Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov anunță că în acest moment are în evidenţe 815 locuri de muncă vacante, declarate de agenţii economici: 35 – pentru studii superioare, 207 – pentru studii medii, 237 – pentru muncitori calificaţi, 336 – pentru muncitori necalificaţi.

Oferta este în profesiile, meseriile, ocupaţiile: şef departament, director general societate comercială, director tehnic, manager, contabil-şef, şef secţie, inginer sisteme de securitate, arhitect urbanism, expert legislaţia muncii, administrator baze de date, tehnician mecanic, tehnician veterinar, asistent medical generalist, contabil, agent de vânzări, agent comercial, tehnician pentru sisteme de detecție, supraveghere video, control acces, funcţionar administrativ, funcţionar economic, gestionar depozit, lucrător gestionar, bucătar, ospatar, vânzător, casier, agent securitate, dispecer centru de alarma, grădinar, zugrav, mecanic auto, mecanic agricol, mecanic utilaj, brutar, patiser, şofer de autoturisme şi camionete, stivuitorist, menajeră, spălător, ambalator manual, muncitor necalificat în industria confecţiilor, portar  etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM  https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Fenomenele meteo extreme sunt tot mai frecvente în România. Astfel, doar pentru acoperirea daunelor cauzate de aceste riscuri înregistrate în perioada martie – august 2021, Membrii UNSAR au plătit despăgubiri în valoare de peste 40,5 milioane lei. Dintre acestea, cea mai mare pondere au avut-o riscurile de viitură, vijelie, furtună, ploi torențiale și tornade – pentru care au fost plătite despăgubiri de peste 23,3 milioane lei, dintre care 11,3 milioane lei au fost achitate în baza polițelor de asigurare dedicate persoanelor fizice, iar diferența în baza polițelor destinate companiilor.

Catastrofele produc anual pagube costisitoare în România, însă ele pot fi preluate  printr-o asigurare care acoperă inclusiv riscurile de dezastre naturale. Astăzi, cu ocazia Zilei Mondiale pentru Reducerea Dezastrelor Naturale, UNSAR subliniază încă o dată importanța existenței unor soluții de protecție împotriva acestor riscuri.

„Prin potențialul lor distructiv, cutremurele, alunecările de teren, inundațiile, tornadele sau incendiile ucid mii de oameni în întreaga lume și pot provoca distrugeri importante construcțiilor civile și industriale. Refacerea acestora presupune costuri semnificative în fiecare an, care pot fi acoperite de către o poliță de asigurare”, a precizat Adrian MARIN, Președinte UNSAR.

Există însă și vești încurajatoare: peste 66% dintre români declară că în cazul în care ar avea loc o catastrofă (dezastru natural) ar ști cum ar trebui să procedeze, în timp ce procentul în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 36-50 ani este chiar mai ridicat, de 72%, arată studiul „Percepția românilor față de asigurările de locuințe”, realizat recent de IRES la solicitarea UNSAR. 

„Asigurătorii din România plătesc anual despăgubiri de zeci de milioane de lei doar pentru fenomenele meteo extreme. Astfel, polițele facultative de locuințe oferă o acoperire completă, pentru întreaga valoare a unui imobil. Acestea pot fi încheiate doar în baza unei asigurări obligatorii PAD, care acoperă 3 riscuri catastrofale – cutremur, inundații și alunecări de teren”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Director General al UNSAR.

Înființată în 1994, UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România reprezintă 19 de companii de profil. Acestea dețin o pondere de aproximativ 80% din piața locală de asigurări. Activitatea UNSAR are drept obiectiv apărarea și reprezentarea intereselor asigurătorilor și reasigurătorilor din România, participarea la îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniul asigurărilor, promovarea activității de asigurări în România și a dezvoltării durabile a industriei de profil pe plan intern și internațional. Din anul 2007, UNSAR este membru cu drepturi depline al Federației Asigurătorilor și Reasigurătorilor Europeni – Insurance Europe.

Despre IRES

Înființat în 2009, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES activează pe piața de cercetare din România și funcționează ca un think tank independent, o parte dintre studiile și proiectele pe care le dezvoltăm fiind dedicate optimizării politicilor publice în diferite domenii ale societății românești. Suntem una dintre cele mai mari companii românești de cercetare de piață și oferim soluții  integrate pentru clienții noștri – organizații multinaționale, naționale și locale, instituții și organizații din România, dar și din străinătate – care înțeleg valoarea cercetării în evoluția lor pe termen lung. IRES este membru al ESOMAR (European Society for Opinion and Marketing Research) și ne realizăm activitatea la cele mai înalte standarde profesionale, respectând practicile internaționale în acest domeniu.

Producția de energie electrică din surse regenerabile va atinge în acest an cel mai rapid ritm înregistrat din anii ’70, potrivit estimărilor celei de-a 58-a ediții a studiului Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI). Dar, și cheltuielile alocate infrastructurii de rețea ar trebui să crească semnificativ pentru o integrare eficientă a resurselor și pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate. Apropierea rapidă a termenelor-limită pentru reducerea emisiilor ridică probleme economiilor care încă sunt dependente de energia pe bază de cărbune, cum sunt multe dintre statele din Europa de Est.

Obiectivul tot mai ambițios al Uniunii Europene în privința energiei regenerabile forțează economiile de pe întreg continentul să își accelereze tranziția. Cu toate că Europa Occidentală mai are mulți pași de făcut, țările din această regiune au un avans față de multe state din Europa de Est, devenite mai recent membre UE, unde sunt în joc provocări specifice și influențe geopolitice. 

De la Marea Baltică, până în România și în Balcani, multe țări și regiuni se confruntă cu numeroase probleme, inclusiv modernizarea infrastructurii învechite și reducerea dependenței energetice față de Rusia. Printre temele comune se numără nevoia de a acționa rapid în direcția construirii capitalului de energie regenerabilă și posibilul sprijin financiar din partea UE și a instituțiilor sale, destinat să ajute la realizarea tranziției. Având în vedere diferențele din piețe, politica și geografia au un rol esențial în acest domeniu. Se observă în nordul regiunii argumente mai puternice în favoarea energiei eoliene, în timp ce în sud este evidentă opțiunea pentru parcurile fotovoltaice, acoperind, de exemplu, multe hectare în România și Ungaria. 

Țările și regiunile care au aderat la UE în 2004, în primul val post-sovietic (Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia), dispun de piețe de capital relativ dezvoltate, dar multe dintre ele au un drum lung de parcurs în direcția construirii infrastructurii pentru energia regenerabilă. 

Țările care se află în cele mai avansate stadii ale tranziției (de exemplu, Polonia) sunt și cele unde pot fi testate noi idei, atât în privința tehnologiilor de producție a energiei regenerabile, cât și a instrumentelor de piață de capital care le susțin, consideră Grzegorz Zielinski, șeful direcției Energy Europe din cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Ca exemplu, menționează obligațiunile verzi emise anul trecut de compania poloneză TAURON Polska Energia, care au atras fonduri în valoare de 324 milioane de euro (383 milioane de USD), direcționate către scoaterea din funcțiune a unităților pe bază de cărbune ale companiei și construirea capacităților de producție a energiei din surse solare și eoliene, BERD subscriind aproape un sfert din această emisiune. 

Având în vedere că prima emisiune de obligațiuni verzi realizată de către o societate de distribuție a electricității a avut loc în Lituania și că în Albania este finanțată o platformă eoliană offshore plutitoare, Europa de Est reprezintă în mod clar un loc al inovației și schimbării. 

Apetitul pentru schimbare trebuie însă stimulat în anii care vin, pe măsură ce obiectivele UE de diminuare a emisiilor de carbon devin tot mai ambițioase și mai presante. În timp ce multe dintre economiile Europei Occidentale dispun de o infrastructură bine dezvoltată pentru energia verde, Europa de Est are de parcurs o distanță mult mai mare pe această cale. Polonia și Ungaria sunt singurele două țări care au urcat în clasamentul EY al principalelor 40 de piețe atractive pentru energie regenerabilă, comparativ cu 13 regiuni din Europa de Vest. 

Dintre statele Europei de Est, România este pe primul loc în ceea ce privește energia regenerabilă, capacitatea hidroelectrică a acesteia ajutând-o să își atingă obiectivul de generare a energiei din surse regenerabile pentru anul 2020 (24% din producția totală) cu câțiva ani înainte de termen.

În 2020, obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 a fost majorat de la 40% la 55% din nivelurile anului 1990. Deși acest deziderat este esențial pentru a menține schimbările climatice în limite gestionabile, el pune probleme semnificative multor economii dependente de energia pe bază de cărbune. 

Totuși, obiectivul UE este sprijinit de Noul Pact Ecologic, care va ajuta țările și regiunile să își construiască infrastructura necesară. Comisia Europeană a creat un Fond pentru tranziție echitabilă în valoare de aproape 17,5 miliarde de euro (20,7 miliarde de USD), al cărui scop este să susțină diversificarea economică în regiunile cu emisii mari de dioxid de carbon, care sunt dependente în mare măsură de energia pe bază de cărbune și care vor fi cel mai mult afectate de decarbonare, precum și recalificarea lucrătorilor ale căror sectoare de activitate se perimează într-un ritm rapid. 

Cu sprijin din partea UE și a guvernelor naționale, aceste piețe din Europa de Est demonstrează deja că pot găsi soluții inovatoare pentru a-și atinge obiectivele. Se modernizează rețelele de distribuție, se dezvoltă tehnologii și sunt concepute instrumente financiare pe măsură ce fiecare țară navighează printre obstacolele sale specifice de natură economică, socială și politică, pe calea către un viitor verde.

Mihai Drăghici, Director, Consultanţă, EY România – O privire de ansamblu asupra domeniului energiei în România 

Guvernul României a anunțat în 2020 că țara a îndeplinit obiectivul UE care prevedea ca 24% din consumul total de energie să provină din surse regenerabile și că ținta pentru 2030 a fost stabilită la 30,7%. În vederea atingerii acestui din urmă obiectiv, se estimează suplimentarea surselor de energie regenerabilă cu 7 GW.

Potrivit Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse cu cel puțin 50% față de nivelurile din 1990 până în anul 2030, în principal prin reducerea semnificativă a activității industriale, creșterea eficienței energetice și respectarea unor standarde de mediu mai stricte. Se anticipează că atât obiectivul în materie de energie din surse regenerabile, cât și cel referitor la emisii, ambele cu termen în 2030, vor fi majorate în concordanță cu pachetul legislativ „Fit for 55” al Uniunii Europene. 

În 2020, generarea de energie electrică depindea încă într-o mare măsură de combustibilii fosili (36%), urmați de hidroenergie (28%) și energie nucleară (20%). Capacitățile eoliene și solare au contribuit cu aproximativ 16% la mixul energetic. Ultimul deceniu a adus schimbări structurale semnificative în sectorul energiei. În timp ce cota cărbunelui s-a înjumătățit în intervalul de referință, sursele de energie regenerabilă au completat acest gol aproape integral, ca urmare a dezvoltării accelerate din perioada 2010-2015, iar gazele naturale au înregistrat o creștere susținută de la 11% la 18%, în calitate de combustibil de tranziție energetică. 

Piața energiei din România s-a confruntat în 2021 cu o creștere abruptă a prețurilor la energia electrică. Preţul mediu lunar în august pe piaţă pentru ziua următoare a depășit valoarea de 110 euro/MWh și a continuat să crească în septembrie și octombrie (data elaborării prezentului raport), prețurile maxime apropiindu-se de 250 euro/MWh. Obiectivele Pactului Ecologic European, capacitățile de generare învechite și interconexiunile limitate cu alte țări au fost printre cei mai frecvent menționați factori ai creșterii prețului la energia electrică. 

În vederea sprijinirii tranziției în conformitate cu Pactul Ecologic European și pentru a susține decarbonarea sectorului energetic, Comisia Europeană a instituit mai multe mecanisme de finanțare, precum: Planul de Redresare și Reziliență (în valoare de 29,2 miliarde de euro), Mecanismul pentru o tranziție justă (România fiind unul dintre principalii beneficiari, alături de Germania și Polonia) și Planul de modernizare. 

Potrivit Planului de Redresare și Reziliență agreat cu Comisia Europeană, România și-a asumat și următoarele obiective:

• adoptarea Legii decarbonării până în trimestrul al doilea al anului 2022, care vizează eliminarea treptată a centralelor energetice pe bază de cărbune, cu o capacitate de 4,59 GW, până la finalul anului 2032. 

• adoptarea unei noi Legi a energiei până în al doilea trimestru al anului 2023, în vederea introducerii contractelor pentru diferență (Contracts for Difference, CfD), instituirii contractelor de achiziție directă de energie electrică regenerabilă, 

simplificării procedurilor de licențiere și autorizare pentru investițiile în capacitățile de energie regenerabilă și implementării răspunsului la cerere pe piața de echilibrare;

• semnarea unor contracte pentru diferență pentru o capacitate instalată suplimentară de 3,5 GW din surse regenerabile în vederea promovării producției de electricitate, până în trimestrul al doilea al anului 2025.

Sub egida principiului celor trei D (decarbonare, digitalizare și descentralizare), sectorul de afaceri românesc este dispus să valorifice aceste valuri ale schimbării, în contextul în care companiile energetice multinaționale intenționează să introducă agenda de sustenabilitate în 

strategia de afaceri și caută oportunități de investiții în surse de energie regenerabilă în vederea sprijinirii obiectivelor Pactului Ecologic European.

Digitalizarea întreprinderilor mici se realizează de trei ori mai rapid în prezent, comparativ cu perioada pre-pandemică

Pentru a evidenția impactul global al crizei medicale, precum și al redresării în curs, asupra afacerilor mici și mijlocii (IMM-uri) la nivel global, Mastercard a lansat „Recovery Insights: Resetarea Micilor Afaceri”, un studiu care a analizat IMM-urile din 19 țări din întreaga lume. Astfel, raportul Mastercard arată că vânzările IMM-urilor au fost mai mici cu până la 20 de puncte procentuale în mijlocul crizei, comparativ cu afacerile mari. Cu toate acestea, cheltuielile și-au revenit în 2021, iar vânzările totale întregistrate de IMM-uri au crescut cu 4,5% până în august 2021 față de aceeași perioadă din 2020, în timp ce vânzările e-commerce au crescut cu 31,4%. 

Având la bază Indexul Performanței Afacerilor Mici, realizat de Institutul Mastercard Economics și care cuprinde activitatea de vânzări agregate și anonimizate în rețeaua Mastercard, raportul „Recovery Insights: Redresarea Micilor Afaceri” identifică câteva tendințe în această zonă. 

Afaceri care s-au închis: La nivel global, afacerile mici care s-au închis la începutul pandemiei au fost de trei ori mai predispuse să rămână închise pe termen lung față de întreprinderile mai mari. O treime din întreprinderile mici care s-au închis în aprilie 2020 au rămas închise după șase luni, iar aproximativ o cincime au rămas închise după 12 luni. În România, 21% dintre IMM-urile care s-au închis la începutul pandemiei au rămas închise după șase luni, comparativ cu întreprinderile mari, care au rămas închise în proporție de 13%. 

Locația afacerii a influențat vânzările: comercianții mici și mijlocii situați în clădiri de birouri din zone centrale au înregistrat o scădere a vânzărilor de 33% față de 2019, în timp ce vânzările comercianților din zonele rezidențiale au crescut cu 8%. Pe măsură ce numărul turiștilor a scăzut, iar majoritatea angajaților lucrează de acasă, afacerile mici din zonele comerciale au resimțit o diminuare a vânzărilor.

E-commerce: După închiderile magazinelor fizice, numărul afacerilor care au intrat în online s-a triplat în fiecare lună față de perioada pre-pandemică, atingând punctul culminant în iulie 2020. Acest lucru reflectă cererea crescută pentru un canal de vânzări online, iar această trecere către digital s-a mențiut la un nivel ridicat încâ de atunci, la nivel global. 

Antreprenoriat: La nivel global, numărul comercianților mici a crescut cu 32% în 2020 față de 2019, iar în cazul afacerilor mari, numărul celor noi deschise în ultimul an este de aproape 4 ori mai mare. Pe de altă parte, România a înregistrat o scădere de 10% a numărului de IMM-uri nou înființate în 2020. 

Sectorul HoReCa – Restaurante și Cazări: Micile afaceri din domeniul ospitalier care oferă cazare le-au depășit în venituri pe cele mari în vara lui 2020 și 2021. Trendul de a alege destinațiile de călătorie locale a beneficiat afacerile mici și a afectat hotelurile mari din orașe. Restaurantele au văzut o perspectivă diferită, micile afaceri din această zonă înregistrând performanțe sub așteptări, comparativ cu afacerile mari, la nivel global, într-un procent de 17% până în prezent. 

„Susținerea afacerilor de proximitate a fost pun punct de solidaritate, la nivel global, pe tot parcursul pandemiei. Cu toate acestea, provocările cu care s-au confruntat aceste întreprinderi mici au fost dure, din cauza dependenței de piețele locale, lanțurilor de aprovizionare și a fluxurilor de numerar restrânse. Totuși, zărim noi oportunități. Digitalizarea a însemnat partea pozitivă a pandemiei, reprezentată de renașterea antreprenoriatului și a inovației”, a declarat Bricklin Dwyer, economist-șef Mastercard și director al Instututului Mastercard Economics. 

Sprijinirea micilor întreprinzători este o prioritate pentru Mastercard, care și-a luat angajamentul să aducă 50 de milioane de întreprinderi mici și 25 de milioane de antreprenori în economia digitală până în 2025, prin programe dedicate și oferind inclusiv Small Business Digital Readiness Diagnostic, o analiză care determină dacă întreprinderile mici sunt pregătite pentru digitalizare. De curând, Mastercard și-a luat angajamentul să susțină peste 5 milioane de întreprinderi micro, mici și mijlocii în procesul de digitalizare a afacerii, printr-o investiție de 25 milioane de dolari în cadrul inițiativei Strive. 

La nivel local, Mastercard a lansat în acest an Pachetul pentru Digitalizarea Afacerii tale, o suită de soluții menite să susțină IMM-urile în drumul spre digitalizare și dezvoltare în fața provocărilor impuse de pandemie. Pachetul reunește o serie de parteneri care pun la dispoziția antreprenorilor soluții personalizate, disponibile în baza parteneriatului cu Mastercard. Mai multe informații despre pachet pot fi găsite pe www.mymastercard.ro. 

Totodată, din solidaritate față de antreprenorii din HoReCa, Mastercard, împreună cu Edenred, Sodexo și Up România, și în parteneriat cu Qriser a lansat în 2020 „Horeca Împreună”, un program gratuit, conceput pentru a-i ajuta pe aceștia să depășească provocările impuse de pandemie și să-și adapteze modelul de business la cerințele din prezent. Sesiunile de mentorat din cadrul programului au fost accesate de peste 700 de antreprenori din toată țara. 

De asemenea, Mastercard lucrează îndeaproape cu autorități, întreprinderi și alte organizații din întreaga lume pentru a crea medii, programe și politici, astfel încât afacerile mici să poată înflori. Mastercard oferă informații despre cheltuieli locale pentru zeci de orașe, de stat și federale, ca parte a programelor City Possible și Recovery Insights, precum și conținut, cum ar fi cel mai recent document politic, care abordează modalitățile prin care guvernele pot sprijini recuperarea IMM-urilor.

Raportul complet „Recovery Insights: Resetarea Micilor Afaceri” poate fi vizualizat aici. Acesta este cel de-al cincilea raport din seria Recovery Insights, cele precedente fiind disponibile aici. 

Institutul Mastercard  Economics a dezvoltat „Indexul Performanței Afacerilor Mici” sub forma unui sistem de clasificare universal pentru IMM-uri. Indexul utilizează un algoritm bazat pe inteligență artificială pentru a identifica indicatori unici, cum ar fi numărul de locații, volumul vânzărilor, numărul de tranzacții în cadrul activității de vânzări agregate și anonimizate în rețeaua Mastercard. 

Potrivit RE/MAX România, parte a liderului mondial în real-estate şi franciza numărul 1 la nivel global pe acest segment, noul val al pandemiei de COVID-19 a determinat o stagnare a prețurilor pe piața închirierilor. Totodată, cererea pe ambele segmente – rezidențial și office – a rămas constantă față de aceeași perioadă a anului trecut, însă a scăzut comparativ cu 2019. 

Conform datelor cumulate din birourile RE/MAX România, cererea pe segmentul chirii rezidențiale a cunoscut în septembrie  o creștere de cca. 20% față de anul precedent, cele mai numeroase solicitări fiind la începutul lunii, când planul de învățământ prevedea reluarea școlilor în format fizic. Însă aceasta a scăzut accentuat spre sfârșitul lunii, când condițiile impuse de pandemie au devenit mai restrictive, iar universitățile au anunțat reluarea cursurilor în mediul online. 

Per total, în perioada septembrie – octombrie 2021, birourile RE/MAX au înregistrat o cerere comparativă cu aceeași perioadă a anului precedent, dar mult mai scăzută față de anul 2019. Cele mai căutate tipuri de locuințe rămân, în continuare, apartamentele, urmate de garsoniere și case/vile. Totodată, în ciuda scumpirilor din ultima perioadă, prețul chiriilor s-a menținut relativ constant, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. 

În prezent, pentru un apartament cu două camere, prețurile la închiriere variază între 300 și 600 de euro în București, 300 și 550 de euro în Cluj, respectiv 250 și 450 de euro în Timișoara, în funcție de zonă, finisaje și suprafață. Pentru o garsonieră, chiriașii plătesc între 200 și 350 de euro în București, 200-350 de euro în Cluj și 150-250 de euro în Timișoara. 

 „Condițiile incerte din piață ne împiedică să facem predicții pentru viitor, însă principalul factor de schimbare a tendințelor, cu impact direct asupra pieței chiriilor în orașele mari, este reprezentat de evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive impuse de autorități”, a declarat Iulian Berghian, Director Executiv RE/MAX România 

În anul 2020, funcționarea școlilor în online a cauzat scăderea cererii pentru chirii rezidențiale, mai ales în principalele orașe universitare. Cele mai mari schimbări s-au remarcat, însă, pe piața clădirilor de birouri, unde angajatorii, datorită necesității implementării sistemului work from home, au renunțat la spațiile de birouri sau au renegociat în jos chiriile.