Săptămâna Globală a Antreprenoriatului (Global Entrepreneurship Week – GEW), 8-14 noiembrie, mobilizează în fiecare an milioane de antreprenori din țări și comunități din întreaga lume – în special persoane care întâmpină dificultăți sau care nu au luat niciodată în considerare ideea lansării unui startup. La nivel global, peste 10 milioane de oameni iau parte la mii de activități, competiții și evenimente care îi inspiră să acționeze și le oferă cunoștințele, experiența și conexiunile de care au nevoie pentru a reuși. Un număr record de 180 de țări vor participa la GEW în 2021. GEW – Global Entrepreneurship Week este o mișcare internațională, susținută de Global Entrepreneurship Network cu sprijinul Fundației Ewing Marion Kauffman, menită să faciliteze, oricui și de oriunde, începerea și extinderea unei companii. Această mișcare are obiective comune cu cele ale Junior Achievement, prin care ne propunem să inspirăm și să pregătim tinerii să reușească (Inspiring and Preparing Young People to Succeed). Modelul IPS – Inspire-Prepare-Succeed este și cel care se află la baza programului de antreprenoriat.
La ediția din acest an, tinerii aspiranți la antreprenoriat de la noi beneficiază de incubatorul BizzFactory™, lansat de Junior Achievement (JA) România pentru liceeni și studenți. Organizatorii ne informează că „în cadrul incubatorului, tinerii vor avea acces gratuit la webinare și resurse de învățare hibride, utile tinerilor antreprenori. În a doua etapă a incubatorului, cele mai bune și realiste planuri de afaceri vor fi selectate în vederea pregătirii pentru finala națională Compania Anului 2022 și pentru finala europeană Gen-E 2022”. Elevii de liceu și studenții înscriși în programele Junior Achievement România sunt invitați să intre în incubator, în prima etapă, până la finalul primului semestru, fiind „inspirați să își descopere spiritul antreprenorial și să realizeze un plan de afaceri. În a doua etapă, cele mai bune echipe vor fi pregătite pentru a-și îmbunătăți planurile de afaceri, urmând ca în cea de-a treia etapă, tinerii să dovedească succesul obținut în acest program la finalele naționale și europene, la testarea internațională ESP și prin lansarea companiilor create în incubator.
O componentă deosebit de importantă a acestui program este reprezentată de consultanța oferită de profesioniștii voluntari ai companiilor care susțin programul JA de educație antreprenorială: Romanian-American Foundation, Accenture, Citi Foundation, EY, FedEx, HP și NN”.
Care sunt perspectivele pentru bursele globale până la final de an și în 2022? Vine sau nu Marea Corecție pe burse? Acestea au fost întrebările pe care casa de brokeraj XTB România, specializată în bursele internaționale, le-a adresat, în cadrul unui sondaj, către 11 analiști, investitori și cunoscători ai piețelor de capital din România. Deși părerile sunt împărțite, sunt anticipate scăderi pe bursele internaționale între 10% până la finalul acestui an și până la peste 20% în 2022, din cauza creșterii inflației, a scumpirii energiei și a problemelor din lanțul de aprovizionare. Aceștia îndeamnă la prudență și la investiții diversificate, în baza unor strategii bine gândite, inclusiv imobiliare, companii ce produc materiale, energie, bănci, bunuri de consum. Sondajul în rândul specialiștilor a fost realizat în contextul organizării de către XTB a conferinței online despre investiții Investors’ Day, ce va fi transmisă live miercuri, 10 noiembrie, începând cu ora 14.
„Optimismul investitorilor e aparent de nezdruncinat: dacă nici recrudescența cazurilor în Europa, criza logistică, inflația sau unele surprize la nivelul raportărilor de profit nu au oprit trendul ascendent al burselor, ce ar putea-o face? Întrebările care fac paralele istorice au o relevanță limitată: trecem printr-o perioadă diferită, fără echivalent perfect în trecut. Cu toate acestea, tensiunile generate de direcția unică, anumiți indicatori de participare și sentiment și chiar și posibilitatea vânzărilor de acțiuni Tesla (potrivit sondajului de pe Twitter) sugerează un risc peste medie al unor corecții de peste 10% înainte de finele anului”, este de părere Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe bursele internaționale.
„În primul rând, ignorarea riscului legat de inflație ar putea fi o greșeală. Creșterile anterioare ale ratei inflației s-au aliniat cu perioade de creștere economică mai slabă, corecții bursiere sau chiar crahuri. Creșterea costului vieții este un subiect fierbinte la nivel global pentru ultimul trimestru al anului 2021. Este inflația un efect temporar al redresării după pandemie sau este un fenomen de durată? Răspunsul pentru ambele întrebări ar putea fi pozitiv, diferențele apărând în funcție de sector. Unele sectoare vor înregistra creșteri temporare ale prețurilor cauzate de problemele cu lanțurile de aprovizionare și de alte blocaje. Când operațiunile revin la normal, prețurile s-ar putea normaliza. Dar factori precum costul energiei și disponibilitatea șoferilor de camion vor avea un efect pe termen lung asupra unor sectoare precum industria siderurgică consumatoare de energie și sectorul de retail dependent de logistică. Costurile ridicate susținute vor fi în mod inevitabil transferate asupra consumatorilor. De asemenea,tranziția energetică ar putea duce la creșterea prețurilor pe termen lung. Taxele pe carbon și costul conformării cu noile reglementări vor majora costul aprovizionării și, din nou, consumatorii vor plăti.În 2022, se așteaptă o încetinire a creșterii economice la nivel extins, pe măsură ce realitatea se instalează după un impuls inițial post-Covid. Nivelurile datoriei naționale sunt ridicate, problemele legate de ofertă și logistică persistă, iar inflația este în creștere. În următoarele luni, atenția se va orienta asupra băncilor centrale pentru a vedea modalitatea de răspuns. După ce Rezerva Federală din SUA a anunțat începutul procesului de reducere a programului de achiziții de obligațiuni, investitorii anticipează că banca centrală va recurge la o majorare a ratei până în iulie anul viitor. Acest aspect ar putea fi extrem de important pentru evoluția piețelor, întrucât continuarea mișcării ascendente actuale sau chiar dezvoltarea unei perioade de consolidare ar putea fi condiționate de menținerea unor politici monetare relaxate, care să ofere destulă lichiditate pentru piețe”, consideră și Radu Puiu, financial analyst în cadrul XTB România.
„În urma analizei mele sunt șanse foarte mari ca începând cu februarie 2022, piața de capital să anticipeze problemele care se vor agrava, probleme ce țin de întreruperea lanțurilor de aprovizionare și de creșterea accelerată a inflației. Consider că februarie va accelera tapperingul și în lunile iulie-august vom putea avea o primă intervenție pe creșterea dobânzii de politică monetară, ceea ce va duce la o creștere a dobânzilor la credite și la un impact pe companiile neprofitabile, care se bazează pe un credit ieftin. În concluzie, da, vom avea o corecție care se va întinde pe câteva luni începând cu februarie și continuând cu martie-aprilie-mai, după care va urma o consolidare la nivelul de jos , atins în urma corecție, după care în noiembrie-decembrie 2022 vom reveni pe creștere”, crede, la rândul său,Valentin Dragu, fost investment banker, actualmente investitor în piața de capital și consilier în investiții, creatorul Grupului de Facebook – Investitorul Corporatist.
„Având deja o inflație de 5.4% pe SUA (core: 4%), respectiv 2.5% in UE, cel mai probabil anul 2022 vine după el cu o inflație destul de mare, în special dacă o raportăm la ultimii ani. Astfel, n-ar fi o idee rea dacă am analiza diverse investiții potențiale, respectiv instrumente financiare care pot profita de un context inflaționist:imobiliare, companii ce produc materiale, energie, bănci, bunuri de consum, etc.”, spune și Bogdan Dinu, consultant în private banking, capital markets, wealth management și investitor pe piețe de capital și imobiliare.
„După un an 2021 foarte bun (cel puțin până în acest moment, 1 noiembrie 2021) ne pregătim să intrăm într-un an 2022 plin de incertitudini. Dacă în a doua jumătate a anului 2020 și la început de 2021 direcția a fost destul de ușor de anticipat, și anume creștere economică și o inflație în creștere, pentru 2022, direcția este mult mai greu de identificat. Vom avea inflație tranzitorie sau am intrat într-o perioadă mai lungă inflaționistă? Criza medicală va trece sau va reveni în noi și noi valuri? Va reuși economia să regleze problemele din lanțurile de aprovizionare și cele legate de scumpirea energie sau problemele se vor acutiza? Sunt prea multe întrebări care în acest moment își așteaptă răspunsurile. Consider că cea mai bună abordare a anului 2022, din punct de vedere investițional, este una prudentă, cu un portofoliu diversificat și cu ceva cash pregătit pentru eventuale corecții”, opinează Valentin Nedelcu, Investitor, Fondatorul comunității Știința banilor.
„După un an 2021 foarte bun pentru piețele de capital, cu creșteri de peste 10% pentru majoritatea burselor piețelor dezvoltate, anul 2022 poate aduce o continuare a acestui trend însă cu așteptări de creștere mult mai scăzute si cu volatilitate. Fundamente economice bune, venituri în creștere pentru companii, costuri mici ale capitalului și sume mari de bani disponibile pentru investiții pot oferi suport acțiunilor, însă riscuri precum un dezechilibru între cerere și ofertă (cererea mult mai mare decât oferta), intensificarea blocajelor în aprovizionare, creșterea foarte mare a prețurilor la energie și mâncare și o încetinire a economiei Chinei pot genera volatilitate crescută. Totodată, deciziile luate de băncile centrale din întreaga lume vor avea impact asupra piețelor, decizii eronate ale acestora putând aduce noi valuri de volatilitate. Creșterea cea mai mare a pieței de acțiuni s-a întâmplat deja, perioada următoare fiind o perioada de întoarcere către medie. Anul 2022 trebuie privit cu prudență, strategia de a investi în tranșe, cu suplimentări ale sumelor investite în perioadele de corecție, poate fi o strategie câștigătoare, pentru investitorii pe termen lung”, este de părere Mihai Constantinescu, coach financiar și trainer.
„Corecții au tot fost și vor mai fi. Important este să ne concentrăm asupra strategiei. Pe termen lung, companiile bune vor face profit și vor crește indiferent de poza de moment”, consideră, la rândul său,Sarkany Istvan, investitor cu peste 8 ani experiență.
„În acest moment este foarte dificil de anticipat evoluția burselor în anul viitor. Deocamdată indicii americani încep luna noiembrie cu câștiguri YTD de 18%-23%, după un plus de 8% în octombrie (devenită astfel cea mai bună lună din an, venită imediat după cea mai slabă, respectiv septembrie), într-un an pe parcursul căruia au stabilit până acum valori record în foarte multe sesiuni de tranzacționare (NASDAQ de 40 ori, DJIA de 41 iar pentru S&P500 tocmai am consemnat al 61-lea maxim istoric în 2021). Cred însă că este foarte puțin probabil să se repete și anul viitor creșterile puternice de pe Wall Street din acest an. Din contră, 2022 poate fi un an dificil pentru bursă, deoarece FED se pregătește să facă o schimbare de politică monetară și sunt șanse să fie forțată să majoreze ratele dobânzilor mai devreme decât se aștepta (în 2023) în contextul în care șocul inflaționist din acest an a dus la o creștere a prețurilor mărfurilor, ceea ce va face și mai dificil pentru banca centrală să evite schimbarea politicii anul viitor, cumva de la pro-creștere la anti-inflație. Evident că nu poate fi scoasă din calcul o corecție de (minim) 20%, care poate avea loc însă în mai multe moduri, de la o prăbușire în gol ca cea din februarie-martie anul trecut până la o evoluție laterală ușor descendentă pe parcursul unei perioade mai lungi de timp”, spune Cătălin Chivu, realizator FeelTheMarkets.ro.
„Evoluția piețelor pentru 2022 rămâne una incertă, cu 3 mari semne de întrebare mai ales pentru zona Euro. Va putea fi inflația ținută sub control? Se va adânci criza energetică din Europa? Va reuși imunizarea în masă și vaccinarea să stabilizeze criza medicală provocată de COVID-19? Încă nu avem răspunsuri clare la aceste întrebări. Dar din experiența ultimilor 13 ani am învățat că băncile centrale s-au obișnuit să reacționeze rapid la problemele care ar putea pune economia mondială în pericol. Din punctul meu de vedere, 2022 nu va fi lipsit de corecții pe piețele de capital. Totuși, probabilitatea ca marea corecție să apară, este destul de mică”, crede investitorul Răzvan Mihai, CFTe (Certified Financial Technician).
„Cu excepția unei situații excepționale cum a fost cea de anul trecut când a debutat pandemia și am experimentat o corecție semnificativa pe burse, de obicei sunt câteva semnale timpurii care ar putea indica o depreciere majoră în piețele financiare. Primul și poate cel mai important ar putea fi percepția și sentimentul investitorilor vis-a-vis de evoluțiile viitoare și mă refer aici la gradul de atractivitate al emitenților (cât de scumpă este piața), indicatori economici precum rata inflației și rata șomajului, valori mai în ambele cazuri fiind un important semnal de alarmă. Nu în ultimul rând, nivelul și traiectoria dobânzilor de politică monetară și eliminarea în viitorul apropiat a programelor de achiziții de active (tapering) ar putea aduce indicii privind încetinirea și poate apariția unor scăderi pe parcursul anului viitor”, este de părereTiberiu Porojan, realizator FeelTheMarkets.ro.
„Trebuie să recunosc că îmi lipsesc în totalitate aptitudinile de prezicător. De aceea, de fiecare dată când investesc, am în vedere ambele scenarii posibile: atât cel favorabil (în care piața evoluează în direcția investiției mele), cât și cel nefavorabil (în care lucrurile merg fix pe dos). Și îmi construiesc strategia de investiții în conformitate cu aceste scenarii. Cât despre o «mare corecție» pe burse, abia am avut în 2020 una de vreo 35%. Corecțiile de asemenea mărime au loc, în medie, cam o dată la 10 ani, cel puțin așa arată statisticile pentru bursa din SUA. Deci puțin probabil să avem încă una în 2022. Tot ce pot spune, însă, este că o astfel de corecție ar fi o oportunitate excelentă de a cumpăra active valoroase la prețuri de «Black Friday». Adică exact cum a fost și in 2020. Pe de altă parte, cred că în anul 2022 ne vom confrunta cu un alt fenomen: inflație la nivel global. Iar aceasta este mai mult decât o simpla predicție, pentru că această inflație deja își face simțită prezența foarte clar”,consideră, la rândul său, Dan Sulica, fondatorul comunității IdeiSiBani.ro.
După ce au fost avertizați că ar putea avea probleme în a cumpăra cadourile preferate de Crăciun din cauza problemelor de aprovizionare, consumatorii și-au început mai devreme cumpărăturile de sărbători în acest an, iar retailerii speră că vor avea un sezon record.
Federația Națională de Retail din SUA (NRF) estimează că vânzările vor crește cu 8,5% până la 10,5% față de 2020, care a fost un an excepțional de bun. „Perspectivele pentru sezonul de sărbători arată foarte bine”, a declarat economistul-șef al NRF, Jack Kleinhenz. „Poziția neobișnuită și benefică în care ne aflăm este aceea că gospodăriile au crescut masiv cheltuielile în cea mai mare parte a anului 2021 și rămân cu suficientă putere de cumpărare de sărbători”.
Această creștere a cheltuielilor se vede și în România unde vânzările cu amănuntul în septembrie au fost mai mari cu 8,4% față de aceeași lună a anului precedent, deși au crescut cu doar 0,2% față de august 2021. A fost a șaptea lună consecutivă de creștere a comerțului cu amănuntul, dar cu cel mai slab ritm din martie, pe fondul pandemiei de COVID-19 și a crizei lanțurilor de aprovizionare.
Un sondaj al Conference Board arată că 58% dintre consumatorii americani se așteaptă la prețuri mai mari de sărbători. Doar 42% dintre consumatori intenționează să comande online cel puțin jumătate din cadouri, în scădere față de cei 52% de anul trecut, ceea ce semnalează o întoarcere a clienților la mall.
„Întreruperile lanțului de aprovizionare din cauza pandemiei au cauzat penurie de mărfuri și cea mai mare parte a presiunii inflaționiste din acest an”, a declarat Kleinhenz. „În condițiile în care consumatorii vor căuta să facă cumpărături mai devreme, este posibil ca stocurile să fie reduse mai repede și ar putea apărea penurii în ultimele săptămâni ale sezonului de cumpărături. Cu toate acestea, dacă comercianții cu amănuntul pot asigura destule produse pe rafturi și dacă marfa ajunge înainte de Crăciun, ar putea fi un sezon de vânzări de sărbători spectaculos”.
În acest an, 49% dintre consumatori au început deja, înainte de luna noiembrie, să plănuiască achizițiile sau chiar să cumpere, îmbrăcăminte, electronice și jucării, de teamă că acestea se vor epuiza. Cardurile cadou sunt din nou cel mai popular cadou, fiind dorite de 56% dintre respondenții la sondaj.
Lipsa de personal aduce noi tendințe pe piața muncii – salariul cu plata la cerere
Un alt motiv de îngrijorare este criza globală de personal. Un raport recent al Manpower Group arată că, la nivel mondial, 69% dintre angajatori nu pot găsi persoane cu competențele de care au nevoie, ceea ce reprezintă cea mai mare cifră din ultimii 15 ani.
România este menționată în raport ca fiind o țară în care să găsești angajați având competențele dorite este foarte dificil, aproape 80% dintre angajatori având probleme în a găsi talente. În prezent, există 280.000 de locuri de muncă neocupate, ceea ce a declanșat decizia Guvernului de a crește numărul de lucrători extracomunitari admiși în România, în paralel cu o simplificare a procedurilor de angajare pentru aceștia.
În SUA, există încă peste 10 milioane de locuri de muncă vacante. Ultimul raport american privind crearea de locuri de muncă în sectoarele non-agricole a avut cifre bune, numărul de angajați a crescut cu 531.000 în octombrie, iar rata șomajului a scăzut ușor la 4,6%. Creșterile de locuri de muncă au avut loc în sectorul de agrement și ospitalitate, în serviciile profesionale și de afaceri, în industria prelucrătoare și în transport și depozitare. Învățământul public a pierdut locuri de muncă.
Potrivit Biroului de Statistică a Muncii din SUA, în octombrie 2021 erau angajați direct în industria comerțului cu amănuntul aproximativ 15.470.000 de lucrători, cu 139.000 mai puțini decât cifrele de dinaintea pandemiei. În contextul în care sezonul de sărbători este aproape, comercianții din SUA estimează că în acest an retailerii ar putea angaja până la 665.000 de lucrători sezonieri, de la poziții în magazine până la locuri de muncă în depozite, comparativ cu 486.000 de lucrători în 2020. Asta s-ar putea să fie o sarcină foarte dificilă. America se confruntă cu un exod din retail, angajații mutându-se în alte industrii. Unii se îndreaptă spre poziții mai puțin stresante în bănci, agenții de asigurări, administrații locale și magazine de marijuana. Alții se întorc la școală pentru a învăța noi meserii sau așteaptă până când pot asigura o îngrijire stabilă copiilor.
Lipsa angajaților a declanșat măsuri disperate din partea unor companii, cum ar fi renunțarea la testarea candidaților pentru depistarea drogurilor. Alți angajatori aderă la o tendință recentă în materie de salarizare, care oferă personalului lor posibilitatea plății salariilor pe măsură ce sunt câștigate. În timp ce majoritatea salariilor sunt plătite săptămânal, de două ori pe lună sau lunar, creșterea industriilor cu angajați independenți (precum Uber) a condus la apariția unei noi forme de plată. Plata la cerere este folosită acum de lanțuri de restaurante precum McDonald’s (MCD), Taco Bell, KFC și chiar Walmart (WMT). Cu aceste servicii, angajații primesc o notificare pe smartphone atunci când își termină ziua de lucru și pot decide apoi dacă doresc să încaseze salariul pe ce au lucrat în ziua respectivă. Dacă da, banii sunt fie transferați pe un card de debit preplătit, fie depuși direct în conturile lor bancare. Acest serviciu le permite angajaților să își ia salariul atunci când au nevoie, creând oportunități pentru companiile de carduri de credit precum VISA (V) și Mastercard (MA), dar și o nișă pentru companiile fintech.
Această tendință are avantajele și dezavantajele sale, cum ar fi o abordare mai flexibilă pentru angajat în gestionarea finanțelor sale și mai puțin stres atunci când apare o cheltuială neașteptată, dar, pe de altă parte, poate induce un sentiment de nesiguranță și costuri mai mari pentru tranzacții multiple. Există o estimare conform căreia industria de software de salarizare în cloud, care permite, printre alte servicii, salarizarea la cerere, este pe cale să ajungă la 10,23 miliarde de dolari până în 2023.
Primarul ales al New York-ului, Eric Adams, a promis că își va lua primele trei salarii în bitcoin, după un schimb de replici pe Twitter cu primarul din Miami.
Viitorul primar al New York-ului, unul dintre cele mai mari centre financiare din lume, a subliniat viziunea sa de a transforma orașul într-un hub al tranzacțiilor în criptoactive. Adams, a răspuns la un tweet al primarului din Miami, Francis Suarez, prin care acesta se angaja să își ia salariul în bitcoin. Adams a ridicat miza spunând că își va lua primele trei salarii în criptomonede.
De asemenea, Adams a scris pe Twitter joi: „New York va fi centrul industriei criptoactivelor”.
Adams încearcă, într-o oarecare măsură, să recupereze decalajul față de Suarez și Miami, care a atras talentele financiare din New York în timpul pandemiei și care a anunțat deja o serie de măsuri pro-cripto, inclusiv acceptarea plății impozitelor în bitcoin și permiterea angajaților să își ia salariile în criptomonede.
Cu Adams la conducerea New York-ului, s-ar părea că măsurile anti-cripto, cum ar fi interzicerea mineritului în oraș, au fost acum în mare parte abandonate.
Raportul Grupului de lucru al președintelui SUA susține potențialul stablecoin
Un raport al administrației Biden privind piețele financiare a subliniat potențialul pe care îl au stablecoins pentru consumatori.
În raport se afirmă că stablecoins ar putea transforma modul în care cetățenii americani plătesc produsele de zi cu zi, de la tunsori la telefoane. Comandat de Casa Albă, printre autorii raportului se numără consilieri economici cheie ai președintelui Joe Biden.
În timp ce subliniază importanța reglementării domeniului, raportul a afirmat că stablecoins ar putea: „să sprijine opțiuni de plată mai rapide, mai eficiente și mai cuprinzătoare… În plus, tranziția către o utilizare mai largă a stablecoins ca mijloc de plată ar putea avea loc rapid datorită efectelor de rețea sau a relațiilor dintre stablecoins și bazele de utilizatori, între stablecoins și platformele existente”.
Stablecoins reprezintă în prezent o parte semnificativă a pieței criptoactivelor. Cea mai mare din ele după capitalizarea de piață este Tether, cu peste 74 de milioane de dolari. Stablecoins diferă de criptoactive precum bitcoin, deoarece valoarea lor este, de obicei, ancorată la o monedă tradițională.
Tether, de exemplu, este ancorată la dolarul american, folosind dețineri de numerar și datorii pe termen scurt, denumite „commercial paper”, pentru a-și susține valoarea stabilă.
Criptoactivele au atins pentru prima dată un nou prag de peste 3.000 de miliarde de dolari în ceea ce privește capitalizarea pieței, potrivit firmei de analiză a cripto CoinGecko.
Acest prag reprezintă cel mai înalt nivel din luna mai a acestui an, când piețele au însumat peste 2.600 de miliarde de dolari, și subliniază așteptările pozitive ale investitorilor, pe măsură ce jucătorii instituționali intră pe piață prin instrumente precum ETF-urile futures.
În continuare în fruntea spațiului cripto se află bitcoin, care reprezintă aproximativ 42% din piață, urmat de ethereum, care reprezintă puțin peste 18%.
Cu toate acestea, au avut loc schimbări în partea inferioară a clasamentului, Solana fiind criptoactivul cu cea mai mare creștere în ceea ce privește capitalizarea de piață. SOL a depășit acum Cardano (ADA), devenind al patrulea cel mai mare criptoactiv din lume, după o creștere spectaculoasă în ultimele câteva luni.
Criptomoneda a crescut cu 22% numai în ultima săptămână, deși, în ceea ce privește capitalizarea de piață, este încă eclipsată de BTC și ETH, avand doar 2,5% din piață.
Ethereum stabilește un nou maxim istoric, iar bitcoin își revine
Bitcoin (BTC) a reinceput sa crească în acest weekend, în timp ce ethereum (ETH) și-a depășit maximul istoric anterior.
După ce a depășit nivelul de 4.000 de dolari la sfârșitul lunii octombrie, ETH a urmat un curs ascendent. Lunea trecută, ETH se tranzacționa în jurul valorii de 4.300 de dolari, dar a ajuns la peste 4.600 de dolari marți și miercuri, înainte de a scădea.
Acum însă, criptoactivul se tranzacționează peste nivelul de 4.700 de dolari, după ce a atins un maxim de 4.768 de dolari. ETH a crescut acum în total cu aproximativ 59% de la începutul lunii octombrie.
Între timp, bitcoin s-a redresat în weekend și se tranzacționează acum la puțin peste 66.000 de dolari, după o săptămână în care a oscilat între 62.000 și 64.000 de dolari. Criptoactivul se apropie acum de maximele ultimelor trei săptămâni, în urma unui nou maxim istoric la jumătatea lunii octombrie.
A 4-a ediție din seria de 4 evenimente din 2021 Analizam companiile relevante listate la Bursa de Valori București Data: 17 noiembrie 2021 Ora: 18:00 – 21:00 Locație: Eveniment Online
După o serie de trimestre foarte bune, majoritatea companiilor listate la Bursa de Valori București vor raporta în luna noiembrie rezultatele financiare la 9 luni pe anul 2021. Este un sezon care aparține, în mare măsură societăților listate pe Piața principală, emitenții din piața AeRO neavând obligația de a publica raportări la Trimestrul III.
Teraplast S.A. a deschis, pe data de 25 octombrie, sezonul de raportări financiare, urmată de Life is Hard și OMV Petrom (29 octombrie), Erste Bank (2 noiembrie) și BRD Societe Generale (4 noiembrie). Majoritatea companiilor își vor publica rezultatele la 9 luni în doar 3 zile:
Bursa de Valori Bucuresti S.A., Farmaceutica Remedia, Transilvania Broker S.A. (11 noiembrie);
Biofarm S.A., Cemacom S.A., Conpet S.A., Fondul Proprietatea, One United Properties, Patria Bank, Sphera Franchise Group, SIF Banat-Crisana, Evergent Investment, SIF Muntenia, Transport Trade Services sau Purcari Wineries (15 noiembrie)
Și o parte dintre emitenții din piața secundară au anunțat deja că vor oferi rapoarte la 9 luni, Printre aceștia: Life is Hard (29 octombrie), Agroland Business System (11 noiembrie), iHunt Tehcnologies Import-Export S.A. și Agroland S.A. (15 noiembrie), Safetech Technologies (19 noiembrie), Vifrana și Norofert S.A. (23 noiembrie), Bonas Import-Export S.A. (24 noiembrie), Holde Agri Invest si Firebyte Games (26 noiembrie).
2 Performant Network S.A., Agroland Agribusiness, Visual Fan, Arctic Stream Air Claim, MAM Bricolaj, Agroserv Mariuța, Star Residence Invest, Raiko Transilvania si Simtel Team nu își vor publica rezultatele financiare la 9 luni. Fiind listate pe Piața AeRO, acestea nu au obligații legale în a publica raportările intermediare, la 3 și 9 luni.
Care sunt subiectele abordate la cea de-a 4-a ediție din 2021 a evenimentului The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim?
În cadrul evenimentului, vom discuta cu Ștefan Musgociu, Specialist Business Development și Marketing la Bursa de Valori București, despre cele mai noi listări și ce companii care se pregătesc să vină la BVB în perioada următoare.
Vom analiza, alături de Ovidiu – George Dumitrescu, CFA – Director General Adjunct Tradeville S.A. listările care au avut loc în 2021 și vom vorbi despre cum se desfășoară un plasament privat și cum pot participa la el investitorii la Bursa de Valori București.
Cu Cătălin Chiș – Director General, Președinte al Consiliului de Administratie LIFE IS HARD | Work Soft vom analiza rezultatele financiare ale societății la 9 luni, planurile de dezvoltare ale societății și evoluția companiilor la care Life is Hard are dețineri.
După prezența la evenimentul din luna mai, dedicat rezultatelor financiare pe Trimestrul I, Alexandru Stânean – CEO Teraplast S.A. revine in noiembrie la „The Power Table” pentru a discută despre rezultatele financiare ale societății la 9 luni, planurile de dezvoltare ale companiei pentru anul 2022 și pe plan intern și extern.
Ca de obicei, Mircea Iliescu – Trainer și Financial Advisor la BVBescu.ro, va oferi o prezentarea detaliată a rezultatelor financiare publicate de cele mai importante companii listate la Bursa de Valori București.
Care este tema evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare pe anul 2020 și cum investim”
Vom analiza companiile relevante listate pe Piata principala și pe segmentul AeRO la Bursa de Valori București pentru a afla:
cum arată rezultatele financiare pentru Trimestul III 2021 si care sunt indicatorii importanți din raportări;
cum arata primele previziuni legate de profiturile companiilor pentru anul 2021;
facem primele estimări ale dividendelor pe care companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti ar putea sa le distribuie din profitul aferent anului 2021;
AGENDA evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare pe anul 2020 și cum investim”:
17:50 – 18:00 – Accesul participanților la evenimentul online 18:00 – 18:20 – Despre cele mai noi listări și ce companii care se pregătesc să vina la BVB în perioada următoare – Ștefan Musgociu – Specialist Business Development și Marketing Bursa de Valori Bucuresti 18:20 – 18:40 – Despre listările care au avut loc în 2021, cum se desfășoară un plasament privat și cum poți participa la el dacă ești investitor la Bursa – Ovidiu – George Dumitrescu, CFA – Director General Adjunct Tradeville S.A. 18:40 – 19:10 – Despre rezultatele financiare ale societății la 9 luni, planurile de dezvoltare ale societății și evoluția companiilor la care Life is Hard are dețineri – Cătălin Chiș – Director General, Președinte al Consiliului de Administratie LIFE IS HARD | Work Soft 19:10 – 19:40 – Despre rezultatele financiare ale societății la 9 luni, planurile de dezvoltare ale societății pentru anul 2022 și pe plan extern –Alexandru Stânean – CEO Teraplast S.A. 19:40 – 21:00 – Prezentarea rezultatelor financiare pe anul 2020 – Mircea Iliescu, Trainer si Financial Advisor la BVBescu.ro 21:00– 21:15 – Sesiune Q&A
Evenimentul se adresează investitorilor de la Bursa de Valori București și celor care sunt interesați să investească pe Piața de Capital.
Evenimentul The Power Table este organizat cu sprijinul Bursei de Valori Bucuresti, 2Performant S.A. si Life is Hard S.A., Evisara
(partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, NewMoney,
InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, Romania Durabila si
Bucuresti Business, Prahova Business si Reusita TV (Parteneri media).
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) își susține punctul de vedere cu privire la modificarea Metodoligiei și criteriilor folosite pentru selectarea operațiunilor în cadrrul Programului Operațional Competitivitate 2014-2020 și la Ghidul solicitantului aferent acțiunii 4.1.1 Investiții in activități productive. CNIPMMR își declară votul negativ în cadrul CM POC, întrucât acestea nu țin cont de necesitățile reale ale IMM-urilor, necesități exprimate prin punctele de vedere transmise de CNIPMMR:
Renunțarea la criteriul primul venit – primul servit. Conform GS, se vor finanța propunerile de proiecte în ordinea depunerii și care au un punctaj total ≥ 70 de puncte. Practic, va putea intra la finanțare un proiect cu 70 de puncte depus înaintea unui proiect cu 100 de puncte, cel din urmă riscând să rămână în afara bugetului. Acest mod de selecție a planurilor de afaceri nu va asigura calitatea proiectelor, competiția de fapt fiind dată de viteza de înscriere în platformă. De asemenea, această abordare poate conduce la blocarea platformei, încărcarea a zeci și sute de proiecte în câteva minute de la lansare, lucru care nu este corect față de toți care doresc să se înscrie în acest apel de proiecte.
Valoarea maximă a ajutorului de stat de 1.000.000 euro reduce în mod considerabil numărul potențialilor beneficiari. Având în vedere efectele pandemiei Covid-19 asupra unui număr extrem de mare de IMM-uri, este oportună diminuarea valorii maxime a ajutorului financiar nerambursabil la 200.000 euro pentru a avea posibilitatea sprijinirii unui număr mai mare de IMM-uri. Astfel, vor putea fi sprijinite minim 1792 de IMM-uri comparativ cu 358 de IMM-uri conform propunerii din GS.
Corelarea valorii maxime a AFN cu indicatorii financiari ai aplicantului. Spre exemplu, valoarea maximă a AFN să fie mai mică sau egală cu dublul cifrei de afaceri pentru anul 2019. Acest lucru va asigura selecția unor beneficiari care au capacitatea tehnică și financiară să asigure implementarea planurilor de afaceri. Nu este corect ca beneficiari care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, dar au o cifră de afaceri în 2019 de 100 de lei și în 2020 de 50 de lei să poată aplica pentru un grant de 1 milion de euro, acesta neavând nici experiență, nici capacitate tehnică și nici capacitate financiară.
Eliminarea studiului de fezabilitate la depunerea cererii de finanțare și solicitarea autorizației de construire la semnarea contractului de finanțare. Astfel, AM POC se poate asigura de faptul ca proiectele care includ construcții vor finaliza implementarea planurilor de afaceri în timp util. Rezilierea contractului de finanțare la 6 luni de la semnare dacă nu se prezintă autorizația de construire va conduce la pierderea acelor bani, nemaiputând fi alocați altor beneficiari.
Grila de punctaj este excesivă în ceea ce privește scăderea cifrei de afaceri și procentele pentru investițiile verzi”.
Referitor la Ghidul solicitantului aferent Acțiunii 4.1.1 – Investiții în activități productive, CNIPMMR adresează o scrisoare Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, AM POC, „în scopul clarificării anumitor aspecte ce țin de scrierea, depunerea, evaluarea și implementarea proiectelor de investiții în cadrul Acțiunii 4.1.1”. De asemenea, CNIPMMR transmite „câteva observații și propuneri de îmbunătățire a Ghidului solicitantului, astfel încât acesta să răspundă într-o măsură cât mai mare necesităților reale ale potențialilor beneficiari:
Existența unei perioade de minimum 30 de zile între data publicării ghidului solicitantului final și lansarea apelului de proiecte. Având în vedere complexitatea documentației necesare pentru depunerea unui proiect, precum și criteriul actual primul venit – primul servit cu condiția obținerii a minim 70 de puncte, este necesară o perioadă de minim 30 de zile în care aplicanții să se poată documenta și depune proiecte calitative.
Valoarea maximă a ajutorului de stat
Valoarea maximă a ajutorului de stat de 1.000.000 euro reduce în mod considerabil numărul potențialilor beneficiari. Având în vedere efectele pandemiei Covid-19 asupra unui număr extrem de mare de IMM-uri, este oportună diminuarea valorii maxime a ajutorului financiar nerambursabil la 200.000 euro pentru a avea posibilitatea sprijinirii unui număr mai mare de IMM-uri. Astfel, vor putea fi sprijinite minim 1792 de IMM-uri comparativ cu 358 de IMM-uri conform propunerii din GS.
Valoarea minima a AFN să fie de de 50.000 euro.
Desemnarea unui responsabil cu protecția datelor cu caracter personal
Proiectele care vor fi depuse în cadrul acestui apel reprezintă proiecte de investiții și nu unul care implică activități cu resurse umane. Toate organizațiile, prin legislația în vigoare, sunt obligate să respecte Regulamentul General de Protecție a Datelor în funcție de activitatea pe care o desfășoară și tipul de date pe care le colectează. Astfel, considerăm că cerința din GS este excesivă și atrage costuri pentru IMM-uri, costuri care nu sunt eligibile.
Clarificarea aspectului dacă proiectul se poate implementa într-un singur punct de lucru, o singură regiune sau acesta poate fi implementat în mai multe puncte de lucru și mai multe regiuni.
Sunt necesare clarificări suplimentare cu privire la investițiile în coformitate cu prevederile Anexei I din propunerea de Regulament delegat al comisiei de completare a Regulamentului 2020/852 al Parlamentului European (obiectivele de mediu).
Având în vedere faptul că din criteriile avute în vedere la evaluarea tehnică și financiară nu face parte evaluarea calitativă a cererii de finanțare, planului de afaceri și previziunilor financiare, considerăm imperios necesară simplificarea la maximum atât a cererii de finanțare, cât și a planului de afaceri și a previziunilor financiare. O documentație vastă și detaliată are sens doar în contextul evaluării calitative a cererii de finanțare. Având în vedere faptul că criteriile calitative sunt unele subiective, nu recomandăm introducerea unor criterii calitative ale planului de afaceri.
Recomandăm realizarea unui tutorial video cu etapele completării cererii de finanțare, astfel încât un antreprenor să își poată realiza și depune singur un proiect fără a fi necesară apelarea la un consultant.
Procesul de evaluare și selecție
Conform GS, Se vor finanța propunerile de proiecte în ordinea depunerii și care au un punctaj total ≥ 70 de puncte. Acest lucru este similar principiului primul venit – primul servit, fiind o condiție de eligibilitate obținerea unui punctaj minim de 70 de puncte. Practic va putea intra la finanțare un proiect cu 70 de puncte depus înaintea unui proiect cu 100 de puncte, cel din urmă riscând să rămână în afara bugetului. Propunerea CNIPMMR este ca finanțarea să fie acordată în ordinea descrescătoare a punctajului, astfel încât să fie finanțate proiectele cu cele mai mari punctaje, acestea având o valoarea adăugată mai mare și fiind mai bune din punct de vedere calitativ și al eficienței.
Eliminarea criteriului b „Investiție de minim 20% din valoarea proiectului în conformitate cu prevederile Anexei I din Propunerea de Regulament delegat al comisiei (UE) de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului privind stabilirea criteriilor tehnice de screening pentru determinarea condițiilor în care o activitate economică se califică ca contribuind în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă acea activitate economică nu cauzează nici un prejudiciu semnificativ oricăruia dintre celelalte obiective de mediu”. Acesta este un criteriu neclar atât pentru potențiali beneficiari, consultanți, cât și evaluatori. În plus, considerăm că punctarea acestui criteriu pentru investiții mai mari de 90% din valoarea totală a proiectului reprezintă un exces. Considerăm că trebuie menținută drept condiție de eligibilitate pragul de 20% dacă aceasta este o condiție impusă de regulamentele UE, nefiind un criteriu punctat în evaluarea tehnică și financiară.
Propunerea CNIPMMR pentru criteriile avute în vedere la evaluarea tehnică și financiară și punctajul acordat pe fiecare criteriu în parte este următoarea:
1) Investiția este realizată pe codul CAEN aferent soldului negativ al balanței comerciale, respectiv importurile sunt mai mari decât exporturile, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) – 10 puncte:
• Sold negativ – 10 puncte;
• Sold pozitiv – 0 puncte
2) Scăderea Cifrei de Afaceri la 31.12.2020 față de 31.12.2019 – 10 puncte
• ≥20% – 10 puncte;
• ≥0% si < 20% – 5 puncte
• < 0% – 0 puncte;
3. Previzionarea economico-finaniară ca urmare a implementării proiectului, la finalul celui de-al doilea exercițiu financiar complet, după implementarea investiției
3.1. Rata solvabilității generale (Active totale/Datorii totale)
≥3 – 10 puncte
≥2 si < 3 – 7 puncte
≥1 si < 2 – 3 puncte
<1 – 0 puncte
3.2. Rata rentabilității financiare – ROE (Rezultat net/capitaluri proprii)
≥7% – 10 puncte
≥6% si < 7% – 7 puncte
≥5% si < 6% – 3 puncte
<5% – 0 puncte
3.3. Creșterea productivității muncii în anul 3 de sustenabilitate – cifra de afaceri împărțită la numărul de angajați (anul de referință este 2019, iar numărul de angajați în anul 3 de sustenabilitate trebuie să fie cel puțin egal ca cel din anul 2019) – 10 puncte:
• ≥15% – 10 puncte;
• ≥10% < 15% – 5 puncte;
• < 10% – 0 puncte;
4. Capacitatea economico-financiară a solicitantului în exercițiul financiar 2019
4.1. Rata solvabilității generale (Active totale/Datorii totale)
≥2 – 10 puncte
≥1,5 si < 2 – 7 puncte
≥1 si < 1,5 – 3 puncte
<1 – 0 puncte
4.2. Rata rentabilității financiare – ROE (Rezultat net/capitaluri proprii)
≥5% – 10 puncte
≥3% si <5% – 7 puncte
≥1% si <3% – 3 puncte
<1% – 0 puncte
4.3. Rata de acoperire a finanțării nerambursabile (Cifra de afaceri 2019/Ajutor financiar nerambusabil)
≥1 – 15 puncte
≥0,8 și <1 – 10 puncte
≥0,5 și <0,8 – 5 puncte
<0,5 – 0 puncte
5. Proiectul propune un produs/proces inovativ – 5 puncte
• DA – 5 puncte
• NU – 0 puncte
6. Proiectul contribuie la minimizarea la sursă a deșeurilor generate
• DA – 5 puncte
• NU – 0 puncte
7. Proiectul prevede adaptarea infrastructurii, inclusiv a echipamentelor și utilajelor pentru accesul și operarea de către persoane cu dizabilități
CEC Bank continuă să-și consolideze poziția pe piață: activele totale ale băncii au urcat la 45,15 miliarde de lei, în creștere cu 20,5% față de septembrie 2020
În primele luni ale anului, CEC Bank a lansat o serie de inițiative cu focus pe digitalizare
CEC Bank a înregistrat rezultate solide la sfârșitul celui de-al treilea trimestru din 2021: profit net preliminar de 332,40 milioane de lei, în creștere cu 21,2% față de perioada similară a anului trecut. Banca a înregistrat creșteri pe toate segmentele de activitate, valoarea activelor majorându-se cu 20,5% față de septembrie 2020.
„În primele nouă luni din an, am continuat să finanțăm economia și să consolidăm poziția pe piață a CEC Bank. Am acordat credite noi în valoare de circa 9 miliarde de lei și am înregistrat o creștere a portofoliului total de credite de 15,1%. În același timp, procesul de transformare și modernizare a băncii avansează, cu focus pe digitalizare, pe simplificare și pe o cultură organizațională care pune clientul pe primul loc. A fost o perioadă în care am finalizat multe proiecte: am lansat conturile online pentru IMM-uri, aplicația Smartphone POS – care transformă dispozitivele mobile în POS-uri pentru acceptarea plății online cu cardurile, ne-am modernizat rețeaua internă IT, am fost deschizători de drumuri în open-banking”, a declarat Bogdan Neacșu, director general al CEC Bank.
Creștere solidă a portofoliului de credite
Portofoliul total de credite acordate clientelei nebancare (sold bilanțier) se ridica, la sfârșitul lui septembrie 2021, la 25,83 miliarde de lei, în creștere cu 15,1% față de septembrie 2020.
Cea mai mare creștere s-a înregistrat pe segmentul creditelor ipotecare, portofoliul băncii însumând peste 20 000 de astfel de împrumuturi, cu o valoare cumulată de 3,15 miliarde lei. În primele nouă luni din 2021, CEC Bank a acordat aproape 4 000 de credite ipotecare, în creștere cu 34% față de perioada similară din 2020.
Pe segmentul creditelor de consum și al celor pe carduri, creșterea a fost mai redusă decât în cazul ipotecarelor, de circa 7%, în linie cu media pieței și reflectând apetitul pentru economisire, care se menține la un nivel ridicat.
Pe segmentul companiilor, portofoliul de finanțări a înregistrat o creștere de 14,2%, programul IMM Invest jucând în continuare un rol important în facilitarea accesului companiilor la finanțare. Finanțările pentru activitatea curentă au înregistrat o creștere de 22,8%, dublă față de cea înregistrată în cazul creditelor pentru investiții (11,1%). Circa jumătate din creșterea portofoliului în sold provine din creditele acordate în cadrul programelor guvernamentale, inclusiv IMM Invest.
Depozitele atrase de la clienți au ajuns la sfârșitul celui de-al treilea trimestru la 38,63 miliarde de lei, în creștere cu 24,2% față de perioada similară din 2020. Creșterea a fost mai mare pe segmentul soldurilor conturilor curente și al cardurilor (+28,2%), în linie cu strategia CEC Bank de a se poziționa ca bancă de casă a românilor, preferată pentru operațiunile de zi cu zi.
Venituri nete din comisioane – în creștere cu 12,8%
CEC Bank continuă să-și dezvolte un portofoliu sustenabil de clienți și să-și diversifice sursele de venit. Ca urmare a creșterii rulajelor prin conturi curente și carduri, veniturile nete din comisioane au urcat cu 12,8%, la 215,3 milioane de lei, iar veniturile nete din dobânzi au avut o evoluție stabilă, însumând 804,5 milioane de lei după primele 9 luni din 2021.
Portofoliul de credite se menține sănătos, iar rata creditelor neperformante a înregistrat o ușoară scădere în primele nouă luni ale anului, la 5,42%, față de 5,52% la sfârșitul lui 2020. Banca a menținut o abordare prudentă și a înregistrat cheltuieli nete cu provizioane/ajustări aferente creditelor acordate clientelei bancare în valoare de 247,3 milioane de lei. În martie a expirat termenul pentru depunerea cererilor de amânare a ratelor în baza moratoriilor publice.
La nivelul băncii, din totalul portofoliului de credite pentru care s-au aplicat amânări la plată, circa 93% au reluat rambursarea și nu înregistrează restanțe mai mari de 30 de zile.
La sfârșitul primelor nouă luni din 2021, rata fondurilor proprii totale se situa la un nivel de circa 22,29%, semnificativ peste nivelul cerinței globale de capital (OCR) aplicabilă băncii. Rata de rentabilitate a capitalurilor a fost de 9,63%, în creștere față de sfârșitul anului trecut (8,00%).
Pentalog, companie specializată în furnizarea de servicii și soluții digitale la nivel global, își continuă ritmul accelerat de creștere și anunță angajarea a 1000 de specialiști IT anul viitor, care vor avea flexibilitate 100% în modul de lucru.
Totodată, Pentalog vizează pentru 2022 o majorare de peste 30% a business-ului la nivel global, pe fondul accelerării digitalizării și a nevoii companiilor de a dezvolta produse inovatoare, mai ales în zona de sănătate, educație, retail sau e-commerce.
„În ciuda contextului pandemic, Pentalog s-a repliat cu agilitate și a continuat să crească în mod organic, atât ca număr de proiecte, cât și ca număr de profesioniști de top. În acest moment, avem 16 birouri în toată lumea, peste 200 de clienți activi și 300 de proiecte în desfășurare, precum și planuri concrete de a deschide noi sedii.Pentru 2022, ne-am propus să susținem creșterea de până acum și să ne mărim echipele cu 1000 de colegi care să contribuie la planurile noastre de viitor în ceea ce privește accelerarea dezvoltării Pentalog la nivel global. Căutăm, în special, programatori PHP, .NET, Java, Mobile, Full-stack și Front-end, dar avem și o multitudine de alte poziții de leadership tehnic și product management deschise pe website-ul nostru. Și pentru că experiența de până acum ne-a demonstrat cât de important este să fim flexibili, toți angajații actuali și viitori ai Pentalog au libertatea de a-și alege modul de lucru care li se potrivește cel mai bine pentru a obține un randament optim și pentru a se simți în siguranță. Indiferent că e vorba de o prezență 100% fizică la birou, muncă în sistem hibrid sau numai la distanță, pentru noi este important să le asigurăm angajaților un echilibru între viața personală și cea profesională și un mediu în care să se dezvolte”,a declarat Monica Jiman, Chief Customer Success Officer Europe & Asia Pentalog.
Monica Jiman
Aflat în top 100 Cei mai doriți angajatori 2021, conform studiului realizat de Catalyst Solutions la începutul acestui an, Pentalog a fost apreciat ca angajator în România pentru proiectele cu o complexitate ridicată, provocările profesionale și multiplele oportunități de dezvoltare pe care le oferă angajaților, dar și pentru atmosfera din companie și spiritul de echipă.
Pe lângă modelul de lucru flexibil, compania pune accent pe o cultură internă bazată pe cultivarea excelenței, pe o comunicare transparentă într-un mediu sigur, în care angajații cooperează eficient dar se bucură și de o autonomie care le permite să-și lase amprenta asupra activității lor. Angajații au la dispoziție nu doar beneficii materiale clasice (asigurare medicală privată, protecție împotriva riscului valutar, discount-uri la o listă de furnizori), dar și resurse de training pentru dezvoltarea lor profesională, suport și acces la o comunitate de specialiști de top.
2021, un an al investițiilor
Adaptându-se rapid noilor realități din pandemie, Pentalog și-a extins echipele de vânzări și și-a intensificat investițiile în marketing și resurse umane. Mai mult, pentru a susține eforturile de dezvoltare, Pentalog și-a concentrat eforturile înspre retenție și beneficii pentru angajați.
În 2021, rata de angajare a specialiștilor IT a crescut cu 28% față de anul 2020, grupul Pentalog recrutând în mod constant programatori seniori din diverse orașe ale României, precum Timișoara, Oradea, Craiova sau Galați, deci nu doar din orașele în care există sedii Pentalog (București, Brașov, Iași și Cluj). Și în alte țări în care Pentalog are filiale s-a întâmplat același lucru, respectiv au fost angajați profesioniști din zone mai îndepărtate, care acum lucrează la distanță, 100% flexibil.
Creșterea accelerată din această perioadă a fost impulsionată de parteneriatul cu Marlin Equity Partners LLC încheiat în 2020. Acesta este unul dintre cele mai mari fonduri de investiții americane din domeniul software si SAAS, care a și intrat în acționariatul grupului, deschizând perspective noi de business pe piața americană și în UK.
„Odată cuacest parteneriat, ne-am orientat mult pe proiecte digitale, SAAS, lucrând pentru clienți mari ca Adidas, Bitpanda sau Straighterline. Astfel de proiecte, în care folosim unele dintre cele mai noi tehnologii, presupun echipe agile și performante, de peste 50 de programatori, cu un nivel de senioritate foarte ridicat. Mai mult, aceste echipe sunt implicate în fiecare etapă a dezvoltării unui produs, de la idee, design, crearea unui produs minim viabil (MVP) până la dezvoltarea arhitecturii acestuia sau strategia de marketing. Datorită complexității acestor proiecte, căutăm constant să recrutăm profiluri de specialiști IT de top, cu un nivel înalt de expertiză și minimum 4-5 ani de experiență”,a mai declarat reprezentantul Pentalog.
Pe lângă implementare, Pentalog furnizează și servicii DevOps, SecOps, DataOps, precum și misiuni de consultanță pentru clienți din SUA, Franța, Germania, UK, Elveția, Belgia, Austria sau Suedia.
Activitatea de dezvoltare de pe piața de retail a fost modestă în primele nouă luni, fiind livrate doar trei proiecte de mici dimensiuni, însă am văzut nume noi de retaileri, dar și de dezvoltatori, care și-au făcut debutul în România în acest an, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
În total, au fost livrate la nivel național noi spații comerciale cu o suprafață cumulată de circa 31.300 mp până la sfârșitul lunii septembrie, stocul de retail modern din România menținându-se astfel la circa 4,04 milioane de metri pătrați, reflectând o densitate medie de 209 mp / 1.000 locuitori.
Trimestrul al treilea a marcat livrarea primului centru comercial dezvoltat de grupul polonez Scallier în România, Funshop Park Roșiorii de Vede (6.500 metri pătrați).
Acesta se adaugă la celelalte două scheme de retail lansate în prima jumătate a anului – Sepsi Value Center, cu 16.300 metri pătrați, dezvoltat de Prime Kapital și MAS Real Estate și Fashion House Pallady faza 1, de 8.500 metri pătrați, dezvoltat de Liebrecht & Wood.
În ceea ce privește activitatea retailerilor, în primele nouă luni am văzut și nume noi pe piață, respectiv My-K, magazine de produse cosmetice, care a deschis prima unitate din România, în Timișoara și Anson’s, companie de îmbrăcăminte multi-brand pentru bărbaţi, membră a grupului Peek & Cloppenburg Dusseldorf, care și-a făcut intrarea în România, în București.
Piața este în continuare sub presiunea crizei sanitare și a măsurilor care sunt impuse din cauza creșterii numărului de infectări cu COVID-19, cele mai noi fiind accesul clienților în cinematografe și în zona de restaurante din centrele comerciale doar pe baza certificatului digital Covid.
În prezent sunt în construcție proiecte noi sau extinderi ale celor existente cu o suprafață totală de 120.000 metri pătrați și a căror livrare este așteptată pentru sfârșitul anului 2022, în timp ce alte scheme importante cumulând mai mult de 460.000 metri pătrați se află în stadii diferite de planificare.
Cele mai importante proiecte aflate în construcție sunt Prahova Value Centre în Ploiești, care va fi deschis la începutul lunii decembrie, extinderea Colosseum Mall în București, programată pentru livrare în primăvara anului 2022 sau Bârlad Value Centre în Moldova, a cărei finalizare este stabilită pentru finalul acestei luni.
Prime Kapital (în joint-venture cu MAS Real Estate), Scallier și Mitiska au cele mai consistente investiții în plan, vizând să-și extindă prezența în România.
Principalele proiecte comerciale a căror inaugurare este aşteptată în 2021
Proiect
Oraş
Suprafața închiriabilă (mp)
Dezvoltator
Prahova Value Centre
Ploiești
20.800
Prime Kapital – MAS REI
Barlad Value Centre
Bârlad
16.300
Prime Kapital – MAS REI
Baia Mare Shopping Park
Baia Mare
8.400
Mitiska Reim
Mediaș Shopping Park extindere
Mediaș
8.000
Mitiska Reim
Sursa: Cushman & Wakefield Echinox
În ceea ce privește chiriile prime, acestea rămân stabile pentru moment, chiar dacă punctual în anumite locații au existat renegocieri pentru a diminua impactul puternic pe care închiderea centrelor comerciale din martie-iunie 2020 l-a avut asupra unor chiriași.
Cu toate acestea, nivelul chiriilor în parcurile de retail rămâne în esență nemodificat, în condițiile în care acest format de retail a continuat să aibă rezultate pozitive în ciuda restricțiilor guvernamentale.
Astfel, chiria care poate fi obținută pentru un spațiu de 100 metri pătrați într-un centru comercial dominant din București era în jurul a 75 euro/mp/lună la sfârșitul trimestrului trei 2021, în timp ce în orașele secundare, precum Cluj-Napoca (50-60 euro/mp/lună), Timișoara, Iași sau Constanța, nivelul maxim al chiriei în centrele comerciale dominante este cuprins între 40-50 euro/mp/lună. În orașele terțiare, chiriile ajung la 27-32 euro/mp/lună.
Bogdan Marcu, Partner, Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Așa cum preconizam la începutul anului, activitatatea de dezvoltare pe piața de retail și-a redus motoarele în 2021, dezvoltatorii adaptându-și astfel strategiile de expansiune la vremurile prin care trecem. Cu toate acestea, există și dezvoltatori, așa cum este cazul Scallier, Prime Kapital sau Mitiska care au pariat pe România chiar și în acestă perioadă. Criza COVID-19 s-a suprapus pe un moment în care piața de retail este în plin proces de mutare a focusului dezvoltatorilor spre proiecte de convenienţă și spre alte zone neexploatate până acum. Nivelul scăzut de saturație din punct de vedere al retailului modern în majoritatea orașelor principale, secundare și chiar în unele terțiare, deschide calea dezvoltatorilor către noi zone neexploatate, care pot să susțină scheme în special de mici dimensiuni care să completeze oferta existentă.”
