Piața de investiții din România a înregistrat tranzacții de peste jumătate de miliard de euro în primele nouă luni din 2021

0

Valoarea totală a investițiilor imobiliare a depășit 540 de milioane de euro în România în primele nouă luni din 2021, aproape jumătate din suma tranzacționată fiind înregistrată în trimestrul al treilea al anului, potrivit consultanților Colliers România. Piața de investiții a scăzut în ansamblu, raportat la tranzacțiile imobiliare de 820 de milioane de euro încheiate în aceeași perioadă din 2020, și se simte o contracție a randamentelor investiționale pentru activele industriale și de birouri de clasa A.

Cererea pe piață rămâne robustă, în condițiile în care lipsa de produse a limitat volumul total. Consultanții Colliers remarcă faptul că mai multe elemente importante rămân pe agendă pentru următoarele trimestre, în principal, dar nu exclusiv, în sectorul birourilor.

Totodată, CTP a cumpărat de la Zacaria un portofoliu de depozite de 110.000 de metri pătrați, din mai multe orașe, pentru 60 de milioane de euro, iar Fortress, un fond de investiții sud-african, și-a făcut intrarea pe piața locală de logistică prin achiziționarea noului proiect ELI Park 1 de lângă București (50.000 de metri pătrați) de la Element Industrial/Paval Holding, într-o tranzacție de aproximativ 30 de milioane de euro.

„Două noi tranzacții industriale și logistice au dus totalul investițiilor industriale din acest an la peste 150 de milioane de euro, reprezentând aproape 30% din volumul total, un salt semnificativ de la 80 de milioane de euro pentru tot anul 2020 și de aproape 60 de milioane de euro în 2019 și 2018. Cum acest sector va înregistra tranzacții de peste 200 de milioane de euro până la finalul anului, 2021 va fi unul din cei mai buni ani din istorie din prisma ponderii industrialului în total activitate, iar randamentele pentru astfel de active probabil se vor comprima și în România”, explică Robert Miklo, Head of Capital Markets la Colliers.

Valul 4 al pandemiei nu a afectat planurile de recrutare ale angajatorilor și nici mobilitatea candidaților, ba chiar conturează noi tendințe

0

Contextul epidemiologic continuă să-și facă simțite efectele în piața muncii, unde restricțiile necesare pentru gestionarea valului 4 dictează noi tendințe în recrutare. Conform datelor din platforma de recrutare BestJobs, în luna octombrie s-au observat 3 tendințe importante: accelerarea joburilor remote, atât în oferta companiilor, cât și în interesul candidaților, creșterea aplicărilor pentru joburile ce necesită nivel mediu de experiență și conturarea industriilor cu activitate specifică în pandemie. Procesul de recrutare devine și el mai flexibil, aliniat cu nevoile jucătorilor, astfel că tot mai mulți recrutori apelează la instrumente online pentru analiza, selecția și chiar intervievarea candidaților. 

Chiar dacă joburile remote au devenit o realitate constantă încă din vara anului 2019, schimbarea recentă a contextului epidemiologic a adus noi creșteri. Astfel, peste 110.000 de CV-uri au fost depuse la joburi remote în luna octombrie, cu 12% mai multe decât în luna anterioară. Companiile s-au conformat și ele, astfel că 11% dintre ofertele de joburi disponibile pe BestJobs au fost pentru poziții remote, în creștere cu 8% față de lunile de vară.

În plus, cele mai multe aplicări în luna octombrie au fost înregistrate tocmai pentru un job remote. Mai exact 2.700 de oameni și-au depus CV-ul pentru o poziție de Agent Customer Care eMAG (remote) în cadrul companiei DANTE INTERNATIONAL.

O altă schimbare notabilă de comportament pe platforma de recrutare BestJobs, care confirmă această tendință, este faptul că joburile ce pot fi realizate de la distanță au înregistrat aproximativ 3.000 de căutări după cuvântul cheie „remote”, situându-se astfel în topul celor mai căutate cuvinte cheie.

Valul 4 al pandemiei evidențiază creșteri în cererea, dar și în oferta pentru anumite domenii, cu activitate specifică contextului sanitar. Mai exact, aplicările pentru pozițiile în Medicină/ Sănătate au crescut cu 30% față de luna septembrie și au reprezentat 4% din totalul aplicărilor din ultima lună.

În luna octombrie, pe platforma de recrutare BestJobs s-au înregistrat peste 1.000.000 de aplicări la joburile disponibile, în creștere cu 10% față de luna anterioară.

Cinci case izolate din satul Puntea Lupului au acum curent electric prin proiectul „Energie pentru viață” inițiat de Asociația Energia Inteligentă

0

Asociația Energia Inteligentă a montat panouri fotovoltaice în cinci gospodării izolate situate în Satul Puntea Lupului din Munții Ciucului, județ Harghita, prin proiectul Energie pentru Viață, etapa a doua. Acest lucru a fost posibil datorită sprijinului acordat de compania Electrica Furnizare care a susținut integral această etapă a proiectului, demonstrând încă o dată responsabilitate față de comunitățile în care își desfășoară activitatea și implicare activă în dezvoltarea sustenabilă a României.

„Compania Electrica Furnizare ajunge zi de zi în casele a peste 3,2 milioane de clienți. Suntem un partener stabil și cel mai vechi din piața de energie electrică românească. Am crescut, ne-am dezvoltat, am evoluat în 120 de ani alături de comunitățile în care furnizăm energie electrică. Și tot acolo ne întoarcem pentru a contribui activ la dezvoltarea sustenabilă a acestora. Proiectul «Energie pentru Viață» este esențial pentru comunitatea care trăiește în munții Harghitei, dar și pentru grupul Electrica, acesta susținând constant demersurile ce implică producerea de energie din surse regenerabile. Ne dorim să continuăm astfel de colaborări și pe viitor și felicităm Asociația Energia Inteligentă pentru inițiativă” a declarat Corina Popescu, CEO Electrica.

„Consider că este de datoria noastră, a tuturor, să ne implicăm în astfel de proiecte cu impact asupra societății, proiecte care pot schimba în bine viața semenilor noștri și care în același timp au un puternic mesaj social. Dezvoltarea durabilă pe care ne-o dorim cu toții se poate obține doar arătând grijă față de oameni și mediu. Prin «Energie pentru viață» am reușit să schimbăm în bine viața beneficiarilor acestui proiect, aducând pentru prima dată curent electric în casele lor, în timp ce am folosit energie din surse regenerabile. Una din casele beneficiare ale proiectului nostru este locuită de o familie cu patru copii. Uimirea și bucuria pe care am văzut-o în ochii copiilor atunci când au aprins lumina pentru prima dată în casa lor este cea mai mare mulțumire pe care ne-o puteam dori. Aș vrea să mulțumesc tuturor celor care ne-au încurajat și susținut de-a lungul acestui proiect și în special companiei Electrica Furnizare care a făcut posibilă și a doua etapă a demersului «Energie pentru viață». Sperăm să nu ne oprim aici, ci să devină o tradiție și să continuăm acest proiect și în anii următori”, a declarat Dumitru Chisăliță, Președinte al Asociației Energia Inteligentă.

Proiectul „Energie pentru viață” a fost lansat de Asociația Energia Inteligentă în luna martie a acestui an, cu scopul de a atrage finanțările necesare pentru montarea de panouri fotovoltaice în gospodării fără curent electric situate în zone montane izolate. Prima etapă a proiectului s-a desfășurat în Munții Apuseni, unde la finalul lunii iunie au fost montate panouri fotovoltaice în cinci case din Comuna Întregalde, județ Alba, cu ajutorul companiilor care s-au alăturat acestui demers. A doua etapă a proiectului s-a desfășurat în Munții Ciucului și a fost posibilă datorită sprijinului primit de la Electrica Furnizare care a susținut integral instalarea panourilor fotovoltaice în cinci gospodării din satul Puntea Lupului, Comuna Lunca de Jos, județul Harghita, care nu au fost conectate niciodată la curent electric.

În România, conform unei situații întocmite de ministerul Energiei pe baza datelor colectate de la Consilii Județene si Prefecturi, în 2018 peste 52,000 de gospodării nu aveau curent electric. Deși necesare, investițiile pentru conectarea acestor gospodării la rețeaua de electricitate nu demonstrează criteriul de eficiență pentru operatorul de distribuție, așadar, șansele lor de a fi racordate la electricitate sunt foarte mici. În același timp, finanțările pentru montarea de panouri fotovoltaice exclud gospodăriile care se găsesc la mai puțin de 2 km de rețeaua de energie existentă, astfel, un număr îngrijorător de gospodării nu au șanse de a avea energie electrică.

Prin proiectu „Energie pentru viață”, Asociația Energia Inteligentă și-a propus atât atragerea finanțărilor necesare montării de panouri fotovoltaice în case izolate, care nu au avut niciodată curent electric, cât și tragerea unui semnal de alarmă asupra numărului mare de gospodării neelectrificare care se găsesc în România la ora actuală și necesitatea ca un număr cât mai mare de corporații să se implice în astfel de proiecte astfel încât Energia să apară în Viața tuturor.

Partenerii media ai proiectului sunt: InvesTenergy, Focus Energetic, Energy Center, News Energy, Economistul, Club Economic, România Durabilă, Financial Intelligence, The Diplomat, Spot Media și EM360.

OTP Bank România anunță rezultatele financiare pentru primele trei trimestre din 2021

0

  • Activitatea de business, vânzarile și volumele au crescut dinamic, în conformitate cu strategia Băncii;
  • Vânzarile de noi împrumuturi în numerar au crescut cu 59% în trimestrul al III-lea;
  • Vânzarea creditelor ipotecare a crescut cu 30% față de anul anterior și 16% față de trimestrul anterior;
  • Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 8%, la un total de 363 milioane RON;
  • În primele nouă luni ale anului, profitul consolidat după impozitare a fost de 14 milioane RON;
  • Depozitele au crescut cu 28% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut;

OTP Group anunță rezultatele financiare pentru primele nouă luni ale acestui an. Conform raportului publicat la Budapesta, în care rezultatele băncii sunt prezentate consolidat, ajustate în conformitate cu standardele Grupului, OTP Bank România a înregistrat un profit consolidat după impozitare de 14 milioane RON în primele trei trimestre ale anului, un nivel mai redus decât rezultatul din aceeași perioadă a anului trecut. Scăderea a avut loc în urma creșterii cu 23% a cheltuielilor operaționale.

Profitul operațional din primele nouă luni ale anului a fost de 87 milioane RON, în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, din cauza creșterii cheltuielior operaționale cu 23%. Această creștere a costurilor este rezultatul  strategiei de dezvoltare a băncii, lansată în 2019, cheltuielile mai mari cu personalul fiind datorate în principal creșterii cu 10% a numărului mediu de angajați față de anul trecut. Totodată, în al treilea trimestru profitul operațional a crescut cu 29% față de trimestrul anterior, după o creștere cu 7% a veniturilor totale.

Primele nouă luni sunt o imagine a călătoriei de dezvoltare a OTP Bank România, realizată în timp ce implementăm strategia de creștere Apollo și multe programe de transformare. De asemenea, continuăm să investim în extinderea amprentei noastre digitale și fizice și raportăm o creștere constantă a activităților de creditare și economisire pe principalele linii de business. Toate aceste acțiuni implică cheltuieli semnificative pentru proiectele interne, o creștere generală a echipei și, conjugat cu costurile necesare pentru provizioane, se reflectă în profitabilitate. Este un factor pe care îl putem pune în așteptare în timp ce construim un obiectiv pe termen lung, ne dezvoltăm baza de clienți și prin finanțările acordate sprijinim povești de succes din economia locală. În acest context, ne așteptăm la noi pierderi având în vedere provizioanele luate în considerare ca măsură suplimentară de siguranță.”, a declarat Gyula Fatér, Director General OTP Bank România.

Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 8%, ajungând la un total de 363 milioane RON. Dinamica a fost susținută de creșterea volumelor de credite performante, în timp ce performanța a fost atenuată de o ușoară reducere a marjelor nete de dobândă.

În al treilea trimestru, costul total al riscului a fost de 50 milioane RON, datorită provizioanelor suplimentare constituite pentru creditele în stadiul 1 și 2. La finalul primelor nouă luni ale anului costul total al riscului a fost de 61 milioane RON

Volumul creditelor performante a crescut cu 20% în primele nouă luni ale anului 2021, fiind susținute de creșteri pe toate liniile de business. În al treilea trimestru, la nivel de grup au fost introduse noi definiții pentru clasificarea creditelor acordate către IMM-uri și zona corporate. Ca urmare, unele volume au fost reclasificate între cele două categorii în al treilea trimestru. În ansamblu, volumul împrumuturilor acordate IMM-urilor și către zona corporate a crescut cu 11% comparativ cu trimestrul anterior.

Volumul depozitelor, a crescut cu 28%, în raport cu primele nouă luni ale anului trecut. Prin urmare, raportul credite / depozite s-a îmbunătățit cu 9 bps de la an la an, ajungând la 117%.

Ȋn conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins nivelul de 17,5 miliarde RON, în creștere cu 23% față de nivelul consemnat la finalul primelor nouă luni din 2020.  

Rata de adecvare a capitalului băncii se menține la  un nivel confortabil de 20,8% (-16 pp de la an la an).

În primele trei trimestre din 2021, OTP Group a înregistrat un profit consolidat ajustat de 373,6 miliarde HUF (5.146 milioane RON), iar profitul contabil a fost de 335,3. miliarde HUF (4.619 milioane RON).

Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest volum sunt OTP Core din Ungaria (167,5miliarde HUF/ 2.307milioane RON), DSK Bank din Bulgaria (66 miliarde HUF/ 910 milioane RON), Croația (25,2 miliarde HUF/ 347 milioane RON), Ucraina (28,8 miliarde HUF/ 397 milioane RON), Serbia (20,7 miliarde HUF/ 285 milioane RON), Slovenia (12,4 miliarde HUF / 172 milioane RON), Rusia (24,2 miliarde HUF/ 333 milioane RON), Muntenegru (5,4 miliarde HUF/ 74 milioane RON), Moldova (4,4 miliarde HUF/ 60 milioane RON) și subsidiara din Albania (3,9 miliarde HUF/ 54 milioane RON).

Rezultatele complete ale OTP Bank România sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Main components of P&L account
in RON mn
9M 20209M 2021Y-o-Y3Q 20202Q 20213Q 2021Q-o-QY-o-Y
After tax profit without the effect of adjustments3914-65%2217-11-163%-149%
Income tax-1-13 -2-3-562%237%
Profit before income tax4027-33%2420-6-128%-124%
Operating profit13687-36%44354529%1%
Total income4504745%1491581687%13%
Net interest income3373638%1111201319%18%
Net fees and commissions38418%121513-16%7%
Other net non-interest income7570-8%2623258%-6%
Operating expenses-314-38623%-105-123-1241%18%
Total provisions-96-61-37%-20-14-50259%149%
Provision for impairment on loan and placement losses-69-8422%-12-17-48192%311%
Other provision-2724-187%-83-2-181%-76%
Main components of balance sheet
closing balances in RON mn
20209M 2021YTD3Q 20202Q 20213Q 2021Q-o-QY-o-Y
Total assets15,50218,19317%14,82116,68218,1939%23%
Gross customer loans11,48713,35216%11,26712,46713,3527%18%
Gross customer loans (FX-adjusted)11,55113,35216%11,32512,48713,3527%18%
Stage 1+2 customer loans (FX-adjusted)10,79712,61817%10,54911,74312,6187%20%
Retail loans7,3946,448-13%7,2568,0696,448-20%-11%
Corporate loans2,8955,56692%2,8053,0925,56680%98%
Leasing50860419%4885836044%24%
Allowances for possible loan losses-642-71411%-632-665-7147%13%
Allowances for possible loan losses (FX-adjusted)-647-71410%-635-667-7147%12%
Deposits from customers9,46910,79114%8,44010,36010,7914%28%
Deposits from customers (FX-adjusted)9,55110,79113%8,49210,37010,7914%27%
Retail deposits6,8225,701-16%6,1707,6465,701-25%-8%
Corporate deposits2,7295,08986%2,3212,7245,08987%119%
Liabilities to credit institutions3,7894,86028%4,1193,8484,86026%18%
Total shareholders’ equity1,7011,96816%1,7101,9801,968-1%15%
Loan Quality9M 20209M 2021Y-o-Y3Q 20202Q 20213Q 2021Q-o-QY-o-Y
Stage 1 loan volume under IFRS 9 (in RON million)9,02611,34026%9,02610,48811,3408%26%
Stage 1 loans under IFRS 9/gross customer loans 80.1%84.9%4.8%p80.1%84.1%84.9%0.8%p4.8%p
Own coverage of Stage 1 loans under IFRS 9 0.9%1.1%0.2%p0.9%1.0%1.1%0.1%p0.2%p
Stage 2 loan volume under IFRS 9 (in RON million)1,4701,279-13%1,4701,2371,2793%-13%
Stage 2 loans under IFRS 9/gross customer loans 13.0%9.6%-3.5%p13.0%9.9%9.6%-0.3%p-3.5%p
Own coverage of Stage 2 loans under IFRS 9 9.6%12.2%2.7%p9.6%10.3%12.2%2.0%p2.7%p
Stage 3 loan volume under IFRS 9 (in RON million)772733-5%772742733-1%-5%
Stage 3 loans under IFRS 9/gross customer loans 6.8%5.5%-1.4%p6.8%6.0%5.5%-0.5%p-1.4%p
Own coverage of Stage 3 loans under IFRS 9 53.3%58.5%5.2%p53.3%57.8%58.5%0.7%p5.2%p
Provision for impairment on loan and placement losses/average gross loans 0.86%0.92%0.06%0.43%0.55%1.48%0.93%1.06%
90+ days past due loan volume (in RON million)582477-18%582484477-2%-18%
90+ days past due loans/gross customer loans 5.2%3.6%-1.6%p5.2%3.9%3.6%-0.3%p-1.6%p
Performance Indicators9M 20209M 2021Y-o-Y3Q 20202Q 20213Q 2021Q-o-QY-o-Y
ROA0.4%0.1%-0.3%p0.6%0.4%-0.2%-0.7%p-0.9%p
ROE3.1%1.0%-2.1%p5.3%3.5%-2.2%-5.7%p-7.5%p
Total income margin4.27%3.81%-0.46%p4.10%3.83%3.83%0.00%p-0.27%p
Net interest margin3.20%2.92%-0.28%p3.05%2.91%2.98%0.07%p-0.07%p
Operating costs / Average assets2.98%3.10%0.13%p2.89%2.99%2.82%-0.17%p-0.07%p
Cost/income ratio69.7%81.6%11.8%p70.4%78.1%73.5%-4.6%p3.1%p
Net loans to deposits (FX-adjusted)126%117%-9%p126%114%117%3%p-9%p
FX rates (in HUF)9M 20209M 2021Y-o-Y3Q 20202Q 20213Q 2021Q-o-QY-o-Y
HUF/RON (closing)74.972.9-3%74.971.472.92%-3%
HUF/RON (average)72.172.61%72.972.171.70%-2%

Raportul complet publicat de OTP Bank Plc. poate fi consultat aici:  

Segmentele Upstream şi Petrochimie au stimulat rezultatele MOL în T3, turbulențele de pe piața globală generează impredictibilitate

0

Grupul MOL şi-a anunţat astăzi rezultatele financiare pentru cel de-al treilea trimestru din 2021. Susţinut de contextul macroeconomic, de dublarea marjelor din petrochimie faţă de anul trecut şi de performanţa internă a companiei, rezultatul operaţional CCS EBITDA şi-a revenit considerabil şi a atins 1.025 milioane USD în T3 2021. Datorită acestui rezultat, EBITDA pentru perioada T1-T3 2021 a ajuns la 2.583 milioane USD, ceea ce permite MOL să îşi actualizeze ținta orientativă pentru întregul an la o valoare care să atingă sau chiar să depăşească 3,2 miliarde USD. Cheltuielile de capital organic în T3 2021 au fost cu 18% mai mari faţă de anul anterior, ajungând la 360 milioane USD, din care 68 milioane USD s-au alocat proiectelor transformaţionale, cum ar fi construirea fabricii de polioli. În acelaşi timp, turbulenţele de pe piaţa globală, creşterea preţurilor la materiile prime, dificultăţile logististice şi cel de-al 4-lea val al pandemiei de coronavirus, creează  un mediu operaţional general relativ impredictibil.

Zsolt Hernádi, Chairman-CEO, a comentat pe marginea rezultatelor: „Rezultatele bune din cel de-al treilea trimestru au fost susţinute de mediul extern favorabil şi de redresarea economică la nivel regional. În paralel, ne-am valorificat avantajele, modelul de afaceri rezilient şi integrat, operațiunile și baza de active extrem de rentabile. 

Performanţa deosebit de solidă obţinută pe parcursul anului 2021 ne permite să majorăm şi mai mult pragul EBITDA anual, preconizat să atingă sau chiar să depăşească 3,2 miliarde USD. În acelaşi timp, creşterea preţurilor la materiile prime şi implicaţiile pandemiei de coronavirus prezintă un risc semnificativ pentru economie şi generează un mediu operaţional volatil. 

În consecinţă, ne concentrăm pe menţinerea rezilienţei financiare şi operaţionale şi pe respectarea angajamentelor asumate pe termen lung și care vizează sustenabilitatea. Generarea unui flux de numerar liber mai mare până în acest moment ne permite să investim în viitoare proiecte transformaţionale de mari dimensiuni, în cadrul strategiei 2030+ a Grupului MOL.”

Segmentul Upstream a contribuit cel mai mult la fluxul de numerar liber în cadrul Grupului în T3 2021, cu un rezultat EBITDA cu 87% mai mare faţă de anul precedent, în valoare de 396 milioane USD, și cu 18% mai mare în comparaţie cu rezultatele solide din T2 pe fondul contextului macroeconomic. Volumele de producţie au scăzut uşor şi au ajuns la 107,4 mii de barili echivalent petrol, datorită creşterii preţurilor la țitei, reducerii drepturilor de producţie netă în câmpul petrolifer ACG din Azerbaidjan și a declinului natural din Europa Centrală şi de Est.

Rezultatul operaţional CCS EBITDA al segmentului Downstream a crescut cu 116% la 436 milioane USD faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, susţinut de o contribuţie mai solidă din petrochimie şi rafinării, revenindu-şi astfel de la valorile scăzute din 2020. Volumele de vânzări au crescut în T3 cu 7% faţă de anul anterior, datorită unei cereri mai mari de combustibili la nivel regional. Marja integrată din petrochimie s-a dublat în T3 faţă de anul trecut, chiar dacă a scăzut faţă de nivelurile record din T2, datorită creşterii preţurilor petrolului şi scăderii preţurilor la produsele de polimeri. Proiectul de construire a fabricii de polioli a evoluat bine şi a fost finalizat în procent de peste 89% la sfârşitul  T3 2021.

Segmentul Consumer Services a înregistrat un rezultat EBITDA de 211 milioane USD în T3 2021, susținut de revenirea volumelor de vânzări la nivel regional și de contribuția segmentului non-fuel. Creșterea a fost susținută și de redresarea economică solidă de pe piețele în care Grupul operează. Cererea de combustibili auto a depășit nivelurile de consum din T3 2019 în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. Numărul tranzacţiilor a crescut cu peste 12% faţă de anul trecut, în contextul în care, în acelaşi trimestru al anului precedent, comportamentul clienţilor a fost puternic influenţat de pandemie. Numărul staţiilor Fresh Corner a crescut la 1.028 în T3, de la 1.008 în trimestrul anterior.

Pe segmentul Gas Midstream, rezultatul EBITDA a scăzut cu 30% în T3 faţă de anul trecut, până la 30 milioane USD, pe fondul scăderii veniturilor din tranzit şi a veniturilor reglementate ca o consecinţă a reducerii cererii pentru capacitate transfrontalieră şi servicii de transport. Atât volumele de transport intern, cât şi volumele de transport la export au continuat să scadă în T3 cu 26%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020. Cheltuielile de capital au crescut datorită proiectului de interconectare sârbo-maghiar.

Raportul privind clasificarea de risc ESG realizat de Sustainalytics recunoaşte eforturile Grupului MOL în domeniul ESG (factori de mediu, sociali şi guvernanţă), clasând recent MOL în Top 3% cu al 7-lea cel mai scăzut risc dintre cele 256 de companii de petrol şi gaze la nivel global. Aspectele materiale legate de climă şi mediu au primit evaluări de risc scăzut, în contextul industriei de petrol şi gaze.

Compania Arctic se implică de urgență și asigură fonduri necesare Spitalului din Găești pentru procurarea de oxigen

0

Compania Arctic, liderul pieței de electrocasnice din România, continuă să se implice și să răspundă cu rapiditate nevoilor comunității și asigură în regim de urgență fonduri Spitalului Orășenesc Găești, sume de care unitatea are nevoie pentru a-și putea asigura aprovizionarea cu oxigen în următoarea perioadă. Implicarea Arctic vine ca răspuns la apelul pe care reprezentanții Spitalului l-au lansat în comunitate și în care au solicitat ajutor pentru a putea face față valului patru al pandemiei. 

Murat Buyukerk – CEO Arctic

Ducând mai departe angajamentul nostru de a sprijini comunitățile din care facem parte și având în vedere situația gravă din acest moment, Arctic a lansat un apel la implicare printre partenerii săi de afaceri cu scopul de a veni în ajutorul spitalului din Găești. Le mulțumesc furnizorilor noștri Curent Metal SRL, Nicprem Impex SRL, Kablutronik SRL,  ALC Inject Polistiren S.A. și Roel SRL pentru răspunsul prompt și susținerea oferită. Cred că nu putem duce această luptă decât împreună, de aceea Arctic este și va continua să fie alături de români nu doar prin intermediul electrocasnicelor pe care le produce, ci și în momente dificile ca acesta, când fiecare gest poate face diferența”, a declarat Murat Büyükerk, Chief Executive Officer Arctic.

Compania care operează în județul Dâmbovița două fabrici, una la Găești și una la Ulmi, și-a asumat, prin echipa sa de leadership, rolul de a mobiliza și inspira și alte companii – parteneri sau afaceri din zonă – să se implice și să ajute sistemul medical. Cinci parteneri au răspuns deja acestui apel. Companiile Curent Metal SRL, Nicprem Impex SRL, Kablutronik SRL și ALC Inject Polistiren S.A. au alocat fiecare câte 45.000 de lei, Roel SRL a contribuit cu 20.000 de lei, iar Arctic s-a implicat și a oferit 90.000 de lei. Suma strânsă se ridică la 290.000 de lei și acoperă necesarul de oxigen al Spitalului din Găești pentru următoarele două luni. 

Inițiativa Arctic face parte dintr-o campanie amplă derulată de companie la nivel național – Arctic pentru sănătate – demarată în martie 2020. Arctic a pus la dispoziția spitalelor până în prezent aproximativ 1.400 de produse electrocasnice în valoare de peste 1,5 milioane de lei, cu scopul de a susține efortul echipelor medicale în lupta împotriva crizei generate de COVID-19. Cea mai recentă inițiativă de acest fel a avut loc în luna august, când compania a asigurat Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” electrocasnicele de care avea nevoie. 

Spitalul din Găești a devenit spital suport COVID-19 în iulie 2020. 

Taxa pe carbon, o nouă taxă propusă de Comisia Europeană asupra importurilor

0

_________________

Mihai Petre, Director,
Comerț Internațional, EY România (foto)

Pentru a-și păstra competitivi producătorii și ca să evite relocarea producției din Uniunea Europeană în țările terțe, Comisia Europeană a propus, la mijlocul acestei veri, introducerea unei taxe pe carbon aplicabilă importurilor de produse din industrii intens poluatoare. Astfel, toate importurile de ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte sau energie electrică din țări din afara UE ar putea fi taxate la tona de carbon emis începând din 2025. Până atunci, importatorii  ar urma să fie supuși doar unor obligații de raportare a emisiilor încorporate în produsele importate. Însă, în această perioadă de tranziție, companiile nu ar trebui să piardă din vedere nici impactul financiar al noii taxe, nici costurile interne de monitorizare și raportare. 

Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (pe scurt, MACF în română sau CBAM în engleză) a fost gândit ca un instrument de combatere a schimbărilor climatice, care ar trebui să determine sectoarele relevante să se modernizeze și, astfel, să își reducă conținutul de carbon. Mecanismul ar trebui să fie garantul faptului că importatorii vor plăti același preț al carbonului ca producătorii interni (cărora li se aplică sistemul Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii). Măsura nu este singulară. La nivel internațional, de exemplu în California, există un sistem similar pentru anumite importuri de energie electrică, iar Canada și Japonia plănuiesc inițiative similare. De asemenea,  miniștrii de finanțe ai G20 au menționat nevoia unei coordonări internaționale mai strânse cu privire la utilizarea mecanismelor de stabilire a prețului carbonului.

Ce presupune CBAM? Proiectul de Regulament de aplicare a mecanismului a fost publicat de Comisie la jumătatea lunii iulie 2021, urmând să fie impusă întâi o taxă asupra importurilor de produse din cele cinci sectoare cu consum intensiv de carbon menționate. 

Pe scurt, potrivit dispozițiilor publicate de Comisie, CBAM va debuta cu o etapă de tranziție ce va începe în anul 2023 și se va încheia la sfârșitul anului 2025, etapă ce ar trebui să asigure o implementare fără probleme a Regulamentului CBAM. Cum spuneam, va fi o perioadă în care importatorii ar putea fi supuși doar unor obligații de raportare a emisiilor încorporate în produsele importate, fără să fie obligați la plata unei taxe. 

Dar, pentru a putea realiza raportarea, importatorii trebuie să obțină informații privind emisiile încorporate pentru produsele care fac obiectul CBAM de la producătorii din afara UE. În cazul în care aceste informații despre producătorii din afara UE nu sunt disponibile în momentul importului, importatorii din UE vor putea utiliza valori implicite pentru emisiile de CO2 pentru fiecare categorie de produse.

Ce va urma după perioada de tranziție? În principiu, așa cum arată regulamentul la acest moment, importurile de bunuri din toate statele terțe (din afara granițelor UE) vor face obiectul Mecanismului de ajustare în funcție de carbon. Dar, anumite țări terțe care participă la schema UE de comercializare a certificatelor de emisii “EU ETS” sau care au un sistem de comercializare a certificatelor de emisii legat de sistemul Uniunii ar putea fi excluse din mecanism. Este cazul membrilor Spațiului Economic European și al Elveției.

Pentru a-și acoperi emisiile de carbon la prețuri corespunzătoare prețului actual al carbonului din UE, din 2026, importatorii vor trebui să achiziționeze „certificate CBAM” pentru a-și acoperi emisiile efective de carbon la prețuri corespunzătoare prețului actual al carbonului din UE. Prețul certificatelor va fi calculat în funcție de prețul mediu săptămânal de licitație al certificatelor EU ETS, exprimat în EUR/tonă de CO2 emis. Importatorii de bunuri vor trebui să se înregistreze fie individual, fie prin intermediul unui reprezentant, la autoritățile naționale, de unde pot achiziționa și certificatele în sine. La momentul importului, pe lângă numărul de înregistrare EORI, va fi solicitat și numărul de înregistrare CBAM al importatorului sau al reprezentantului acestuia.

Pentru a importa în UE bunuri care fac obiectul CBAM, importatorii vor trebui să declare cel târziu până la data de 31 mai a fiecărui an cantitatea de produse și emisiile încorporate în aceste produse care au fost importate în UE în anul precedent. CBAM va contribui la reducerea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, prin încurajarea producătorilor din țările din afara UE să utilizeze procese de producție mai ecologice.

Astfel, pe lângă impactul financiar presupus de noua taxă, agenții economici ar trebui să aibă în vedere și costurile interne cu raportarea și ținerea evidențelor, calculul și documentarea emisiilor, inclusiv cu aflarea informațiilor necesare de la producătorii din țări terțe, de care ar fi indicat să înceapă să se preocupe încă de acum. 

Raport PwC: Investitorii tind să renunțe la investițiile în companii care nu au suficiente inițiative ESG

0

Aproape jumătate (49%) dintre investitorii la nivel global se arată dispuși să renunțe la investițiile în companii care nu au suficiente inițiative de mediu, sociale și de guvernanță corporativă (ESG), iar 79% spun că gestionarea riscurilor și oportunităților ESG reprezintă un factor important în luarea viitoarelor decizii de investiții, potrivit raportului PwC 2021 Global Investor ESG Survey.

Investitorii sunt concentrați simultan asupra rezultatelor pe termen scurt, precum și asupra problemelor ESG pe termen lung care pot crea atât riscuri, cât și oportunități pentru investițiile lor. Investitorii au conștientizat că ESG a devenit o parte integrantă a strategiei companiilor și atunci când văd că acest angajament lipsește nu ezită să ia măsuri, inclusiv reorientând unele investiții către alte companii”, a declarat Monica Movileanu (foto), Partener și Lider ESG, PwC România.

Deși majoritatea investitorilor sunt dispuși să ia măsuri dacă organizațiile nu abordează problemele ESG, nu vor ca rentabilitatea investițiilor să fie afectată negativ de inițiativele ESG. Astfel,  81% nu ar accepta o scădere mai mare de un punct procentual din randamentul investițiilor generată de atingerea obiectivelor ESG, iar aproape jumătate, (49%), nu acceptă nicio reducere a profiturilor.

Problemele climatice reprezintă principalul aspect ESG luat în considerare de investitorii intervievați, urmate de asigurarea sănătății și siguranței lucrătorilor și îmbunătățirea forței de muncă, a diversității, echității și incluziunii.

Investitorii doresc o raportare ESG mai detaliată și de încredere

Sondajul a evidențiat o serie de deficiențe în raportarea ESG actuală, doar o treime dintre investitori considerând calitatea actuală a raportării ca fiind suficient de bună. Mai simplu spus, lipsesc informații relevante, complete și comparabile, astfel încât părțile interesate să poată face cu ușurință diferența între companii din perspectiva performanței ESG, iar acest lucru îngreunează deciziile de alocare a capitalului. 

Astfel, 83% dintre investitori arată că este important ca raportările să ofere informații detaliate despre progresul în atingerea obiectivelor ESG. De asemenea, 75% spun că au mai multă încredere în raportarea ESG auditată independent.

Cu sau fără BPM?


Articol de opinie de Andrei Paraschiv,
Senior Manager Consultanță, Deloitte România (FOTO)

V-ați întrebat vreodată de ce piața de software de management al proceselor de business (Business Process Management – BPM) este atât de mică în România? Și, mai important, dacă va crește vreodată? Pandemia de COVID-19 poate fi chiar contextul de care piața de BPM avea nevoie pentru a câștiga tracțiune și a-și atinge adevăratul potențial. Conform raportului Global Mobile Business Process Management Market pentru 2016-2022, piața globală de software de management al proceselor de business va ajunge la 3,7 miliarde de dolari până în 2022, cu o rată anuală de creștere de 21,5%. Iar România cu siguranță contribuie la evoluția acestei piețe.

Creșterea se bazează pe tehnologia mobilă, care a permis angajaților să se conecteze la sistemele interne ale companiei și să acceseze date și resurse fără a fi nevoiți să lucreze dintr-un anumit loc fix, de exemplu într-un birou sau o sucursală. Alți factori care influențează creșterea acestei piețe sunt nevoia de a lucra într-un mod agil și de a asigura conformitatea cu reglementările în vigoare în diverse domenii de activitate.

De ce este această piață atât de mică?

Oamenii confundă de obicei conceptul BPM cu Enterprise Content Management, Content Management System și Workflow Management, astfel încât întrebarea naturală este: „de ce este atât de mică această piață?”. La o analiză mai atentă a nucleului organizațiilor, apar mai multe obstacole în demersul de implementare a soluțiilor de tip BPM. Acestea sunt foarte complexe, foarte lente și uneori implementarea lor este un proces greoi, când, de fapt, companiile doresc să lucreze cu soluții rapide, care pot fi operate de oricine – de la analiștii care dezvoltă fluxurile de lucru, la personalul tehnic care implementează această logică, până la utilizatorul final care va lucra în cadrul procesului -, și nu numai de experți. Un alt obstacol este lipsa de experți în domeniu, cum ar fi arhitecți de astfel de sisteme, experți de tip Lean Six Sigma sau consultanți, care pot promova platformele BPM atât din interiorul, cât și în afara organizațiilor. De asemenea, departamentele de IT și funcțiile de business promovează adesea ideea că majoritatea proceselor interne pot fi complet automatizate prin utilizarea platformelor de tip CRM, ERP și RPA, ceea ce nu este în întregime adevărat. Și, nu în ultimul rând, prețurile sunt prea mari pentru majoritatea companiilor, deoarece includ licențe, implementare și tarife zilnice la rate foarte mari pentru experții implicați în dezvoltare, implementare și mentenanță.

Care este viitorul BPM și ce trebuie făcut?

În primul rând, platformele de management al proceselor de business trebuie să se concentreze pe experiența clienților (Customer eXperience – CX). Majoritatea organizațiilor din România se întreabă cum își pot adapta procesele interne pentru a permite o mai bună colaborare, a facilita sprijinul oferit între departamente și pentru a cultiva spiritul de inovație, astfel încât să le ofere clienților o experiență mai bună. Ca urmare, organizațiile apelează la platforme de management al proceselor de business pentru transformarea digitală, preferând soluții BPM suple (lightweight) care utilizează tehnologii moderne și care permit automatizarea rapidă, facilitează colaborarea și interacțiunea facilă cu clienții lor. 

În linie cu tendința „low-code / no-code” pe care o întâlnim și în cazul altor tipuri de software, soluțiile BPM de astăzi necesită o implicare minimă din partea departamentului de IT – sau chiar deloc – pentru a crea, implementa, automatiza și optimiza procesele de business, pentru că se bazează pe prototipuri și implementări rapide.

Există mai multe modalități de a crește pe termen scurt gradul de adopție a platformelor BPM, iar una dintre acestea este alegerea unui software „lightweight” de management al proceselor de business, căci acesta este un sistem autonom și necesită un efort minim din partea utilizatorului pentru a începe modelarea rapidă a proceselor de tip  BPMN (Business Process Model and Notation). O altă modalitate este asigurarea flexibilității prin intermediul implementării platformelor BPM, inclusiv în ceea ce privește trainingul și adopția angajaților care vor utiliza platforma, generarea de formulare, experiența utilizatorilor (UX), interfețele dinamice pe care le folosește utilizatorul (UI), modelele BPMN și regulile de business (Decision Model and Notation – DMN). Integrarea acestor soluții cu sistemele legacy pe care companiile le folosesc deja prin intermediul API-urilor și prin identificarea și folosirea aplicațiilor și proceselor de business pentru prototipuri și implementări mai rapide, precum și asigurarea unificării tuturor aplicațiilor într-un singur portal de tip „Unified Frontend” cu care interacționează angajații și a integrării cu alte sisteme, pot de asemenea, să contribuie la creșterea gradului de adopție a platformelor de tip BPM.

Creșterea unei companii este de obicei însoțită de o evoluție a proceselor sale interne, care devin tot mai complexe pentru a răspunde noilor cerințe de business. Liderii de piață încearcă să utilizeze propriile sistemele informatice pentru a implementa toate actualizările și modernizările de procese de business, dar, în multe cazuri, procesele sunt blocate într-un sistem deținut de o companie, de exemplu un sistem ERP, eliminând astfel șansele ca acestea să fie integrate la un cost redus. Acesta este motivul pentru care este important ca o companie să aleagă o soluție BPM care nu necesită reconstrucție de la zero, ci permite alinierea, actualizarea și îmbunătățirea proceselor de business existente și oferă instrumente pentru gestionarea lor, inclusiv instrumente pentru proiectarea, execuția, monitorizarea și analiza lor. 

Așadar, sistemele BPM suple (lightweight) au un viitor promițător în față.

One United Properties anunță menținerea structurii cu o singură clasă de acțiuni

0

One United Properties (BVB: ONE), unul dintre principalii dezvoltatori imobiliari de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, listat la Bursa de Valori București, anunță că va menține structura existentă a companiei, cu o unică clasă de acțiuni, care conferă un drept de vot pentru fiecare acțiune deținută.

În cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor (AGEA) din data de 10 septembrie 2021, cu 97,6% din voturi exprimate în favoare, acționarii au aprobat introducerea unei noi clase de acțiuni, clasa B, care să confere 5 drepturi de vot per acțiune acționarilor fondatori. Acțiunile clasa B au fost aprobate pentru a fi atribuite exclusiv companiilor Vinci VER Holding S.R.L. si OA Liviu Holding Invest SRL, deținute integral de cei doi acționari fondatori, respectiv Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu în calitatea acestora de asociați unici, în urma conversiei unui număr total de 22,74% din acțiunile ordinare existente, deținute de cele două companii, în proporții egale.

La 1 noiembrie 2021, One United Properties a salutat decizia favorabilă emisă de Tribunalul București privind confirmarea valabilității votului acționarilor la Adunarea Generală Anuală din 10 septembrie 2021, de introducere a unei noi clase de acțiuni. În data de 4 noiembrie, Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu au informat Consiliul de Administrație al Companiei că au decis să renunțe la dreptul de a li se atribui acțiunile clasa B. Consiliul de Administrație a luat la cunoștință această decizie și prin urmare, va introduce pe ordinea de zi în următoarea Adunare Generală Extraordinară a Acționarilor revocarea punctelor convenite la AGEA din 10 septembrie 2021, care sunt legate de crearea unei alte clase de acțiuni. În continuare, compania se va abține de la alte proceduri judiciare în acest sens și își va menține structura existentă a claselor de acțiuni. 

Claudio Cisullo, Președintele Consiliului de Administrație a declarat: „Suntem mulțumiți de decizia pozitivă a Tribunalului București. One United Properties este axată pe furnizarea de calitate și performanță la cele mai înalte standarde către clienții și acționarii companiei, motiv pentru care am ales să închidem acest capitol. Rămânem devotați acționarilor noștri și ne îndreptăm eforturile către proiectele noastre și traiectoria de creștere a companiei, fără să alterăm structura existentă a claselor de acțiuni”.

One United Properties este listată pe Piața Principală a Bursei de Valori București. Acțiunile companiei au fost listate pe BVB în data de 12 iulie 2021, în urma unui IPO de succes, pe parcursul căruia compania a atras 260 de milioane de lei pentru continuarea dezvoltărilor atât pe segmentul rezidențial, cât și pe cel de birouri. Începând cu 20 septembrie 2021, acțiunile One United Properties sunt incluse în indicele BET, cel mai important indice pentru piața de capital din România, care urmărește evoluția celor mai lichide acțiuni.