Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României în valoare de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în contextul pandemiei de COVID-19. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar adoptat de Comisie la 19 martie 2020, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020.11/04/2020

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Datorită acestei scheme de ajutoare în valoare de 3,3 miliarde EUR, România va putea ajuta IMM-urile să își acopere nevoile în materie de investiții și de capital de lucru în aceste vremuri care ne pun la încercare, prin acordarea de granturi directe și de garanții publice pentru împrumuturi. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu statele membre în încercarea de a găsi soluții fezabile de atenuare a impactului economic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE.”

Schema de ajutor de stat a României

România i-a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar, o schemă cu un buget de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea IMM-urilor afectate de pandemia de COVID-19.

În cadrul acestei scheme, se va acorda sprijin sub formă de:

• granturi directe și
• garanții de stat ce vizează creditele de investiții și finanțarea capitalului de lucru.

Sprijinul acordat în temeiul acestei scheme va fi accesibil IMM-urilor care se confruntă cu dificultăți ca urmare a impactului economic al pandemiei de COVID-19. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiții, astfel încât acestea să își poată continua activitatea.

Comisia a constatat că măsurile notificate de România respectă condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special:

• în ceea ce privește granturile directe, sprijinul per întreprindere nu va depăși 800 000 EUR, astfel cum se prevede în cadrul temporar;
• în ceea ce privește garanțiile de stat, (i) valoarea împrumuturilor subiacente per întreprindere acoperită de o garanție este limitată astfel cum se prevede în cadrul temporar, (ii) garanțiile sunt limitate la maximum șase ani și (iii) primele pentru comisioanele de garantare nu depășesc nivelurile prevăzute de cadrul temporar.

Comisia a concluzionat că măsurile notificate de România sunt necesare, adecvate și proporționale pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe acest temei, Comisia a aprobat măsurile în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Context

Comisia a adoptat un cadru temporar pentru a le permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei de COVID-19. Cadrul temporar, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020, prevede că statele membre pot acorda următoarele tipuri de ajutoare:

(i) granturi directe, infuzii de capital, avantaje fiscale selective și avansuri de plată de până la 100 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, de până la 120 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și de până la 800 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în orice alt sector, pentru a răspunde nevoilor urgente de lichidități ale acestora. De asemenea, statele membre pot acorda, până la o valoare nominală de 800 000 EUR per întreprindere, împrumuturi cu dobândă zero sau garanții pentru împrumuturi care acoperă 100 % din riscuri, cu excepția sectorului agricol primar și a sectorului pescuitului și acvaculturii, unde se aplică limitele de 100 000 EUR și, respectiv, 120 000 EUR per întreprindere;

(ii) garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi pentru a se asigura faptul că băncile acordă în continuare împrumuturi clienților care au nevoie de ele. Aceste garanții de stat pot acoperi până la 90 % din riscurile aferente împrumuturilor pentru a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru și de investiții;

(iii) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi ce comportă rate ale dobânzii favorabile pentru acestea. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate atât de capital de lucru, cât și de investiții;

(iv) garanții pentru băncile care direcționează ajutoarele de stat către economia reală, conform cărora aceste ajutoare sunt considerate ajutoare directe pentru clienții băncilor, nu pentru băncile însele, și prin care se oferă orientări cu privire la modalitatea de reducere la minimum a denaturării concurenței între bănci;

(v) asigurări publice ale creditelor la export pe termen scurt pentru toate țările, fără a fi necesar ca statul membru în cauză să demonstreze că în țara respectivă riscurile în cauză sunt temporar neasigurabile pe piața privată;

(vi) sprijin pentru activitățile de cercetare și dezvoltare privind coronavirusul pentru a depăși criza sanitară actuală, sub formă de granturi directe, avansuri rambursabile sau avantaje fiscale. Se poate acorda un bonus pentru proiectele de cooperare transfrontalieră între statele membre;

(vii) sprijin pentru construirea de instalații de testare și modernizarea acestora pentru proiectarea și testarea produselor (inclusiv a vaccinurilor, a aparatelor pentru respirație artificială și a îmbrăcămintei de protecție) utile pentru combaterea pandemiei de COVID-19, până la prima utilizare industrială. Acesta poate lua forma granturilor directe, a avantajelor fiscale, a avansurilor rambursabile și a garanțiilor de acoperire a pierderilor. Întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiția acestora este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiția este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului;

(viii) sprijin pentru fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19 sub formă de granturi directe, avantaje fiscale, avansuri rambursabile și garanții de acoperire a pierderilor. Întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiția acestora este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiția este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului;

(ix) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de amânare la plata impozitelor și/sau de suspendare a contribuțiilor de asigurări sociale pentru sectoarele, regiunile sau tipurile de întreprinderi care sunt afectate cel mai grav de pandemie;

(x) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de subvenții salariale pentru salariații întreprinderilor din sectoarele sau regiunile care au avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei de COVID-19 și care, în caz contrar, ar fi disponibilizat personal.

Cadrul temporar le permite statelor membre să combine între ele toate măsurile de sprijin, cu excepția împrumuturilor și a garanțiilor care sunt acordate pentru același împrumut, cu condiția să nu se depășească pragurile prevăzute de cadrul temporar. Cadrul temporar le permite, de asemenea, statelor membre să combine toate măsurile de sprijin acordate în temeiul cadrului temporar cu posibilitățile existente de acordare pentru întreprinderi a unui ajutor de minimis de până la 25 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, de până la 30 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și de până la 200 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în orice alt sector. În același timp, statele membre trebuie să se angajeze să evite cumularea nejustificată de măsuri de sprijin pentru aceleași întreprinderi, în vederea limitării sprijinului la ceea ce este necesar pentru a răspunde nevoilor reale ale acestora.

În plus, cadrul temporar vine în completarea altor numeroase posibilități aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a atenua impactul socioeconomic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat Comunicarea privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19, care stabilește aceste posibilități. De exemplu, statele membre pot efectua modificări general aplicabile în favoarea întreprinderilor (cum ar fi amânări la plata impozitelor sau subvenționarea șomajului tehnic în toate sectoarele), care nu intră sub incidența normelor privind ajutoarele de stat. De asemenea, statele membre pot acorda compensații întreprinderilor pentru pagubele suferite din cauza pandemiei de COVID-19 și provocate în mod direct de aceasta.

Cadrul temporar va fi în vigoare până la sfârșitul lunii decembrie 2020. În vederea asigurării securității juridice, Comisia va evalua, înainte de data menționată anterior, dacă durata sa trebuie prelungită.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.56895 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. Buletinul informativ electronic State Aid Weekly e-News conține lista noilor decizii referitoare la ajutoare de stat publicate pe internet și în Jurnalul Oficial.

Puteți găsi aici mai multe informații privind cadrul temporar și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a contracara impactul economic al pandemiei de COVID-19.

În contextul crizei generate de COVID-19 și a impactului profund pe care măsurile adopate recent de autorități le au asupra economiei, FPPG solicită guvernului consultări permanente în vederea prioritizării proiectelor menite să sprijine în mod real redresarea economică, recuperarea  pe termen mediu și lung și stimularea investițiilor  private prin condiții fiscale competitive.

Recunoaștem unanim că primoridială este protejarea oamenilor atât pe durata stării de urgență decretate, cât și după ridicarea acesteia. Totodată, diminuarea impactului negativ al pandemiei Covid-19 asupra competitivității economice a României pe termen lung poate fi realizată prin restabilirea echilibrului între stat și societate.

Industria de petrol si gaze se confruntă cu cea mai dificilă perioadă din ultimul secol. În același timp, industria de petrol și gaze poate deveni un motor pentru redresarea economică a României, având în vedere ponderea sa în economie prin investițiile realizate, contribuțiile anuale aduse la bugetul de stat și numărul de angajați. In acest context, membrii federației propun următoarele măsuri:

1. Recuperare economică prin proiecte la scară largă – Marea Neagră și nevoia urgentă de a modifica legea offshore în vederea clarificării clauzei de stabilitate, definirea unor termeni fiscali competitivi și crearea condițiilor de piață liberă.

• Liberalizarea pieței de gaze și eliminarea impozitării suplimentare începând cu 1 iulie – corelată cu punerea în aplicare a măsurilor de protecție a consumatorilor vulnerabili.

• Modernizarea legii energiei (123/2012):

1. astfel încât modificările aduse să permită noi investiții în capacități de producție a energiei electrice (contracte bilaterale).

• Liberalizarea trebuie să permită formarea autonomă a prețurilor, eliminarea obligației de tranzacționare pe piețele centralizate (CMO) și înlocuirea acesteia cu un program de ofertare a gazelor – Gas Release Program, care să fie discutat în prealabil cu întreaga industrie.

• Deblocarea proiectelor din fonduri europene – pentru a facilita noi soluții tehnologice care permit colaborarea între industrii în procesul de tranziție energetică.

• Digitalizarea industriei de petrol și gaze în vederea debirocratizării și promovarea noilor tehnologii care să vină în sprjinul companiilor și autorităților deopotrivă.

• Promovarea proiectelor de eficiența energetică – acestea ar permite investiții considerabile în eficiența energetică a clădirilor și totodată ar contribui la scăderea facturilor la utilități.

• Modificarea urgentă a Codului Muncii și corelarea prevederilor cu nevoile angajatorilor.

Analiza situației curente și propunerile FPPG de redresare economică urmează să fie transmise autorităților și publicate pe site-ul asociației.

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) este persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, neguvernamentală, autonomă, independentă faţă de autorităţile publice, fără caracter politic; este reprezentativă la nivelului sectorului de activitate ”Energie, Petrol și Gaze și Minerit Energetic”. FPPG a susținut constant principiile stabilității, predictibilității și competitivității cadrului legislativ aplicabil domeniului energetic din România, precum și responsabilitatea companiilor din sector în ceea ce privește siguranța, sănătatea și securitatea operațiunilor și a personalului. FPPG este membru fondator al Confederației Patronale Concordia, singura confederație patronală românească afiliată la IOE (International Organization of Employers).

În contextul lipsei de echipamente de protecție pentru personalul medical din sistemul sanitar românesc, echipa de voluntari INACO s-a mobilizat pentru a strânge fonduri și echipamentele necesare pentru personalul medical de la Spitalul Militar Central din București, Spitalul Universitar din București și Spitalul Palazu din Constanța.

Echipa de voluntari a think tank-ului INACO-Inițiativa pentru Competitivitate a făcut o donație de 5.000 de euro pentru utilarea spitalelor cu panouri, tuneluri și cabine care să asigure spațiere de protecție la Spitalul Universitar din București și la Spitalul Palazu din Constanța.

„Știu că suntem doar o picătură de ajutor într-un ocean de nevoi. Mulțumim cadrelor medicale, respectăm lupta lor pentru viața pacienților și suntem onorați să putem contribui cu o bucățică din priceperea noastră, într-o acțiune civică colaborativă coordonată de INACO. Avem noi solicitări primite de la Spitalul Colentina și ȋncercăm să ajutăm și acolo.

În urmă cu 3 ani, când am pornit INACO, am crezut cu tărie că investiția în educație e șansa noastră ca națiune, ȋnsă nu mi-a trecut prin gând că cele patru SmartLab-uri create până acum vor produce viziere de protecție necesare cadrelor medicale în aceste momente grele”, a declarat Andreea Paul, fondatoarea și președinta INACO.

Inițiativa de utilare a spitalelor cu astfel de cabine de dezinfectare aparține Magdei Bei, fondatoare și CEO Graphtec Constanța, companie producătoare de mobilier comercial și standuri expoziționale.

Aceste cabine de dezinfectare sunt foarte apreciate de personalul medical în procesul de triere a pacienților, astfel încât în secțiile medicale să nu pătrundă pacienți netestați. Cabinele pentru decontaminare vor ajunge săptămâna viitoare, cu sprijinul producătorului Graphtec.

Acțiunea de strângere de fonduri continuă până la utilarea completă a tuturor etajelor.

De asemenea, 20 de viziere asamblate de voluntarii INACO și membrii echipei SmartLab Moisil au ajuns ieri la Spitalul Militar din București, la doctorul Augustin Dima. Suportul pentru viziere a fost produs cu ajutorul imprimantelor 3D ȋn laboratorul inteligent Moisil, al patrulea din seria celor pe care INACO le-a pus în funcțiune în ultimul an. Echipa de la SmartLab continuă să imprime suporturi, prin contribuția Oanei Chiac și cu susținerea directoarei Colegiului Național “Grigore Moisil”, Dana Bobocea. FabLab a pregătit componentele transparente pentru montaj, care au fos completate de voluntarii INACO cu banda protectoare autoadezivă pe vizieră.

Se lucrează în continuare la asambalarea de viziere – capacitatea de producție este de circa 20 de bucăți zilnic.

Bibiana Stanciulov, producătoarea Magiunului de Topoloveni, membră INACO, a contribuit cu o donație în produse alimentare bio, tot pentru echipa medicală de la Militar.

INACO mulțumește tuturor donatorilor care s-au implicat și Iulianei Stanciu, din Bușteni, care urmează să doneze încă 1.900 euro pentru un nou etaj echipat cu cabine de dezinfectare.

INACO – Inițiativa pentru Competitivitate este o comunitate non-profit de manageri, consultanți, analiști, experți în domeniul economic, conectată la rețeaua de specialiști în economia de stat și privată din România. INACO este o comunitate cu peste 60 de experți voluntari – economiști, sociologi, psihologi, antreprenori, mentori, futurologi, inovatori sociali, specialiști în digitalizare, știință și tehnică, în relații internaționale, branding, comunicare și PR, social shaper, global futurist. INACO crede că raportarea la tendințele tehnologice, științifice, economice și sociale ale viitorului prin educație non-formală și consiliere vocațională este obligatorie pentru competitivitatea tinerilor. Scopul transformator al INACO este să asigure acces gratuit tuturor elevilor României la educație digitală inteligentă, prin construcția de Smart Lab-uri 4.0 în toate unitățile de învățământ din ţară și instruirea profesorilor. Momentan, există patru Smart Lab-uri în România: la Şcoala gimnazială nr. 45 “Titu Maiorescu”, Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza”, Colegiul Național Grigore Moisil – toate din București și SmartLab pe platforma Măgurele Science Park.

Dupa un inceput de an nefavorabil, impactul COVID19 accentueaza scaderea achizitiilor de autoturisme, atat in Europa cat si in Romania.
ROMANIA (autoturisme noi): Conform datelor comunicate de catre DRPCIV (Directia de Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor), in luna Martie a.c. au fost inmatriculate in Romania 6.654 autoturisme noi, cu 32,2% mai putine decat in luna similara a anului 2019. Este o situatie conjuncturala, care, atat in tara noastra, cat si in Europa este cauzata, cel putin pentru luna martie, de criza generata de pandemia COVID19. In ceea ce priveste evolutia pe primul trimestru al acestui an, Romania inregistreaza o scadere destul de importanta, de 21,9%, aceasta fiind ceva mai putin ampla comparativ cu evolutia inregistrata in tarile Europei de Vest (care reprezinta peste 75% din totalul pietei UE). Graficul urmator (fig.1) evidentiaza evolutia inmatricularilor in perioada 2018-2020, impactul noilor standarde de omologare a autoturismelor (aug-sept 2018 si 2019), precum debutul defavorabil de la acest inceput de an.

EUROPA (autotursime noi): Si in Europa, luna Martie 2020 a fost, conform LMC Automotive (www.lmc-auto.com), una de scadere extrem de puternica in tarile din Europa Vestica (-52,9%), cele mai mari piete auto inregistrand volume mult mai mici in comparatie cu luna similara a anului 2019, astfel: Italia -85,4%, Franta -72,2%, Spania -69,3%, Austria -66,5%. Aceasta scadere extrem de puternica, combinata cu cea inregistrata in primele 2 luni din 2020, a dus la o evolutie generala negativa a pietei auto din acest grup de tari dupa primele 3 luni din 2020, scaderea generala fiind de 27,1% comparativ cu aceeasi perioada din 2019. Aceasta evolutie nefavorabila este explicabila atat de scaderea productiei de automobile realizata in Europa in anul 2019, respectiv -4,9% (conform Organizatiei Internationale a Constructorilor de Automobile – OICA), dar mai ales de oprirea productiei de automobile aproape in intreaga Europa, incepand cu mijlocul lunii martie ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID19.
ROMANIA (autoturisme rulate): In schimb, la categoria autoturisme rulate, cele 36.049 unitati inmatriculate in luna Martie 2020 (de 5,4 ori mai multe decat cele noi !), consemneaza o scadere de doar 3,6% fata de luna similara din 2019. Cu aceste date, pe ansamblul primelor 3 luni din 2020, autoturismele rulate inregistreaza o scadere de doar 2,0% (cele noi -32,2% !). Ar mai fi de remarcat, in acest context, varsta medie a acestor autoturisme rulate care, in martie, 2020 a fost de cca. 11,4 ani.

ROMANIA (vehicule comerciale) : In ceea ce priveste inmatricularile de vehicule comerciale noi (LCVs, HCVs, Minibuse), in Romania, acestea inregistreaza pe ansamblul primelor 3 luni din 2020, o scadere generala de 29,1% pe segmentul celor noi si o crestere de 3,0% pe segmentul celor rulate.

9 aprilie 2020 – Românii cheltuie din ce în ce mai mult pentru aprovizionarea cu produse alimentare, luând în considerare cifrele de afaceri realizate de retailerii locali în ultimii 10 ani, iar situația actuală va contribui la o creștere și mai spectaculoasă a acestei industrii.

Astfel, cifra de afaceri a retail-ului alimentar din România a fost de 107 miliarde de lei în 2018, cu aproape 67% mai mare decât nivelul din 2009 și 9,6% față de 2017, potrivit celei mai recente analize KeysFin.

Mai mult, specialiștii KeysFin estimează depășirea pragului de 112 de miliarde de lei în 2019, pentru ca în 2020, ritmul de creștere să se dubleze cel puțin, la aproape 125 de miliarde de lei, pe fondul panicii cumpărătorilor din ultimele săptămîni, care s-au temut de dispariția anumitor produse și au lăsat goale rafturile multor magazine.

„Dublarea ritmului de creștere va duce la un maximum istoric pentru retailul alimentar, unul dintre segmentele cel mai puțin afectate de pandemie. Cu toate acestea,  retail-ul alimentar este o piață dictată de jucătorii mari,  iar magazinele mici rezistă în general doar când acoperă cererea în puncte în care cei mari nu ajung. În perioada următoare, micii întreprinzători vor avea mai multe șanse de reușită  dacă vor primi susținere din partea autorităților și dacă românii își vor schimba obiceiurile de consum, alegând să cumpere mai multe produse românești și din mai multe formate de magazine, atât hypermaket-uri sau alte formate ale retail-ului alimentar modern, cât și magazine mici, ale unor comercianți locali“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

TOPUL COMPANIILOR DIN RETAIL-UL ALIMENTAR

În 2018, cele mai mari 10 companii din retail-ul alimentar au avut o cifră de afaceri cumulată de 57 de miliarde de lei, generând peste 53% din cifra de afaceri totală a industriei.

Liderul pieței de retail alimentar continuă să fie KAUFLAND ROMANIA SCS, cu o cifră de afaceri de 10,9 miliarde de lei și o cotă confortabilă de piață de peste 10%. Compania germană este și cel mai profitabil jucător din piață, înregistrând un profit net de 788 milioane de lei, cu 18% mai mult decât în 2017, și, totodată. reprezintă cel mai mare contributor* la bugetul statului: 233 milioane de lei în 2018.

În clasamentul companiilor din retail-ul alimentar după cifra de afaceri, s-a produs o rocadă în top cinci, astfel că LIDL DISCOUNT SRL a urcat pe locul al doilea, înaintea CARREFOUR ROMÂNIA SRL, care se claseză pe poziția a treia, iar AUCHAN ROMÂNIA SA este înlocuit pe locul 4 de PROFI ROM FOOD SRL, care ajunge pentru prima dată în acest top.

Primii 5 jucători ai industriei de retail alimentar de au contribuit cu aproape 660 de milioane de lei la bugetul statului în 2018, ceea ce constituie 42% din totalul de 1,6 miliarde de lei din industrie.

Industria de retail alimentar număra peste 229 mii de angajați în 2018, dintre care cei mai mulți lucrau pentru PROFI ROM FOOD SRL, respectiv 13.578 din aceștia.

CREȘTERE DE PESTE 220% A PROFITULUI NET ÎN ULTIMII 10 ANI

Creșterea afacerilor din retail-ul alimentar a fost însoțită și de o evoluție accentuată a profitabilității. În 2018, profitul net al companiilor din domeniu a înregistrat o creștere cu 8% în comparație cu anul precedent  și a fost cu 224% mai mare decât în 2009,  însumând aproape 3,8 miliarde de lei. Primii 5 jucători au înregistrat cumulat un profit net de 1,8 miliarde de lei, ceea ce a constituit 47,5% din total, în 2018.

Rezultatul net (profit minus pierdere netă) s-a îmbunătățit semnificativ de la o pierdere de peste un miliard de lei în 2011, la un rezultat net pozitiv de 2,6 miliarde de lei înregistrat la nivelul anului 2018. 

COMERȚUL E PE PLUS, DAR MICILE AFACERI PE MINUS

Dintre cele aproape 55.000 de companii analizate, mai puțin de jumătate 23,9 mii (43%) au obținut profit, 20,3 mii (37%), fiind în pierdere, iar restul având un rezultat nul în 2018.

În ceea ce privește numărul firmelor din retailul alimentar, acesta a scăzut cu 2,2% în comparație cu anul 2017 și cu 14% față de 2009, ajungând la 54,9 mii de companii în 2018, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice. Analiștii KeysFin estimează că procesul de consolidare a industriei a continuat în 2019, iar pandemia de COVID 19 va contribui la accentuarea acestuia în 2020.

Retailul alimentar va fi  însă la nivel agregat unul dintre segmentele cel mai puțin afectate de pandemie alături de Farma, Sănătate&asistența socială, IT&C, Agricultură  (dependentă însă de condițiile meteo) și distribuitorii de energie&gaze și cei de apă& salubritate. Potrivit datelor Registrului Comerțului, în România cel mai mare număr de companii suspendate s-a înregistrat în 2009, când 134 mii firme au apelat la această procedură. În 2019 numărul de companii suspendate a scăzut cu 22% față de 2018 și a fost cu 90% sub maximul istoric, ajungând la 14 mii.

La nivelul întregii economii, pentru primele două luni din 2020, datele furnizate de Registrul Comerțului indică o scădere a numărului de suspendări cu 37% comparativ cu anul 2019, la 2.216 companii.

Mai mult, luând în considerare informațiile centralizate de analiștii KeysFin până în acest moment, în primul trimestru din 2020, inclusiv luna martie, numărul de suspendări s-a situat  în apropierea nivelului din aceeași în perioadă a anului trecut, respectiv la aproximativ 4.200 de companii (cele mai multe din comerț, activități profesionale și industria prelucrătoare), ceea ce arată că antreprenorii români nu s-au grăbit să-și suspende imediat activitatea. Cu toate acestea, analiștii KeysFin estimează că numărul suspendărilor va crește semnificativ în trimestrul al doilea.

ROMÂNII, INIȚIAL MAI SPERIAȚI DE LIPSA ALIMENTELOR DECÂT DE CORONAVIRUS

Pandemia de Coronavirus a adus cu ea o cerere crescută pentru produsele de bază, la care retailerii locali s-au adaptat rapid prin suplimentarea imediată a stocurilor, campanii ample de informare, prevenție și responsabilizare a populației (prin intermediul spoturilor radio, la televizor, mesaje online, dar și în magazine, prin signalistică amplasată pe podea, geamuri și în zonele de trafic). ) și prin eforturi crescute de igienizare a spațiilor. În plus, retailerii au mizat și pe dezvoltarea accentuată a unui segment devenit esențial peste noapte: comerțul online cu livrare la domiciliu.

Cu toate acestea, cererea crescută de produse a dus inițial și la creșterea prețurilor. Astfel, potrivit unei analize realizate de Consiliul Concurenței în martie, pe baza datelor din Monitorul Prețului, salamul, roșiile proaspete, laptele și merele s-au scumpit cel mai mult în luna martie a acestui an. Astfel, dacă un litru de lapte costa 3,94 lei în decembrie 2019, acesta ajunsese să coste 4,95 lei în 23 martie 2020.

Marii retaileri au reacționat rapid la sesizările clienților cu privire la scumpiri și au făcut un angajament de a plafona prețurile la produsele de bază. Primul a fost CARREFOUR ROMÂNIA care a anuțat recent că plafonează prețurile pentru 500 de produse de bază până de Paște, fiind urmat de MEGA IMAGE.

*Sunt incluse: cheltuielile cu asigurările sociale și protecția socială, impozitul pe profit, cheltuielile cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, alte impozite neprezentate la elementele de mai sus și impozitul specific unor activități.

Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: 4639 (Comerț cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi și tutun), 4711 (Comerț cu amănuntul in magazine nespecializate, cu vânzare predominanta de produse alimentare, băuturi si tutun), 4721 (Comerț cu amănuntul al fructelor si legumelor proaspete, in magazine specializate). Toate cifrele sunt exprimate în lei iar datele au fost extrase la începutul lui 2020. Estimările au la bază rata medie anuală, calculată pe o perioadă de cel puțin 5 ani.