bază a Franței nu s-a schimbat. Germania, pe de altă parte, își datorează
renașterea de după război unei rupturi decisive de propria sa istorie, pentru
care și-a acceptat responsabilitatea fără ambiguitate. Garanția de
securitate și prezența SUA au fost cruciale pentru această reevaluare. Cu toate
acestea, deși Franța și
Germania contemporane reflectă căile istorice pe care
le-au parcurs, ele se bazează totuși una pe cealaltă. În cele din urmă,
interesele lor naționale și interesele UE sunt aliniate, deoarece se vor scufunda sau vor pluti
împreună. Nu există alternative viabile, mai ales dacă garanția de securitate a
SUA pentru Europa slăbește.
În
acest context, dezvoltarea unei politici comune de securitate și apărare va necesita
compromisuri enorme între diferitele circumscripții ale familiei europene, ale
cărei experiențe istorice și traume radical diferite vor rămâne cele mai mari
bariere în calea progresului. Nici un mare aranjament nu va reconcilia în cele
din urmă perspectivele franceze și germane. Înțelegerea va reflecta un proces
continuu – și poate perpetuu – de negociere. Acesta este singurul mod de a face
Europa să funcționeze, mai ales când vine vorba de politica de securitate.
Cu fiecare filă ruptă din calendarul lui 2021 a început și se
întețește jocul de societate de a pretinde că știm ce se va întâmpla în
următoarele 12 luni. Cu toate acestea, când vine vorba de 2022 (și dincolo), nu
sunt sigur dacă merită măcar să mă prefac. Nu-mi
amintesc o dată anterioară când au existat atât de multe semne mari de
întrebare care să planeze asupra atâtor de multe probleme-cheie în economie.
Această incertitudine
profundă este deosebit de intrigantă mai ales în ceea ce privește piețele financiare. În cazul în care oricare
dintre evoluțiile ce sunt
urmărite ia o întorsătură negativă, implicațiile pentru
piețele financiare -aflate astăzi, la nivel ridicat- ar putea fi îngrozitoare.
Printre problemele cele mai urgente și de actualitate, altele
decât COVID-19, se numără inflația.
Creșterile de preț din acest an sunt trecătoare sau reprezintă ceva mai
de rău
augur? Răspunsul meu inutil este: „Nu știu”. Deși am sugerat la această perioadă anul trecut că inflația va
deveni o problemă mai mare decât creșterea slabă a PIB-ului, acum, când privesc
spre 2022, sunt mult mai puțin sigur.
O mare parte din presiunile inflaționiste de astăzi s-ar putea
lega în continuare de viteza redresării în multe economii și, desigur, de
întreruperi mari, încă persistente, de aprovizionare. Dar lipsa de
aprovizionare în sine poate fi simptomul unor probleme mai mari, cum ar fi
supra-stimularea economică, politicile monetare ineficiente sau creșterea slabă
a productivității.
Implicațiile pentru piețele financiare ar fi destul de diferite, în funcție de
care dintre acești factori sunt activi și mai ales, în ce măsură.
Multe alte întrebări mari pentru 2022 sunt legate de asemenea de
inflație. Care este scopul politicii monetare în economia actuală? Ar trebui să ne îngrijorăm în continuare cu
privire la nivelul datoriilor guvernamentale sau am descoperit (din întâmplare) că nu trebuie să ne
îngrijorăm niciodată? Sunt în general deschis la minte, dar am unele suspiciuni
puternice în această dezbatere specială.
În ceea ce privește
politica fiscală și ideea că datoria guvernamentală devine problematică
la un anumit nivel, evenimentele din 2020-2021 au demonstrat că o mare parte
din gândirea convențională a fost greșită. Mult mai important este motivul
pentru care crește datoria. Datoria contractată pentru a preveni colapsul
activității economice este destul de diferită de datoria contractată pur și
simplu pentru a finanța agenda unui guvern prea ambițios.
În ceea ce privește
politica monetară, era clar chiar înainte de pandemie că lumea de după
2008 a generozității nesfârșite a
băncilor centrale și-a depășit utilitatea. De mult timp avem nevoie să revenim
la o relație în care ratele
dobânzilor ajustate în funcție de
inflație se aseamănă cu ratele potențiale de creștere a PIB-ului.
Deși pot fi găsite scuze pentru o scurtă suspendare pentru a
gestiona un șoc major precum COVID-19, pare deplasată persistența politicilor monetare
super-relaxate. După cum susțin acoliții lui Milton Friedman, aceste politici
pot fi chiar responsabile pentru recenta creștere a inflației. Este destul de
convenabil ca, după ani de luptă dusă pentru a atinge rate mai mari ale
inflației (aproape sau peste țintele lor declarate), băncile centrale au ales
acum să considere inflația ca
fiind temporară.
De fapt, bancherii centrali nu au nicio idee mai bună decât nici
unul dintre noi despre cât anume va dura inflația. Dar chiar dacă inflația se dovedește a fi
tranzitorie, justificarea unei politici monetare generoase este din ce în ce
mai dubioasă. La urma urmei, prin crearea unor condiții financiare relaxate,
băncile centrale contribuie la suspiciunea crescândă că roadele capitalismului
modern sunt în primul rând pentru cei puțini, privilegiați, care dețin active.
Peste aceste probleme se profilează în liniște problema centrală a creșterii productivității, care a fost
dezamăgitoare în majoritatea economiilor avansate de mulți ani. Schimbările comportamentale și inovațiile
determinate de pandemie anunță revenirea mult așteptată a câștigurilor robuste de productivitate?
Am un picior în tabăra optimistă, motiv pentru care nu văd că este nevoie de
atât de mult stimulent monetar. Dar, având în vedere dezamăgirile persistente
din ultimul deceniu, nu pot să pun cu încredere ambele picioare pe tărâmul
optimist. Ca întotdeauna, factorii de decizie politică promovează intenția de a
face mai mult pentru a crește productivitatea. Se speră că sunt mai serioși
acum decât au fost în trecut.
De parcă aceste
provocări și necunoscute nu ar fi destul de complicate, există și o listă lungă de probleme macro neconvenționale de luat în considerare. Rămâne de văzut dacă economia chineză din ce în ce mai
importantă poate fi mai bine integrată în economia globală. Oricine poate presupune ce întorsături va avea
pandemia. Va deveni rapid Omicron noua variantă dominantă sau va fi înlocuită de încă una?
Și cum rămâne cu alte amenințări majore, cum ar fi pandemia
tăcută a rezistenței antimicrobiene, sau
riscurile asociate cu schimbările climatice? Așa cum stau lucrurile, pare puțin
probabil ca alegătorii – în special cohortele mai în vârstă cu venituri
limitate sau fixe – să tolereze creșteri repetate ale prețului energiei, chiar
dacă acestea sunt o caracteristică necesară a tranziției
către alternative mai curate. Așa
cum am sugerat recent, factorii de decizie politică vor trebui să se gândească
în mod creativ la modul de a face față acestei probleme.
O altă problemă
majoră este sărăcia globală, care a început să crească din
nou în ultimii doi ani. Eliminarea acestui flagel ar părea a fi o provocare și mai mare decât tranziția energetică.
În cele din urmă,
există incertitudinea generalizată cu privire la guvernanța globală.
Spre deosebire de perioada 2008-2010, când G20 sa dovedit atât de eficient, nu
s-a înregistrat aproape niciun progres semnificativ în ceea ce privește
cooperarea economică globală în 2020-21. Să sperăm că 2022 va
aduce o îmbunătățire vastă pe
acest front.
Jim O’Neill,
fost președinte al Goldman Sachs Asset Management și fost ministru al
trezoreriei din Regatul Unit, este membru al Comisiei Pan-Europene pentru
Sănătate și Dezvoltare Durabilă.
Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic
În cadrul ședinţei de astăzi,
Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a adoptat măsuri
privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări,
piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:
Autorizare
Aprobarea suplimentului (amendamentului)
la prospectul UE pentru creștere aferent ofertei publice primare inițiale de
vânzare de acțiuni emise de societatea ABN Systems International S.A. București,
care se derulează în vederea admiterii la tranzacționare a acțiunilor pe
Sistemul Multilateral de Tranzacționare administrat de Bursa de Valori
București S.A.;
Aprobarea prospectului UE pentru
creștere întocmit în vederea majorării capitalului social al societății Grîul
S.A. București.
Chiar dacă actualizarea valorii impozabile nu mai este scadentă anul acesta pentru multe dintre companii, având în vedere că prețurile materialelor de construcții vor crește accelerat în următorii ani, recomandăm reevaluarea clădirilor pentru a evita plata unui impozit mult mai ridicat peste 2 ani.
În urma modificărilor aduse Codului Fiscal la sfârșitul anului 2020, valoarea impozabilă a clădirilor deținute de către persoane juridice se actualizează o dată la 5 ani (față de termenul anterior de 3 ani) pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat. Prin urmare, companiile care au folosit un raport de evaluare pentru determinarea valorii impozabile la data evaluării 31.12.2018 beneficiază de valabilitatea acestuia pana la 31.12.2023.
„În condiții normale de piață, această prelungire a termenului de actualizare a valorii impozabile ar fi un beneficiu pentru companii. Având în vedere însă că traversăm o perioadă de creștere accentuată a prețurilor, este foarte posibil ca materialele de construcții și manopera să se scumpească și mai mult. Această scumpire se va reflecta direct în valoarea impozabilă a clădirilor, pentru că aceasta este determinată de către evaluatorii autorizați pe baza unor cataloage de costuri care se actualizează periodic pentru a reflecta nivelul real al costurilor. Ca urmare, recomandăm companiilor să dispună evaluarea clădirilor din patrimoniu la 31 decembrie 2021, deoarece valoarea impozabilă va ține cont de prețurile din 2021, eliminând astfel riscul plății unui impozit mult mai ridicat începând din 2024”, spune Anuța Stan, CEO FairValue.
Spre exemplu, în numai un an de zile, în perioada iunie 2020-iunie 2021, prețul betonului a crescut cu 12,2%, cel al oțelului beton cu 17,5%, cel al cimentului cu 11%, al cuprului cu 33,2%, iar al lemnului cu 38,9%. Datele sunt valabile pentru piața din România.
Avantajele principale ale evaluării pentru impozitare la 31 decembrie 2021 sunt:
Companiile vor beneficia de o valabilitate a raportului de evaluare de 5 ani începând cu anul 2022 și vor avea o predictibilitate asupra bugetului alocat pentru taxele și impozitele aferente clădirilor pentru următorii 5 ani.
Impozitul pe clădiri se va menține la același nivel pentru cei 5 ani, deoarece va lua în calcul costurile actuale ale materialelor de construcții și ale manoperei. În determinarea valorii impozabile a unei clădiri, impactul cel mai mare este dat de costul de nou pentru a edifica respectiva clădire. Din experiența anilor precedenți, costurile de nou au crescut în fiecare an într-un mod accelerat pe fondul inflației, creșterii costului manoperei din domeniul construcțiilor și scumpirii materialelor de construcții și a utilităților.
„Evaluarea clădirilor pentru determinarea valorii impozabile poate fi considerată un element de cost suplimentar, însă impactul asupra bugetului unei companii este incomparabil mai mic decât cel al unui impozit anual majorat în urma creșterii prețurilor în domeniul construcțiilor”, completează Anuța Stan.
Autori: Daniel Anghel, Partener, liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România și Irina Nuțescu, Senior Manager PwC România
În prag de sărbători, mediul de afaceri din România, așa cum s-a obișnuit în fiecare lună decembrie din ultimii ani, trebuie să închidă anul și totodată să pregătească de pe acum implementarea unor noi măsuri fiscale care presupun uneori schimbări de strategii, de planificări si bugete deja aprobate pentru categoriile de contribuabili afectate. O astfel de schimbare vizează și acordarea tichetelor cadou către persoane fizice, subiect intens discutat în ultimii ani, atât public, cât și în cadrul controalelor și inspecțiilor fiscale desfășurate de către inspectorii antifraudă sau inspectorii fiscali.
Prin OUG 130/2021, publicată pe 18 decembrie în Monitorul oficial, apar modificări privind tichetele cadou acordate persoanelor fizice, modificări care vizează zona fiscală (Legea 227/2015 privind Codul fiscal), precum și cadrul de reglementare al acestora (Legea nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare).
De ce sunt necesare aceste modificări? Credem că răspunsul este deja cunoscut de către mediul de afaceri: consecințele operațiunii Pandora și ale inspecțiilor fiscale care au urmat acesteia și care au avut ca rezultat reclasificarea veniturilor aferente tichetelor cadou acordate de unii distribuitori către angajații partenerilor de afaceri drept venituri asimilate salariului pentru care se datorau contribuții sociale obligatorii, pe lângă impozitul pe venit. Așa cum știm din alte situații care au precedat operațiunea Pandora, într-o zonă lacunară sau interpretabilă de-a lungul timpului din legislația fiscală, în care formularele de declarare nu au fost ajustate în timp util pentru ca astfel de obligații fiscale să poată fi îndeplinite de către contribuabili, autoritățile fiscale au venit și au aplicat legea în favoarea bugetului, colectând sume adiționale.
Reglementările din OUG 130 sunt justificate prin nevoia de a modifica legislația conform situațiilor constatate în teren de către organele fiscale de control și prin faptul că neimplementarea acestora ar avea consecințe negative, precum: plata unor drepturi salariale fără a plăti contribuții sociale obligatorii, diminuarea cuantumului pensiei pentru persoanele fizice respective remunerate cu tichete cadou, distorsiuni din punct de vedere al concurenței pe piața muncii, diminuarea veniturilor bugetelor de asigurări sociale.
Astfel, pentru a alinia modificările din zona fiscală, textul OUG aduce modificări Legii 165/2018, astfel încât tichetele cadou să poată fi acordate exclusiv propriilor angajați, fiind interzisă acordarea lor altor categorii de persoane fizice. Totodată, tichetele cadou vor putea fi emise exclusiv în format electronic pentru a obține, probabil, un mai mare control asupra beneficiarilor care primesc aceste tichete cadou. Prin urmare, de la momentul intrării în vigoare a noilor reglementări, tichetele cadou nu mai pot fi acordate și altor categorii de beneficiari, pentru campaniile de marketing, studiul pieței, promovare, protocol sau cheltuielile de reclamă și publicitate, așa cum legea prevedea până la introducerea acestor modificări.
Automat, modificările din zona fiscală sunt ușor predictibile: tichetele cadou sunt excluse din categoria veniturilor din alte surse și sunt impozitate strict după regulile de impunere proprii veniturilor din salarii și asimilate salariilor. Pentru a întări această idee, în cazul veniturilor salariale și asimilate salariului, tichetele cadou au fost eliminate din categoria celor scutite de la plata contribuțiilor sociale obligatorii și au fost incluse în mod expres în baza de calcul a acestora (rămânând exceptate doar situațiile în care sunt acordate cu ocaziile și în condițiile speciale menționate de Codul Fiscal, cum ar fi cele acordate cu ocazia Crăciunului, Paștelui, 8 martie etc. și respectând noua limita de 300 lei/ eveniment, majorată de la 150 lei prin intermediul aceleiași OUG).
Astfel, solicitările de clarificare a tratamentului fiscal aplicabil tichetelor cadou acordate persoanelor fizice care nu au o relație de muncă cu plătitorul acestor venituri au primit o rezolvare din partea autorităților, rezultatul fiind cel de mai sus. Practic, contribuabilii care foloseau tichetele cadou pentru campanii de marketing și promovare trebuie să se orienteze către alte metode de stimulare a potențialilor clienți persoane fizice.
Totuși, OUG 130 nu oferă o soluție pentru trecut care este mult așteptată, mai ales, de către contribuabilii supuși controalelor în trecut. Unii dintre aceștia încă așteaptă comunicarea deciziilor, alții le-au primit și le-au contestat fără a primi vreun răspuns, iar alții au depus declarații rectificative pentru a beneficia de amnistia dobânzilor și penalităților. Acești contribuabili speră la o amnistie, așa cum s-a întâmplat în cazul reîncadrării activităților independente, spre exemplu, sau cum se discută în ultima perioadă în cazul diurnelor acordate transportatorilor (un proiect de lege fiind adoptat recent de Senat și depus la Camera Deputaților spre avizare).
Autor: Andra Ciotic, Senior Manager, Departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România șiStela Andrei, Partener Asociat, Departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România
Guvernul a rezolvat problema tichetelor cadou, care trena de mai mulți ani, într-un mod neașteptat: interzice acordarea acestora în orice alt scop decât cel social, altor persoane decât angajaților proprii.
Palatul Victoria a stabilit însă doar ce se va întâmpla de acum înainte și nu a adus lămuriri suplimentare asupra tratamentului fiscal al tichetelor cadou deja acordate de către companii angajaților partenerilor de afaceri. Ultima modificare fiscală privind tichetele cadou a fost cea de la sfârșitul anului trecut, când, tot în luna decembrie, au fost introduse în legislația fiscală prevederi specifice legate de tratamentul avantajelor în bani și/sau în natură primite de la terți – tocmai în ideea de a acoperi în special situația tichetelor cadou acordate angajaților partenerilor de afaceri.
Prin noua Ordonanță, în contextul beneficiilor acordate angajaților proprii, Guvernul a mai decis că valoarea neimpozabilă a tichetelor cadou ce pot fi acordate de Crăciun, Paște, sărbătorile similare ale altor culte religioase, cu ocazia zilei de 8 martie sau 1 iunie să crească de la 150 la 300 de lei pentru fiecare beneficiar. Această creștere a valorii neimpozabile este aplicabilă începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2022.
Ce alte probleme mai „rezolvă” această Ordonanță de urgență? Începând cu veniturile lunii ianuarie 2022, situația este elucidată: tichetele cadou acordate angajaților în scop social, cu orice altă ocazie în afara celor specific menționate în legislația fiscală, se supun atât impozitului pe salarii, cât și contribuțiilor sociale obligatorii. În acest fel, sunt eliminate dubiile cu privire la acele alte situații în care se puteau acorda tichete cadou angajaților, potrivit legii, drept cheltuieli sociale, în afara ocaziilor specific prevăzute de legislația fiscală, dar aplicând tratamentul favorabil de la contribuții sociale.
Ordonanța-trenuleț adoptată la finalul săptămânii trecute stabilește că, odată cu intrarea în vigoare a actului normativ, mai precis începând cu 18 decembrie 2021, se interzice acordarea de tichete cadou altor categorii de beneficiari decât angajaților proprii, ocazional, pentru cheltuieli sociale. În consecință, legislația fiscală este modificată în același sens și sunt eliminate din categoria veniturilor din alte surse biletele de valoare sub forma tichetelor cadou, acordate pentru campaniile de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă și publicitate, ”altele decât cele prevăzute la art. 76 alin. (3) lit. h) și alin. (4) lit. a) din Codul fiscal”.
Însă, actul normativ adoptat nu clarifică în niciun fel tratamentul fiscal aplicabil pentru tichetele cadou acordate deja de companii salariaților partenerilor lor comerciali. Iar Administrația Fiscală are deja lansată, din 2019, o campanie de controale care vizează chiar tichetele cadou acordate salariaților partenerilor de afaceri. Astfel, în cadrul operațiunii denumite Pandora, Antifrauda a considerat că tichetele acordate de companii salariaților partenerilor lor comerciali, în cadrul unor campanii de promovare/marketing a produselor și/sau serviciilor proprii, constituie venituri de natură salarială pentru care plătitorii de venituri ar fi fost ținuți să rețină și să plătească impozit pe venituri din salarii și contribuții sociale obligatorii. În plus, companiile în cauză au primit și avize de inspecție fiscală, prin intermediul cărora erau informate că le vor fi controlate impozitul pe venituri din alte surse, impozitul pe venituri din salarii și contribuții sociale obligatorii.
Mulți dintre agenții economici aflați în această situație au contestat obligațiile, doar că direcția de soluționare a contestațiilor din cadrul ANAF nu pare să fi luat, până acum, nicio decizie asupra contestațiilor formulate de către contribuabili.
Varianta de compromis propusă în cadrul unor reuniuni ce au avut loc între reprezentanții mediului de afaceri și Ministerul Finanțelor a fost aceea a unei amnistii, pentru a rezolva problema pentru trecut.
Tot în contextul întâlnirilor cu Ministerul de Finanțe, înainte de promovarea Ordonanței mai sus menționate, a fost subliniată importanța emiterii unor reglementări specifice, pentru ca tuturor companiilor să le fie clar în ce condiții pot acorda tichetele cadou. De exemplu, dacă se poate avea în vedere o plafonare sau o limitare a numărului de tichete cadou care pot fi acordate de către o societate cu obligații fiscale reduse, excesul urmând să fie impus cu toate taxele salariale. Doar că Guvernul a tăiat dintr-o lovitură nodul gordian, excluzând pur și simplu posibilitatea acordării tichetelor către angajații partenerilor, sancționând contravențional, începând cu 28 decembrie 2021, cu 14 puncte de amendă – respectiv 32.200 lei (raportându-ne la nivelul actual al salariul minim brut pe țară), nerespectarea interdicției de acordare a tichetelor cadou în alte situații decât cele prevăzute de lege. Prin urmare, acele companii care și-au propus totuși pentru acest final de an să mai acorde tichete cadou angajaților partenerilor de afaceri (chiar daca legea o interzice) ar trebui să-și asume expunerea pentru o contravenție destul de substanțială începând cu 28 decembrie. Amenda ar fi aplicabilă și dacă se plătesc toate taxele salariale pentru tichetele cadou acordate.
Acum, că începutul a fost făcut și putem privi mai clar spre viitor, interesul tuturor părților este de a debloca situația și pentru trecut, așa că sunt așteptate de la Guvern sau Parlament măsuri de remediere care să rezolve problemele perioadei anterioare cât mai repede posibil.
Volumele IPO globale au crescut cu 64% și capitalurile atrase s-au majorat cu 67% față de anul anterior
T4 2021 a fost cel mai activ al patrulea trimestru, în funcție de numărul de tranzacții, după T4 2007
Bursele din regiunea Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (EMEIA) au înregistrat cea mai mare creștere
În contextul unui mediu economic incert care a dominat în 2021, piața IPO globală a avut un an excepțional, doborând în mod constant recorduri atât în privința volumului, cât și a valorii tranzacțiilor, până în trimestrul al IV-lea (T4). În ultimul trimestru, perspectivele încep să se schimbe odată cu apariția variantei Omicron a virusului COVID-19, a persistenței tensiunilor geopolitice și a creșterii volatilității piețelor. Per total, în 2021 s-au înregistrat 2.388 de tranzacții care au atras capitaluri în valoare de 453,3 miliarde de USD, în creștere cu 64% și, respectiv, 67% față de anul anterior, conform raportului EY Global IPO Trends Report 2021.
2021 a debutat cu lansarea vaccinurilor împotriva COVID-19, cu o redresare a economiilor globale și cu ample lichidități pe piață, generate de programele guvernamentale de stimulare a economiei, care au adus optimism pe piețele IPO globale. T4 2021 a fost cel mai activ al patrulea trimestru în funcție de numărul de tranzacții după T4 2007, înregistrând o creștere de 16% a volumului tranzacțiilor IPO (621) și de 9% a valorii acestora (112,2 miliarde de USD) față de perioada similară a anului 2020.
Toate piețele globale au crescut atât în funcție de numărul de tranzacții, cât și de valoarea acestora, dar bursele din regiunea Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (EMEIA) au generat cea mai mare creștere, cu o majorare de 158% a volumului tranzacțiilor (724) și de 214% a capitalurilor atrase (109,4 miliarde de USD). Și pe continentul american activitatea a fost intensă, încheind anul cu 528 de tranzacții IPO, care au atras capitaluri în valoare de 174,6 miliarde de USD, reprezentând creșteri de 87% și, respectiv, 78%. Regiunea Asia-Pacific a înregistrat o creștere relativ modestă, cu 1.136 de IPO-uri (majorare de 28%) în valoare totală de 169,3 miliarde de USD (creștere de 22%).
„În 2021, piețele de capital au oferit randamente puternice, iar activitatea investițională la Bursa de Valori București s-a menținut într-un mediu economic incert, generat de pandemie și de factorii politici. Pe17 decembrie, capitalizarea totală a pieței pe segmentul principal al Bucharest Sock Exchange a atins 44 de miliarde EUR, în timp ce randamentele brute YTD ale indicelui BET au depășit 27%.
2021 a marcat un an record pentru listarea de acțiuni și obligațiuni. Obligațiunile corporative au predominat în acest an, înregistrându-se 29 de emisiuni de obligațiuni în valoare totală de 932,5 milioane EUR. BCR și Raiffeisen Bank au lansat cele mai mari emisiuni (de 425,5 milioane EUR, respectiv 326,6 milioane EUR), urmate de Autonom cu 48 milioane EUR, Agricover Holding și Libra Internet Bank cu 40 milioane EUR fiecare.
Anul a adus 23 de listări de acțiuni, dintre care trei IPO-uri pe piața principală, în valoare totală de 185,2 milioane EUR: Transport Trade Services (TTS) pentru 58,5 milioane EUR, One United Properties (ONE) pentru 52,6 milioane EUR și Aquila Part Prod Com ( AQ) pentru 74,1 milioane EUR. Interesul pentru listarea pe segmentul alternativ, AeRO, a fost, de asemenea, ridicat. Au avut loc 20 de lansări care au totalizat 48,6 milioane EUR. Tehnologia, produsele de larg consum și retailul au fost principalele sectoare pentru activitatea IPO”, completează Andrei Eftimie (foto), Partener Asociat, Capital Debt Advisory, Strategie şi Tranzacţii, EY România.
La nivel mondial, sectorul tehnologiilor a înregistrat cele mai multe tranzacții IPO (611) pentru al șaselea trimestru consecutiv și cea mai mare valoare a tranzacțiilor (147,5 miliarde de USD) pentru al șaptelea trimestru consecutiv. Sectorul sănătății s-a clasat pe locul al doilea ca număr și valoare a tranzacțiilor, cu 376 de IPO-uri în valoare de 65,4 miliarde de USD. La mică distanță, industria ocupă următorul loc în top, cu 310 IPO-uri în valoare de 63,1 miliarde de USD.
Piețele IPO din EMEIA au înregistrat cea mai mare creștere anuală
În condițiile unui mediu pozitiv care a asigurat antreprenorilor randamente bune și riscuri mici, bursele din EMEIA au avut performanțe extraordinare, înregistrând cea mai mare rată de creștere dintre cele trei regiuni, cu o majorare de 158% a numărului de IPO-uri (724 de tranzacții) și de 214% a valorii acestora (109,4 miliarde de USD). Persistența valurilor de infecții cu COVID-19 și perturbările lanțurilor de aprovizionare ar putea să aducă unele riscuri odată cu intrarea în primul trimestru al anului 2022.
În Europa s-au înregistrat 485 de IPO-uri (creștere de 154%), care au atras capitaluri în valoare de 81,1 miliarde de USD (creștere de 195%). Și Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA) au înregistrat creșteri semnificative, volumul și valoarea tranzacțiilor majorându-se cu 205% și, respectiv, 281% (113 IPO-uri în valoare de 11 miliarde de USD). Pe măsură ce economiile din aceste regiuni își revin, prețul petrolului rămâne favorabil și companiile cu fundamente solide continuă să atragă interesul investitorilor. În India, activitatea IPO în 2021 a crescut cu 156% ca număr de tranzacții și cu 314% ca valoare a tranzacțiilor față de anul precedent (110 IPO-uri în valoare de 16,9 miliarde de USD). Și activitatea din Regatul Unit a rămas puternică, înregistrând o creștere de 223% a volumului tranzacțiilor (97 de IPO-uri) și de 81% a valorii acestora (21,2 miliarde de USD).
Optimismul, lichiditățile și vaccinurile împotriva COVID-19 au adus un an de referință pentru continentul american
Regiunea Americii a înregistrat un an cu rezultate excelente, alimentate de nivelul redus al ratelor dobânzii, de lichiditatea ridicată, de entuziasmul de pe piețele de capital, de atitudinea pozitivă a consumatorilor și de optimismul general produs de lansarea vaccinurilor împotriva COVID-19 în unele țări. Per total, în această regiune au avut loc 528 de tranzacții IPO, cu o valoare de 174,6 miliarde de USD, în creștere cu 87% și, respectiv, 78%. Sănătatea a rămas principalul sector al regiunii ca număr de tranzacții, înregistrându-se 172 de IPO-uri în valoare de 32,2 miliarde de USD, dar sectorul tehnologiilor a fost principalul performer în materie de valoare a tranzacțiilor, înregistrând 152 de tranzacții în valoare de 72,2 miliarde de USD.
Piața IPO din SUA se menține la un nivel de intensitate ridicat, în contextul în care se preconizează că 2021 va fi cel mai activ an din istoria de 21 de ani a acestui raport, înregistrându-se 416 tranzacții IPO în valoare de 155,7 miliarde de USD, ceea ce reprezintă o creștere de 86% și, respectiv, 81% față de anul anterior. Ofertele publice inițiale prin intermediul societăților vehicul investițional (SPAC) au fost în prim plan pe bursele din SUA în 2021, unde s-au înregistrat mai multe astfel de tranzacții decât IPO-urile tradiționale. SPAC-urile au demonstrat o reziliență remarcabilă și probabil SUA va continua să domine în acest segment.
Regiunea Asia-Pacific înregistrează creșteri modeste în 2021
Activitatea IPO din regiunea Asia-Pacific a păstrat un ritm constant în 2021, numărul de tranzacții (1.136) și valoarea acestora (169,3 miliarde de USD) crescând cu 28% și, respectiv, 22% față de anul precedent. Chiar dacă aceste creșteri sunt impresionante, rămân modeste comparativ cu recordurile înregistrate de activitatea IPO din regiunile America și EMEIA. La nivel de sectoare, tehnologia a avut cel mai mare număr de tranzacții (257) și a atras cele mai multe capitaluri (45,4 miliarde de USD) în întreg anul.
China a înregistrat o scădere a activității după al treilea trimestru, parțial din cauza înăspririi cerințelor de securitate cibernetică din China continentală pentru companiile care urmau să lanseze IPO-uri transfrontaliere și îndeplineau anumite criterii. Această situație, corelată cu dispozițiile autorității de reglementare a bursei și valorilor mobiliare (SEC) din SUA, potrivit cărora emitenții străini din SUA trebuie să respecte normele de inspecție ale SEC și ale Consiliului de supraveghere a contabilității întreprinderilor publice (PCOAB), a afectat atitudinea investitorilor și a avut drept rezultat amânarea sau modificarea planurilor unor megatranzacții IPO ale unor companii chineze. Per total, în China s-a înregistrat o creștere de 11% a volumului de tranzacții IPO (593) și de 3% a valorii acestora (122,8 miliarde de USD).
Japonia a generat cel mai mare număr de IPO-uri lansate într-un singur an din 2006, cu 128 de tranzacții în valoare de 6,8 miliarde de USD în 2021 și creșteri de 38% și, respectiv, 104% față de anul anterior.
Perspectivele pentru T1 2022: pregătiți-vă pentru schimbări, dar valorificați deocamdată cotațiile mari
În ceea ce privește perspectivele pentru noul an, sunt așteptate schimbări de direcție care ar putea accelera sau încetini activitatea IPO, generate de tensiuni geopolitice, riscuri de inflație și noi valuri și variante ale pandemiei. În pofida acestora, cotațiile relativ ridicate și lichiditatea pieței păstrează deocamdată deschisă fereastra de oportunitate de pe piața IPO în 2022. Candidații IPO se pot aștepta la o volatilitate crescută a piețelor și, prin urmare, trebuie să rămână flexibili și să aibă un plan de rezervă în ceea ce privește acoperirea nevoilor de finanțare în cazul în care calendarul IPO este amânat.
Datele prezentate aici și disponibile pe ey.com/ipo/trends provin de la EY și Dealogic. Datele aferente anului 2021 (intervalul ianuarie – decembrie) se bazează pe tranzacțiile IPO finalizate în intervalul 1 ianuarie – 7 decembrie și pe tranzacțiile IPO anticipate până la finalul lunii decembrie 2021. Sunt cuprinse datele până la finalul ședințelor de tranzacționare din ziua de 7 decembrie în Regatul Unit. Sursele tuturor datelor din prezentul document sunt Dealogic, CB Insights, Crunchbase și EY, dacă nu se precizează altfel. Tranzacțiile IPO prin intermediul societăților vehicul investițional (SPAC) au fost excluse din toate datele cuprinse în acest raport, cu excepția cazurilor indicate.
Intervalul 2012 – 2021 cuprinde ani integrali.
Sursa: EY, Dealogic
Activitatea IPO în al patrulea trimestru
Lună/Trimestru
Număr de IPO-uri
Capital atras (miliarde USD)
Octombrie 2019
126
15,8
Noiembrie 2019
115
28,3
Decembrie 2019
137
48,7
T4 2019
378
92,8
Octombrie 2020
196
37,5
Noiembrie 2020
106
22,6
Decembrie 2020
233
42,8
T4 2020
535
102,9
Octombrie 2021
178
38,5
Noiembrie 2021
238
45,8
Decembrie 2021
205
27,9
T4 2021
621
112,2
Sursa: EY, Dealogic
Anexă: Tranzacții IPO globale în intervalul ianuarie – decembrie 2021, pe sectoare
Sectoare
Număr de IPO-uri
Procent din numărul de IPO-uri la nivel global
Capital atras (miliarde USD)
Procent din capitalul atras la nivel global
Produse de consum
168
7,0%
23,7
5,2%
Produse de consum de bază
131
5,5%
18,0
4,0%
Energie
143
6,0%
27,2
6,0%
Servicii financiare
108
4,6%
33,9
7,5%
Sănătate
376
15,7%
65,4
14,4%
Industrie
310
13,0%
63,1
13,9%
Materiale
303
12,7%
22,8
5,0%
Media și divertisment
50
2,1%
6,2
1,4%
Imobiliare
99
4,1%
14,1
3,1%
Comerț cu amănuntul
63
2,6%
15,8
3,5%
Tehnologie
611
25,6%
147,5
32,5%
Telecomunicații
26
1,1%
15,6
3,5%
Total global
2.388
100,0%
453,3
100,0%
Sursa: EY, Dealogic Este posibil ca suma valorilor să nu fie 100%, din cauza rotunjirilor.
Compania Euler Hermes prezintă un raport pe tema întreruperii lanțului global de aprovizionare pe fondul noilor focare ale pandemiei Covid-19, al politicii și al volatilității cererii și logisticii în timpul Anului Nou Chinezesc:
Lupta împotriva întreruperilor lanțului de aprovizionare
Pe fondul noilor focare generate de virusul Covid-19 la nivel global, a politicii și a volatilității cererii și logisticii în timpul Anului Nou Chinezesc, întreruperea lanțului global de aprovizionare va rămâne o problemă până în semestrul doi al anului 2022. După o îmbunătățire înregistrată în prima parte a anului 2021, comerțul global de bunuri s-a contractat în trimestrul trei.
Deficitele de producție reprezintă 75% din contracția actuală a volumului comercial global, restul fiind explicat de blocajele logistice. În timp ce piețele emergente rămân în principal afectate de încetinirea economică actuală, economiile avansate și emergente sunt cele care vor avea cel mai mult de suferit. Deși se preconizează o redresare ușoară până la finalul acestui an (+0,8% de la un trimestru la altul față de -1,1% în trimestrul trei) există riscul unei duble scăderi în primele trei luni din 2022, deoarece volatilitatea fluxurilor comerciale va rămâne instabilă în primăvara anului 2022.
Pentru a cuantifica impactul fiecărui factor care afectează comerțul global, analiștii Euler Hermes estimează în funcție de cererea globală atât oferta cât și condițiile logistice folosind un model VAR. Analizând abaterile de la prognoza de bază, șocurile cererii au contribuit pozitiv în cea mai mare parte la creșterea comerțului global din iulie 2020. Pe de altă parte, oferta a avut un impact pozitiv masiv din vara anului 2020, dar de atunci șocurile de aprovizionare au fost destul de volatile, reflectând cel mai probabil șocurile legate de Covid-19. Cea mai recentă scădere neașteptată a comerțului global se datorează în principal factorilor de aprovizionare și logistici. Ambele au avut un efect negativ cumulat de -1,2 puncte procentuale asupra creșterii lunare a comerțului global în septembrie, cu -0,3 puncte procentuale pentru factorul logistic și -0,9 puncte procentuale pentru aprovizionare.
Figura 1: Variația istorică asupra creșterii comerțului global
Sursa: Euler Hermes, Allianz Research
Privind în perspectivă, factorii care vor determina normalizarea comerțului începând cu semestrul doi al anului viitor sunt: cererea de consum care va ramane la un nivel ridicat datorită economisirii în exces din timpul crizei care nu se va fi epuizat până în 2023, diminuarea penuriei generată de creșterea stocurilor la nivelurile de dinainte de criză în majoritatea sectoarelor și reducerea congestiilor de transport pemăsură ce capacitatea crește.
Cererea consumatorilor a atins un vârf la niveluri fără precedent și este probabil să rămână peste această tendință, deoarece economiile în exces din timpul crizei nu se vor epuiza până în 2023. Ciclul de înlocuire a bunurilor de folosință îndelungată arată că vârful blocajelor lanțului de aprovizionare ar fi trebuit să treacă. Cu toate acestea, cererea comerțului global va rămâne la un nivel ridicat anul viitor, trecând treptat printr-o normalizare autoreglată. Acest lucru se explică în primul rând prin stimulentele fiscale ca reacție la Covid-19, care au susținut mai degrabă cererea decât oferta, în special în economiile avansate în care guvernele au implementat sprijin fiscal și monetar echivalent cu aproximativ 25% din PIB. În timp ce acest sprijin este eliminat treptat, politicile fiscale rămân relaxate în SUA, zona euro și China. În plus, economiile în exces ale gospodăriilor vor continua să susțină cererea consumatorilor până în 2022 și 2023. În SUA, analiștii previzionează că rata de economisire va atinge nivelul de dinainte de criză (7,3% din venitul disponibil) spre finalul anului 2022, deoarece redresarea piețelor muncii va sprijini puterea de cumpărare în gospodării. În Europa, economiile în exces vor susține consumul privat cu 0,9% din PIB în 2022 și cu 0,5% în 2023, după 1,4% în 2021.
Figura 2: Economiile gospodăriilor din SUA (miliarde USD și % din venitul disponibil)
Sursa: Refinitiv, Euler Hermes, Allianz Research
Orientarea consumatorilor către bunuri durabile, mai degrabă decât către servicii va fi mult mai timidă în viitor, chiar și într-un scenariu descendent al noilor focare de Covid-19. Cu toate acestea, gospodăriile se îndreaptă către modele de consum mai durabile, în special în economiile avansate.
În ceea ce privește stocurile, acestea au atins nivelurile de dinainte de criză, iar capacitatea de producție se află pe o pantă ascendentă datorită creșterilor de capital din SUA. După reducerea stocurilor generate de criza Covid-19 la începutul anului 2020, producătorii au fost nevoiți să se reaprovizioneze rapid pentru a face față revenirii fără precedent a cererii în economiile avansate. Lipsa de materii prime a fost deosebit de mare în Europa în 2021 și, într-o măsură mai mică, în America de Nord. Reaprovizionarea a atins în mod clar vârful în ultimele luni, iar nivelul stocurilor în majoritatea sectoarelor este deja peste medie. În special sectorul electonicelor, IT, telecomunicațiilor și echipamentelor de uz casnic și-au putut crește semnificativ stocurile, în ciuda penuriei de semiconductori. Chiar dacă nu a avut succes din cauza dificultăților mari de acces la semiconductori și a costurilor mari de acumulare a bunurilor produse, sectorul auto a reușit să înregistreze stocuri.
Congestiile de transport maritim vor fi mai puțin acute, pe măsură ce comenzile globale pentru nave și containere noi au atins niveluri record în ultimele luni, reprezentând 6,4% din flota existentă. După ce au atins un vârful în luna septembrie 2021 la niveluri de șase până la șapte ori mai mari decât înainte de criza Covid-19, pe termen scurt se previzionează o scădere treptată care va avea loc până la finalul anului.
Aprovizionare în Europa ar putea fi amânată după 2022
Europa este mai expusă riscului de întrerupere a lanțului de aprovizionare, în comparație cu SUA când vine vorba de dependența puternică a materiilor prime intermediare din străinătate, din cauza lipsei de investiții în capacități de producție și transport maritim. Fără creșteri ale producției și fără investiții în infrastructura portuară, revenirea la normal a aprovizionării în Europa ar putea fi amânată după 2022, deoarece cererea rămâne peste potențial. Mai exact, sectoarele de echipamente de uz casnic, bunurile electronice de larg consum, automobilele și echipamentele sunt cele mai vulnerabile la deficitul de materii prime. Cu ajutorul tabelelor OECD 2018 Input-Output, au fost calculați indicii Hirschman-Rasmussen Backward Linkages (BL) și Forward Linkages (FL). Analiza Euler Hermes s-a bazat pe un eșantion care include 23 de sectoare, 14 dintre acestea au Backward Linkages (BL) peste 1 în SUA, 16 în Germania, 17 în Franța și 12 în Marea Britanie. Astfel, majoritatea sectoarelor depind în mare măsură de materii prime intermediare. Doar nouă sectoare din SUA, opt în Germania, șase în Franța și șapte în Marea Britanie au Forward Linkages (FL) peste 1. Pe baza acestor matrici analiștii grupează sectoarele în patru segmente: „cheie” pentru sectoarele care au BL și FL peste 1, sectoare „slabe” care au BL și FL sub 1, sectoare orientate înainte care au BL sub 1, dar FL peste 1 și sectoare orientate înapoi care au BL deasupra 1 și FL sub 1.
Deoarece companiile europene sunt mai puțin avansate având investiții sub nivelurile normale se bazează mai degrabă pe rate de utilizare a capacității peste medie pentru a răspunde cererii mai mari. Analiștii Euler Hermes au preconizat un potențial de recuperare a investițiilor în Europa în 2022, având în vedere condițiile de finanțare favorabile și fluxul de numerar ridicat al corporațiilor. Sondajele arată că majoritatea companiilor au amânat deciziile de investiții în 2021 din cauza blocajelor din lanțul de aprovizionare și a penuriei de materii prime.
Figura 3: Indicii Hirschman-Rasmussen BL-FL
Sources: OECD, Euler Hermes, Allianz Research
Semiconductorii sunt singura intrare cheie pentru toate sectoarele
Țările din Asia-Pacific reprezintă aproximativ 90% din exporturile globale de semiconductori și peste 70% din capacitățile de producție globale (Japonia, Coreea de Sud, China și Taiwan), ceea ce face sectorul global de producție foarte vulnerabil. În ciuda volumelor mai mari decât în anii pre-pandemiei, Asia și SUA reușesc să achiziționeze mai multe produse semiconductoare decât Germania, principala țară industrială din Europa. Astfel, lumea ar trebui să se bazeze mai mult pe creșterea capacității de producție de semiconductori din Taiwan decât pe SUA, Europa sau China.
China este un risc pentru Europa
Scăderea cu 10% a importurilor UE din China ar putea fi un obstacol de peste -6% pentru sectorul metalelor, mai mult de -3% pentru sectorul auto (inclusiv echipamente de transport) și mai mult de -1% la computere și electronice. China este esențială pentru Europa pentru exportul de staniu, cupru, zinc și magneziu. În ansamblu, sectoarele care ar fi afectate cel mai tare sunt cele legate de metale (metale de bază și produse metalice fabricate) și auto (autovehicule, remorci și semiremorci, echipamente de transport). Cu toate acestea, firmele nu pot înlocui China cu alți furnizori pentru aceste materii prime. În plus, impactul ar putea fi mai puternic și prin intermediul bunurilor intermediare importate din China.
Cu toate acestea, mutarea producției înapoi în țara de origine sau în apropierea ei, rămâne mai mult la stadiul de discuție. În ciuda întreruperilor lanțului de aprovizionare, până acum nu s-a observat o tendință clară de mutare a producției înapoi în țara de origine sau în apropierea ei a activităților industriale. Singura excepție este Marea Britanie, care s-a confruntat cu perturbări din cauza Brexit-ului. Cu toate acestea, protecționismul a atins un nivel record în 2021 și va rămâne ridicat sub forma unor bariere comerciale netarifare (de exemplu, subvenții, politici industriale).
În privința României, cu deficitul de cont curent în creștere după prima parte a pandemiei și un deficit bugetar cu mult peste limitele admise în condiții normale, o investiție în segmentul de semiconductori nu pare o realitate palpabilă.
Motivul poate fi legat atât de constrângerile bugetare cât și de dependența sectorului auto (ca și reprezentant principal al sectorului de producție la nivel local) de deciziile luate la nivelul companiilor-mama. Chiar și așa, efortul investițional în construirea de facilități de producție de semiconductori pare o luptă inegală, în care Uniunea Europeană însăși are mult de recuperat față de competitorii din Asia sau față de Statele Unite. Amintim în acest sens cele 50 miliarde USD anunțate de președintele Biden pentru susținerea industriei de semiconductori ca parte a planului de investiții în infrastructură sau cele 5.2 miliarde USD cu care Japonia și-a suplimentat bugetul aferent anului 2021 pentru același scop.
Nu în ultimul rând, producția pe teritoriul european va trebui să evite o cursă a subvențiilor inițiată de țările mari – Franța și Germania, o cursă în care România probabil va avea o participare cel mult modestă – și aceea prin inputul dat de multinaționalele din sectorul auto deja existente pe plan local.
Alte sectoare locale dependente în mod direct de acest input cheie ar fi mai putin vizibile, segmentul electronicelor și al computerelor având facilitățile de producție în general în țările asiatice.
”Dacă în privința metalelor grele și a metalelor prelucrate necesarul a fost asigurat în ultimii ani din țările mai apropiate geografic (fie din U.E, fie din Turcia, Ukraina, Belarus sau din țări din Balcani), în privința semiconductorilor și a metalelor din compoziția lor situația este mult diferită. Cel puțin pe termen scurt, în condițiile unui lanț de aprovizionare pe cale de ameliorare necesarul pare că va fi asigurat tot din China (principala țară din afara UE contribuind la deficitul comercial al României) sau din alte țări asiatice”,declară Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.
Perspectivele comerțului global în perioada 2022-2023
Este de așteptat ca volumul comerțului global să revină treptat la media pe termen lung de dinaintea crizei, cu o creștere de +5,4% în 2022 și de +4,0% în 2023. În timp ce deficitele acute de materii prime împreună cu transportul maritim, costurile și un dolar puternic au împins prețurile în 2021 (creștere în valoare estimată la +18,8% în 2021) se preconizează că această tendință de creștere a prețurilor se va inversa în 2022, sub maximele din 2017-2018.
Specialiștii atrag atenția la creșterea dezechilibrelor globale: SUA vor înregistra deficite comerciale record (în jur de 1,3 miliarde USD în 2022-2023), reflectate de un excedent comercial record în China (760 miliarde USD în medie). Între timp, zona euro va înregistra, de asemenea, un excedent mai mare decât media, de aproximativ 330 de miliarde de dolari. În ceea ce privește câștigurile din export, Asia-Pacific va fi în continuare principalul câștigător în următorii câțiva ani (peste 3 miliarde USD în 2021-2023). Sectoarele energetice, electronice, mașini și echipamente se vor îmbunătăți în 2022, dar principalul câștigător al exporturilor la nivel global în 2023 ar trebui să fie sectorul auto, datorită numărului de lucrări restante și a investițiilor mici din 2021.
Figura 4: Comerțul pe sectoare, modificari anuale (miliarde USD)
Sursa: Euler Hermes, Allianz Research
Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. În 2020, tranzacții globale ale companiei Euler Hermes au reprezentat 824 miliarde de euro. Euler Hermes este membru cu drepturi depline al Grupului Allianz. Pentru mai multe informații, vizitați www.eulerhermes.com
Notă de avertizare privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă. Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i) modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale ale Grupului Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii) frecvența și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi) cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea, în fiecare caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre acești factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor acestora.
Aplicația Regista pentru digitalizarea administrației publice anunță că „a generat în 2021 venituri de peste 1 milion de euro, în creștere cu 60% față de anul precedent. Totodată, numărul de clienți instituționali ai Regista a crescut cu 55%, în prezent aplicația fiind utilizată în peste 800 de primării și instituții din toate județele țării. Pentru anul 2022, compania mizează pe menținerea tendinței de creștere a numărului de clienți și intenționează să crească și oferta de module software oferite clienților”.
Soluţia Regista, dezvoltată de echipa Zitec, este caracterizată ca „lider de piaţă pe segmentul aplicaţiilor de managementul documentelor și e-Guvernare în administraţia publică locală. Rolul aplicaţiei este de a automatiza şi a eficientiza activităţile din instituţiile locale, guvernamentale şi din companii prin modulele de Registratură electronică, Managementul documentelor, Formulare electronice, Sesizări, Programări, Plăți Online și Monitorul Oficial Local. Regista facilitează atât o comunicare optimă între departamentele unei instituţii, cât şi între funcţionari şi contribuabili, pentru o rezolvare rapidă şi mult mai organizată a solicitărilor primite.
Până în prezent, peste 800 de instituţii publice şi companii din toate judeţele ţării şi-au îmbunătăţit procesele de lucru și au redus birocraţia prin intermediul Regista. Din datele companiei, aplicația are peste 15.000 de utilizatori la nivel național care au înregistrat 7 milioane de documente în 2021.
Potrivit reprezentanților Regista, pe parcursul anului 2021 echipa a lucrat constant la îmbunătățirea modulelor de registratură electronică, managementul documentelor și e-Guvernare, iar o parte dintre rezultatele înregistrate sunt:
Peste 16.000 de conturi de contribuabil create în portalul e-Guvernare Regista, de la lansarea serviciului în primăvara acestui an
Cetățenii au completat peste 10.000 formulare electronice
S-au raportat peste 3.000 sesizări
Au fost efectuate peste 9.000 programări online la instituții publice
Pentru a facilita accesul tuturor utilizatorilor din România, începând din luna ianuarie 2021, portalul e-Guvernare Regista a devenit disponibil în limbile minorităților naționale: maghiară, germană, rusă și sârbă. De asemenea, a fost dezvoltată și o versiune în limba engleză, pentru a ușura accesul cetățenilor străini la informațiile de interes public și la serviciile oferite de primăriile unde sunt înregistrați.
O altă noutate introdusă în anul 2021 o reprezintă lansarea Contului contribuabilului în aplicația Regista. Prin intermediul acestuia, cetățenii își pot crea un cont de acces și completa datele personale o singură dată, pentru ca apoi să poată trimită rapid cereri către primărie, ori de câte ori au nevoie. Totodată, în contul propriu vor putea vizualiza întregul istoric al solicitărilor către instituție, precum formularele electronice, sesizări, programări, dar și istoricul plăților efectuate.
Ca urmare a nevoilor de eficientizare și digitalizare, în a doua jumătate a anului 2021, Regista a lansat modulul de Plăți Online, cu ajutorul căruia instituțiile pot încasa amenzi și taxe locale direct din portalul e-Guvernare. Astfel, Regista a devenit prima aplicație din România care calculează automat valoarea taxelor locale (există peste 100 de tipuri de taxe locale ce nu nu pot fi achitate în prezent online, nici prin Ghiseul.ro). Modulul de Plăți Online permite de asemenea o mai bună transparență față de contribuabili, deoarece aceștia vor putea consulta mult mai ușor actul normativ prin care s-a stabilit formula de calcul pentru taxa de interes pentru ei.
Aplicația Regista este dezvoltată de Zitec, lider pe piața de IT & digital marketing din România, specializat în dezvoltarea de soluții și servicii de transformare digitală. Zitec este una dintre puţinele companii româneşti recunoscută oficial ca Partener Gold Microsoft și este certificată conform standardelor ISO27001:2013 și ISO 9001:2015 pentru Sistemul de management al calității”.
Asigurătorii au început constatarea daunelor în cazul zecilor de apartamente afectate în urma incendiului de la Constanța – imediat după ridicarea restricțiilor impuse de autorități. Până în prezent, au fost deschise peste 58 de dosare de daună în baza polițelor de asigurare facultativă pentru locuințe emise de către companiile Membre UNSAR.
„Suntem alături de cei afectați de incendiul produs la Constanța. Locuința este unul dintre cele mai importante bunuri pe care le avem, iar în astfel de momente putem vedea cât de mult contează să ai o asigurare”, a declarat Adrian MARIN, Președintele UNSAR.
Din informatiile colectate la nivelul UNSAR, majoritatea persoanelor asigurate din imobil au contractat polițe care acoperă daunele produse clădirii, în timp ce circa 35% au ales varianta ce oferă acoperire atât pentru clădire, cât și pentru conținut (bunuri).
Cei afectați de incendiul produs la Constanța sunt îndemnați să se adreseze companiilor de asigurări sau intermediarilor care au emis polițele, pentru a aviza daunele.
Incendiul este riscul care produce cele mai mari și mai frecvente daune din România. Acesta rămâne, totodată, riscul de care se tem cel mai mult românii. Astfel, 56% dintre respondenții celui mai recent studiu realizat de UNSAR împreună cu IRES clasează incendiul pe primul loc în ierarhia riscurilor care le-ar putea afecta locuințele.
Pentru a fi protejați în cazul unui incendiu, proprietarii locuințelor pot achiziționa o asigurare facultativă, cu condiția să aibă încheiată o asigurare obligatorie, PAD – impusă de lege. Polița PAD acoperă riscurile catastrofale de cutremur, inundație și alunecare de teren, până la limita de 20.000 EUR / 10.000 EUR (în funcție de tipul construcției), însă o asigurare facultativă acoperă, în plus, riscuri precum ar fi incendiul, explozia, furtuna, vijelia, furtul sau vandalismul – la sume asigurate care corespund valorii reale a locuinței.
Suplimentar, polițelor facultative li se pot atașa și clauze speciale. Printre acestea se numără: asigurarea instalațiilor interioare ale clădirii, asigurarea aparatelor electrice / electronice, bunurilor casabile, dar și răspunderea civilă față de terțe persoane (cum ar fi pagubele provocate vecinilor), și nu numai.
„Incendiul cauzează anual daune importante, iar românii trebuie să știe că acest risc poate fi acoperit printr-o poliță facultativă de asigurare a locuințelor”, a precizat Alexandru CIUNCAN, Director General al UNSAR.
