Aquila asigură distribuția la nivel național a produselor Rauch

Florin Antonescu
-
0
Aquila asigură distribuția la nivel național a produselor Rauch

Compania Aquila anunță că „va distribui la nivel național, de la 1 ianuarie 2022, produsele companiei Rauch, unul dintre producătorii principali de sucuri și băuturi de fructe in Europa. Acordul, semnat pe fondul reorganizării strategice a Rauch, acoperă toate canalele de distribuție, inclusiv stațiile de carburant, comerțul modern și, în curând, canalul magazinelor tradiționale”. 

Răzvan Bagherea

Razvan Bagherea, director organizare și resurse umane, Aquila: „Prin acest acord cu RAUCH ne extindem portofoliul de branduri globale cu un nou nume important în domeniul FMCG și valorificăm astfel rețeaua extinsă pe care am construit-o în timp și care ne plasează pe primul loc în topul distribuitorilor. Continuăm astfel strategia de a ne dezvolta și optimiza rețeaua și de a diversifica gama de produse distribuite și ne pregătim pentru extinderea prin intermediul achizițiilor pe care am anunțat-o în momentul listării cu succes la Bursa de Valori București. Din această perspectivă, anul 2022 se anunță a fi unul foarte dinamic pentru noi”.

Daniel Wuestner,  director general Rauch Fruchtsaefte GmBH: „Suntem foarte bucuroși că ne putem extinde prezența pe piața din România cu ajutorul unui partener puternic la nivel național cum este Aquila. Produsele noastre sunt recunoscute în întreaga lume pentru calitatea lor și suntem siguri că și în România își vor găsi locul pe care îl merită în preferințele consumatorilor în condiții de concurență intensă. Gama noastră variată de produse acoperă un spectru larg de gusturi, de la băuturi pentru copii până la nectaruri din fructe și băuturi cu aromă de cafea, produse deja cunoscute de consumatorii din Romania”.

Rauch se recomandă ca „o companie austriacă cu peste 2050 angajați, care a înregistrat în 2021 o cifră de afaceri de peste 1 miliard de euro și care este prezentă în peste 100 de piețe din întreaga lume. Compania deține 16 fabrici și 12 branduri. Dintre acesta menționăm Bravo, Happy Day, Cafemio si Yippy.

Aquila, cea mai mare companie din domeniul distribuției, a înregistrat, la 30 septembrie 2021, un profit net de 43,8 milioane lei, în creștere cu 21% față de aceeași perioadă a anului 2020. Profitul net anunțat este cel mai mare de la înființarea companiei”.

Aquila, companie înființată în 1994, cu o echipă de aproape 3.000 de angajați, este caracterizată ca „liderul pieței de distribuție din România, operând cu succes și în Republica Moldova. Aquila oferă partenerilor săi soluții integrate, prin vânzarea de produse și servicii complementare. În 2020, compania a avut o cifră de afaceri de peste 370 de milioane de euro. Aquila este o companie cotată la Bursa de Valori București sub simbolul AQ. https://www.aquila.ro”.

Rauch, de la înființare, în 1919, până în prezent, „a rămas o companie austriacă de familie, deja aflată la a patra generație. Echipa noastră este motivată și mereu țintim pentru cea mai înaltă calitate, Acestea reprezintă baza succesului nostru. De aceea Rauch nu este doar o companie cu tradiție de familie, ci si unul dintre producătorii principali de sucuri și băuturi de fructe în Europa”.

Mentorat pentru succes în carieră

Florin Antonescu
-
0
Mentorat pentru succes în carieră

Organizația Junior Achievement (JA) România și compania Meta au derulat prima ediție a proiectului de educație pentru orientare profesională Build-up Your Future, în perioada iulie-decembrie 2021. Au participat 16 elevi din 13 licee din țară și 15 voluntari, români și străini, din 6 orașe din Europa și Statele Unite ale Americii.

Organizatorii ne informează că, „dezvoltat ca parte a programului internațional Junior Achievement Success Skills, proiectul a inclus peste 120 de sesiuni de mentorat unu la unu, pe teme privind orientarea în carieră. Asocierea mentor-elev s-a realizat pe baza aspirației și interesului fiecărui elev pentru viitoarea profesie.

Pe parcursul sesiunilor de mentorat organizate online, consultanții voluntari i-au ajutat pe elevi să descopere informații noi, să își dezvolte aptitudini și abilități necesare orientării în carieră și pregătirii pentru locul de muncă, să identifice sau să își cultive interesele personale și profesionale și să exploreze diferite oportunități de internship și carieră. Sesiunile de mentorat au fost desfășurate în limba română sau engleză, în funcție de opțiunea elevilor implicați.

Proiectul le-a oferit elevilor posibilitatea de a câștiga încredere în forțele proprii și de a reflecta la viitorul lor, ajutându-i să-și contureze personalitatea și un set propriu de valori. Cei 15 mentori din Anglia, Elveția, Statele Unite ale Americii și România au devenit modele de bună practică pentru cei 16 elevi angrenați în proiect și, prin intermediul unui context de învățare modern, le-au împărtășit liceenilor din cunoștințele și experiențele lor educaționale, de viață și de carieră.

Teia Negoiță, Product Marketing Manager, mentor din partea Meta, Londra: „«Build-up Your Future» este o oportunitate minunată de a-i ajuta pe elevi să se pregătească pentru anii de facultate și nu numai. Mentorii au ocazia să își împărtășească abilitățile, cunoștințele și să ofere îndrumări prin intermediul unor activități cu adevărat practice, de-a lungul sesiunilor interactive cu elevii. Este o experiență plină de satisfacții, prin care poți avea o influență majoră în viața adolescenților”. 

Romsilva: „Lemn de foc avem, numai cerere să fie”

Florin Antonescu
-
0
Romsilva: „Lemn de foc avem, numai cerere să fie”

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva spune ferm prin directorul general ing. Teodor Ţigan: „Lemn de foc avem, numai cerere să fie!” Până la sfârşitul anului în curs, Romsilva pune pe piaţă 1,7 milioane de metri cubi de lemn de foc. O cantitate mai mare nu este posibilă decât prin declasificarea lemnului, adică aducerea la categoria lemn de foc, ceea ce Romsilva subliniază că nu face. Preţul mediu de vânzare este de 184 de lei/mc; anul trecut, prețul a fost de 177 de lei/mc. Prețul de vânzare diferă în funcție de cerere și ofertă, influențate de forma de relief în care se află pădurea, de suprafețele de pădure etc.; inclusiv în același ocol silvic prețul poate să fie diferențiat.  

În 11 luni trecute din acest an, Romsilva a vândut 1.463.947 metri cubi de lemn de foc. În stoc mai deține 236.000 metri cubi. 
Romsilva precizează că „toate prețurile și volumele de lemn pentru foc sunt afișate la sediile ocoalelor silvice din cadrul Romsilva și, în format electronic și centralizat, pe pagina de internet www.rosilva.ro, la secțiunea Disponibil lemn pentru foc, aceste date fiind actualizate periodic”.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile ţării, şi asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% deţin certificarea managementului forestier în standard international”

HR Barometru: 72% dintre companiile din România au adoptat munca hibrid. Prezența la birou este încă redusă, dar peste jumătate estimează o revenire masivă pe termen lung

Economistul
-
0
HR Barometru: 72% dintre companiile din România au adoptat munca hibrid. Prezența la birou este încă redusă, dar peste jumătate estimează o revenire masivă pe termen lung

Aproape trei sferturi (72%) dintre companiile participante la sondajul HR Barometru, realizat de PwC România, au implementat munca hibrid, acordând libertate de alegere angajatului și echipei asupra prezenței la birou. Prezența rămâne încă scăzută, de sub 25% din personal, arată 45% dintre respondenți, însă pe termen lung mai mult de jumătate dintre aceștia (56%) estimează creșterea semnificativă a ponderii celor care vor lucra de la birou, între 50 și peste 75% din totalul angajaților.

”Angajații au început să aibă mai multă încredere să revină la birou, fiind încurajați de investițiile în măsuri de siguranță din partea angajatorilor și de implementarea unui sistem de muncă hibrid. Companiile vor să-și păstreze angajații și să atragă noi talente, în contextul în care planurile ambițioase de creștere pot fi limitate de lipsa resurselor umane. Astfel, vedem că majoritatea respondenților și-au majorat bugetele de salarii pentru 2022 pentru a acoperi creșterea inflației din a doua jumătate a anului. Iar un accent important este pus pe acordarea de beneficii, companiile incluzând tot mai multe opțiuni, în special din categoria sănătății și stării de bine a angajaților”, a declarat Oana Munteanu, Director People & Organisation PwC România.

Doar 8% dintre respondenți au implementat în prezent munca exclusiv de la distanță și 11% lucrează în totalitate de la birou, respectând prevederile legale.

Față de 2020, când incertitudinea era mult mai mare, iar angajații au preferat siguranța locului de muncă, fluctuația de personal a fost în ușoară creștere în acest an. Astfel, 30% dintre respondenți spun că a crescut semnificativ, 35% că nu sunt diferențe notabile, 28% că a crescut moderat spre neglijabil și doar 6% că a scăzut.

Peste jumătate dintre companii au revizuit în sus bugetele salariale estimate inițial pentru anul viitor

Deja 28% dintre respondenți au crescut bugetul de salarii estimat pentru 2022 cu trei puncte procentuale, 15% cu până în trei puncte procentuale. În schimb 46% au păstrat procentul estimat de creștere salarială pentru 2022, 8% nu au luat o decizie încă, iar 1% l-au scăzut. Creșterea salarială medie în industriile respondente pentru 2022 este situată la 7%.

Cele mai mari rate de creștere ale bugetului de salarii pentru 2022 sunt în IT&Telecom de 8,6%, produse industriale de 8,5%, retail de 8,3% și cel mai mic în asigurări de 4,6%.

Printre noile beneficii pe care angajatorii le-au introdus / majorat în pachetele angajaților se numără: extinderea pachetelor medicale, creșterea valorii tichetelor de masă, beneficii pentru munca de acasă, pachete de legate de starea de bine a angajaților (well-being), inclusiv la din punct de vedere psihologic, zile de concediu suplimentare sau reducerea programului de muncă pe perioada verii și voucherele de vacanță.

Prioritățile HR pentru 2022: dezvoltarea competențelor angajaților și a liderilor

În contextul schimbărilor aduse de pandemie, dar și revenirii presiunii de pe piața muncii, primele două priorități enunțate de departamentele de HR pentru 2022 sunt atragerea și dezvoltarea de competențe critice pentru viitor și dezvoltarea liderilor/succesorilor.

Acestea sunt urmate de acoperirea necesarului operațional de forță de muncă, creșterea productivității și sau reducerea costurilor și regândirea strategiei de compensare.

Sancțiuni și măsuri aplicate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

Economistul
-
0
Sancțiuni și măsuri aplicate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a efectuat la Societatea Euroins România Asigurare – Reasigurare S.A., în perioada mai-octombrie 2021, o acțiune de control periodic la sediul asigurătorului (on-site). Ca urmare a aspectelor constatate în acțiunea de control și potrivit prevederilor legale,  Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a decis impunerea de sancțiuni contravenționale societății, constând în amenzi, precum și măsuri cu scopul remedierii deficiențelor constatate, după cum urmează:  

  1. În conformitate cu prevederile art.163 alin.(2) lit. b) și alin.(51) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, sancționarea societății Euroins România Asigurare-Reasigurare S.A. cu amendă în suma de 3.546.000 lei.
  2. În conformitate cu prevederile art. 215 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările și completările ulterioare, sancționarea societății Euroins România Asigurare-Reasigurare S.A. cu amendă în cuantum de 2.314.425 lei (reprezentând 0,1751% din cifra de afaceri).
  3. În baza prevederilor art. 8 alin. (3), art.34 alin.(2), alin.(3) și alin.(5) coroborate cu prevederile art. 99 alin.(2) din Legea nr. 237/2015, în termen de două luni de la data primirii deciziei, societatea Euroins România Asigurare-Reasigurare S.A. va transmite la A.S.F. spre aprobare un plan de redresare, cu măsuri pentru restabilirea nivelului fondurilor proprii eligibile care acoperă necesarul de capital de solvabilitate (SCR) sau pentru modificarea profilului de risc astfel încât în termen de 6 luni SCR să fie din nou respectată.

LUPTA IMPOTRIVA INTRERUPERILOR LANTURLUI DE APROVIZIONARE

Economistul
-
0
LUPTA IMPOTRIVA INTRERUPERILOR LANTURLUI DE APROVIZIONARE

Pe fondul noilor focare generate de virusul Covid-19 la nivel global, a politicii și a volatilității cererii și logisticii în timpul Anului Nou Chinezesc, întreruperea lanțului global de aprovizionare va rămâne o problemă până în semestrul doi al anului 2022. După o îmbunătățire înregistrată în prima parte a anului 2021, comerțul global de bunuri s-a contractat în trimestrul trei.

Deficitele de producție reprezintă 75% din contracția actuală a volumului comercial global, restul fiind explicat de blocajele logistice. În timp ce piețele emergente rămân în principal afectate de încetinirea economică actuală, economiile avansate și emergente sunt cele care vor avea cel mai mult de suferit. Deși se preconizează o redresare ușoară până la finalul acestui an (+0,8% de la un trimestru la altul față de -1,1% în trimestrul trei) există riscul unei duble scăderi în primele trei luni din 2022, deoarece volatilitatea fluxurilor comerciale va rămâne instabilă în primăvara anului 2022.

Pentru a cuantifica impactul fiecărui factor care afectează comerțul global, analiștii Euler Hermes estimează în funcție de cererea globală atât oferta cât și condițiile logistice folosind un model VAR. Analizând abaterile de la prognoza de bază, șocurile cererii au contribuit pozitiv în cea mai mare parte la creșterea comerțului global din iulie 2020. Pe de altă parte, oferta a avut un impact pozitiv masiv din vara anului 2020, dar de atunci șocurile de aprovizionare au fost destul de volatile, reflectând cel mai probabil șocurile legate de Covid-19. Cea mai recentă scădere neașteptată a comerțului global se datorează în principal factorilor de aprovizionare și logistici. Ambele au avut un efect negativ cumulat de -1,2 puncte procentuale asupra creșterii lunare a comerțului global în septembrie, cu -0,3 puncte procentuale pentru factorul logistic și -0,9 puncte procentuale pentru aprovizionare.

Privind în perspectivă, factorii care vor determina normalizarea comerțului începând cu semestrul doi al anului viitor sunt: cererea de consum care va ramane la un nivel ridicat datorită economisirii în exces din timpul crizei care nu se va fi epuizat până în 2023, diminuarea penuriei generată de creșterea stocurilor la nivelurile de dinainte de criză în majoritatea sectoarelor și reducerea congestiilor de transport pe măsură ce capacitatea crește.

Cererea consumatorilor a atins un vârf la niveluri fără precedent și este probabil să rămână peste această tendință, deoarece economiile în exces din timpul crizei nu se vor epuiza până în 2023. Ciclul de înlocuire a bunurilor de folosință îndelungată arată că vârful blocajelor lanțului de aprovizionare ar fi trebuit să treacă. Cu toate acestea, cererea comerțului global va rămâne la un nivel ridicat anul viitor, trecând treptat printr-o normalizare autoreglată. Acest lucru se explică în primul rând prin stimulentele fiscale ca reacție la Covid-19, care au susținut mai degrabă cererea decât oferta, în special în economiile avansate în care guvernele au implementat sprijin fiscal și monetar echivalent cu aproximativ 25% din PIB. În timp ce acest sprijin este eliminat treptat, politicile fiscale rămân  relaxate în SUA, zona euro și China. În plus, economiile în exces ale gospodăriilor vor continua să susțină cererea consumatorilor până în 2022 și 2023. În SUA, analiștii previzionează că rata de economisire va atinge nivelul de dinainte de criză (7,3% din venitul disponibil) spre finalul anului 2022, deoarece redresarea piețelor muncii va sprijini puterea de cumpărare în gospodării. În Europa, economiile în exces vor susține consumul privat cu 0,9% din PIB în 2022 și cu 0,5% în 2023, după 1,4% în 2021.

Orientarea consumatorilor către bunuri durabile, mai degrabă decât către servicii va fi mult mai timidă în viitor, chiar și într-un scenariu descendent al noilor focare de Covid-19. Cu toate acestea, gospodăriile se îndreaptă către modele de consum mai durabile, în special în economiile avansate.

În ceea ce privește stocurile, acestea au atins nivelurile de dinainte de criză, iar capacitatea de producție se află pe o pantă ascendentă datorită creșterilor de capital din SUA. După reducerea stocurilor generate de criza Covid-19 la începutul anului 2020, producătorii au fost nevoiți să se reaprovizioneze rapid pentru a face față revenirii fără precedent a cererii în economiile avansate. Lipsa de materii prime a fost deosebit de mare în Europa în 2021 și, într-o măsură mai mică, în America de Nord. Reaprovizionarea a atins în mod clar vârful în ultimele luni, iar nivelul stocurilor în majoritatea sectoarelor este deja peste medie. În special sectorul electonicelor, IT, telecomunicațiilor și echipamentelor de uz casnic și-au putut crește semnificativ stocurile, în ciuda penuriei de semiconductori. Chiar dacă nu a avut succes din cauza dificultăților mari de acces la semiconductori și a costurilor mari de acumulare a bunurilor produse, sectorul auto a reușit să înregistreze stocuri.

Congestiile de transport maritim vor fi mai puțin acute, pe măsură ce comenzile globale pentru nave și containere noi au atins niveluri record în ultimele luni, reprezentând 6,4% din flota existentă. După ce au atins un vârful în luna septembrie 2021 la niveluri de șase până la șapte ori mai mari decât înainte de criza Covid-19, pe termen scurt se previzionează o scădere treptată care va avea loc până la finalul anului.

Aprovizionare în Europa ar putea fi amânată după 2022

Europa este mai expusă riscului de întrerupere a lanțului de aprovizionare, în comparație cu SUA când vine vorba de dependența puternică a materiilor prime intermediare din străinătate, din cauza lipsei de investiții în capacități de producție și transport maritim. Fără creșteri ale producției și fără investiții în infrastructura portuară, revenirea la normal a aprovizionării în Europa ar putea fi amânată după 2022, deoarece cererea rămâne peste potențial. Mai exact, sectoarele de echipamente de uz casnic, bunurile electronice de larg consum, automobilele și echipamentele sunt cele mai vulnerabile la deficitul de materii prime. Cu ajutorul tabelelor OECD 2018 Input-Output, au fost calculați indicii Hirschman–Rasmussen Backward Linkages (BL) și Forward Linkages (FL). [1]Analiza Euler Hermes s-a bazat pe un eșantion care include 23 de sectoare, 14 dintre acestea au Backward Linkages (BL) peste 1 în SUA, 16 în Germania, 17 în Franța și 12 în Marea Britanie. Astfel, majoritatea sectoarelor depind în mare măsură de materii prime intermediare. Doar nouă sectoare din SUA, opt în Germania, șase în Franța și șapte în Marea Britanie au Forward Linkages (FL) peste 1. Pe baza acestor matrici analiștii grupează sectoarele în patru segmente: „cheie” pentru sectoarele care au BL și FL peste 1, sectoare „slabe” care au BL și FL sub 1, sectoare orientate înainte care au BL sub 1, dar FL peste 1 și sectoare orientate înapoi care au BL deasupra 1 și FL sub 1.

Deoarece companiile europene sunt mai puțin avansate având investiții sub nivelurile normale se bazează mai degrabă pe rate de utilizare a capacității peste medie pentru a răspunde cererii mai mari. Analiștii Euler Hermes au preconizat un potențial de recuperare a investițiilor în Europa în 2022, având în vedere condițiile de finanțare favorabile și fluxul de numerar ridicat al corporațiilor. Sondajele arată că majoritatea companiilor au amânat deciziile de investiții în 2021 din cauza blocajelor din lanțul de aprovizionare și a penuriei de materii prime.

Indicii Hirschman–Rasmussen (BL) măsoară intensitatea intrărilor intermediare. Ele indică faptul că un sector necesită materii prime de la alte sectoare pentru a produce. Dacă indicele BL pentru un anumit sector este peste unu, înseamnă că o modificare a cererii pentru acel sector va crește producția în restul economiei. În mod simetric, Forward Linkages (FL) arată o activitate economică care furnizează inputuri intermediare economiei. Un sector cu un indice FL peste unu va beneficia mai mult decât alții dacă există un șoc pozitiv al cererii în toate sectoarele.

Semiconductorii sunt singura intrare cheie pentru toate sectoarele

Țările din Asia-Pacific reprezintă aproximativ 90% din exporturile globale de semiconductori și peste 70% din capacitățile de producție globale (Japonia, Coreea de Sud, China și Taiwan), ceea ce face sectorul global de producție foarte vulnerabil. În ciuda volumelor mai mari decât în anii pre-pandemiei, Asia și SUA reușesc să achiziționeze mai multe produse semiconductoare decât Germania, principala țară industrială din Europa. Astfel, lumea ar trebui să se bazeze mai mult pe creșterea capacității de producție de semiconductori din Taiwan decât pe SUA, Europa sau China.

China este un risc pentru Europa

Scăderea cu 10% a importurilor UE din China ar putea fi un obstacol de peste -6% pentru sectorul metalelor, mai mult de -3% pentru sectorul auto (inclusiv echipamente de transport) și mai mult de -1% la computere și electronice. China este esențială pentru Europa pentru exportul de staniu, cupru, zinc și magneziu. În ansamblu, sectoarele care ar fi afectate cel mai tare sunt cele legate de metale (metale de bază și produse metalice fabricate) și auto (autovehicule, remorci și semiremorci, echipamente de transport). Cu toate acestea, firmele nu pot înlocui China cu alți furnizori pentru aceste materii prime. În plus, impactul ar putea fi mai puternic și prin intermediul bunurilor intermediare importate din China.

Cu toate acestea, mutarea producției înapoi în țara de origine sau în apropierea ei, rămâne mai mult la stadiul de discuție. În ciuda întreruperilor lanțului de aprovizionare, până acum nu s-a observat o tendință clară de mutare a producției înapoi în țara de origine sau în apropierea ei a activităților industriale. Singura excepție este Marea Britanie, care s-a confruntat cu perturbări din cauza Brexit-ului. Cu toate acestea, protecționismul a atins un nivel record în 2021 și va rămâne ridicat sub forma unor bariere comerciale netarifare (de exemplu, subvenții, politici industriale).

În privința României, cu deficitul de cont curent în creștere după prima parte a pandemiei și un deficit bugetar cu mult peste limitele admise în condiții normale, o investiție în segmentul de semiconductori nu pare o realitate palpabilă.

Motivul poate fi legat atât de constrângerile bugetare cât și de dependența sectorului auto (ca și reprezentant principal al sectorului de producție la nivel local) de deciziile luate la nivelul companiilor-mama. Chiar și așa, efortul investițional în construirea de facilități de producție de semiconductori pare o luptă inegală, în care Uniunea Europeană însăși are mult de recuperat față de competitorii din Asia sau față de Statele Unite. Amintim în acest sens cele 50 miliarde USD anunțate de președintele Biden pentru susținerea industriei de semiconductori ca parte a planului de investiții în infrastructură sau cele 5.2 miliarde USD cu care Japonia și-a suplimentat bugetul aferent anului 2021 pentru același scop.

Nu în ultimul rând, producția pe teritoriul european va trebui să evite o cursă a subvențiilor inițiată de țările mari – Franța și Germania, o cursă în care România probabil va avea o participare cel mult modestă – și aceea prin inputul dat de multinaționalele din sectorul auto deja existente pe plan local.

Alte sectoare locale dependente în mod direct de acest input cheie ar fi mai putin vizibile, segmentul electronicelor și al computerelor având facilitățile de producție în general în țările asiatice.

”Dacă în privința metalelor grele și a metalelor prelucrate necesarul a fost asigurat în ultimii ani din țările mai apropiate geografic (fie din U.E, fie din Turcia, Ukraina, Belarus sau din țări din Balcani), în privința semiconductorilor și a metalelor din compoziția lor situația este mult diferită. Cel puțin pe termen scurt, în condițiile unui lanț de aprovizionare pe cale de ameliorare necesarul pare că va fi asigurat tot din China (principala țară din afara UE contribuind la deficitul comercial al României) sau din alte țări asiatice.”, declară Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.

Perspectivele comerțului global în perioada 2022-2023

Este de așteptat ca volumul comerțului global să revină treptat la media pe termen lung de dinaintea crizei, cu o creștere de +5,4% în 2022 și de +4,0% în 2023. În timp ce deficitele acute de materii prime împreună cu transportul maritim, costurile și un dolar puternic au împins  prețurile în 2021 (creștere în valoare estimată la +18,8% în 2021) se preconizează că această tendință de creștere a prețurilor se va inversa în 2022, sub maximele din 2017-2018.

Specialiștii atrag atenția la creșterea dezechilibrelor globale: SUA vor înregistra deficite comerciale record (în jur de 1,3 miliarde USD în 2022-2023), reflectate de un excedent comercial record în China (760 miliarde USD în medie). Între timp, zona euro va înregistra, de asemenea, un excedent mai mare decât media, de aproximativ 330 de miliarde de dolari. În ceea ce privește câștigurile din export, Asia-Pacific va fi în continuare principalul câștigător în următorii câțiva ani (peste 3 miliarde USD în 2021-2023). Sectoarele energetice, electronice, mașini și echipamente se vor îmbunătăți în 2022, dar principalul câștigător al exporturilor la nivel global în 2023 ar trebui să fie sectorul auto, datorită numărului de lucrări restante și a investițiilor mici din 2021.

HR Barometru: 72% dintre companiile din România au adoptat munca hibrid

Economistul
-
0
HR Barometru: 72% dintre companiile din România au adoptat munca hibrid

Aproape trei sferturi (72%) dintre companiile participante la sondajul HR Barometru, realizat de PwC România, au implementat munca hibrid, acordând libertate de alegere angajatului și echipei asupra prezenței la birou. Prezența rămâne încă scăzută, de sub 25% din personal, arată 45% dintre respondenți, însă pe termen lung mai mult de jumătate dintre aceștia (56%) estimează creșterea semnificativă a ponderii celor care vor lucra de la birou, între 50 și peste 75% din totalul angajaților.

„Angajații au început să aibă mai multă încredere să revină la birou, fiind încurajați de investițiile în măsuri de siguranță din partea angajatorilor și de implementarea unui sistem de muncă hibrid. Companiile vor să-și păstreze angajații și să atragă noi talente, în contextul în care planurile ambițioase de creștere pot fi limitate de lipsa resurselor umane. Astfel, vedem că majoritatea respondenților și-au majorat bugetele de salarii pentru 2022 pentru a acoperi creșterea inflației din a doua jumătate a anului. Iar un accent important este pus pe acordarea de beneficii, companiile incluzând tot mai multe opțiuni, în special din categoria sănătății și stării de bine a angajaților”, a declarat Oana Munteanu (foto), Director People & Organisation PwC România.

Doar 8% dintre respondenți au implementat în prezent munca exclusiv de la distanță și 11% lucrează în totalitate de la birou, respectând prevederile legale.

Față de 2020, când incertitudinea era mult mai mare, iar angajații au preferat siguranța locului de muncă, fluctuația de personal a fost în ușoară creștere în acest an. Astfel, 30% dintre respondenți spun că a crescut semnificativ, 35% că nu sunt diferențe notabile, 28% că a crescut moderat spre neglijabil și doar 6% că a scăzut.

Peste jumătate dintre companii au revizuit în sus
bugetele salariale estimate inițial pentru anul viitor

Deja 28% dintre respondenți au crescut bugetul de salarii estimat pentru 2022 cu trei puncte procentuale, 15% cu până în trei puncte procentuale. În schimb 46% au păstrat procentul estimat de creștere salarială pentru 2022, 8% nu au luat o decizie încă, iar 1% l-au scăzut. Creșterea salarială medie în industriile respondente pentru 2022 este situată la 7%. 

Cele mai mari rate de creștere ale bugetului de salarii pentru 2022 sunt în IT&Telecom de 8,6%, produse industriale de 8,5%, retail de 8,3% și cel mai mic în asigurări de 4,6%.

Printre noile beneficii pe care angajatorii le-au introdus / majorat în pachetele angajaților se numără: extinderea pachetelor medicale, creșterea valorii tichetelor de masă, beneficii pentru munca de acasă, pachete de legate de starea de bine a angajaților (well-being), inclusiv la din punct de vedere psihologic, zile de concediu suplimentare sau reducerea programului de muncă pe perioada verii și voucherele de vacanță.

Prioritățile HR pentru 2022: dezvoltarea
competențelor angajaților și a liderilor

În contextul schimbărilor aduse de pandemie, dar și revenirii presiunii de pe piața muncii, primele două priorități enunțate de departamentele de HR pentru 2022 sunt atragerea și dezvoltarea de competențe critice pentru viitor și dezvoltarea liderilor/succesorilor. 

Acestea sunt urmate de acoperirea necesarului operațional de forță de muncă, creșterea productivității și sau reducerea costurilor și regândirea strategiei de compensare.

Studiul PwC România HR Barometru a fost derulat în perioada 12-21 decembrie 2021 pe baza informaţiilor furnizate de 71 de companii, din sectoarele: IT & Telecom, retail, FMCG, farmaceutic, servicii financiare, industrie și asigurări. 17% dintre companiile respondente au peste 3.000 angajați, 20% între 1.001 – 3.000 angajați, 13% între 501 – 1.000 angajați, 32% între 101 – 500 angajați și 18% sub 100 angajați.

XTB prezintă aspectele cheie de urmărit pe bursele internaționale la final de 2021 și început de 2022

Economistul
-
0
XTB prezintă aspectele cheie de urmărit pe bursele internaționale la final de 2021 și început de 2022

Situații din Turcia și devalorizarea lirei turcești, piața criptomonedelor, companiile de tehnologie, Tesla, indicii americani și germani, dar și bursa de la Beijing merită o atenție deosebită în următoarele săptămâni, explică Claudiu Cazacu (foto), Consulting Strategist în cadrul XTB, brokerul de burse internaționale listat pe Bursa de la Varșovia.

Anul 2021 se apropie cu pași repezi de linia de final. Pe lângă planuri de vacanță și cumpărături de ultim moment, traderii și investitorii mai găsesc timp pentru a așeza optim portofoliile, în linie cu strategiile asumate, sau de a se poziționa în pregătirea anului viitor.

Mai multe zone ale piețelor financiare ar putea fi deosebit pe interesante, dar și potențial riscante, în aceste zile de apropiere a vacanței sau în primele săptămâni ale anului viitor.

Deseori atenția a fost atrasă de Turcia, prin amploarea variațiilor monedei și bursei. Lira turcească a avut o depreciere dramatică anul acesta, pierzând 67.6% în fața dolarului american și 55% în raport cu Euro, până pe 22 decembrie dimineața (ora 10.30). 

Cu toate acestea, până nu demult valorile au fost și mai aspre: Euro înregistra un avans de 126% în raport cu lira turcească și dolarul de 146% în punctul său cel mai slab de luni. 

Astfel, deși în general direcția a fost una de scădere, lira turcească (TRY) a înregistrat episoade de apreciere acută, cel mai puternic dintre acestea fiind chiar luni, 20 decembrie. 

Piața a reacționat cu cel mai mare optimism de după 1983 la planul de susținere de urgență anunțat de președintele Erdogan, care include acoperirea pierderilor deponenților în monedă locală în situația deprecierii care depășește dobânda promisă de bănci. 

Banca centrală a înregistrat, de asemenea, 4 intervenții în piață doar luna aceasta, pentru a limita deprecierea. 

S-ar părea că nici viitorul foarte apropiat nu va fi lipsit de evenimente, având în vedere atât panta descendentă indusă de inflația ridicată și tendința capitalului de a se retrage în fața unor dobânzi tot mai scăzute, dar și potențialul unor măsuri surpriză, care să întrerupă tendința predominant descendentă a lirei. 

Pe termen scurt, o reluare presiunii descendente pe TRY (ascendente pe USDTRY și EURTRY) pare posibilă. 

Bursa de la Istanbul a avut și ea momente deosebit de volatile, cu o scădere de 22% în doar câteva ședințe, de la vârful de pe 17 decembrie până pe 22 decembrie (ora 11) și introducerea regulii „uptick” care impune condiția unei creșteri înainte de a efectua o vânzare în lipsă. 

E un procedeu de piață utilizat în perioade de scăderi accentuate și în bursele americane. Aici, pe termen scurt, piața pare a oferi semne de stabilizare sau chiar revenire, un fenomen cel puțin parțial în oglindă cu parcursul monedei. De la începutul anului, indicele este cu aproximativ 25% mai sus.

În domeniul criptomonedelor, perioada decembrie/ianuarie a venit în 2 din ultimii 4 ani cu o atitudine ultraoptimistă, salturi speculative urmate de corecții adânci. 

Până acum, anul aceste seamănă mai degrabă cu 2018-2019, ani cu tendințe laterale. Atitudinea a fost una reținută, venind după secvențe de scăderi destul de pronunțate. 

Mai multe avertismente ale băncilor centrale răsună mai puternic în urechile unor investitori instituționali care au observat decizia Chinei de a interzice operațiunile ICO (listări de noi monede) și activitatea burselor din domeniu, și se preocupă de pași restrictivi care ar putea fi luați și în SUA sau Europa. 

Efectul în preț al acțiunii Chinei a fost totuși temporar, cu un vârf depășit ulterior, însă nu într-o manieră durabilă sau convingătoare. Cele mai recente semnale sugerează totuși o anumită recuperare pe termen scurt, deși, din nou, riscurile asociate sentimentului de piață în general, și cele de reglementare în mod specific par a limita apetitul. 

Esențială va fi poziționarea investitorilor de retail, o parte din aceștia fiind totuși mai rezervați după pierderi dure înregistrate în titlurile „meme stocks” sau pe unele criptomonede fără susținere serioasă din partea fondatorilor.

În domeniul bursier, indicii sunt încă în zona maximelor istorice, sau la distanțe relativ mici, mai ales în SUA. S&P500 a coborât de curând spre regiunea sensibilă 4.500-4.530 de puncte, reușind să revină în parametrii trendului ascendent. 

Totuși, titluri din tehnologie au suferit scăderi și temerile vis-a-vis de economie asociate noii variante a virusului ar putea readuce runde de lichidări poziționale. 

Tesla, un reper al noii industrii auto, dar și unul dintre cele mai populare simboluri de tranzacționare pentru retail, a coborât sub 900 de dolari/acțiune, înaintea unor recuperări (peste 950 de dolari preț în predeschiderea sesiunii de 22). 

Chiar Elon Musk a vândut acțiuni de cel puțin 14 mld. de dolari, după un sondaj pe Twitter care a fost descris de Burry, un administrator de fond reflectat în filmul The Big Short drept un motiv aparent, o simplă scuză pentru diminuarea poziției la prețuri avantajoase. Potrivit unor declarații recente, Musk ar fi încheiat vânzările, ceea ce favorizează o recuperare – pe termen scurt – pentru acțiunile companiei. 

Bursa germană se află în evoluție în interval, înregistrând în general un tonus mai scăzut față de cea din SUA, pentru DAX zona sensibilă fiind la 14.800-15.000 de puncte. 

Traderii ar putea interpreta o eventuală străpungere a acesteia drept un semn de vulnerabilitate, însă deocamdată sunt încurajați de politica de susținere a Băncii Centrale Europene. 

Preocuparea pentru noi măsuri de închidere a economiilor în fața variantei Omicron sunt temporar ținute sub control, dar par a fi riscul cel mai important la adresa menținerii intervalului de tranzacționare curent.

Piața bursieră din China este pe plus 7.1% anul acesta, aprecierile fiind limitate inclusiv de necazurile financiare ale dezvoltatorilor imobiliari chinezi. 

Potrivit scenariului nostru din vară, autoritățile urmau să permită dispariția Evergrande, dar într-o manieră gradată și controlând efectele prin diferite pachete de măsuri. 

În slow-motion, este ceea ce se întâmplă în prezent. Deși diluate în timp, efectele se vor simți în cele din urmă, în ritmul de creștere al economiei dar și în diferite bilanțuri ale unor instituții financiare din afara granițelor Chinei. 

Cu un an atât de plin de evenimente și încercări, investitorii vor savura fiecare clipă de liniște și răgaz, antrenându-și spiritul și corpul pentru un an nou care nu duce lipsă de provocări, în plan economic, financiar și geopolitic. 

Arctic aduce magia sărbătorilor la SOS Satele Copiilor: mese calde și peste 200 de electrocasnice, oferite cu ocazia Crăciunului

Economistul
-
0
Arctic aduce magia sărbătorilor la SOS Satele Copiilor: mese calde și peste 200 de electrocasnice, oferite cu ocazia Crăciunului

Compania Arctic, liderul pieței de electrocasnice din România, continuă să se implice activ în comunitate și oferă organizației nonguvernamentale SOS Satele Copiilor România peste 200 de electrocasnice necesare pentru ca tinerii și copiii care cresc în casele familiale SOS din București, Bacău și Sibiu să beneficieze de condiții cât mai bune. Campania Masă mare pentru cei mici include, pe lângă electrocasnice, și o masă caldă din partea Arctic, cu ocazia Crăciunului.

Cele peste 200 de electrocasnice acoperă nevoile SOS Satele Copiilor la nivel național  – de la plite, cuptoare și frigidere la mașini de spălat rufe, uscătoare de rufe, aspiratoare și roboți de bucătărie – urmând să doteze 24 de căsuțe familiale și trei comunități de tineri. Valoarea de piață a produselor se ridică la aproape 180.000 de lei. De aceste produse vor beneficia peste 150 de copii și tineri. Organizația SOS Satele Copiilor oferă îngrijire și educație pe termen lung copiilor care au pierdut sprijinul familiei biologice și îi ajută pe cei aflați la risc de separare să rămână în familia biologică, în comunitățile vulnerabile.

CEO ARCTIC, Murat Buyukerk

„Cei de la SOS Satele Copiilor le oferă copiilor și tinerilor cel mai de preț cadou – o familie, încredere în ei și speranță pentru viitor. Am toată admirația pentru efortul lor, de aceea am vrut să le dăm o mână de ajutor și să le facem viața mai ușoară cu electrocasnicele oferite de Arctic. Ne face plăcere să le aducem bucuria meselor calde și a amintirilor frumoase atât de Crăciun, cât și în fiecare zi din anii care vor urma. Suntem implicați activ în comunitate și nimic nu mă bucură mai mult decât să știu că electrocasnicele Arctic au ajuns acolo unde este mai mare nevoie de ele”, a declarat Murat Büyükerk, Chief Executive Officer Arctic. 

Cei care doresc să susțină proiectele realizate de SOS Satele Copiilor pot face o donație lunară de 4 euro, printr-un SMS cu textul MAMA la 8864. Campania Masă mare pentru cei mici vine în continuarea amplei campanii derulate de companie la nivel național începând cu luna martie 2020, Arctic pentru sănătate, în cadrul căreia a oferit electrocasnice în valoare de peste 1,5 milioane de lei cu scopul de a susține efortul echipelor medicale în lupta împotriva crizei generate de COVID-19. Cea mai recentă acțiune de acest tip a avut drept beneficiar Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”. În luna noiembrie, Arctic a asigurat fondurile necesare pentru ca Spitalul Orășenesc Găești să poată procura oxigen. Compania a mobilizat și inspirat și alte afaceri din zonă să răspundă apelului la ajutor venit din partea conducerii spitalului.

SeedBlink lansează funcționalități noi pentru a îmbunătăți experiența investitorilor

Economistul
-
0
SeedBlink lansează funcționalități noi pentru a îmbunătăți experiența investitorilor

SeedBlink lansează funcționalități noi pentru ca investitorii să își poată construi și monitoriza un portofoliu de investiții diversificat și cu un Return on Investment mai bun.

SeedBlink, platforma de investiții în startup-uri tech europene cu cea mai rapidă creștere, a lansat funcționalități noi pentru a îmbunătăți experiența investitorilor și care să le permit acestora să construiască și monitorizeze un portofoliu de investiții diversificat.

SeedBlink este o platformă de investiții lansată la începutul anului 2020, dar în scurt timp a ajuns să aibă cea mai rapidă creștere, oferind investitorilor individuali acces la startup-uri tehnologice europene emergente, alături de investitori instituționali de renume, în aceleași condiții.  

„Platforma își propune să aducă instrumentele profesionale, expertiza și infrastructura pentru a executa strategii venture capital pentru investitorii de zi cu zi și acreditați. Actualizarea MyPortfolio le permite investitorilor o vizualizare și înțelegere mai bună asupra portofoliilor lor și oferă cadrul pentru a-și îmbunătăți strategia de diversificare”, a declarat Adriana Iordan, Chief Product and Marketing la SeedBlink.

MyPortfolio

În timp ce versiunea beta a fost lansată în 2020, noua versiune a MyPortfolio oferă o structurare îmbunătățită a informațiilor, care permite vizualizarea transparentă a portofoliilor investitorilor (costuri, valoare, tendințe profit/pierdere, documente ale startup-urilor și rapoartele lor trimestriale), urmărirea investițiilor (suport pentru runde noi și follow-ons). 

„Ceea ce îmi place la instrumentul MyPortfolio este că pot realiza rapid și vizual în ce și cât de mult am investit, dar și ce actualizări au companiile în care am investit. Astfel, pot verifica cu ușurință cum funcționează portofoliul meu”, spune Dragoș. Nicolaescu, unul dintre investitorii SeedBlink.

Definirea tezei – strategie de investiții personalizată

Profilul de investitor include informații suplimentare prin care investitorii își pot defini preferințele, comunicarea și implicarea pe care și-o doresc în cadrul comunității, dar și cu ceilalți acționari ai startup-urilor în care au investit. Include, de asemenea, criteriile de evaluare a riscurilor și îndrumări în conformitate cu regulamentul UE privind finanțarea participativă pentru protecția lor.

Mai mult control pentru construirea portofoliului

Actualizări notabile pot fi văzute în informațiile despre oportunitățile de investiție (standardizare și structură îmbunătățită, perspective contextuale asupra detaliilor rundei, cum ar fi evaluarea înaintea ridicării investiției, prețul pe acțiune, detalii despre lead-investitor, profilurile echipei de fondatori). A fost implementat un nou instrument de automatizare pentru optimizarea comunicării operaționale. Această funcționalitate a fost construită în parteneriat cu Plant an App, un startup din portofoliul SeedBlink. 

Activarea lichidității – pilot pentru o piață secundară

Chiar dacă suntem abia la început, în mai puțin de doi ani de la lansare, ne-am ajutat investitorii șă-și exercite deja mai multe drepturi de preempțiune (follow-ons) în companii care au trecut deja la nivelul următor,

În prezent, SeedBlink derulează primul pilot pentru a aduce lichiditate pentru acționarii SPV ai unei companii care își încheie Seria A – o primă piață secundară.

1...1.1871.1881.189...2.012Pagina 1.188 din 2.012