Inflația a crescut în octombrie cu mult peste așteptări în România, ajungând la 7,94% față de aceeași lună a anului trecut. Principalele creșteri de prețuri au fost înregistrate la gazele naturale (46%), la electricitate (24,65%) și la carburanți (23,51%). La alimente, cel mai mult s-au scumpit uleiul comestibil, cu 26,29% și cartofii, cu 18,04%. În condițiile în care inflația este deja galopantă, piețele așteaptă noi măsuri din partea Băncii Naționale a României, care a majorat deja dobânda cu 0,25% luna aceasta, după creșterea cu 0,5% de luna trecută.
Potrivit sondajului eToro Retail Investor Beat, inflația este cea mai mare îngrijorare pentru investitorii români. Întrebați care este cea mai mare amenințare externă pentru investițiile lor, 51% din investitorii incluși în sondaj au indicat inflația. Investitorii cu vârsta de peste 45 de ani sunt mai îngrijorați de creșterea inflației decât cei de sub 45 de ani, ceea ce reprezintă o îngrijorare firească pentru persoanele mai aproape de pensie care își văd depreciată valoarea economiilor și a investițiilor de creșterile abrupte ale prețurilor.
Întrebați dacă și-au repoziționat portofoliul pentru a atenua riscurile externe, 59% dintre investitori au răspuns afirmativ. Interesant este că, deși mai puțin îngrijorați de inflație, cel mai mare număr de investitori care și-au repoziționat portofoliile se află în grupul de vârstă sub 45 de ani.
În ciuda tuturor îngrijorărilor la nivel macro, la întrebarea despre cum se așteaptă să evolueze veniturile și nivelul lor de trai în următoarele 12 luni, 58% dintre investitorii români s-au arătat optimiști că situația lor se va îmbunătăți. Însă aceasta reprezintă o scădere față de 67% în urmă cu trei luni.
Inflația galopantă – o problemă la nivel global
Investitorii români nu sunt singurii îngrijorați de creșterea masivă a prețurilor din ultima vreme. Potrivit sondajului eToro Retail Investor Beat, aproape jumătate (47%) din investitorii americani chestionați erau și ei îngrijorați de inflație. Un alt sondaj, realizat de CNBC în rândul investitorilor americani bogați, cu portofolii de peste 1 milion de dolari, a arătat că 65% sunt îngrijorați de creșterea prețurilor. Din punct de vedere al vârstei, situația este diferită față de cea din rândul investitorilor români, investitorii americani mai tineri fiind mai îngrijorați de inflație decât cei mai în vârstă. Astfel, peste jumătate (52%) dintre milenialii milionari au declarat că sunt „foarte îngrijorați” de inflație, comparativ cu 40% din generația X (40-60 de ani) și 31% din generația baby-boom (peste 60 de ani).
Din nefericire, ultimele știri le dau motive de îngrijorare – în octombrie, indicele prețurilor de consum din SUA a urcat la 6,2%, cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani. Acest indice al inflației este considerat ca fiind cel care reflectă cel mai bine experiența gospodăriilor. Motoarele acestei creșteri a inflației din SUA sunt, ca și în România, prețurile la energie, care au crescut cu 30% față de aceeași lună a anului trecut, cea mai mare creștere din ultimii 25 de ani. Alimentele au crescut cu 5,3% și am putut observa, de asemenea, o creștere spectaculoasă de 26,5% a prețurilor mașinilor second-hand, din cauza penuriei de mașini noi datorate crizei de microcipuri. Prețurile mașinilor noi au crescut, de asemenea, cu o medie de aproape 10% din cauza lipsei de discount-uri și a producției insuficiente pentru a satisface cererea.
În ciuda inflației, investitorii continuă să vadă oportunități atractive pe piețe. Aproape jumătate (46%) din investitorii români chestionați în cadrul sondajului Retail Investor Beat consideră că următoarele trei luni vor aduce oportunități în sectorul Tech, cifra fiind însă în scădere cu 7% față de trimestrul trecut. Acesta este urmat în topul preferințelor de sectorul energiei cu 39%, o creștere de 2%. Însă cele mai mari creșteri în ceea ce privește interesul investitorilor se înregistrează în sănătate, unde 32% din investitori văd acum oportunități atractive, în creștere cu 6% și imobiliarele (31%), în creștere cu 8% față de trimestrul trecut.
Sondajul eToro Retail Investor Beat a întrebat 6.000 de investitori de retail, din 12 țări, inclusiv România, despre obiceiurile lor privind investițiile și sentimentul față de piețe. Investitorii individuali au fost definiți ca fiind persoane care se administrează singure sau care beneficiază de consiliere și care dețin cel puțin un produs de investiții. Nu a fost necesar ca aceștia să fie utilizatori eToro.
Securitatea urcă pe locul al doilea în clasamentul principalelor zece riscuri în telecomunicații
Sustenabilitatea, considerată prioritate strategică, intră pentru prima dată în top cinci riscuri
Asigurarea rezilienței infrastructurii rețelei și extinderea acopeririirămân principalul risc, pe măsură ce crește importanța calității rețelelor
Schimbarea atitudinii consumatorilor față de utilizarea datelor mobile și sănătatea digitală, odată cu intensificarea atacurilor cibernetice, reconfigurează topul principalelor riscuri din sectorul telecom.Imperativele legate de confidențialitate, securitate și încredere urcă astfel de pe locul al cincilea pe locul al doilea în noul Clasament EY al principalelor 10riscuri dinsectorul telecomunicațiilor în 2021. Raportul anual EY analizează principalele amenințări cu care se confruntă companiile de telecomunicații, pe baza unei analize a sondajelor efectuate în rândul consumatorilor și organizațiilor din domeniu.
Pe fondul creșterii continue a cererii pentru servicii de
conectivitate, 75% dintre operatori au raportat o intensificare a atacurilor
cibernetice în ultimul an,[1] în timp ce 47% nu au fost niciodată mai preocupați de capacitatea lor
de a gestiona amenințările de acest tip.[2]
În același timp, un nou risc intră în Top 10 direct pe locul al cincilea: gestionarea deficitară a agendei de sustenabilitate. Această evoluție este din nou alimentată de atitudinea consumatorilor față de raportările de mediu, sociale și de guvernanță. De exemplu, 75% dintre consumatorii din Regatul Unit așteaptă din partea companiilor să facă mai mult pentru a se asigura că furnizorii lor adoptă practici durabile sau etice.[3]
Laura Ciobanu, EY Romania
„Chiar dacă industria telecomunicațiilor nu reprezintă principala sursă atunci când vorbim despre emisiile de CO2 eliberate în atmosferă sau despre cantitatea de deșeuri generate, companiile de telecomunicații trebuie, de asemenea, să se concentreze pe reducerea impactului lor asupra mediului și pe sustenabilitatea operațiunilor, produselor și serviciilor lor. De exemplu, companiile de telecomunicații pot genera o cantitate semnificativă de deșeuri electronice, care pot conține metale grele, cum ar fi plumbul, mercurul și cadmiul, ce pot polua mediul dacă sunt gestionate necorespunzător. În plus, aceste metale grele sunt dificil de obținut. Pentru abordarea acestor probleme, practicile de economie circulară sunt esențiale, de la programe de trade-in și buy-back, la programe care vizează repararea, recondiționarea și revânzarea electronicelor vechi. O altă provocare este creșterea consumului de energie, care are ca rezultat nu numai costuri mai mari, ci și o amprentă de carbon mai mare. Acordurile de achiziție de energie verde pot reprezenta un pas în direcția potrivită”, spune Laura Ciobanu, Manager, Schimbări Climatice şi Sustenabilitate, EY România.
Acest aspect devine prioritar și pentru consiliile de
administrație. 74% dintre directorii generali din sectorul de tehnologie, media
și divertisment și telecomunicații (TMT) așteaptă din partea companiilor să își
asume din proprie inițiativă responsabilitatea pentru efectele sociale și
asupra mediului ale propriilor operațiuni.[4]
Massimo Bettanin, EY Romania
„Notabil este faptul că industria telecomunicațiilor poate activa sustenabilitatea în alte sectoare, deoarece digitalizarea va juca un rol esențial în atingerea obiectivului de zero emisii nete până în 2050. Oferind conectivitate la nivel mondial prin simpla apăsare a unui buton, telecomunicațiile au transformat modul în care interacționăm. Cantitatea de emisii evitată prin folosirea tehnologiilor bazate pe telecomunicații este cu mult mai mare față de emisiile proprii ale acestei industrii. Dispozitivele de economisire a energiei, senzorii IoT, aplicațiile inteligente și chiar munca de la distanță sunt exemple în acest sens, în timp ce transportul poate fi un alt exemplu excelent pentru rolul semnificativ pe care telecomunicațiile îl joacă în reducerea emisiilor globale de carbon”, spune Massimo Bettanin, Partener Schimbări Climatice şi Sustenabilitate, EY România.
Eșecul în îmbunătățirea performanței rețelelor rămâne principalul risc
Pentru al doilea an consecutiv, incapacitatea
de a menține reziliența infrastructurii rețelei și de a extinde acoperirea rămâne
principalul risc din acest sector. În contextul în care clienții acordă mai
multă atenție conectivității pe fondul pandemiei provocate de COVID-19,
îmbunătățirea acoperirii și a calității rețelelor se menține drept cea mai mare
problemă cu care se confruntă operatorii de telecomunicații.
37% dintre consumatorii din Europa și America de Nord au declarat că nu sunt disponibile în zona lor[5] rețele de bandă largă ultrarapidă în timp ce considerentele economice aferente implementării rețelelor în zonele izolate fac dificilă realizarea ambițiilor decidenților politici de a construi o societate digitală.
Pe de altă parte, incapacitatea de a scala inițiativele interne de digitalizare a coborât de pe locul al doilea pe locul al șaselea în clasament. Raportul subliniază că pandemia a forțat mulți operatori de telecomunicații să își accelereze planurile de transformare digitală, iar directorii generali din sectorul TMT continuă să vină cu noi inițiative și planuri de investiții de transformare. Cu toate acestea, riscurile rămân, având în vedere că multe dintre programele de transformare se luptă să câștige atenția consiliilor de administrație, iar dificultățile legate de acceptarea instrumentelor digitale din partea clienților persistă. De exemplu, 54% dintre consumatorii de la nivel global au declarat că încă preferă liniile telefonice tradiționale în detrimentul solicitărilor de informații pe internet.[6]
Carmen Adamescu, EY Romania
„În timp ce vedem riscuri comune care se mențin la niveluri importante pe radar, studiul nostru a arătat că securitatea, confidențialitatea și încrederea cresc în importanță. Situația pandemică și atacurile cibernetice sporite i-au făcut pe consumatori mult mai preocupați de confidențialitatea și securitatea datelor”, spune Carmen Adamescu, Partener, Consultanţă, Government & Public Sector Leader, Head of Technology Transformation, Solution Delivery and Cybersecurity, EY România.
Criza
sanitară continuă să pună probleme lanțurilor de aprovizionare
Pe locul al patrulea în clasamentul riscurilor debutează eșecul în limitarea perturbărilor lanțurilor de aprovizionare. Conform raportului, pandemia a pus o presiune fără precedent asupra lanțurilor de aprovizionare a rețelelor și echipamentelor pentru clienți, în condițiile în care restricțiile de circulație au limitat disponibilitatea tehnicienilor și au contribuit la creșterea deficitului de cipuri. Restricțiile aplicate de autorități furnizorilor continuă să perturbe planurile de implementare a tehnologiei 5G pe termen lung, în timp ce noile cicluri tehnologice dezintegrează lanțurile de aprovizionare consacrate.
Clasamentul complet al principalelor zece
riscuri în telecomunicații în 2021 este următorul:
Incapacitatea menținerii rezilienței infrastructurii rețelei și de a extinde acoperirea
Subestimarea așteptărilor legate de confidențialitate, securitate și încredere
Incapacitatea restructurării forței de muncă și a redefinirii seturilor de abilități necesare
Eșecul în limitarea perturbărilor lanțurilor de aprovizionare
Gestionarea deficitară a agendei de sustenabilitate
Incapacitatea de a scala inițiativele interne de digitalizare
Interacțiunea lipsită de eficiență cu ecosistemele externe
Neexploatarea la maximum a valorii activelor de infrastructură
Nevalorificarea noilor modele de afaceri
Incapacitatea de adaptare la schimbările cadrului legislativ
Raportul „Principalele
zece riscuri în sectorul telecomunicațiilor în 2021” face parte dintr-o
serie permanentă de rapoarte, menite să identifice cu exactitate cele mai
critice riscuri cu care se confruntă sectorul telecomunicațiilor. Analiza se
bazează pe un program de cercetare a sectorului, făcând apel la concluziile
studiilor realizate de EY în rândul consumatorilor și companiilor din domeniu
și exploatându-le prin intermediul perspectivelor profesioniștilor din domeniu.
Riscurile sunt clasificate prin intermediul radarului de riscuri EY, care
organizează factorii de risc pe patru domenii:
Amenințări
legate de conformitate: care își au originea în politici, reglementări legale
sau guvernanță corporativă
Amenințări
operaționale: care au un impact asupra proceselor, sistemelor, angajaților și
lanțului valoric general al afacerii
Amenințări
strategice: care au legătură cu clienții, concurenții și investitorii
Amenințări
financiare: care rezultă din volatilitatea piețelor, ecosistemelor și a investițiilor
[1]Decodingthe digital home, studiu EY care a inclus
18.000 de gospodării din Canada, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit și SUA.
[2]Global Information
SecuritySurvey 2020 ‒ răspunsuri din partea a 43 de conducători ai
funcțiilor de securitate cibernetică din cadrul unor companii de telecomunicații.
Ponderea consumului de energie din surse regenerabile ar trebui să crească până în 2050 la 58% în industrie, 81,8% în construcții și 54,5% în transporturi
Utilizarea progresivă a energiei electrice pare să fie cel mai eficient mod de a atinge obiectivul de zero emisii nete, în special în domenii precum industria, construcțiile și transporturile, deoarece aceste sectoare sunt principalele producătoare la nivel global de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit unei analize Deloitte citate în documentul de strategie al grupului B20 Italia. Documentul de strategie a fost pregătit cu contribuția experților Deloitte și emis de grupul de lucru de Energie și Eficiență a Resurselor din cadrul B20, forumul de dialog al Grupului celor douăzeci (G20) cu comunitatea de afaceri globală, înainte de Conferința ONU privind schimbările climatice, COP26, care are loc anul acesta între 31 octombrie și 12 noiembrie, la Glasgow, în Scoția.
Pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C până în 2050, conform obiectivului stabilit prin Acordul de la Paris, ponderea consumului de energie din surse regenerabile ar trebui să crească de la 12,4% în 2020 la 58% în 2050, în industrie, de la 15,5% la 81,8%, în sectorul construcțiilor și de la 3,5% în 2020 la 54,5% în 2050, în sectorul transporturilor.
Potrivit analizei Deloitte, trecerea la folosirea inteligentă a energiei electrice din surse „verzi” ar putea fi o metodă eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru a reduce emisiile de CO2 produse de sectorul transporturilor, prin folosirea de vehicule electrice pentru a transporta pasagerii. Legat de sectorul construcțiilor, clădirile pot folosi pompe electrice de căldură și pot face mai multe renovări care încorporează tehnologii inteligente. În ceea ce privește procesele industriale, utilizarea directă și indirectă a energiei electrice pe bază de hidrogen și combustibili ecologici poate contribui la reducerea emisiilor.
„Liderii mondiali trebuie să ia decizii bine informate cu privire la modalitățile de a atinge obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris. De mai mulți ani, Deloitte își pune la dispoziție expertiza pentru a sprijini diferiți actori implicați în acest proces să înțeleagă mai bine provocările și oportunitățile care ne așteaptă în drumul către reducerea emisiilor de carbon. România are potențialul de a juca un rol important în eforturile de decarbonizare, atât la nivelul UE, cât și la nivel global. Echipa specializată în energie a Deloitte România a lucrat la o serie de planuri complexe pentru ca țara noastră să ajungă la zero emisii nete până în 2050, indicând faptul că obiectivul ar putea fi atins chiar mai devreme, cu condiția unui set echilibrat de politici și măsuri inteligent aplicate, însoțite de o rată solidă de absorbție a fondurilor verzi”, a declarat Sorin Elisei, Director (foto), Deloitte România, Lider al practicilor de sustenabilitate și energie.
Analiza Deloitte citată în documentul de strategie transmis de grupul B20 subliniază, de asemenea, că este esențial ca tipurile de surse energetice folosite să se schimbe drastic, în sensul creșterii ponderii surselor regenerabile. Pentru a atinge obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris, sursele regenerabile ar trebui să reprezinte aproximativ 30,5% la nivel mondial până în 2030, în creștere cu 142% față de nivelurile din 2020. Dependența de combustibilii fosili, mai ales de cărbune și petrol, ar trebui să scadă radical, astfel încât ponderea lor în totalul surselor de energie folosite ar trebui să fie mai mică cu 53%, în cazul cărbunelui, și cu 21%, în cazul petrolului, până în 2030, în timp ce dezvoltarea infrastructurii energetice pentru producerea, transportul și distribuția de energie din surse regenerabile, cu investiții adecvate, trebuie să accelereze.
Târgului de Turism, ediţia de toamnă, se desfăşoară ȋn formulă online şi ȋn sediile agenţiilor, în perioada 11-14 noiembrie.
Cristian Pandel, proprietarul celui mai mare turoperator român de pe piața autohtonă, Christian Tour, ne oferă o imagine de ansamblu a ofertelor: „Deschidem azi târgul de turism pe care ȋl vom desfăşura ȋn perioada 11-14 noiembrie 2021, ȋn agenţiile proprii şi pe platformele noastre online. Cu toate că ne este foarte dor de evenimentele cu prezenţă fizică, ne este dor de clienţii şi partenerii noştri cu care interacţionam şi ne ȋntâlneam an de an la cele două târguri de turism desfăşurate la Romexpo, am ales să continuăm tradiţia târgului de toamnă, ȋnsă ȋn format online, adaptându-ne astfel la contextul actual atipic.
Venim la acest târg online cu cele mai nou lansate oferte Early Booking pentru vara anului viitor, dar si cu o campanie specială de Black Friday, iar acest lucru ȋnseamnă că reducerile depăşesc pe alocuri 70% din valoarea pachetului standard. Avem totodată si discount-uri însemnate la vacanțele în destinații exotice și programe turistice de circuit ori croazieră inedite. Ȋn plus, oferim şi un cadou aniversar tuturor celor care aleg să călătorească alături de Christian Tour ȋn anul ȋn care celebrăm 25 ani de prezenţă pe piaţă. Astfel, fiecare turist care achiziţionează ȋn perioada târgului o vacanţă pentru 2022, beneficiază de un extra-discount ȋn euro, egal cu jumătate din vârsta sa.
În ceea ce privește apetitul românilor pentru vacanțe, ne așteptăm ca și cu această ocazie destinațiile exotice să suscite un interes ridicat; acesta fiind, de altfel, un trend început de anul trecut şi care a impulsionat touroperatorii din piaţă să introducă ȋn premieră curse charter directe către destinaţii ȋndepărtate din mijlocul oceanului, adevărate paradisuri exotice, de vizitat măcar o dată ȋn viaţă. Creşterea interesului, contextul actual şi introducerea curselor charter directe având un impact simţitor asupra scăderii preţurilor acestor vacanţe, reuşind astfel să ajungem la tarife pentru Maldive, Mexic ori Zanzibar comparabile cu cele din Antalya”.
Christian Tour are o ofertă de cazare de la 9 euro pentru un sejur de 7 nopţi pe Riviera Olimpului, doar cu anumite plecări și doar în anumite unități de cazare, la care se adaugă costul transportului cu autocarul. De asemenea, plecarea cu autocarul este asociată cu reduceri de până la 30% la transport în Corfu, Thassos, Zakynthos, Riviera Olimpului sau Halkidiki.
La transport cu avionul, există reduceri de la 100 de euro până la 400 de euro/cameră în destinații ca Antalya şi Bodrum (Turcia), Hurghada şi Sharm el Sheikh (Egipt), Gran Canaria și Tenerife (Spania), Creta, Zakynthos și Rodos (Grecia) şi Bulgaria.
Pentru stațiunile de la Marea Neagră, în vară, se pot achiziționa pachete cu reducere Early Booking de până la 45%.
Pentru destinații exotice, Christian Tour a tăiat ȋntre 150 și 400 de euro/cameră din prețul pachetului în destinații precum Mauritius, Maldive, Zanzibar, Dubai, astfel că un sejur pornește de la 489 euro/persoană (taxe incluse).
Ca noutate a anuui, pe lângă reducerile specifice, amatorii de tururi şi circuite culturale ȋn Europa ȋşi pot achiziţiona pachetul de excursii opționale cu 10% discount.
Casa Albă a anunțat ieri după-amiază că președintele Joe Biden va semna luni cel mai mare proiect de investiție federală în infrastructură din SUA de peste un deceniu. Legislația include aproximativ 550 de miliarde de dolari în noi finanțări pentru transport, utilități și acces la bandă largă. De asemenea, prevede investiții de 110 miliarde USD în drumuri, poduri și alte proiecte majore, direcționează 66 miliarde USD către transportul feroviar de pasageri și marfă și 39 miliarde USD în transportul public, ne explică Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe bursele internaționale, listată pe Bursa de la Varșovia.
Aceste investiții reprezintă progrese semnificative pentru a combate problemele de infrastructură ale țării, deși nu sunt suficiente pentru a le rezolva complet.
În ciuda faptului că la prima vedere, proiectul de lege pare destul de inclusiv, experții consideră că este nevoie de mult mai multe finanțări pentru a aborda pe deplin problemele cu care se confruntă națiunea. Deși proiectul de lege prevede 39 de miliarde de dolari pentru transportul public, de exemplu, Societatea Americană a Inginerilor Civili estimează că sistemele de transport public din SUA au nevoie de aproximativ 176 de miliarde de dolari în acest moment și vor avea nevoie de aproximativ 100 de miliarde de dolari în plus până la sfârșitul deceniului pentru a ajunge la niveluri comparabile infrastructurii din Singapore sau Țările de Jos.
De asemenea, succesul proiectului de lege va depinde în mare măsură de implementare, care va varia de la un stat la altul. Pentru multe programe, guvernul federal este așteptat să aloce o anumită sumă de finanțare către state, care apoi vor distribui bani diferitelor localități. În timpul acestui proces, multe orașe vor concura pentru un fond limitat de finanțare, lăsând prioritizarea proiectelor la latitudinea statului.
Nu e de mirare că adoptarea legii privind infrastructura este așteptată să aducă beneficii pentru economia SUA în diferite moduri. Deoarece Dow Jones are o expunere mare față de sectorul industrial, un astfel de proiect de lege este util pentru indice.
Proiectul este așteptat să ofere „energie” unor companii precum 3M, Caterpillar și altor entități care alimentează sectorul industrial, dar este posibil, de asemenea, ca sectorul materialelor să beneficieze de pe urma acestei legi.
În plus, legislația prevede 65 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea căilor de transmitere a energiei curate și pentru modernizarea rețelei și a infrastructurii electrice. Această finanțare va fi direcționată către construirea a mii de kilometrii de noi linii de transport pentru a facilita extinderea surselor regenerabile și a energiei curate precum și a tehnologiilor de energie curată pentru a accelera tranziția către o economie cu emisii zero.
Efectele legislației deja au început să se vadă la nivelul performanțelor acțiunilor anumitor companii din sectoarele vizate. Astfel, pe 8 noiembrie, după publicarea veștii legate de aprobarea legii, acțiunile Caterpillar și ale altor companii de utilaje au înregistrat câștiguri. Caterpillar a înregistrat una dintre cele mai remarcabile evoluții, crescând cu peste 4%. Gigantul de echipamente agricole Deere și liderul global în sectorul de energie, Cummins, au fost alte exemple care s-au evidențiat, avansând la un moment dat cu peste 2%, respectiv 1% .
Alte instrumente care au avut de câștigat au fost fondurile tranzacționate la bursă (ETF) aferente sectoarelor prezentate anterior.
Caterpillar este cel mai mare producător și distribuitor de echipamente de construcții din lume și este, de asemenea, un producător de top de motoare diesel și turbine pentru transport și aplicații industriale. Compania operează în principal pe trei segmente principale: industria de construcții, industria resurselor naturale și energie și transport. De asemenea, oferă finanțare și servicii conexe prin segmentul de produse financiare.
Pe de altă parte, compania Deere & Co. ar putea să iasă în evidență. Este cel mai mare producător/distribuitor de echipamente agricole la nivel mondial, fiind lider de piață pe segmente de echipamente agricole mari. Cele trei domenii principale în care activează sunt: agricultura si gazon, construcții și silvicultură și credit pentru finanțare.
Această lege vine pe un fond pozitiv pentru companiile din SUA. A fost un sezon de raportări financiare foarte bun, așa că piețele au continuat să avanseze pe fondul îmbunătățirii rezultatelor.
Conform datelor Fundstrat, dintre cele 90% companii din componența indicelui S&P 500 care au raportat performanțele până acum, 81% au depășit estimările privind profitul cu o medie de 9%, iar 72% au depășit estimările de venituri cu o medie de 5%.
În plus, consumatorii americani par dispuși să își plaseze o parte din economiile strânse în timpul pandemiei pe piața de capital, cu gândul de a reuși să își protejeze averea de inflația „galopantă”, ce pare să fi depășit deja caracteristica „tranzitorie”, motiv pentru care un nou val de investiții ar putea fi factorul cheie care să ajute la continuarea obținerii unor rezultate financiare favorabile pentru companii și în următoarele trimestre.
Romanian Business Leaders, organizația cea mai reprezentativă a antreprenorilor români, comentează asupra schimbărilor care ar putea avea loc în sistemul fiscal de referință, care ar da complet peste cap planurile de dezvoltare ale antreprenorilor pentru anii următori.
Ce înseamnă cota unică pentru România
Trecerea României în 2004 de la cotele progresive la cota unică a fost un câștig extraordinar și un element cheie pentru creșterea economică și socială accelerată din ultimii 17 ani:
a favorizat creșterea masivă a clasei de mijloc a țării, prin dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, descurajând emigrarea specialiștilor și a investițiilor.
150.000 de locuri de muncă au fost aduse la lumină și fiscalizate, astfel încât de la cca. 2% aport în PIB a impozitului pe venit în 2004, s-a ajuns la 3.7% aport în PIB în 2017 și 2018, cu o scădere ulterioară cauzată de micșorarea cotei unice și de introducerea unor facilități fiscale pentru anumite sectoare.
a contribuit la triplarea PIB-ului țării de la 75 de miliarde de dolari în 2004, la 249 de miliarde de dolari în 2020.
a simplificat sistemul de administrare fiscală atât din perspectiva contribuabilului, cât şi a autorităţilor fiscale, reducând costurile de prelucrare/procesare a declaraţiilor fiscale.
au fost stimulate investițiile românești și străine și România a reușit, în ciuda multor altor obstacole, să se mențină într-o zonă competitivă în grupul ţărilor emergente din Europa Centrală și de Est.
Da, România are nevoie de creșterea colectării taxelor și impozitelor și la descreșterea decalajelor sociale. Dar nu eliminarea peste noapte a cotei unice va duce la asta, ci o serie de alte măsuri, de la evitarea excepțiilor și a scutirilor nefundamentate economic, la regândirea sistemului de contribuții sociale, de la lupta reală cu evaziunea fiscală, la reformarea ANAF prin digitalizare și profesionalizare.
Pentru o țara aflată deja în top-ul țărilor cu cea mai mare impozitare a veniturilor din muncă, o escaladare suplimentară a costului muncii pentru angajați și angajatori va duce la o nouă migrare a veniturilor în zona gri/neagră, la un nou val de emigrare a specialiștilor și la o escaladare a prețurilor în multe domenii, la o scădere a atractivității României pentru orice fel de investiții – toate pe fondul crizei Covid și a crizei generalizate a forței de muncă.
„Antreprenorii români încearcă să înțeleagă care e direcția în care se îndreaptă România cu noii căpitani aflați la cârma ei. De câteva luni pendulăm între speranța ieșirii din criză și reîntoarcerea în plină criză pandemică. Trecem de la euforia aprobării unui plan de redresare și reziliență de zeci de miliarde de euro, care ar trebui să modernizeze România, la întoarcerea în instabilitate și impredictibilitate fiscală, cu declarații care ne țin treji noaptea. Suntem într-un yo-yo exasperant” a spus Dragos Petrescu, Președintele Romanian Business Leaders.
Există patru cuvinte pe care încercăm să le eliminăm din exprimări. Noi înșine facem haz pe seama lor, pentru că atât de mult le-am repetat, că au devenit clișee. Și cu toate acestea, ele reprezintă cele patru lucruri care ne țin noaptea treji, pe noi antreprenorii: predictibilitate, stabilitate, transparență, responsabilitate. Sau mai bine zis lipsa lor.
Acțiunile
strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP) subminează
valorile europene și sistemul de justiție al UE
Propuneri de respingere anticipată a SLAPP, sancțiuni pentru reclamanți și sprijin pentru victime
Preocupări legate de finanțarea SLAPP de la bugetele de stat
Parlamentul solicită noi norme ale UE pentru a limita
acțiunile juridice vexatorii menite să intimideze și să reducă la
tăcere vocile critice.
Într-un
raport adoptat cu 444 voturi pentru, 48 împotrivă și 75 abțineri,
eurodeputații propun o serie de măsuri pentru a contracara amenințarea
reprezentată de acțiunile strategice împotriva mobilizării publice
(SLAPP) pentru jurnaliști, ONG-uri și societatea civilă din Europa.
SLAPP sunt acțiuni în justiție lipsite de valoare, bazate pe afirmații
exagerate și adesea abuzive, menite să intimideze, să discrediteze
profesional și să îi hărțuiască pe cei vizați, obiectivul final fiind
șantajarea și reducerea la tăcere a acestora.
Eurodeputații se tem de efectul acestor
procese asupra valorilor europene, a pieței interne și a sistemului de
justiție al UE. Textul evidențiază dezechilibrul frecvent de putere și
de resurse între reclamanți și pârâți, ceea ce subminează dreptul la un
proces echitabil. Eurodeputații sunt deosebit de îngrijorați de cazurile
în care SLAPP sunt finanțate din bugetele de stat, precum și de
utilizarea lor în combinație cu alte măsuri ale statului împotriva
canalelor mass-media independente, a jurnalismului independent și a
societății civile.
Măsuri de protecție a victimelor și de sancționare a abuzurilor
Parlamentul regretă faptul că niciun
stat membru nu a adoptat până în prezent o legislație specifică
împotriva SLAPP. Prin urmare, invită Comisia să prezinte un pachet de
măsuri, inclusiv legislative. Potrivit eurodeputaților, acestea ar
trebui să includă:
– O directivă a UE împotriva SLAPP, care să stabilească standarde minime, care ar trebui să protejeze victimele și, în același timp, să prevină și să sancționeze utilizarea abuzivă a măsurilor anti-SLAPP;
– Un cadru juridic ambițios în viitoarea Lege privind libertatea mass-mediei;
– Prevenirea „turismului de calomnie” și a „alegerii unei instanțe mai favorabile”
— în cazul în care reclamanții aleg să își depună acțiunile în cea mai
favorabilă jurisdicție – prin norme uniforme și previzibile privind
defăimarea, precum și prin stabilirea faptului că instanțele din locul
de reședință al pârâtului ar trebui să soluționeze cauzele;
– Norme privind respingerea anticipată de către instanțe, astfel încât procesele abuzive să poată fi oprite rapid, pe baza unor criterii obiective; reclamantul ar trebui să fie sancționat în cazul în care nu reușește să justifice că acțiunea sa nu este abuzivă;
– Garanții împotriva acțiunilor SLAPP combinate,
adică împotriva celor care combină acuzațiile de răspundere penală cu
cele de răspundere civilă, precum și măsuri care să garanteze că
defăimarea nu poate fi utilizată în cazul SLAPP;
– Un fond al UE pentru sprijinirea victimelor SLAPP și a familiilor acestora, precum și formarea adecvată a judecătorilor și avocaților.
Coraportorul Tiemo Wölken (S&D, Germania)a declarat: „Nu putem rămâne indiferenți în fața amenințărilor crescute la adresa statului de drept și în fața subminării libertății de exprimare, de informare și de asociere. Este de datoria noastră să protejăm jurnaliștii, ONG-urile și organizațiile societății civile care raportează cu privire la chestiuni de interes public. Instanțele noastre nu ar trebui să fie niciodată un loc de joacă pentru persoane, întreprinderi sau politicieni bogați și puternici, și nici nu ar trebui să fie supraîncărcate sau abuzate în scopuri personale”.
Coraportoarea Roberta Metsola (PPE, Malta) a declarat: „Acest raport ar trebui să servească drept model pentru a proteja jurnaliștii, pentru a-i proteja pe cei care caută adevărul, pentru a proteja libertatea de exprimare și pentru a ne apăra dreptul la informare. Acest raport transpartinic, susținut de mai multe comisii parlamentare, marchează un moment decisiv pentru jurnalism în lupta împotriva proceselor abuzive. Nu putem abuza de sistemele noastre de justiție – acesta este mesajul pe care l-am transmis astăzi cu votul nostru ferm”.
La 4 octombrie, Comisia Europeană a lansat
o consultare publică pentru a contribui la o viitoare inițiativă de
combatere a proceselor abuzive intentate împotriva jurnaliștilor și a
apărătorilor drepturilor omului. Se preconizează că, în 2022, Comisia va
prezenta o Lege europeană privind libertatea mass-mediei, menită să protejeze independența și pluralismul mass-mediei.
Raportul State of Cyber Resilience dezvăluie trăsăturile cheie ale liderilor din reziliența cibernetică
Mai mult de jumătate (55%) dintre companiile mari nu reușesc să oprească în mod eficient atacurile cibernetice. Acestea au probleme în a identifica și remedia rapid breșele de securitate precum și în a reduce impactul acestora, potrivit unui nou studiu realizat de Accenture (NYSE: ACN).
Studiul intitulat State of Cybersecurity Resilience 2021, care are la bază un sondaj la care au răspuns peste 4.700 de directori la nivel global, explorează modul în care organizațiile acordă prioritate securității, analizează eficacitatea eforturilor actuale de securitate și dacă investițiile lor în securitate funcționează.
Potrivit studiului, patru din cinci respondenți (81%) consideră că „a fi cu un pas înaintea atacatorilor este o luptă constantă, iar costul este nesustenabil” — o creștere cu 12% față de anul trecut. De asemenea, în timp ce 82% dintre respondenții sondajului și-au crescut bugetele de securitate cibernetică anul trecut, numărul atacurilor de succes – care includ accesul neautorizat la date, aplicații, servicii, rețele sau dispozitive – a crescut în medie cu 31% față de anul precedent, la 270 de atacuri per companie.
„De la criminali cibernetici obișnuiți până la actori statali sofisticați, adversarii cibernetici devin din ce în ce mai ingenioși în găsirea unor noi modalități de a-și desfășura atacurile”, a declarat Kelly Bissell, care conduce Accenture Security la nivel global. „Analiza noastră arată că organizațiile se concentrează prea des doar pe rezultatele activității în detrimentul securității cibernetice, creând riscuri mai mari. Deși obținerea echilibrului corect nu este ușor, cei care au o viziune clară asupra peisajului amenințărilor și o aliniere puternică asupra priorităților și rezultatelor ating niveluri mai mari de reziliență cibernetică.”
Raportul subliniază necesitatea de a extinde eforturile de securitate cibernetică dincolo de propriile ziduri ale unei companii, la întregul ecosistem, menționând că atacurile indirecte – și anume, breșele de securitate realizate cu succes prin lanțurile de aprovizionare ale companiilor – continuă să crească. Deși două treimi (67%) dintre organizații consideră că ecosistemul lor este sigur, atacurile indirecte au reprezentat 61% dintre toate atacurile cibernetice din acest an, în creștere față de 44% în anul anterior.
În plus, studiul a identificat un grup mic de companii, Cyber Champions, care nu numai că excelează la reziliența cibernetică, ci și se aliniază la strategia de afaceri pentru a obține rezultate mai bune și un randament mai bun al investițiilor în securitatea cibernetică. În comparație cu alte organizații, aceste companii sunt mult mai predispuse:
• să atingă un echilibru între securitatea cibernetică și obiectivele de afaceri;
• să raporteze CEO-ului și consiliului de administrație și să aibă o relație mult mai strânsă cu CFO-ul;
• să se consulte adesea cu directorii generali și cu directorii financiari atunci când elaborează strategia de securitate cibernetică a organizației lor;
• să-și protejeze organizația de pierderea datelor;
• să integreze securitatea în inițiativele lor de tip cloud;
• să măsoare maturitatea programului lor de securitate cibernetică cel puțin anual.
„În lipsa coordonării cu celelalte aspecte ale afacerii, simpla creștere a cheltuielilor pentru securitate cibernetică nu va face organizația mai sigură”, a adăugat Jacky Fox, ofițer de tehnologie la Accenture Security. „Pentru a obține o reziliență cibernetică susținută și măsurabilă, ofițerii de securitate a informațiilor trebuie să se îndepărteze de silozurile concentrate pe securitate, astfel încât să poată colabora cu directorii potriviți din organizația lor pentru a obține o imagine de 360 de grade asupra riscurilor și priorităților de afaceri”.
Pentru a afla mai multe despre studiu, descărcați raportul State of Cybersecurity Resilience 2021 de aici.
Accenture Research a intervievat 4.744 de directori de companii cu venituri anuale de cel puțin 1 miliard dolari din 23 de industrii și 18 țări din America de Nord și de Sud, Europa și Asia-Pacific. Pentru a defini patru niveluri de reziliență cibernetică, a fost efectuată o analiză pe un eșantion de 3.455 de organizații, Cyber Champions reprezentând 5% dintre acestea. Studiul a fost realizat în perioada martie-aprilie 2021.
Companiile multinaționale vor trebui să declare public valoarea impozitului pe care îl plătesc în fiecare țară a Uniunii. Rămâne o anumită flexibilitate, dar vor exista norme detaliate pentru a preveni abuzurile din partea companiilor multinaționale
PE dă undă verde noilor norme care obligă marile
companii multinaționale să publice impozitele plătite în fiecare țară a
Uniunii, pentru a preveni evitarea obligațiilor fiscale.
Prin adoptarea acestei legi joi, plenul a finalizat un proces legislativ îngreunat timp de cinci ani de câteva guverne europene.
Companiile multinaționale și filialele
acestora cu venituri anuale de peste 750 de milioane EUR, care își
desfășoară activitatea în mai multe țări ale Uniunii, vor trebui acum să
publice valoarea impozitelor pe care le plătesc în fiecare stat membru.
Aceste informații vor trebui puse la dispoziție public și pe internet,
utilizând un model comun și un format care poate fi citit automat.
Raportare detaliată pentru o mai mare transparență
Potrivit acordului aprobat de
eurodeputați, pentru a se putea folosi mai bine informațiile furnizate
și pentru a crește transparența, datele puse la dispoziție de către
companii vor trebui să fie defalcate pe elemente specifice. Printre ele
se numără: natura activităților desfășurate de companie, numărul de
angajați cu normă întreagă, cuantumul profitului sau pierderii înainte
de impozitul pe venit, cuantumul impozitului pe venit acumulat și plătit
și câștigurile acumulate.
Garanții suplimentare pentru a preveni abuzurile din partea companiilor
Filialele sau sucursalele ale căror
venituri se află sub pragul stabilit vor fi și ele obligate să își
publice informațiile despre impozitul pe profit dacă se consideră că ele
există doar pentru a ajuta compania să evite noile cerințe de
raportare.
Unele dispoziții permit companiilor
multinaționale să fie scutite temporar de la anumite cerințe de
raportare, dar acestea sunt însă strict delimitate.
Acoperire extrateritorială
Rapoartele referitoare la transparența fiscală va cuprinde și țările de pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante
în scopuri fiscale din afara Uniunii (țări aflate pe așa-numitele liste
„negre” și „gri” ale Uniunii), în conformitate cu textul legislativ.
Deși eurodeputații au dorit dispoziții mai stricte pentru a combate
transferul profiturilor către paradisuri fiscale din afara Uniunii,
noile norme vor scoate însă la iveală cazuri în care veniturile fiscale
sunt pierdute în favoarea paradisurilor fiscale. În ianuarie 2021, Parlamentul a remarcat că,
pe lista celor mai mari paradisuri fiscale, șase din primele 20 sunt
state membre ale Uniunii, două dintre ele fiind chiar printre primele
șase. Un studiu
realizat de directorul Observatorului fiscal al Uniunii a concluzionat
că aproximativ 80% din profiturile transferate în UE sunt direcționate
către paradisurile fiscale din cadrul Uniunii.
Citate
Coraportoarea Evelyn Regner (S&D, Austria) a declarat: „Persistența dă roade. În ciuda adversității și a blocajului de peste cinci ani în Consiliu, putem afirma cu mândrie că s-a dat curs solicitării pentru o mai mare transparență fiscală a întreprinderilor. De prea mult timp corporațiile și-au stabilit propriile reguli. Datorită transparenței oferite de raportarea publică pentru fiecare țară în parte, vom putea acum să facem lumină în această junglă corporatistă opacă”.
Coraportorul Ibán García del Blanco (S&D, Spania)
a declarat: „Am așteptat mult textul adoptat astăzi pentru a spori
transparența multinaționalelor, creând astfel un precedent pentru
întreaga lume. UE trebuie să pună capăt secretelor legate de locul și
modul în care operează întreprinderile multinaționale și de impozite pe
care le plătesc în fiecare țară. Cetățenii, investitorii, sindicatele,
cercetătorii și jurnaliștii au dreptul de a cunoaște aceste informații,
iar corporațiile trebuie să demonstreze că se comportă în mod
responsabil. ”
Următorii pași
Directiva va intra în vigoare la 20 de
zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial. Statele membre vor
dispune apoi de 18 luni pentru a transpune legea în legislația
națională. Aceasta înseamnă că întreprinderile vor trebui să respecte
primele dispoziții ale directivei până la jumătatea anului 2024.
Legislația include o clauză de revizuire; normele vor fi revizuite după patru ani și vor fi prelungite în urma unei evaluări.
Fișierul standard de control fiscal (SAF-T) devine obligatoriu de anul viitor, însă etapizat și diferit în funcție de categoria din care contribuabilii fac parte. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat ordinul 1783/2021 pentru implementarea SAF-T care conține: natura informațiilor care trebuie declarate, modelul de raportare, procedura, condiţiile, termenele şi datele de transmitere.
Astfel, pentru contribuabilii mari care au făcut parte din această categorie și în anul 2021, obligația de raportare începe cu data de 1 ianuarie 2022; pentru contribuabilii mari care nu au făcut parte din această categorie în anul 2021 obligația începe din iulie 2022; contribuabilii mijlocii și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare și societățile de asigurare/ reasigurare sunt obligate să raporteze din anul 2023, iar contribuabilii mici – începând cu anul 2025:
Contribuabilii mari încadrați în această categorie la data de 1 ianuarie 2022, care au făcut parte din această categorie și în anul 2021, au obligația de depunere a Declarației informative D406 de la data de 1 ianuarie 2022 (data de referință);
Contribuabilii mari încadrați în această categorie la data de 1 ianuarie 2022, care nu au făcut parte din această categorie în anul 2021, au obligația de depunere a Declarației informative D406 de la data de 1 iulie 2022 (data de referință);
Contribuabilii mijlocii încadrați în această categorie la data de 31 decembrie 2021 au obligația de depunere a Declarației informative D406 de la data de 1 ianuarie 2023 (data de referință);
Contribuabili mici încadrați în această categorie la data de 31 decembrie 2021 au obligația de depunere a Declarației informative D406 de la data de 1 ianuarie 2025 (data de referință);
Prin excepție, instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare, instituțiile financiare și societățile de asigurare/reasigurare (inclusiv societățile de administrare a investițiilor și administratorii de fonduri de investiții alternative/fonduri de investiții alternative, precum și administratorii de fonduri de pensii administrate privat și/sau fonduri de pensii ocupaționale, entități care sunt autorizate, reglementate și supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară), încadrate la data de 31 decembrie 2021 în categoria marilor contribuabili, au obligația de depunere a Declarației informative D406 de la data de 1 ianuarie 2023 (data de referință).
Contribuabilii care aveau obligația depunerii Declarației informative D406 conform datelor de referință, iar ulterior sunt încadrați într-o categorie pentru care nu s-a împlinit data de referință pentru depunerea declarației, vor continua să raporteze fișierul standard de control prin depunerea de Declarații informative D406.
În categoria contribuabililor care vor avea obligația de a depune la organul fiscal fișierul SAF-T sunt incluse și societățile nerezidente care au în România un cod de înregistrare în scopuri de TVA (contribuabilii înregistrați prin înregistrare directă, contribuabilii înregistrați prin reprezentant fiscal, sediile fixe).
Important de menționat este că toți contribuabilii care au obligația de transmitere lunară a fișierului SAF-T vor beneficia de o perioadă de grație de șase luni pentru prima raportare, astfel:
6 luni pentru prima raportare, respectiv 5 (cinci) luni pentru a doua raportare, 4 (patru) luni pentru a treia raportare, 3 (trei) luni pentru a patra raportare, 2 (două) luni pentru a cincea raportare, pentru contribuabilii care au obligația de transmitere lunară a fișierului SAF-T;
3 luni pentru prima raportare, pentru contribuabilii care au obligația de transmitere trimestrială a fișierului SAF-T.
Perioada de grație se calculează pornind de la ultima zi a perioadei de raportare pentru care aceasta se acordă, când obligația de transmitere devine efectivă pentru respectivul contribuabil.
Modalitatea de raportare și termene
Contribuabilii vor avea obligația să transmită fișierul SAF-T sub forma Declarației informative D406, lunar sau trimestrial, urmând perioada fiscală aplicabilă pentru taxa pe valoarea adăugată (TVA). Contribuabilii care nu sunt înregistrați în scopuri de TVA și cei care au ca perioadă fiscală aplicabilă pentru TVA semestrul sau anul vor depune fișierul SAF-T trimestrial.
Fișierul SAF-T se va depune în format electronic, termenul-limită de depunere fiind:
până în ultima zi calendaristică a lunii următoare perioadei de raportare (luna/trimestrul calendaristic), după caz, pentru alte informații decât cele privind „Stocurile” și „Activele”;
până la termenul de depunere a situațiilor financiare aferente exercițiului financiar, în cazul Declarației informative D406 „Active”;
în termenul stabilit de organul fiscal, care nu poate fi mai mic de 30 de zile calendaristice de la data solicitării, în cazul Declarației informative D406 „Stocuri”.
Pe portalul ANAF au fost publicate prezentarea detaliată a tuturor informațiilor raportabile prin SAF-T, ghidul contribuabilului pentru pregătirea și transmiterea Declarației informative D406 Fișierul standard de control fiscal (SAF-T), informații detaliate referitoare la procedura de depunere a Declarației informative D406, informații detaliate referitoare la data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să depună fișierul standard de control fiscal (SAF-T), precum și categoriile de contribuabili/plătitori exceptați de la depunerea fișierului standard de control (care completează aspectele cuprinse în OPANAF 1783/2021).
