Integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii reprezintă un proces esențial pentru dezvoltarea profesională și perfecționarea abilităților și calificărilor acestei categorii sociale, dar și pentru garantarea egalității de șanse, sporirea incluziunii sociale și asigurarea unui trai decent pe termen lung. 

La nivel european, doar în 2019, persoanele cu dizabilități aveau cu 24,4% mai puține șanse de a fi angajate decât cele fără dizabilități și doar 50,8% dintre acestea aveau un loc de muncă. În România, potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA), la 30 iunie 2021, număr total de persoane cu dizabilități era de 861, 016, numărul fiind în creștere de la an la an. Dintre acestea, 52,87% sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 18-64 ani.

Persoanelor cu dizabilități ar trebui să le fie garantat dreptul fundamental la muncă și angajare asemenea persoanelor fără dizabilități, drept prevăzut în articolul 27 al Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap (CDPH).

Pentru a încuraja companiile să angajeze persoane cu dizabilități, statul român acordă firmelor care încadrează în muncă astfel de persoane o sumă în cuantum de 2.250 lei pentru fiecare angajat cu dizabilități pe o perioadă de 12 luni, cu obligația menținerii raporturilor de serviciu cel puțin 18 luni. 

Cu toate acestea, însă, potrivit unei diagnoze a situației persoanelor cu dizabilități din România, realizată de Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) cu sprijinul Băncii Mondiale în 2020, rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități din România este mult mai scăzută decât a persoanelor fără dizabilități și sub media celorlalte țări ale Uniunii Europene. 

În România, dacă 74% dintre persoanele între 20 și 64 de ani fără limitări sunt ocupate, procentul este de doar 51% pentru persoanele cu unele limitări și scade dramatic la persoanele cu limitări severe (doar 12% dintre acestea sunt ocupate), rămânând aproape constantă în perioada 2010-2018 pentru cea din urmă categorie. 

„Potrivit Legii nr. 448 din 2006  privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu dizabilități într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajați”, a spus Luminița Obaciu, Senior Payroll Partner, Soter & Partners.

Cu toate acestea, în 2018, unele dintre cele mai importante instituții de stat nu aveau nicio persoană cu dizabilități angajată, iar printre acestea se numără Ministerul Finanțelor, Ministerul Mediului, Ministerul Energiei, Ministerul Culturii sau Ministerul Comunicațiilor.

„În situația în care instituțiile de stat sau companiile private nu angajează persoane cu dizabilități, acestea trebuie să plătească către bugetul statului, lunar, o suma echivalentă cu salariul de bază minim brut înmulțit cu numărul de locuri de muncă neocupate de persoane cu dizabilități”, a spus Luminița Obaciu, Senior Payroll Partner, Soter & Partners.

La încheierea unui contract de muncă cu o persoană cu dizabilități fie într-o instituție publică, fie într-o instituție privată, există anumite prevederi legale specifice din Codul Muncii, dar și cele reglementate de Legea 448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap, care trebuie avute în vedere și puse în aplicare, precum cele legate de perioada de probă, perioada de concediu de odihnă, perioada de preaviz sau plata impozitului pe venit.

„În situația angajării unei persoane cu dizabilități, este important să fie avute în vedere atât prevederile specifice din Codul Muncii, dar și cele reglementate de Legea 448/2006 privind protecția și promovarea acestora. Una dintre prevederile specifice se referă la perioada de probă ce poate fi stabilită la încheierea unui contract individual de muncă cu o persoană cu dizabilități. Analizând aspectele legislative referitoare la perioada de probă, observăm că prevederile din cele doua acte normative sunt contradictorii, Codul Muncii reglementând  o perioadă de probă de maximum 30 de zile calendaristice, în timp ce Legea 448/2006 stabilește cel puțin 45 de zile lucrătoare. În această situație, prevederile Legii 448/2006 sunt cele aplicabile, nu cele ale Codului Muncii. Astfel, perioada  de probă în cazul persoanelor cu dizabilități ce se încadrează în baza unui contract pe perioada nedeterminată este de minimum 45 de zile lucrătoare și nu de maximum 30 de zile calendaristice. 

În ceea ce privește concediul de odihnă, persoanele cu dizabilități beneficiază de o perioadă suplimentară de cel puțin 3 zile lucrătoare. Și durata preavizului în cazul concedierii este diferită. Persoana cu dizabilități beneficiază de un preaviz plătit, de minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea contractului individual de muncă din iniţiativă angajatorului pentru motive neimputabile acestuia, spre deosebire de restul salariaților pentru care perioada de preaviz reglementată de Codul Muncii este de cel puțin 20 de zile lucrătoare. De asemenea, o prevedere importantă din Codul Fiscal este cea cu privire la tratamentul fiscal al veniturilor din salarii realizate de persoanele cu dizabilități și face referire la faptul că persoanele cu handicap mediu și accentuat sunt scutite de plata impozitului pe venit”, a explicat Luminița Obaciu, Senior Payroll Partner, Soter & Partners.

În acest moment, persoanele cu dizabilități sunt o resursă de muncă puțin folosită în România așa cum arată datele statistice, chiar dacă din punct de vedere legal instituțiile statului și companiile private cu cel puțin 50 de angajați au obligativitatea angajării acestora. 

Pentru a face progrese în această sferă, atât mediul privat, cât și statul trebuie să respecte prevederile legale, contribuind la o integrare mai facilă a persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii, care pot în acest fel să-și perfecționeze competențele profesionale și să își asigure un trai decent.  

Pe măsură ce ne apropiem de sezonul cumpărăturilor pentru sărbătorile de final de an, atât consumatorii, cât și răufăcătorii cibernetici sunt în alertă ca să profite de această ocazie. Campanii și evenimente comerciale importante precum cele care se organizează în lunile noiembrie și decembrie creează un context favorabil pentru intensificarea fraudelor cibernetice, furtul de date personale și date ale cardurilor ajungând în posesia unor persoane rău intenționate care le folosesc pentru tranzacții financiare neautorizate.

Spre deosebire de frauda cu mijloace concrete, frauda online se produce prin obținerea de informații personale fără a fi nevoie de un card fizic. Hackerii urmăresc să sustragă informațiile și să le vândă pe dark web, făcând posibil ca alți răufăcători să realizeze tranzacții care dăunează și clienților și comercianților. Tacticile lor devin tot mai complexe de la un la altul.

Aceasta subliniază nevoia ca industria să contribuie la dezvoltarea unui sistem anti-fraudă tot mai vigilent și solid. Revolut deține un sistem protecție anti-fraudă premiat^[1] care se bazează algoritmi de machine learning pentru detectarea în timp real a tranzacțiilor suspecte. Odată detectată o astfel de activitate, cardul utilizatorului este blocat, pentru a evita sustragerea datelor. De asemenea, dacă un utilizator are suspiciunea că i-a fost compromis contul, trebuie să se conecteze la aplicație, să blocheze cardul și să anunțe imediat serviciul de suport clienți”, spune Richard Bromley, Fraud Risk Manager în cadrul Revolut.

Educația consumatorilor este un factor cheie

Potrivit Raportului Experian pentru 2021 privind Identitatea Globală și Fraudă^[2], 44% dintre utilizatori consideră, în mod eronat, că datele personale se limitează la contul bancar sau la cel asociat cardului. Însă, informații personale precum data nașterii, adresa, CNP-ul îi ajută pe răufăcători să fure identitățile utilizatorilor și să aibă acces la conturile acestora. Clienții ar trebui să aibă grijă cu cine împărtășesc informațiile personale.    

Infractorii cibernetici pot obține informații prin diverse metode:

1. Redirecționarea către o pagină sau un link rău intenționat pentru verificare/consultare;
2. Utilizarea unor false identități de site-uri vânzări online pentru a fura datele personale;
3. Vânzarea de date personale și parole pe dark web;
4. Preluarea controlului asupra conturilor prin phishing scams care folosesc emailuri și aplicații false;
5. Impersonalizarea fraudelor, pretinzând că sunt banca clientului sau autorități precum poliția sau administrația fiscală.           

Consumatorii ar trebui, de asemenea, să acorde atenție celor care pretind că reprezintă organizații caritabile și se folosesc de site-uri pentru a obține datele personale de pe cardul utilizatorului. Unii ar putea chiar să meargă din ușă în ușă pentru a solicita, în contextul unei donații, informații pentru adresa de email, numărul de telefon și data nașterii.            

Autoritățile naționale în domeniul securității cibernetice au subliniat, de asemenea, importanța unei prudențe ridicate: „90% dintre atacurile cibernetice sunt direcționate către utilizatori individuali, deoarece este mai puțin costisitor să exploatezi neatenția sau naivitatea unei persoane decât să încerci să compromiți sistemele informatice prin vulnerabilitățile existente. Utilizatorii se consideră adesea, în mod fals, în siguranță, apreciind că nu sunt suficient de importanți pentru a deveni ținte. Desigur, este o perspectivă greșită, deoarece orice tip de date poate fi acum monetizat pe Darknet. Datele cu care lucrăm în acest moment, fie că ne referim la personal, financiar, acces la anumite conturi, sau chiar datele companiei în care suntem angajați, pot fi monetizate cu ușurință, dacă intră în posesia infractorilor cibernetici”, a explicat Mihai Rotariu, Communications Lead în cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică.

Instrumentele anti-fraudă folosite de Revolut

Iată câteva dintre instrumentele și măsurile pe care utilizatorii Revolut le pot folosi:

1. Opțiunea de a se loga în cont folosind date biometrice precum amprenta digitală sau face ID;
2. Posibilitatea de a respinge și controla plățile online către comercianți, plăți contactless sau swipe direct din aplicație;
3. Utilizarea cardurilor virtuale de unică folosință pe care se înlocuiește numerotația, făcând imposibilă utilizarea lor ulterioară;
4. Protocol 3D Secure care solicită să te loghezi în cont pentru a confirma anumite plăți.

Pași de urmat pentru a fi protejați de fraude

Deci, înainte de a începe cursa cumpărăturilor, le mai facem câteva recomandări clienților:
1. Să cumpere de la magazine care sunt cunoscute și de încredere. Ca regulă de bază, site-urile lor web ar trebui să înceapă cu https, nu cu http. Să verifice dacă înainte de numele site-ului figurează un icon care indică faptul că acesta este securizat de un certificat digital;

2. Să nu divulge PIN-uri sau parole la telefon sau prin chat-uri online;

3. Să nu acceseze link-uri care par suspecte și care promit câștiguri sau premii la tombole și concursuri.

„Clienților care doresc să profite de ofertele din sezonul de cumpărături de sărbători, le recomandăm să își instaleze extensia Revolut Shopper Chrome. Aceasta aplică automat orice discount sau cashback practicat de partenerii comerciali și le dă clienților posibilitatea de finaliza comanda prin utilizarea cardurilor de utilizare unică, actualizat automat la fiecare achiziție”, a mai spus Richard Bromley. 

^[1]  FSTech Awards 2020

^[2]  Global Identity and Fraud Report

Sondajul a recunoscut UniCredit drept „Cel mai bun furnizor de servicii” și „Lider de piață” pentru Cash Management în Europa Centrală și de Est.

Pentru al treilea an consecutiv, UniCredit a fost desemnat drept cel mai bun furnizor de servicii de Cash Management în opt țări, inclusiv România, Italia, Germania și Austria, în Sondajul Euromoney Cash Management 2021. Mai mult, își menține statutul de lider de piață în Europa Centrală și de Est,  îmbunătățindu-și  poziția din clasament față de anul trecut și păstrându-și, de asemenea, statutul de lider de piață în nouă țări, între care și România.

Sondajul anual Euromoney este realizat pe baza răspunsurilor din partea celor mai importanți Cash Managers, trezorieri și ofițeri financiari din întreaga lume și este considerat unul de referință pentru industria globală de cash management – în acest an fiind colectate peste 27.000 de răspunsuri de la instituții nefinanciare.

Riccardo Madinelli, Head of Global Transaction Banking CE&EE în cadrul UniCredit, a declarat: „Sunt extrem de mândru că am fost recunoscuți și anul acesta drept cel mai bun furnizor de cash management din regiune. Rezultatele sondajului reflectă nu numai performanța soluțiilor noastre financiare, ci și efortul și dedicarea extraordinară a tuturor colegilor din băncile noastre.”

Rezultatele complete ale sondajului sunt următoarele:

• UniCredit a fost votat cel mai bun furnizor de servicii din: Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Germania, Ungaria, Italia, România, Slovenia
• UniCredit a fost votat lider de piață în: Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Ungaria, Italia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia

„Acest rezultat ne reconfirmă rezultatele muncii întregii echipe, fiind o recunoastere a mobilizării și a angajamentului asumat. Am onorat promisiunile făcute de a încorpora cele mai recente tendințe din industrie, a optimiza instrumentele digitale și a răspunde prompt la nevoile clienților noștri”, a afirmat Gabriel Jeflea, Global Transactional Banking Director în cadrul UniCredit Bank.

Rezultatele vin ca urmare a unei strategii multianuale de investiții semnificative în digitalizarea serviciilor, în platforma de e-commerce a UniCredit și a platformei de plăti electronice, potrivit obiectivelor strategice ale grupului de a optimiza instrumentele digitale, conform tendințelor din industrie, rămânând în același timp receptivi și prompți în fața nevoilor în continuă schimbare ale clienților.

Performanța notabilă a băncii în sondajul din acest an se adaugă la palmaresul din cadrul Global Transaction Banking, care include recunoașterea recentă: „Cea mai bună bancă de tranzacții din Europa de Vest”, atât la Premiile Euromoney 2021 pentru Excelență, cât și la Premiile The Banker 2021 pentru Transaction Banking. În ceea ce privește produsele, UniCredit a fost desemnată la nivel global „Cea mai bună bancă pentru managementul lichidităților în CEE în 2021” și „Cea mai bună bancă de trezorerie și cash management din Germania și Italia în 2021” de Global Finance.

Șapte din zece români la nivel național declară că obișnuiesc să consume suplimente alimentare dintre care vitamine și minerale (80%), suplimente pentru imunitate (70%), suplimente pentru răceală și gripă (57%), suplimente pentru ficat / hepatoprotectoare (34%) și suplimente pentru digestie, floră intestinală, probiotice și prebiotice (33%). 

Comportamentul românilor orientat spre prevenție

Studiul în domeniul farmaceutic despre consumul de suplimente alimentare în sezonul rece și apetența românilor pentru întărirea sistemului imunitar derulat de Reveal Marketing Research la începutul lunii Noiembrie arată că românii au în general un comportament orientat spre prevenție. Acest comportament orientat spre prevenție este concretizat prin acțiuni de întărire a sistemului imunitar inainte de începerea sezonului rece, acțiuni pe care 74% dintre respondenți declară că obișnuiesc să le întreprindă. 

Accesul limitat la sistemul de sănătate în această perioadă a pandemiei, precum și teama românilor de a nu contracta virusul COVID-19 au acutizat și mai mult acest comportament de prevenție. Astfel, 77% dintre românii din mediul urban și rural declară că încearcă să prevină apariția unei probleme de sănătate prin folosirea suplimentelor alimentare (în creștere cu 16% anul acesta față de septembrie 2020). 

În paralel, un sfert dintre români (23%) preferă să trateze o problemă atunci când apare cu ajutorul medicamentelor. Datele arată faptul că un comportament orientat spre prevenție este mai degrabă adoptat de respondenții cu vârste cuprinse între 34 și 44 de ani și de respondenții cu venituri mari (peste 4.000 lei). Dintre persoanele care preferă să trateze problema atunci când apare se disting tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani (31%) și persoanele cu un venit mic, respectiv 33% dintre respondenți. 

Suplimente alimentare în pandemie

Potrivit studiului, consumul de vitamine și suplimente a crescut considerabil în acest al doilea an al pandemiei. Astfel, 81% dintre consumatorii români au luat în ultimele trei luni vitamine și minerale (față de 27% în septembrie 2020), iar 70% au luat suplimente alimentare pentru a-și întări sistemul imunitar (față de 32% în septembrie 2020). Suplimentele pentru răceală și gripă sunt achiziționate de 57% dintre respondenți.

 Pe categorii de gen, bărbații iau în mai mare măsură vitamine și minerale (77% femei vs 85% bărbați), cât și suplimente pentru imunitate (65% femei vs 74% bărbați) și pentru răceală și gripă (49% femei vs 64% bărbați). O explicație ar putea fi aceea că bărbații compensează pentru comportamente mai nesănătoase, respectiv alimentație, sedentarism, consum de alcool și de aceea tind să consume mai multe vitamine, minerale și suplimente în detrimentul femeilor. 

Care sunt criteriile de care țin cont românii
atunci când aleg o farmacie

Românii se orientează către farmacii în funcție de cost (70%), proximitate și promoții/ oferte disponibile (39%), urmate de diversitatea produselor (31%). Cele mai mici scoruri sunt înregistrate de criterii precum recomandări ale prietenilor / cunoscuților (6%).  Recomandările funcționează atunci când oamenii au dubii referitor la cea mai bună decizie sau când au nevoie de experiență anterioară. Având în vedere că farmaciile se găsesc la tot pasul, recomandările se situează automat pe poziția cea mai de jos a piramidei.

Criteriile de natură emoțională, precum amabilitatea și promptitudinea personalului reușesc în continuare să îi fidelizeze pe 29% dintre respondenți care declară că optează pentru o anumită farmacie în funcție de aceste criterii. 

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 3-7 noiembrie 2021, pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban și rural. Mărimea eșantionului a fost de 1.014 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.