Black Friday 2021 a adus în peisajul comerțului online românesc perioade extinse de reduceri și campanii adaptate la cererile consumatorilor, care nu au mai așteptat ziua de 12 noiembrie pentru a face cumpărături, ci au profitat de lansarea ofertelor chiar de la începutul lunii. Conform datelor companiei de tehnologie 2Performant, liderul pieței de marketing afiliat din România, în perioada 1-14 noiembrie 462 de magazine online care activează în 25 de industrii diferite și care au lansat campanii de reduceri au realizat prin intermediul platformei 2Performant.com 115.000 vânzări, în valoare de 6.929.804 euro + TVA, cu 47,8% mai mari decât anul trecut. Indicele de vânzări ajunge la 16,56 euro, cu alte cuvinte pentru fiecare euro investit în marketing afiliat un magazin online a câștigat în medie 16,56 euro. 

A fost o perioadă bună și pentru afiliații din 2Performant.com, adică acei specialiști în online care generează vânzări pentru magazinele online și primesc în schimb comisioane. În perioada 1-14 noiembrie, 1.282 afiliați au generat pentru ei comisioane în valoare de 418.500 euro + TVA, în creștere cu 37,5% față de anul trecut.

„Prin numărul mare de utilizatori din platforma noastră – magazine online și afiliați, dar și prin diversitatea acestora și a industriilor pe care le reprezintă, am observat anul acesta de Black Friday tendințe diferite față de anii trecuți. În primul rând, este vizibilă o creștere mare a vânzărilor încă din săptămâna pre-Black Friday, dar și în zilele de dinainte și de după 12 noiembrie, în contextul în care mulți retaileri au ales să deruleze campanii pe o perioadă mai lungă. Avem în eCommerce-ul românesc magazine online care vin cu oferte adevărate, adaptate la cererea reală a consumatorilor. Anul acesta am avut cumpărători mai informați, cu nevoi și așteptări clare, care au avut apetit pentru cumpărături în toată această perioadă, nu doar în vinerea Black Friday. De aceea vânzările s-au distribuit mai bine pe toată perioada. Totodată, afiliații 2Performant, care înțeleg și știu să răspundă cererii din piață, au trimis către magazinele online pe care le-au promovat un trafic mai informat, lucru susținut de creșterea pe rata de conversie în special, dar și pe valoarea vânzărilor și a indicelui de vânzări”, comentează Raluca Negrea, Country Manager România și Bulgaria 2Performant.

Listată pe piața AeRO a BVB și inclusă în indicele BET AeRO (simbol bursier 2P), 2Performant operează cea mai mare platformă de marketing afiliat din România și este direct conectată la industria comerțului online, colaborând cu peste 800 de magazine din 30 de industrii. De Black Friday, compania constată creșteri semnificative pe toate categoriile importante din 2Performant.com. Industria Fashion a înregistrat creșteri spectaculoase față de perioada 2-15 noiembrie 2020 (când a avut loc Black Friday), în care interesul consumatorilor pentru articole de îmbrăcăminte suferise din cauza pandemiei. Anul acesta, în intervalul 1-14 noiembrie, categoria de produse Fashion a înregistrat o creștere cu 62,8% a numărului de vânzări și cu 86,3% a valorii vânzărilor, în timp ce valoarea medie a coșului de cumpărături este și ea cu 14,4% mai mare. În aceeași perioadă de referință, categoria produselor Home & Garden înregistrează cea mai mare valoare a coșului mediu de Black Friday, respectiv 165,2 euro + TVA, în creștere cu 31,2% față de anul trecut.

Săptămâna premergătoare evenimentului Black Friday, respectiv 1-7 noiembrie, este marcată de creșteri importante comparativ cu același interval al anului trecut, pe fondul ofertelor lansate de retaileri încă de la începutul lunii: magazinele online din 2Performant.com au realizat prin intermediul platformei 33.195 de vânzări, în creștere cu 72,1%, în valoare de 1.870.803 euro + TVA, cu 81,6% mai mult față de anul trecut.

În săptămâna de Black Friday, respectiv 8-14 noiembrie, creșterile cele mai mari au fost înregistrare în zilele de joi, sâmbătă și duminică, dat fiind că mai mulți retaileri au lansat campanii pe parcursul săptămânii, comparativ cu anul trecut când campaniile au fost concentrate pe ziua de vineri. Numărul vânzărilor din această săptămână a fost distribuit pe zile astfel: luni 7%, marți 7%, miercuri 12%, joi 14%, vineri 31%, sâmbătă 14%, duminică 15%. La nivelul întregii săptămâni, 2Performant a intermediat pentru magazinele online din platformă 81.668 vânzări, cu 28,3% mai mult ca anul trecut, în valoare de 5.059.000 euro + TVA, cu 38,3% peste valoarea aceleiași perioade din 2020. Valoarea medie a coșului de cumpărături este de 61,95 euro + TVA, mai mare cu 7,8% față de anul trecut. În același timp, rata medie de conversie în această săptămână a fost de 2,5%, o medie foarte bună pentru industria de eCommerce.

Ziua de 12 noiembrie, când a avut loc Black Friday anul acesta, a adus o creștere cu 5,2% a numărului de vânzări și o valoare a acestora cu 14,1% mai mare comparativ cu ziua de Black Friday a anului trecut. Valoarea medie a coșului de cumpărături pentru această zi de vineri este cu 8,5% mai mare ca anul trecut, în vreme ce rata de conversie crește la 3,1%. Categoria cu cea mai mare valoare a vânzărilor de Black Friday a fost Electronics IT&C, urmată de Books Movies & Music, Fashion, Home & Garden și Beauty. Aceste prime 5 categorii de produse au realizat 81% din valoarea tuturor vânzărilor realizate în vinerea de Black Friday prin intermediul 2Performant.

90% dintre directorii generali participanți la studiu spun că schimbările climatice trebuie abordate urgent

Aproape trei sferturi (73%) dintre companii sunt îngrijorate de modul în care deficitul de forță de muncă și de competențe le va influența strategia de business în următoarele 12 luni, o pondere ușor mai mare decât a celor preocupate de evoluția pandemiei, de exemplu de apariția unor noi variante de COVID-19 (70%), potrivit celui mai recent studiu CEO Survey realizat de Deloitte și revista Fortune. Principalele provocări cu care se confruntă organizațiile din punctul de vedere al forței de muncă sunt recrutarea angajaților (57%), crearea unui loc de muncă potrivit pentru perioada post-pandemie (53%), păstrarea angajaților (51%) și construirea unei forțe de muncă diverse, echitabile și bazate pe incluziune (43%). 

Întrebați despre măsurile luate în ultimul an pentru a-și consolida capacitatea de a atrage și de a păstra angajați, directorii generali par să pună accentul pe beneficiile intangibile, cum ar fi o mai mare flexibilitate a muncii (80%), concentrarea asupra sentimentului de sens superior (68%), asupra diversității, echității și incluziunii (68%), asupra stării de bine și sănătății mintale (65%) și asupra factorilor de mediu, sociali și de guvernanță – ESG (50%). Unele companii au apelat și la beneficii tradiționale, cum ar fi creșterea salariilor (50%) sau oferirea de mai mult timp liber angajaților (24%), mai arată studiul.

„Pe măsură ce organizațiile s-au adaptat la noua normalitate caracterizată de incertitudine permanentă, atragerea și păstrarea angajaților pe o piață a muncii tot mai competitivă a revenit pe primul loc în topul listei lor de priorități strategice. Pandemia a accelerat schimbările din domeniul muncii, iar acum flexibilitatea, dezvoltarea personală sau chiar reinventarea, starea de bine și sentimentul de apartenență trebuie să facă parte din oferta angajatorilor, împreună cu sentimentul unui sens superior, care este legat din ce în ce mai mult de modul în care mediul de business contribuie la rezolvarea problemelor societale complexe, cum ar fi schimbările climatice”, a spus Alexandru Reff (foto), Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

Măsurile pentru prevenirea schimbărilor climatice par să fi devenit o prioritate pentru majoritatea covârșitoare a directorilor executivi participanți la studiu (90%), care spun că această problemă trebuie abordată urgent, iar 86% dintre ei cred că organizația lor poate juca un rol în soluționarea acesteia. De altfel, acțiunile în această direcție au beneficii legate de un alt subiect preocupant pentru companii, 85% dintre respondenți afirmând că acțiunile lor pentru prevenirea schimbărilor climatice le vor îmbunătăți capacitatea de a atrage și de a-și păstra forța de muncă.

La începutul lui 2021, directorii executivi chestionați de Deloitte și Fortune au spus că acesta este anul speranței. Acum, ei cred că efectele pandemiei asupra businessului se vor resimți și după 2021, iar aproape o treime dintre ei nu se așteaptă ca efectele să dispară în viitorul apropiat. Cu toate acestea, estimările privind creșterea businessului rămân optimiste, două treimi dintre respondenți anticipând că organizația lor va crește foarte puternic sau puternic în următoarele 12 luni, pe fondul unor perspective economice pozitive și al investițiilor în transformare digitală și inovație. 

Studiul CEO Survey a fost efectuat de Deloitte și revista Fortune în toamna anului 2021 în rândul a aproximativ 120 de directori executivi reprezentând companii din 15 domenii de activitate.

Arçelik, unul dintre principalii jucători din industria de electronice și electrocasnice, proprietar al Arctic, cel mai mare producător de electrocasnice din România, și-a anunțat angajamentul față de obiectivele Acordului de la Paris, prin asumarea unor ținte mai ambițioase privind reducerea emisiilor de carbon – o reducere de 50,4% în toate cele trei domenii până în 2030.

Țintele inițiale ale Arçelik, în conformitate cu un scenariu „cu mult sub 2 grade Celsius”, au fost aprobate de inițiativa Science Based Targets (SBTi) în noiembrie 2020. În august 2021, Arçelik a decis să își asume însă un obiectiv mai îndrăzneț – limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius, acesta fiind în curs de revizuire de către SBTi pentru aprobarea finală. 

Astfel, țintele asumate în 2020 de către grup vizau reducerea până în 2030 cu 30% a emisiilor de gaze cu efect de seră din activitățile proprii și din energia cumpărată și consumată (emisii din Domeniul 1 și 2) și cu 15% a emisiilor din Domeniul 3 care provin din utilizarea produselor vândute, față de anul de referință 2018. Țintele de mediu revizuite în acest an presupun reducerea emisiilor absolute din Domeniul 1 și Domeniul 2, dar și a celor din Domeniul 3 provenind din utilizarea produselor vândute cu 50% până în 2030, comparativ cu anul 2018. Domeniul 3 este adesea trecut cu vederea de către companii, întrucât presupune reducerea emisiilor de carbon generate în întregul lanț valoric, inclusiv cele din extracția materiilor prime, logistică, transport, faza de utilizare a produsului, precum și sfârșitul vieții produselor.

La acesta se adaugă decizia de a atinge net zero pe întreg lanțul valoric până în 2050, ceea ce va fi în linie cu obiectivul de limitare a creșterii temperaturii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, subliniind implicarea tot mai intensă a Arçelik pentru un viitor durabil și în sprijinul Acordul de la Paris.

„Două treimi din emisiile globale provin în acest moment din țările în curs de dezvoltare, dar doar o cincime din investițiile în energie curată au loc acolo. Producători precum Arçelik și partenerii noștri din aceste țări au responsabilitatea colectivă de a fi lideri la capitolul transformare energetică. Continuăm să inovăm și să creăm modalități nu numai pentru a ne transforma produsele și serviciile, ci și fiecare locuință în care acestea sunt prezente. Arçelik se străduiește în mod constant să se implice tot mai mult pentru a susține lupta împotriva schimbărilor climatice, iar angajamentul nostru recent de a reduce cu 50,4% emisiile din Domeniile 1, 2 și 3 este unul de care suntem deosebit de mândri. Facem apel la celelalte companii să ni se alăture în această luptă și să identifice modalități prin care pot efectua schimbări și pot opri devastarea mediului”, a declarat Hakan Bulgurlu (foto), CEO Arçelik, care s-a alăturat recent Alliance of CEO Climate Leaders din cadrul Forumului Economic Mondial, un grup format din 70 de directori generali care și-au propus să promoveze colaborarea intersectorială pentru a accelera tranziția către o economie net zero. 

Potrivit Agenției Internaționale a Energiei (IEA), acțiuni îndrăznețe sunt obligatorii pentru a atinge obiectivele globale de zero net. Prea des trecută cu vederea, eficiența energetică duce la o diminuare a emisiilor de carbon, necesitând costuri reduse, ceea ce înseamnă că trebuie să fie prioritizată. 

One United Properties (BVB: ONE), unul dintre principalii dezvoltatori imobiliari de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, raportează o cifră de afaceri record de 627,7 milioane lei în primele nouă luni din 2021, o creștere cu 87% față de aceeași perioadă a anului 2020. După încheierea T3 2021, cel mai bun trimestru din istoria companiei, profitul brut la nouă luni a crescut la 239,3 milioane lei, cu 186% mai mult comparativ cu primele nouă luni din 2020.

„Am încheiat T3 2021 cu vânzări record de proprietăți rezidențiale și o poziție excepțională de numerar, de peste 604 milioane de lei. Marja netă din vânzările de proprietăți rezidențiale a atins 38% în T3 2021, o creștere semnificativă față de 32% cât a fost înregistrată în prima jumătate a anului, în timp ce indicatorul loan to value a scăzut cu 7 puncte procentuale, până la 23% la 30 septembrie 2021. Divizia noastră de birouri continuă să crească puternic, reușind să atingă un prag de închiriere de 84% pentru One Tower și 75% pentru prima fază a One Cotroceni Park, care va fi livrată luna viitoare. One United Properties a prosperat în acest an, iar impulsul pe care l-am primit în urma IPO-ului setează premise excelente pentru un ultim trimestru al anului solid și o performanță continuă și robustă pentru anii ce urmează,” a declarat Victor Căpitanu, cofondator al One United Properties.

Veniturile din segmentul rezidențial au ajuns la 521,9 milioane lei în primele nouă luni din 2021, în creștere cu 57% față de aceeași perioadă a anului trecut. În primele trei trimestre ale anului 2021, One United Properties a vândut și pre-vândut 569 de apartamente cu o suprafață totală de 50.873 mp, 721 de locuri de parcare și 42 de spații comerciale și alte unități pentru o sumă totală de 153 milioane euro. Spre comparație, în aceeași perioadă a anului 2020, Grupul a vândut 125 de apartamente, cu o suprafață totală de 20.677 mp, 147 de locuri de parcare și 4 spații comerciale și alte unități pentru un total de 59,8 milioane euro. 

Vânzările de apartamente au crescut într-un ritm accelerat în T3 2021, peste așteptări, în principal datorită demarării cu succes a vânzărilor pentru One Cotroceni Park, cea mai mare dezvoltare a One United Properties până în prezent. Doar în T3 2021, One United Properties a pre-vândut 385 din totalul de 868 de unități rezidențiale disponibile în One Cotroceni Park. Dezvoltarea are data de finalizare estimată pentru T4 2023. În afară de One Cotroceni Park, Grupul a înregistrat o creștere semnificativă a vânzărilor din cadrul One Verdi Park, o dezvoltare cu 334 de unități rezidențiale, care are un termen de livrare estimat pentru T3 2022. 

„Rezultatele pe care le prezentăm astăzi acționarilor noștri sunt o validare a poziției de lider pe care One United Properties o deține pe piața dezvoltărilor rezidențiale premium și cu utilizare mixtă. Bucureștiul continuă să prezinte un potențial de dezvoltare extraordinar. Demararea cu succes a vânzărilor pentru One Cotroceni Park demonstrează oportunitatea imensă pe care One United Properties o are pentru a-și extinde brandul premium în dezvoltări la scară mai mare dedicate clienților cu venituri medii și medii-mari. Vom continua să investim în dezvoltări similare, precum One Lake District și One High District, unde intenționăm să demarăm construcțiile în 2022,” a declarat Andrei Diaconescu, cofondator al One United Properties.

În primele nouă luni din 2021, indicatorul EBITDA al One United Properties a crescut cu 170%, de la 91,7 la 247,8 milioane de lei, în timp ce profitul net a crescut cu 198%, ajungând la 191,2 milioane lei. Compania urmărește profitul brut ca indicator relevant întrucât o parte semnificativă a impozitului pe profit reprezintă impozitul amânat pe profit, generat în principal de câștigurile din evaluarea proprietăților, care vor deveni impozabile doar în cazul vânzărilor acestora. Impozitul pe profit pentru primele nouă luni ale anului curent s-a ridicat la 48,1 milioane de lei, din care 12,5 milioane de lei reprezintă cheltuiala efectivă, iar restul de 35,6 milioane de lei reprezintă impozitul amânat.

La 30 septembrie 2021, One United Properties avea în portofoliu terenuri pentru dezvoltare rezidențială ulterioară, aflate în proces de obținere a autorizației de construcție, cu o suprafață totală de peste 150.000 mp și pe care Grupul preconizează dezvoltarea a peste 4.000 de apartamente. În plus, One United Properties dispune de alte oportunități majore pentru viitorul portofoliu de terenuri al companiei, acestea fiind în momentul de față în diferite etape de negociere.

____________________

ONE UNITED PROPERTIES este unul dintre principalii dezvoltatori imobiliari de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România. One United Properties este o companie inovatoare, dedicată accelerării adoptării practicilor de construcții pentru clădiri eficiente din punct de vedere energetic, durabile și sănătoase. Toate clădirile companiei au certificări superioare de durabilitate, eficiență energetică și wellness, iar dezvoltatorul este premiat la numeroase gale și conferințe în domeniu. One United Properties este primul dezvoltator imobiliar din România care a fost premiat la nivel internațional cu premiul „Cea mai bună dezvoltare sustenabilă” din lume la International Property Awards 2019-2020. Compania este listată pe Piața Principală a Bursei de Valori București, cu simbolul ONE. 

Performanța Grupului

• Extindere accelerată: veniturile au progresat cu 12% în T3 2021 față de T3 2020, până la 368  milioane de Euro, în timp ce numărul unităților generatoare de venituri (RGU) a atins 19,9 milioane în T3 2021, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă din 2020; 

• Performanță generală solidă, cu EBITDA ajustată de 136 milioane de Euro (inclusiv IFRS 16) și de 114 milioane de Euro (fără IFRS 16) în T3 2021, o creștere cu 10%, respectiv 7%, față de T3 2020;

România – progres susținut

• Creșterea excepțională a veniturilor cu 8% în T3 2021 (comparativ cu T3 2020), bazată pe evoluția RGU. Serviciile de pay-tv au progresat cu 9%, la 5,1 milioane, serviciile de internet fix cu 15%, la 3,7 milioane, serviciile de telecomunicații mobile cu 12%, la 4,1 milioane;

Spania – creștere accelerată

• Evoluție extraordinară a veniturilor, în creștere cu 32% în T3 2021 față de T3 2020, pe fondul dinamicii RGU. Serviciile de telefonie mobilă au crescut cu 26% până la 2,8 milioane, serviciile de internet fix cu 134% până la 393.000.

DIGI Communications N.V. a anunțat, vineri, 12 noiembrie 2021, rezultatele financiare aferente celor nouă luni încheiate la 30 septembrie 2021. Grupul a înregistrat venituri în valoare de 1.1 miliarde Euro, în creștere cu 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, iar baza unităților generatoare de venit (RGU) s-a majorat cu 12%, ceea ce indică o extindere substanțială a serviciilor furnizate (RGU), în cuantum de 19,9 milioane Euro, în contrast cu 17,7 milioane (la 30 septembrie 2020). EBITDA ajustată a fost de 387 milioane de Euro (inclusiv IFRS 16) și 325 milioane de Euro (fără IFRS 16) un progres de 10%, respectiv 8%, în comparație cu perioada anterioară. 

 DIGI și-a menținut direcția ascendentă în al treilea trimestru al anului 2021, operațiunile centrale din România și Spania reconfirmând performanțele remarcabile ale Grupului. 59% din veniturile consolidate au fost generate de activitățile de pe piața principală, România, căreia îi corespund 69% din totalul unităților generatoare de venituri. În ceea ce privește performanța câștigurilor, Spania continuă să mențină poziția secundară în rândul țărilor, cu o dinamică accelerată în primele nouă luni ale anului, care asigură 26% din totalul veniturilor, urmată de Ungaria (14%) și Italia (2%).

Creșterea semnificativă a bazei de clienți la nivelul întregului Grup constituie motorul care a determinat rezultatele puternice. Serviciile de telecomunicații mobile au atins 7,3 milioane RGU (+ 18%  față de 30 septembrie 2020), serviciile de pay-tv au depășit 6 milioane (+7% RGU față de 30 septembrie 2020) și serviciile de internet fix s-au situat la 4,8 milioane RGU (+17% față de 30 septembrie 2020).

    „Grupul DIGI își continuă parcursul de creștere și performanța solidă, cu rezultate consistente în al treilea trimestru al anului 2021, atât din punct de vedere financiar, cât și operațional, ceea ce reprezintă efectul angajamentelor pe care ni le-am asumat față de clienți, investitori și parteneri. Atenția noastră constantă de a furniza clienților noștri servicii de încredere și calitative a dus la o creștere semnificativă a utilizatorilor care ne-au ales. Le suntem recunoscători acestora, precum și echipelor noastre pentru profesionalismul și competența de care dau dovadă în fiecare zi, indiferent de contextul dificil pe care îl traversăm.

Suntem convinși că anul viitor va fi plin de provocări, dar și de oportunități semnificative pentru activitatea noastră. Recent, am obținut licențe de spectru în Portugalia, ceea ce va permite Grupului să își extindă activitatea pe o nouă piață, pentru a oferi servicii de telecomunicații de înaltă calitate, la prețuri accesibile, bazate pe cele mai recente tehnologii”, a declarat Serghei Bulgac, CEO al DIGI Communications N.V.

Raportul financiar corespunzător T3 poate fi consultat aici.

Sphera Franchise Group („Sphera”) a continuat în T3 2021 tendința pozitivă de creșteri trimestriale, înregistrând vânzări consolidate record de 284,2 milioane RON, mai mari cu 44% față de T3 2020. Vânzările din România s-au ridicat la 247,9 milioane RON, Italia a contribuit cu 33,1 milioane RON, în timp ce vânzările din Republica Moldova au ajuns la valoarea istorică de 3,2 milioane RON. KFC a generat venituri de 243,4 milioane RON, Pizza Hut – 26,7 milioane RON și Taco Bell – 14 milioane RON. Cu excepția Pizza Hut, toate mărcile Grupului au înregistrat vânzări-record în T3 2021. 

Grupul a încheiat T3 2021 cu EBITDA în valoare de 32,1 milioane RON, mai mare cu 21%, în timp ce profitul net a urcat cu 30%, ajungând la 22,9 milioane RON. Profitul operațional al restaurantelor a crescut în T3 2021 ajungând la 35 milioane RON, o creștere cu 24% față de T3 2020. La sfârșitul T3 2021, Grupul avea 164 de restaurante, față de 157 de unități în perioada similară a anului 2020.

„Trimestrul trei a fost unul excelent pentru Sphera Franchise Group. Am continuat aceeași dinamică de creștere pe piața românească și moldovenească ca și în trimestrul precedent, dar am completat-o ​​cu o performanță îmbunătățită în Italia, datorită relaxării restricțiilor impuse de autorități. Trimestrul al treilea a fost, ca în fiecare an, cel mai bun trimestru pentru Sphera, aspect care ne bucură, fiindcă, tot mai mulți clienți au optat în această perioadă pentru opțiunea dine-in sau takeaway în loc de livrare la domiciliu. Performanța realizată ne-a oferit atât nouă, cât și acționarilor noștri, un bun indicator al vitezei cu care ne putem reveni dacă economia este redeschisă complet și restricțiile sunt ridicate. În plus, ne-a oferit confirmarea că deciziile noastre de a continua dezvoltarea rețelei de restaurante din ultimele 12 luni a fost una corectă”, a declarat Călin Ionescu, Directorul General al Sphera.

Venituri în creștere la nouă luni

Sphera Franchise Group a încheiat primele nouă luni ale anului 2021 cu vânzări consolidate de 728,7 milioane RON pe toate cele trei piețe de activitate, în creștere de 45% față de aceeași perioadă a anului trecut. Vânzările din România în valoare de 642,6 milioane RON au contribuit cu 88% la acest rezultat. Italia a avut un aport de 11%, cu vânzări de 77,3 milioane RON, în timp ce Republica Moldova a generat 1% din vânzările totale, respectiv 8,8 milioane RON.

Creșterea veniturilor pe toate cele trei piețe ale Grupului a fost determinată de mai mulți factori, inclusiv redeschiderea aproape integrală a economiilor din Europa, redeschiderea completă a restaurantelor, precum și sentimentul general pozitiv generat de speranțele privind sfârșitul pandemiei și revenirea la normalitate. Cu toate acestea, de la sfârșitul lunii septembrie, un nou val de infecții cu COVID-19 din România, în combinație cu nivelurile scăzute de vaccinare, au frânat acest entuziasm, indicând un potențial impact negativ asupra industriei HoReCa.

„T3 2021 a continuat tendința pozitivă a creșterilor trimestriale pe care le-am înregistrat de la începutul acestui an, toate mărcile noastre înregistrând o creștere semnificativă. Am continuat să menținem costurile sub control, în ciuda contextului local și internațional extrem de provocator, care a pus o mare presiune asupra cheltuielilor. Suntem încrezători, dar mai rezervați cu privire la perspectivele pentru ultimul trimestru al anului, în special în contextul introducerii certificatului verde, care a devenit obligatoriu pentru accesul în interior. De la introducerea acestei măsuri, toți operatorii economici din sectorul HoReCa și din retail, inclusiv noi, au înregistrat o scădere moderată a vânzărilor din cauza traficului mai scăzut. Cu toate acestea, chiar și cu previziuni ușor ajustate pentru acest an, estimăm atingerea unui prag istoric de 1 miliard de lei, un nou reper pentru Sphera Franchise Group”, a adăugat Valentin Budeș, Directorul Financiar al Sphera.

În ceea ce privește performanța individuală, în primele nouă luni ale anului 2021, toate mărcile de pe toate cele trei piețe de activitate și-au îmbunătățit performanța față de aceeași perioadă a anului 2020. Vânzările CFF (Taco Bell) au crescut cu 75%, USFN Moldova (KFC Moldova) cu 54%, USFN România (KFC România) cu 48%, USFN Italia (KFC Italia) cu 36% și ARS (Pizza Hut) cu 25%.

Pre-finanțare de 175,3 milioane de lei pentru construcția data-centerului

CEC Bank finanțează construcția data-centerului ClusterPower – o investiție greenfield de 208 milioane de lei în județul Dolj. Valoarea creditului de pre-finanțare acordat de CEC Bank se ridică la 175,3 milioane de lei, pe 11 ani. Proiectul beneficiază și de sprijin din partea statului, prin schema de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie.

PCF Investment Banking a acționat în calitate de consultant financiar exclusiv al Cluster Power în structurarea, negocierea și implementarea facilității de finanțare.

„Piața data-centere-lor crește într-un ritm susținut la nivel global. Suntem bucuroși că proiecte de anvergură în acest domeniu se dezvoltă și în România și că, la CEC Bank, avem ocazia să le sprijinim.  Pandemia a accelerat procesele de digitalizare – fie că vorbim de informatizarea proceselor interne în cadrul companiilor, de digitalizarea și automatizarea proceselor din industrie sau de organizarea muncii în regim remote, determinând creșterea cererii pentru servicii de tip data-center”, a declarat Laura Mihai, Director Mari Clienți în cadrul CEC Bank.

„Proiectul se adresează în special industriilor care consumă volume mari de date și, prin urmare, au nevoie de infrastructură IT de mare putere, capabilă să sprijine dezvoltarea și implementarea proiectelor de anvergură. Astfel, în calitate de agregator, ClusterPower poate pune la dispoziția clienților soluții pentru previzionarea consumului de energie, prevenirea fraudei în domeniul financiar-bancar, mentenanța predictivă în diverse sectoare industriale sau în domeniul transportului. Atât companii care activează în România cât și companii din Europa, din sectoarele de banking, automotive, mediași energie și-au exprimat deja interesul cu privire la serviciile care vor fi oferite de ClusterPower”, a declarat Cosmin Georgescu, fondator și CEO ClusterPower.

„Ne bucurăm că am putut sprijini, împreună cu CEC Bank, o inițiativă românească ambițioasă într-un sector în care investițiile în infrastructura IT din România sunt extrem de rare. De altfel, obținerea cofinanțării pentru proiecte cu ajutor de stat reprezintă o prioritate pentru noi, PCF Investment Banking fiind deja la al treilea proiect major derulat cu succes”, a declarat Mihai Iordan, Managing Partner PCF Investment Banking.

La mijlocul lunii octombrie, ClusterPower a anunțat demararea lucrărilor la noul campus de tehnologie, care se va întinde pe o suprafață de peste 25.000 de metri pătrați în localitatea Mischii, județul Dolj, în apropierea municipiului Craiova. 

Centrul de date va include clădiri în care vor fi găzduite serverele – cu o capacitate de stocare de ordinul miliardelor de GB și milioane de nuclee (core-uri) de procesare, dar și o centrală electrică proprie.

Dotarea cu propria centrală electrică contribuie la un nivel ridicat de disponibilitate a serviciilor, asigurând redundanță în cazul întreruperilor în alimentarea cu energie din rețea și, de asemenea, contribuie la reducerea impactului asupra mediului. ClusterPower își va dota centrul de date cu o centrală de trigenerare, care, pe lângă energie electrică, generează și energia necesară pentru răcire și încălzire, având o eficiență de peste 75%. Gazul natural are emisii la jumătate față de electricitatea produsă din cărbune, fiind considerat una din sursele curate de energie. 

Cu aceste dotări, centrul de date ClusterPower a reușit să obțină un scor de 1.1 pentru Power Usage Effectiveness, mai bun decât media globală PUE în 2020, de 1.59.

Oameni de afaceri de succes – Dragoș Petrescu, Cristina Chiriac, Dragoș Anastasiu, Felix Pătrășcanu – le-au împărtășit din experiența lor unor tineri aspiranți la reușită în business cu ocazia evenimentului „O discuție onestă despre antreprenoriat”, organizată de platforma „Vreau să fiu Antreprenor” (VSFA) a organizației „Romanian Business Leaders” (RBL). La evenimentul desfășurat online au participat peste 4.500 de tineri.

Prima sesiune a evenimentului a reprezentat-o discuția cu tema „În spatele cortinei de business”. Antreprenorii au atras atenția că „frica este cel mai mare impediment la început în business: frica de eșec și frica de a nu-i dezamăgit pe ceilalți”, semnalând că „a avea frici este ceva normal și că mereu te vei confrunta cu ele, exemplificând și care sunt temerile lor în acest moment. Cel mai important este felul cum le gestionezi și cât de mult le lași să îți afecteze afacerea”.

Cristina Chiriac, preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF: „Frica nu face casă bună cu antreprenoriatul așa că îndrăznește să îți trăiești visul. Cât la sută contează ideea? De unde iau banii necesari să îmi implementez ideea de business? Cum să fac primul million de euro? – sunt întrebări normale la care dacă ai găsit raspunsul corect atunci ai stofa de antreprenor. Și dacă ai decis să fii antreprenor, atunci fii pregatit să înveți în permanență și încearcă să colaborezi cu oamenii potriviți. Succesul vine după multe nereușite așa că nu te descuraja după primul eșec. Eșecul nu este opusul succesului, ci face parte din el!” 

În sinteză asupra discuțiilor, inițiatorii rețin că la întrebarea legată de cel mai important lucru la început de drum în business, fiecare dintre antreprenori a punctat curajul de a începe. Pe lângă acesta au fost alte câteva elemente importante adăugate de către fiecare, precum: sistemul de valori, curajul de a fi diferit și de a face un pas în față, capacitatea de a asculta și a integra feedbackul clientului, De ce-ul antreprenorului și al echipei, cunoașterea pieței, a concurenței și a avea informații corecte și concrete în timp real.

Moderatorul evenimentului, Radu Constantin (actor, regizor și antreprenor), a abordat și subiectul încrederii în sine. „Antreprenorii au menționat valorile personale ca fiind un pilon central în jurul căruia tinerii își pot dezvolta încrederea ca și antreprenori și totodată comunicarea este un alt element care joacă un rol important. Un lucru pe care tinerii îl pot lua în considerare este faptul că sunt la o vârstă la care își permit să încerce fiindcă sunt sănătoși, cel mai probabil nu au copii iar o parte este posibil să fie încă susținuți de părinți, motiv pentru care este o perioadă propice să testeze lumea de business și să încerce să își dezvolte o idee de afacere”. 

O altă discuție în cadrul evenimentului a pornit de la întrebarea „Merită să fii antreprenor?”, pornind de la temele:

• Ca antreprenor cu studii superioare, nu mi-aș mai deschide o afacere după primul eșec
• Antreprenoriatul merită toate sacrificiile și stresul pe care le implică
• Ca antreprenor, aș deschide mai degrabă o afacere în străinătate decât în România
• Ca persoană care își dorește un viitor prosper, aș deveni antreprenor beneficiind rapid de independență financiară și program flexibil
• Este o decizie bună să îți deschizi o afacere în perioade de transformari economice (pandemie, crize financiare, catastrofe naturale etc.)

Două echipe de tineri antreprenori (una, cu argumente pro, cealaltă, cu argumente contra) și-au confruntat ideile. După 992 voturi, echipa pro, formată din cinci tineri antreprenori, participanți în programul de mentorat Tinerii, a câștigat dezbaterea.

Alin Claudiu Apostu, gazda și organizatorul evenimentului: „Avem nevoie să îi sprijinim pe tineri să își dezvolte și gândirea critică, în primul rând ca abilitate și apoi corelată cu percepția lor legată de antreprenoriat. Este un exercițiu care îi ajută să își întărească încrederea în sine și în drumul lor antreprenorial, înțeleg mai bine la ce să se aștepte și le aduce o nouă perspectivă procesul acesta de reflecție”. 

Cristian Onețiu, moderatorul dezbaterii, le-a adresat participanților câteva sfaturi

• Este important ca tinerii să gândească local la început pentru a-și valida ideea, însă apoi să gândească global și cum pot scala afacerea
• Dacă au intenții de a construi o afacere, atunci să se gândească cum vor construi un business de un miliard de euro. Efortul de a face o afacere există oricum și timpul pe care îl aloca pentru acea afacere este același, indiferent de mărimea businessului. Curajul de visa până la un miliard de euro este cel care produce scânteia în minte 
• Este important pentru tineri să facă parte din comunități cu alți tineri care au aceleași aspirații ca ei și să se înconjoare de antreprenori de la care pot să învețe 

De asemenea în cadrul evenimentului, echipa Vreau să fiu Antreprenor a lansat comunitatea HighFlyers dedicată pentru 100 de tineri la început de drum pe care să îi sprijine cu workshopuri, acces la mentori, informații despre finanțare, întâlniri cu antreprenori și acces la diferite produse și servicii precum contabilitate, înființare de business, marketing, web development, cursuri, cărți de business și altele. Mai multe informații pot fi obținute pe https://bit.ly/HighflyersVSFA

Întregul eveniment a fost derulat de echipa „Vreau să fiu Antreprenor” și „Insights”, din cadrul organizației non-guvernamentale Romanian Business Leaders, cu sprijinul partenerilor Banca Transilvania, Business Mentors, Eventmix, Chilli Ideas, Green Village, Fan Courier, Keez, Sergiu Biriș, Icey și Adtitude. 

Vreau să fiu Antreprenor (VSFA) este caracterizat ca „un program național, lansat în 2013, parte a organizației Romanian Business Leaders (RBL), care promovează gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România. În prezent, VSFA numără 10 comunități locale de antreprenori, care creează și implementează proiecte de impact pentru aproximativ 32.000 de tineri. Peste 250 de conferințe au fost organizate în întreaga țară sub umbrela VSFA”.

Romanian Business Leaders (RBL) este bine cunoscută ca „o organizație apolitică, non-guvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este aceea de a fi vocea și vehiculul de acțiune al liderilor de business pentru a construi o Românie în care generațiile viitoare să își dorească să trăiască. Proiectele sale, care au la bază factori precum educația, antreprenoriatul și buna guvernare, sunt inițiate și dezvoltate de cei peste 200 de membri voluntari, antreprenori și executivi de top din România”. 

Întreprinderile mici și mijlocii din România, în marea lor majoritate, nu sunt pregătite pentru a fi mai verzi, a declarat Ştefan-Radu OPREA, Membru al Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat, la Dezbaterea „Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde” organizată de Financial Intelligence.

Ştefan-Radu OPREA ne-a declarat: „Pe 10 noiembrie, la Senat, s-a aflat în dezbatere, în Comisia pentru afaceri europene, pachetul Fit for 55, care cuprinde directive și regulamente (n.r. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Pregătiți pentru 55”: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică).  

Atunci când vorbim despre regulamente, intervenția Senatului – care este prima cameră care se pronunță întotdeauna pe afaceri europene – este importantă, apoi urmează opinia Camerei Deputaților. Dacă ar fi fost să avem o opinie împotriva acestui pachet, ar fi trebuit să ne exprimăm deja, pentru că au trecut cele opt săptămâni în care puteam să dăm un aviz motivat, acest lucru însemnând să fim împotrivă. Ar trebui, probabil, să exprimăm opinii în acest moment asupra propunerilor de directivă și asupra regulamentului, pentru că, mai ales în cazul regulamentelor, acesta este momentul.

Am citit pozițiile pe care le-am primit din partea Guvernului României și îmi pare rău să o spun, dar ca să folosesc un cuvânt delicat este o subțirime a textului și a înțelegerii felului în care economia românească, întreprinderile mici și mijlocii, societatea românească vor fi afectate de aceste obiective ambițioase.

Să nu fiu înțeles greșit – desigur că ne dorim ca aceste obiective ambițioase ale Uniunii Europene să fie implementate în toată Uniunea Europeană, până la urmă este vorba despre viața noastră, despre confortul nostru, al copiilor noștri. Dar tot ceea ce înseamnă această țintă de a deveni mai prietenoși cu mediul presupune costuri foarte mari, dacă vorbim despre energii regenerabile, despre partea de construcții, de anvelopare etc.

Cred că ar trebui să fim foarte corecți și să spunem de la bun început Uniunii Europene, Comisiei Europene, că aceste lucruri se pot întâmpla cu o susținere justă din fondul care va fi constituit.

Dacă mă uit, de asemenea, la alte state membre, de exemplu Cehia, care și-a exprimat deja aviz motivat, adică este împotrivă, pozițiile lor sunt dure în ceea ce exprimă, pentru că au făcut o analiză de impact serioasă asupra economiei din acea țară și costurile, mai ales în ceea ce privește mixul energetic, sunt foarte mari. Din punctul meu de vedere, probabil că am greșit atunci când am închis foarte repede termocentrala de la Mintia fără a avea o analiză profundă asupra securității energetice.

Cred că poziția Statului Român și a Guvernului României ar trebui să fie mai hotărâtă atunci când abordăm aceste lucruri la Bruxelles.

Vă pot da, de exemplu, citate din punctul de vedere al Ministerului Energiei atunci când vorbește despre capitolul energiile regenerabile. Concluzia este următoarea: äRomânia sprijină nivelul general de ambiție privind energia din surse regenerabile inclusă în revizuirea directivei, dar semnalează îngrijorări cu privire la obiectivele sectoriale și consideră necesar un grad de flexibilizare în etapa de implementare, astfel încât statele membre să poată adopta măsurile cele mai potrivite pentru a aborda provocările, luând în considerare situațiile naționale”. Reacţia mi se pare extrem de soft. Aici ar fi trebuit spus foarte clar, cu o analiză solidă, ce înseamnă impactul asupra economiei românești, asupra întreprinderilor mici și mijlocii.

Am analizat situația întreprinderilor mici și mijlocii din România și impactul acestor obiective ambițioase europene și am să vă spun că întreprinderile mici și mijlocii din România, în marea lor majoritate, nu sunt pregătite pentru a fi mai verzi și că ar însemna costuri foarte mari în procesele de producție, ceea ce ar duce la o lipsă de competitivitate a acestora și probabil la pierderea de contracte pe termen lung, mai ales a acelora care fac export. Da – se poate retehnologiza, da – se pot atinge aceste obiective, cu condiția existenței unor fonduri puse la dispoziție, pentru a reuși într-adevăr să ne modernizăm procesele de producție.

Am propus în aceste negocieri care au loc zilele acestea să existe și un capitol referitor la programe care să sprijine retehnologizarea, inclusiv ideea de a deveni mai prietenoși cu mediul și a încerca să ne încadrăm în țintele ambițioase ale Uniunii Europene.

Dacă nu o să știm să ne luptăm și să ne susținem punctele de vedere, vorbind aceiași limbă la Bruxelles, apărând interesele economice ale întreprinderilor mici și mijlocii și ale economiei și industriei românești, vom avea cu toții de suferit. Acum este momentul să ne exprimăm atât în Senat, cât și în Camera Deputaților o poziție de țară asupra acestui pachet. Din păcate ea este extrem de sublimă, dar aproape că lipsește cu desăvârșire.

Cred că ar fi trebuit să avem un grup de lucru care să funcționeze interministerial pe acest pachet atât de important care poate avea influență foarte mare asupra eficienței și competitivității economiei românești și la ora aceasta, când vorbim, ar fi trebuit să avem deja această poziție de țară.

Dacă nu vom vorbi despre nevoia ca finanțarea să vină proporțional pentru economia românească astfel încât să putem îndeplini obiectivele din Fit for 55, nu cred că vom putea să rezolvăm mare lucru”.

Potrivit domnului Oprea, România ar putea folosi cu inteligenţă resursele pe care le are pentru a le utiliza în avantajul său: „Dacă ne propunem să transformăm resursele naturale într-un atu în negocierea, spre exemplu, cu atragerea unui investitor străin care să producă baterii pe teritoriul României, astfel încât să avem export mai mare, să putem redresa balanța comercială, atunci da, am îndeplini un obiectiv. Dacă ne propunem să exploatăm aceste resurse doar pentru a fi în situația din agricultură – când exportăm grâu și importăm pâine congelată – va fi din nou un eșec pentru România.

De aceea cred că viitoarea formulă guvernamentală, indiferent care va fi ea, va trebui să fie foarte decisă în a reuși să atragă cel puțin unul dintre acești mari investitori în lanțurile de producție, ori pe semiconductori sau în domeniul bateriilor electrice, astfel încât să punem România pe hartă și să folosim într-un mod benefic pentru noi resursele naturale. Procesarea şi transformarea trebuie să se întâmple în România, ca să aducem valoare adăugată”.