UE oferă asistență financiară pentru a sprijini reformele și investițiile în statele membre pentru a stimula economia și a construi o Europă mai rezistentă, ecologică și digitală.
Sursa: European Commission, https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/recovery-fund-eu-delivers/
Cum funcționează?
Țările UE își prezintă Comisiei Europene planurile naționale de recuperare și reziliență
Comisia evaluează planurile
Consiliul dă undă verde țărilor din UE să primească debursări ale fondurilor de recuperare
Semnarea acordurilor de subvenții și împrumuturi
Banii pot începe să fie plătiți către țările UE.
Câți bani sunt disponibili pentru țările UE?
Facilitatea de recuperare și reziliență (RRF): Total 672,5 miliarde EUR:
Subvenții de 312,5 miliarde EUR
Împrumuturi de 360 miliarde EUR.
13 iulie 2021 – Consiliul aprobă primul lot de planuri: 12 țări din UE pot primi debursări din fondul de recuperare al UE (Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia, Spania);
28 iulie 2021 – Consiliul aprobă al doilea lot de planuri: 4 țări din UE pot primi debursări din fondul de recuperare al UE (Croația, Cipru, Lituania, Slovenia).
Sursa: European Commission, https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/recovery-fund-eu-delivers/
Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, asociație non-profit și non-guvernamentală a fermierilor din România publică ultimul raport al pieței de cereale din România.
Piața grâului
Grâul românesc a cunoscut susținere în paritatea CPT Constanța. Cererea de mărfuri din bazinul Mării Negre și recentele scăderi de producție din UE, precum și procentul mare de grâu furajer în producția franțuzească au făcut ca ofertele cumpărătorilor în paritatea CPT Constanța să rămână la nivelul de 245 EUR/tonă. Însă specificația furaj a cunoscut o elasticitate mult mai mare, ea întinzându-se până la 9 EUR/tonă în sens negativ.
Mulți fermieri se gândesc cu foarte mare atenție la ce mărfuri să elibereze în aceste zile – grâu, porumb sau floarea-soarelui. Este un semn de întrebare la care vom încerca să răspundem punctual pe fiecare categorie de marfă în parte.
La capitolul grâu, avem, până la această, oră un volum de 2.300.000 de tone exportate, mai precis de la 1 iulie până la 19 septembrie 2021. Potențialul românesc de export este cotat în acest an la un nivel de peste 7 milioane de tone (și aceasta este o estimare minimă). În acest sens, vedem cum o marjă mai mare cu circa 10-12 EUR/tonă aplicată unei cantități de grâu apare mult mai tentantă într-un scenariu de iarnă a anului 2022 decât păstrarea unei cantități mult mai mici de semințe de floarea-soarelui. Și acest lucru este oarecum generat de condiția de păstrare a mărfurilor, unde este mult mai facil din punct de vedere operațional a păstra grâul decât semințele de floarea-soarelui.
Să vedem acum evoluția EURONEXT pentru grâu, căci, după cum enunțam în numărul 36 al raportului, acesta este decuplat de bazinul Mării Negre, dar oferă o imagine de egalitate între BS (Black Sea) și această indicație. Vizualizăm MLZ1, adică DEC21, în creștere față de deschidere cu 1,25 EUR. Nivelul de închidere a ședinței de tranzacționare este situat la 253,25 EUR. Paritatea EURO/USD 1:1,172 ne indică o echivalență de 296,8 USD.
De ce folosim moneda USD în comparație? Pentru a genera un comparativ intre BSW (Black Sea Wheat – Bursa Mării Negre), unde se tranzacționează în USD (60% din tranzacțiile la nivel mondial se efectuează în USD), și EURONEXT.
GRAFICUL EURONEXT MLZ21 – DEC21 ne indică o diferență pozitivă față de momentul aprilie 2021, de circa 53 EURO/tonă, atunci când estimările emisferei nordice în ceea ce privește recoltele după ieșirea din iarnă erau extrem de pozitive. Suntem la un nivel care a mai fost atins doar la începutul lunii august, mai precis imediat după eliberarea raportului USDA din 10 august 2021.
Noi previzionam un efect de degradare temporară, ca efect de digestie și disipare a cifrelor exprimate de raport, până când majoritatea recoltelor sunt strânse de pe câmp. Iar indicațiile de astăzi arată corectitudinea estimărilor pe care le-am avut.
În perspectiva unor legături mai strânse și dezvoltarea unei rețele comerciale mai compacte, prin legarea exportului de importul anumitor alte produse (barter, ca să-l numim așa), Ministerul Agriculturii din România va iniția în perioada 9-12 octombrie 2021 un proiect care ar putea genera o primă schiță de lucru cu Regatul Iordaniei. Astfel, o delegație ministerială românească, împreună cu un grup de fermieri și alte persoane interesate, se va deplasa în Iordania pentru aceste prime contacte. Clubul Fermierilor Români va fi reprezentat de un număr de fermieri care vor fi asistați de Casa de Trading a Fermierilor prin Cezar Gheorghe, consultantul în materie de comerț cu cereale și oleaginoase și autorul prezentului raport de piață.
Iordania a avut în sezonul 2020-2021 un volum de peste 1 milion de tone de grâu importat din România, și, de asemenea, peste 185.000 tone de orz furajer, ceea ce creează premisele dezvoltării unor relații mult mai compactate, sub garanțiile guvernamentale generate de cele două state.
Bursa Mării Negre a închis ședința de tranzacționare la nivelul de 308,5 USD KFV1, și, dacă corelăm cu EURONEXT DEC21 în USD, avem un reper clar de superioritate a grâului provenit din bazinul Mării Negre față de cel european. Importanța regională a BSW s-a potențat foarte mult datorită poziției foarte strânse dintre PRODUCȚIE și CONSUM la nivel mondial, 775.4 vs. 786. Cifrele sunt exprimate în milioane tone și reprezintă balanța mondială negativă generată de ultimul raport USDA.
Diferența între indicații reprezintă un avantaj logistic al bazinului față de Mediterana în destinațiile care livrează lângă Canalul Suez sau trec prin acesta înspre destinațiile Orientului Mijlociu sau Asia.
Piața orzului
Indicațiile orzului în Portul Constanța sunt de nivelul 212 EUR/tonă. Marja exportatorilor de 3 EUR/tonă este în continuare conservată prin nivelul de vânzare în FOB.
Iordania iese în căutare de orz cu o licitație pentru achiziția a 120.000 tone de orz furajer. Participanții sunt 3 la număr în acest moment, case de trading exponențiale la nivel mondial, dar dorim să remarcăm apariția orzului de origine australiană în zonă prin Australian Grain Export. Turcia, prin TMO, a securizat un volum de 260.000 tone de orz cu prețuri între 297 și 307 USD/tonă CIF porturi turcești nominate, livrare la jumătatea lunii octombrie 2021. În continuare, orzul furajer rămâne strâns alături de grâul furajer, cererea fiind constantă și, cu siguranță, lunile de iarnă vor potența prețul acestui produs.
Indicațiile din origini se mențin la nivelurile de 261 USD/tona FOB Rusia și 255 USD/tonă FOB Australia. Orzul rusesc are, după cum știm, o taxă de export, care este setată pentru săptămâna următoare la nivelul de 35,3 USD/tonă, în creștere cu 4,30 USD/tonă, la un index de 235.5 USD.
Piața porumbului
Prețul porumbului în Portul Constanta crește până la nivelul de 221 EUR/tonă, încurajat de ritmul greu de recoltare și de lipsa de lichiditate generată de interesul scăzut al fermierilor de a vinde.
În mod practic, se execută doar contractele forward, însă și aceste volume își găsesc calea spre port într-un ritm foarte lent, din motive logistice care au generat o congestie a portului Constanța. Gradul de execuție a contractelor forward este, de asemenea, îngreunat de scăderea productivității la hectar în sudul României, unde mulți fermieri nu generează mai mult de 4 tone la hectarul de porumb neirigat.
În acest fel, încep problemele. Fermierii care nu învățat lecția lui 2020 primesc note de plată pentru diferența de piață de circa 50-53 EUR/tonă. Acest aspect trebuie să determine încă un moment de reflecție.
La nivel european, porumbul este corectat încă o dată. Nivelul de producție la hectar scade cu 0,12 tone, efectele negative ale valului de căldură fiind evidențiate încă o dată în prognozele de producție a porumbului european.
EURONEXT închide ședința de tranzacționare din 23 septembrie 2021 la nivelul de 223,5 EUR/tonă, în creștere cu 1,75 EUR/tonă de la deschidere. Ce trebuie observat este însă și nivelul afișat pentru luna martie 2022. Indicația afișează 224 EUR, ceea ce reflectă sănătatea cererii în lunile subsecvente recoltării.
GRAFICUL TREND XBX21 EURONEXT NOV21 ne indică o diferență de 33,5 EUR între 12 aprilie și 24 septembrie 2021. De asemenea, ne aflăm la 1,5 EUR diferență de reperul cel mai înalt atins în 7 mai 2021.
În țară, mizăm în continuare pe un potențial de 14,8 milioane de tone, însă, pe măsură ce recoltarea avansează, vom putea aduce corecții de recoltă, fie ele pozitive sau negative. Trebuie însă reamintit potențialul foarte bun al porumbului în regiunile Banat, Crișana, centrul țării, Moldova Centrală și Moldova Nordică. De asemenea, zone însemnate din sudul României raportează producții foarte bune la porumb, iar arealul se întinde până în zona Prahova, Buzău, Vrancea, incluzând aici și Ialomița.
Porumbul este la început de drum și potențialul său nu este încă dezvoltat. Recoltarea este un factor de scădere a prețului în mod normal, însă lumea se schimba și fermierii din România odată cu ea. Sintagma „presiune de recoltă” începe să dispară în fiecare an, datorită capacității financiare, logistice și de depozitare care au fost dezvoltate în fiecare an în fermele românești.
Alături de capitalizare, mai avem și factorul producție globală vs. consum, care sunt foarte strânse, cu o balanță pozitivă de doar 10 mil. tone, care nu reprezintă un reper deosebit de important la un nivel de producție mondiala de 1.197.000.000 tone de porumb, asta doar dacă judecăm cifrele în procente.
Piața semințelor de rapiță
„The only way is up” ar sumariza evoluția prețului semințelor de rapiță.
Prețurile în FOB CVB (Constanța-Varna-Burgas) au depășit nivelul de 700 USD/tonă, mai precis, au ajuns la o ecuație echivalentă EURONEXT NOV21, adică 619,5 EUR/tonă, care, convertită în USD conform parității 1:1.172, indică 729 USD/tonă, cu un premium peste NOV21 de circa 3 USD.
Cererea există în continuare și este susținută de preț. Procesatorii interni doresc marfa, însă mediile de stocare sunt aproape inexistente, ceea ce face ca intenția de achiziție să fie condiționată de posibilitatea ca fermierii să păstreze marfa până la lunile noiembrie-decembrie 2021.
Rapița rămâne în focusul fermierilor români și așteptăm cifrele finale de plantare. Estimările sunt de peste 500.000 ha, dar să așteptăm confirmarea finală.
DIFERENȚA între 30 martie și 24 septembrie 2021 = 186,76 EUR
Piața semințelor de floarea-soarelui
Piața semințelor de floarea-soarelui este dominată de un paradox. Dacă în FOB CVB nivelul lor este indicat la valoarea de 596-598 USD/tonă, în scădere cu 2-3 USD/tonă, în piața internă, lucrurile nu sunt calme deloc. Mai precis, procesatorii se întrec în a reține volumele în țară și vedem indicații de 570 USD/tonă FCA ferme, în loturi mari, firește.
Pe nivelul de port la Dunăre, înregistrăm nivelul de preț de 570 USD/tonă, aspect ce poate conduce în 2 direcții: una către export, iar cealaltă către comerțul intra-comunitar, spre Bulgaria, unde procesatorii plătesc 620 USD/tonă pentru marfa livrata în condiția DAP. Ce întreține această efervescență? Simplu – România este locul de originare și nimic nu va schimba acest lucru. Acest fapt generează însă un potențial mai mare pentru lunile viitoare, de după recoltare și intrarea mărfurilor în depozite.
Prețul uleiului brut se manifestă în același regim, aproximativ neschimbat, după cum urmează:
Piața boabelor de soia
Cotațiile soia în România încep să prindă alt contur. Procesatorii încep să intre puternic în competiție și cotează 630 USD/tonă pentru marfa livrată la unitățile de procesare. În acest context, fermierii au de acumulat în topul prețului încă 93,76 USD/tonă, sprijinul cuplat pe hectar fiind de 240 EUR. Dacă estimăm o producție de 3 tone la hectar, avem 80 euro care sunt egali cu 93,76 USD, ceea ce urcă suma primită pe o tonă de soia la nivelul de 723,76 USD/tonă.
În acest moment, se vede diferența dintre piețe, cea de export și intra-comunitară, față de cea internă, reacția fermierilor fiind de a alege piața internă pentru simplul fapt că vând către un procesator, iar acest lucru le aduce un venit suplimentar față de piață.
Fermierii trebuie însă să fie foarte atenți la nivelul boabelor sparte, căci piața internă penalizează drastic începând de la 6% față de cea intra-comunitară și de export, care au standard 15%. Înțelegem acest nivel de spărtură pe care-l practica piața internă dat fiind avantajul pe care îl au, însă suntem siguri că acest lucru se vă autoregla în sezonul următor.
Peste ocean, indicațiile soia CBOT ZSX1 NOV21 sunt la nivelul de 1.285 c/bu = 472,15 USD/tonă:
Alpha Bank Romania își reafirmă susținerea sectorului agri semnând împreună cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) un protocol de colaborare pentru accelerarea procesului de absorbție a fondurilor europene alocate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada de tranziție 2021-2022.
„Susținem implementarea proiectelor cu componentă de fonduri europene și investițiile în agricultură. Credem în potențialul de dezvoltare al agribusiness-ului local. Finanțarea spiritului antreprenorial din mediul rural este o investiție cheie în viitorul sustenabil al agriculturii românești și oferă șansa unei dezvoltări competitive de lunga durată. Sectorul agricol este un domeniu strategic atât pentru România, cât și pentru Alpha Bank Romania și avem experiența și expertiza de a-l susține, inclusiv prin parteneriatul cu AFIR”, a declarat Dragoș Drăghici, Director Direcția IMM, Alpha Bank Romania.
Prin protocolul încheiat cu AFIR, banca pune la dispoziția fermierilor și investitorilor din mediul rural expertiza sa concretizată în soluții de finanțare, oferind beneficiarilor eligibili credite pentru acoperirea contribuțiilor proprii și a susținerii cheltuielilor neeligibile (inclusiv TVA), credite punte pentru finanțarea și decontarea tranșelor intermediare de plată sau scrisori de garanție bancară de restituire a avansului.
Dincolo de protocolul de colaborare cu AFIR, Alpha Bank Romania susține activ nevoile de finanțare în domeniu prin creditele oferite pe baza subvențiilor APIA și prin participarea la subprogramul Agro IMM Invest.
Compania cu capital integral românescAllview (Visual Fan SA), listată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW, anunță „intenția de preluare a unei participații semnificative în cadrul companiei Intervision Trading RO SRL, distribuitor unic în Europa Centrală și de Est (ECE) al produselor brandului japonez de electronice, AKAI. Fondată în 1996 și distribuitor AKAI încă din 2009, Intervision Trading a avut o evoluție ascendentă pe piața distribuției de sisteme audio, înregistrând o cifră de afaceri de 7,42 milioane de euro (36,57 milioane de lei), anul trecut. Aria sa de distribuție cu drepturi exclusive asupra produselor AKAI cuprinde, în afara României, țări precum Bulgaria, Cehia, Croația, Grecia, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria”. Achiziția este în curs de avizare de către Consiliul Concurenței.
Lucian Peticilă, CEO și fondator al Visual Fan SA: „Tranzacția pe care o pregătim va reprezenta încă un pas în consolidarea business-ului Visual Fan, iar aducând produsele recunoscute AKAI, prin intermediul Intervision Trading, alături de oferta de produse și servicii Allview, vor avea de câștigat, deopotrivă, cele două companii și clienții noștri. Experiența de până acum ne-a demonstrat faptul că diversificarea gamei de produse este benefică în industria IT&C, iar produsele AKAI vor îmbogăți oferta Allview, fiind vorba despre echipamente complementare, pe care noi nu le producem. Mai mult, extinderea portofoliului cu produse complementare generează creșterea profitabilității. În cadrul companiei care va adera la familia Visual Fan am găsit aceleași valori ce ne-au călăuzit și pe noi, în tot ceea ce am construit – încredere, responsabilitate și respect – , alături de pasiunea pentru tehnologie, astfel că există toate premisele ca această tranzacție să contribuie la dezvoltarea business-ului nostru, în avantajul tuturor acționarilor”.
Dorin Ciobanu, CEO și fondator al Intervision Trading RO SRL: „Alături de Visual Fan, ne vom consolida poziția pe piețele unde suntem prezenți și vom identifica noi modalități de a pune în valoare portofoliul de produse al fiecăreia dintre companii, aducând oportunități suplimentare atât clienților noștri, cât și celor ai Allview”.
Visual Fan subliniază că „Intervision Trading RO SRL a înregistrat profituri în creștere, de cel puțin 16 ani încoace, iar în 2020, profitul net s-a situat la 1,20 milioane de euro (5,94 milioane de lei), în timp ce previziunile bugetare pentru 2021 iau în calcul înregistrarea unui profit în linie cu valoarea de anul trecut. Între produsele AKAI distribuite de Intervision Trading, care vor completa oferta Allview, se numără amplificatoare, sisteme audio (home și auto), boxe active, boxe portabile cu Bluetooth, sisteme DJ și altele. Listată pe Segmentul Multilateral de Tranzacționare al BVB, la 26 iulie 2021, Visual Fan SA urmărește să folosească instrumentele pieței de capital pentru finanțarea strategiei de dezvoltare, atât pe plan intern, cât și internațional. Compania își propune să mențină un nivel de motivare ridicat pentru investitori, atât prin creșterea performanțelor financiare, cât și prin derularea recurentă de majorări de capital, având în vedere operațiuni periodice de capitalizare a profitului prin distribuirea de acțiuni gratuite, dar și majorări viitoare cu aport de capital”.
Allview (simbol bursier ALW) este caracterizată ca „o companie cu capital integral românesc, care și-a confirmat statutul de vizionar și pionier atunci când vine vorba de tehnologie, cu un portofoliu de produse diversificat. A fost fondată la Brașov, în 2002, și produce telefoane mobile inteligente, sisteme Smart Home, tablete, laptopuri și alte gadgeturi. A lansat cel mai complex sistem Smart Home din România (2016), AVI – singurul asistent vocal în limba română (2017), a fost printre primele companii din Europa care a încheiat un parteneriat direct cu Google Android TV™ (2019), fiind primul brand din România care a adoptat tehnologia QLED (2020). Este prezentă pe piețele IT&C din peste 10 țări. Allview investește constant în R&D (cercetare și dezvoltare) și își propune ca, pe termen lung, să creeze un robot inteligent – asistent personal. Pentru a rămâne conectați la noutățile Allview, urmăriți paginile companiei de pe Facebook, YouTube și Instagram”.
Organizația de educație antreprenorială, economică, financiară și STEM Junior Achievement (JA) România și compania Metropolitan Life, parte a companiei de servicii financiare MetLife, Inc., reiau activitățile din proiectul „Viitorul e la școală”, dedicat dezvoltării școlilor și elevilor din medii dezavantajate.
Carmina Dragomir, CEO Metropolitan Life: „Protecția vieții și a viitorului comunităților în care ne desfășurăm activitatea, de peste 22 de ani în România și de peste 152 de ani în lume, este una dintre prioritățile și valorile înrădăcinate în ADN-ul nostru. Ca o reconfirmare a angajamentului și a responsabilității noastre, ne implicăm în acțiuni și programe cu impact pozitiv în sănătatea și calitatea vieții societății din care facem parte și care pot asigura susținere socială și educațională copiilor din medii defavorizate. Este o bucurie și o onoare să contribuim alături de Junior Achievement, partenerii noștri în fapte bune de peste 9 ani, la construcția unui mâine sustenabil pentru generațiile viitoare”.
Organizatorii ne informează că „startul activităților din această etapă a fost marcat printr-o festivitate online care a reunit elevi, profesori și voluntari Metropolitan Life dornici ca, prin împărtășirea de exemple și experiențe personale și profesionale, să inspire tinerii și să îi ajute să realizeze proiecții pentru viitorul lor, ținând cont de influența educației și de rolul instrumentelor financiare în fiecare etapă a vieții”.
Școlile gimnaziale din localitățile Răcăciuni (Bacău), Petrești (Dâmbovița), Motru (Gorj) și Băița (Hunedoara) au fost dotate cu echipamente în valoare totală de 38.000 de lei. Cele patru școli au început anul școlar cu dotări smart classroom, care oferă acces online la resurse educaționale digitale interactive. Alte școli vor beneficia de astfel de dotări cu kit-uri smart classroom în luna decembrie, în urma participării la activitățile proiectului.
De asemenea, reținem că „în perioada septembrie-decembrie 2021, în etapa a doua a proiectului, peste 4.000 de elevi aflați în etapa de tranziție de la gimnaziu la liceu vor participa la activități care să îi ajute să își definească propriile interese și abilități și să își formeze o înțelegere personalizată a conceptului de succes personal – adaptat intereselor lor și bazat pe stabilirea de obiective și acțiuni.
Lansat în martie 2021, proiectul Viitorul e la școală include activități pentru încurajarea atitudinii pozitive față de necesitatea educației, soluții pentru învățarea hibridă prin resurse educaționale digitale interactive și acces gratuit la platforma de e-learning JA Inspire™. În perioada martie-iunie, au participat peste 6.300 de elevi din clasele VII-X, din 124 de localități.
Parteneriatul dintre JA România și Metropolitan Life pentru susținerea educației learning by doing continuă pentru al nouălea an consecutiv, cu activități care susțin incluziunea financiară, prin prevenirea abandonului școlar și educație pentru sănătate”.
Vreți să vă bucurați de beneficiile hiperautomatizării pentru afacerea voastră? Răspunde Sabina Amaricăi, arhitect de testare software, fondator Qualinest, oferindu-vă câteva repere:
Ce este hiperautomatizarea? Și cum diferă ea de automatizare?
Pe scurt, hiperautomatizarea se referă la evoluția logică a automatizării. Departamentul IT al firmei Gartner a definit prin acest termen nou trendul cu numărul 1 din clasamentul Strategic Technology Trends pentru 2020.
Sunteți cu siguranță familiarizați cu noțiunea de automatizare – este procesul de îndeplinire a sarcinilor fără intervenția umană. În acest context, hiperautomatizarea duce totul la un alt nivel. Folosește mai multe instrumente și tehnici care permit automatizarea inteligentă pentru a scala inițiativele de automatizare.
Practic, având automatizarea ca punct de plecare și integrând tehnologii inteligente suprapuse, se pot atinge noi orizonturi – pentru a ajunge tot mai aproape de „vis”. În curând, nu vă veți mai aminti de zilele pline de sarcini de lucru manuale, repetitive și plictisitoare. De statul la coadă la biroul unui funcționar sau de procesul îndelung și dificil prin care se poate obține un împrumut imobiliar.
Astfel de tehnologii suprapuse pot fi:
Învățarea automată – permite mașinilor să identifice tipare (pattern-uri)
Prelucrarea limbajului natural (NLP) – permite mașinilor să interpreteze vorbirea umană
Recunoașterea optică a caracterelor (OCR) – permite mașinilor să convertească imaginile în text
De ce, în cazul multor companii, implementarea hiperautomatizării este un eșec?
Problema principală este că majoritatea companiilor nu au fluxul proceselor clar definit. De la etapele de producție și dezvoltare și modul în care acestea sunt interconectate, până la condițiile inițiale pentru datele de intrare și dependențe – fiecare detaliu contează pentru a obține rezultatele corespunzătoare. În funcție de dimensiunea companiei, complexitatea proceselor, a datelor și a instrumentelor diferă. Chiar și în companiile mai mici, structura nu este suficient de clară, cel puțin nu conform cerințelor unui proces de automatizare.
Putem rezuma simplu aceste cerințe: atunci când vine vorba de automatizare, trebuie să fim specifici.
Care este nevoia, care este rezultatul dorit? De ce anume avem nevoie pentru a obține rezultatul respectiv (clar definit).
Care este „fluxul actual al procesului”? Care este secvența de pași prin care se realizează procesul și cine este activ implicat în desfășurarea lor?
De ce date inițiale este nevoie ? Seturi de date de intrare, condiții de pornire, diferite tipuri de acces etc.
Aceste aspecte trebuie lămurite, în mod concret, pentru fiecare proces în parte. Pentru a avea o viziune globală clară, la nivel de companie.
Identificarea nevoii este primul pas și cel mai important. Este adesea cea mai mare provocare pentru majoritatea companiilor.
Următorul pas este împărțirea procesului actual în subprocese. Există atât de mulți factori. Documentația – prea multe documente sau insuficiente. Există diferite persoane responsabile pentru diferite faze ale procesului – așa că aici intervine colectarea tuturor informațiilor, în stiluri și formate diferite. Apoi acestea trebuie aduse la un numitor comun – la un grad de compatibilitate bun pentru a putea defini un tipar.
Cel mai dificil dintre toate este stabilirea „necesarului” – cât input este necesar și suficient pentru a duce la rezultatul scontat. Avem atât de multe date, avem atât de multe sisteme vechi, încât devine dificil să extragem exact ceea ce avem nevoie. Majoritatea oamenilor și organizațiilor renunță exact la acest pas. Aceasta este una dintre cele mai mari provocări ale digitalizării – de câțiva ani deja, și se pare că va continua să fie, pentru o vreme.
Cum putem reuși să „hiperautomatizăm”?
Trebuie să începem cu începutul. Trebuie să identificăm procesele pe care le folosesc companiile noastre. Fazele de proiectare și analiză sunt mai importante ca oricând, deoarece atunci când vine vorba de hiperautomatizare, improvizatul nu este o opțiune.
Procesele respective ar putea avea unele asemănări. Cu ajutorul abstractizării și al consultanților, le putem identifica, astfel încât să putem defini apoi subprocesele potrivite pentru automatizare. Aceasta este soluția pentru a evita duplicarea și mentenanța dificilă, ulterior.
Următorul pas este să identificăm ceea ce merită automatizat. Conceptul de automatizare sună atât de uimitor, încât e tentant să-l vrem implementat peste tot – dar trebuie să ne alegem bătăliile. Și pentru asta, avem nevoie de planificare adecvată și de evaluarea rezultatelor.
Deși nu există o regulă generală atunci când vine vorba de selectarea proceselor dintr-o organizație, cel mai recomandat este să se înceapă cu cele mai mici, care aduc rezultate pentru echipele și compania voastră.
Evaluarea datelor poate deveni copleșitoare, dar dacă pornim de la rezultatele pe care dorim să le obținem și mergem în sens invers, cel mai probabil vom ajunge unde trebuie.
Piața este plină de produse care pot oferi automatizare și hiperautomatizare. Asigurați-vă că ați ales ceea ce este potrivit pentru compania voastră, pentru instrumentele și procesele voastre. Când vine vorba de o automatizare făcută bine, nu există o soluție universală, care să se potrivească tuturor.
Nu există nicio altă variantă, nici o scurtătură – trebuie să selectați cu atenție ceea ce aduce cele mai multe beneficii pentru compania voastră.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) solicită tuturor companiilor
de intermediere în asigurări să informeze de îndată toți clienții asupra
faptului că dacă aceștia primesc de la cel puțin trei asigurători diferiți
oferte ale căror prime de asigurare RCA sunt cu 36% (factorul „N” – https://www.baar.ro/asigurati-cu-risc-ridicat/) mai mari față de tariful de referință, aferent segmentului de risc din
care fac parte, sunt încadrați în categoria asiguraților cu risc ridicat, potrivit
Legii nr. 132/2017. Acest tip de
clienți pot să solicite Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România
(BAAR) o ofertă pentru încheierea unui contract RCA.
Factorul „N” este stabilit de către BAAR și este calculat
pentru un vehicul cu aceleași caracteristici tehnice cu cele ale vehiculului
pentru care se solicită asigurarea, precum și pentru aceeași clasă de
bonus-malus a asiguratului/utilizatorului. Caracteristicile tehnice ale
vehiculelor se vor raporta la capacitatea cilindrică, cu excepția vehiculelor
cu motoare electrice, caz în care se va ține seama de puterea acestora.
În conformitate cu
art. 19 din Legea nr. 132/2017, un asigurat cu risc ridicat se poate adresa
BAAR pentru formularea unei oferte de asigurare, iar BAAR va formula o ofertă
de asigurare calculată pornind de la tariful de referință și îi va aloca
acestuia un asigurător RCA în vederea încheierii contractului RCA,
astfel:
Potrivit informațiilor
disponibile pe pagina de internet a BAAR, documentele menționate anterior se
transmit la BAAR prin una dintre următoarele modalități:
poștă:
str. Vasile Lascăr nr. 40 – 40 bis, et. 6, sector 2, București, cod poștal
020502.
Pentru alocarea
contractului RCA unui asigurător RCA, oferta trebuie acceptată în mod explicit
de asiguratul cu risc ridicat. Asiguratul comunică BAAR toate informațiile
necesare în vederea elaborării unei oferte de primă sau a alocării contractului
RCA unui asigurător.
Alocarea prevăzută
anterior este efectuată de BAAR odată cu înștiințarea asiguratului privind
asigurătorul căruia i-a fost alocat contractul RCA.
Solicitarea ASF, adresată intermediarilor în asigurări, vine în contextul
retragerii
de către ASF a autorizației de funcționare a Societății Asigurare-Reasigurare
City Insurance S.A. și promovării cererii privind deschiderea procedurii
falimentului împotriva societății. Această stare de fapt a generat o serie de
situații care pot afecta clienții de produse de asigurare, prin îngreunarea, în
anumite cazuri, a proceselor de ofertare și de emitere a polițelor de asigurare
de tip RCA, distribuite prin intermediul brokerilor de asigurare, inclusiv pe
canalele on-line de comercializare a polițelor de asigurare.
O
analiză a producătorului Faunus Plant, unul
dintre cei mai importanți jucători de pe piața locală de remedii naturiste,
arată preferințele românilor în privința acestui tip de produse pentru sezonul
toamnă-iarnă, cunoscut și ca sezonul răcelilor. Produsele
vedetă sunt siropurile, ceaiurile și tincturile pe bază de echinacea și de
cătină din gamele Vitaminizantus – gama pentru
imunitate și Respiratorus – gama pentru
tuse, răceală și gripă. De asemenea, mulți dintre clienții Faunus Plant se
orientează și spre produsele pentru afecțiunile reumatice, din gama Reumaticus.
Toate
produsele din portofoliul companiei sunt fabricate manual din plante medicinale
curate, nemodificate și eficiente, sunt certificate internațional și se pot
folosi pentru tratarea celor mai comune afecțiuni.
„Bugetul
mediu per coș de achiziție în 2021 a fost de 125 de lei. Când vine vorba despre
produsele pentru imunitate, nevoile oscilează între gamele pentru imunitate și
cele pentru tratarea gripelor și răcelilor, dar și a afecțiunilor reumatice. Ne
așteptăm la o creștere a vânzărilor în următoarea perioadă pentru că tot mai
mulți oameni au început să se orienteze spre pachetele noastre, care aduc o
multitudine de avantaje. În primul rând sunt de o calitate superioară,
certificată internațional. Fiind produse
manual, din plante medicinale și aromatice atent selecționate, au o eficiență
crescută. În același timp, acoperă o cură de până la 48 de zile, la prețuri
atractive. Bugetul mediu pentru astfel de pachete este de aproximativ 100 de
lei”, declară Flaviu Matei, director general Faunus
Plant.
Imunizarea și vitaminizarea sunt esențiale în sezonul
rece, iar în contextul actual, oamenii acordă o atenție sporită sănătății lor.
Imunizarea și vitaminizarea sunt cuvinte cheie în această perioadă. Faunus
Plant oferă produse naturiste, dar și pachete complete atât pentru adulți, cât
și pentru copii. Sezonul rece este cel în care românii consumă produsele 100%
naturale cel mai mult.
„Clienții noștri
au devenit tot mai atenți la ceea ce cumpără și apreciază raportul
calitate-preț. Se informează mai mult și acordă o mare importanță părerilor
celor care au folosit deja produsele Faunus Plant. Investim în mod constant în
dezvoltarea site-ului nostru prin adăugarea de noi funcționalități și prin
simplificarea procesului de comandă. De asemenea, din luna martie a acestui an,
am accelerat expansiunea colaborărilor din zona de retail. Suntem prezenți în
marile rețele de magazine naturiste din întreaga țară și avem parteneriate cu
principalii jucători pe canalul de eCommerce.
În ultimul an, livrările
au devenit internaționale, tot mai mulți români din diasporă alegând produsele
Faunus Plant. Astfel, comenzile plasate online pot ajunge în orice colț al
Europei.
Această
expansiune va continua, iar din această toamnă ne vom extinde și spațiile de
producție. De asemenea, urmează să achiziționăm și un nou utiliaj de dozare a
gelurilor și cremelor. Investițiile totale se ridică la aproximativ 20.000 de
euro. La începutul anului 2022, plănuim să lansăm și alte noi produse sub brand
propriu”, spune Flaviu Matei.
Faunus
Plant este o afacere de familie, fondată de familia Matei la începutul anilor
1990, cu un portofoliu de peste 150 de produse fabricate exclusiv din plante. Cei mai mulți dintre clienții finali sunt din marile orașe ale României,
precum București, Brașov, Cluj-Napoca sau Iași. Cu sediul în județul Bihor,
Faunus Plant livrează remedii și produse naturiste în toată țara și în statele
din Uniunea Europeană, în 24/48 27de ore de la confirmarea comenzii.
Dincolo de a fi cuvinte cheie în documente, planuri și programe, redresarea și dezvoltarea au nevoie de investiții în direcții care să le dea substanță: economie sustenabilă, formare profesională, educație, digitalizare, tranziție verde. Oportunitatea concretizărilor o pot aduce resursele de fonduri alocate de la nivel european prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Despre direcțiile folosirilor cu cap se pronunță voci autorizate din mediul public, privat, organizațional, decizional. Un cadru în acest sens l-a oferit Forumul Național de Redresare organizat de România Durabilă și EM360 Group.
Este important cu cât, dar foarte important cum creștem economic
Cosmin Marinescu, consilier prezidențial, Administrația Prezidențială: „Calitatea creșterii economice este cea care prefigurează caracterul său sustenabil. Este important cu cât, dar foarte important este și cum creștem. Indiferent de scenarii, date fiind în continuare incertitudinile sanitare, climatul macroeconomic trebuie abordat cu prudență. Trebuie să ne asigurăm că în spatele unei creșteri rapide din punct de vedere cantitativ nu se ascund cumva diverse provocări de ordin calitativ care să accentueze în timp unele dezechilibre. Un semnal de alarmă serios este reprezentat de dublarea deficitului de cont curent pe primele luni ale anului în raport cu 2020. România continua să adune unele dintre cele mai mari deficite de cont curent din Uniunea Europeană ca pondere în produsul intern brut. În ceea ce privește balanța comercială, avem recorduri negative, fiind singura țară din regiune cu adâncire continuă a soldului comercial. De aceea trebuie să venim cu politici proactive în raport cu aceste vulnerabilități, să ne ameliorăm poziția economică externă prin strategii cât mai eficiente de creștere a exportului”.
Sebastian Burduja, deputat: „PNRR este în primul rând despre reforme. Este o reeditare a condiționalităților externe din procesul de aderare la NATO, la Uniunea Europeană, când România s-a mobilizat prin reprezentanții politici și a făcut lucrurile complicate sub presiune externă. Avem de absorbit 30 de miliarde în plus față de cadrul financiar multianual. Sunt trei lucruri mari pe care suntem obligați să le facem ca să reușim. Primul este legat de descentralizare și regionalizare – să ducem decizia aproape de cetățean, să împuternicim administrațiile locale să absoarbă acești bani și să le dăm posibilitatea să aibă un grad de autonomie fiscală mult mai mare. În acest moment, numai vreo 30% din veniturile locale sunt din taxe și impozite locale, ceea ce înseamnă un grad mare de dependență față de centru, deci un sistem administrativ învechit, încetinit. În al doilea rând, vorbim de investiții în orașe ca motoare principale ale dezvoltării economice. România a crescut datorită orașelor, deci acești bani din PNRR în bună măsură trebuie să meargă în marele orașe, cum spunea marele economist Indermit Gill, «să ne trimitem în cursa economică cei mai buni alergători», deci orașele. Asta înseamnă proiecte de regenerare urbană, prin care orașele noastre să continue să își crească nivelul de calitate a vieții atrăgând oameni, firme, generând dezvoltare economică în zonele urbane, periurbane și metropolitane. Nu în ultimul rând, vom avea succes cu PNRR dacă vom avea continuitate la nivel politic și administrativ dincolo de partide și un parteneriat real între mediul public și mediul privat”.
Trebuie să oprim exodul forței de muncă
Dragoș Pîslaru, membru al Parlamentului European: „Dezvoltarea economică nu se poate decupla de dezvoltarea socială. Pledoaria mea este pentru o politică socială care să pună în evidență măsuri pentru educație, sănătate, pentru modul în care ne tratăm copiii și tinerii. Avem de lucrat puternic asupra a ceea ce se numește garanția pentru copii și modul în care putem rupe cercul vicios al sărăciei în România. Dacă vrem dezvoltare economică după un alt model decât până acum, trebuie să investim foarte mult în copii și în noua generație”.
Radu Oprea, senator, purtător de cuvânt al PSD: „Reforma trebuie să fie acceptată de societate, dacă vrem să aibă efectul pe care ni-l dorim cu toții. Este obligatoriu dialogul social, cu toate părțile interesate, ceea ce din păcate în ultima perioadă vedem că lipsește din societate. Reforma și mai ales redresarea economică trebuie să fie resimțite de toți cetățenii, pentru că, spre exemplu, creșterea PIB-ului nu este un indicator suficient de relevant, nu vorbește despre calitatea vieții”.
Cristina Chiriac, președintele CONAF: „În 2019 lansam un proiect național, Pactul pentru muncă, care aducea în prim-plan deficitul forței de muncă calificate. A trecut 2020, am ajuns în 2021 și noi, antreprenorii, indiferent de ramura economică, ne confruntăm cu aceeași problemă – nu avem forță de muncă calificată. În Planul Național de Redresare și Reziliență, nucleul ar trebui să-l constituie educația, pentru că de acolo pornesc absolut toate problemele noastre legate de deficit comercial, deficit social, deficit economic ș.a.m.d. România educată ar trebui să aibă în special o componentă vocațională, astfel încât să creăm o politică publică prin care ceea ce înseamnă învățământ tehnic și dual să capete adevărata strălucire și adevărata importanță. Altfel vom ajunge să creăm tot felul de politici susținere a turismului, să avem 15 milioane de turiști, dar cine o să-i servească la masă? Filipinezi, oameni aduși din Indonezia, din Vietnam, din India sau românii noștri pe care trebuie să-i avem calificați?!”
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR): „Trebuie să oprim exodul forței de muncă. În primul rând, trebuie să oprim această hemoragie, aceste pierderi pe care le avem, plecând de la educație până la piața forței de muncă. Nu am înțeles de ce s-a renunțat la măsura 3 de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, pentru că era o măsură foarte bună care atinge un alt tip de nevoi, nu aceea de capital de lucru, ci nevoia de investiții, de recâștigare a competitivității, de inovare, extrem de necesare pentru recâștigarea competitivității și creșterea inteligentă a economiei românești. Prin comparație, alte state membre ale UE sunt la a patra rundă de susținere a mediului de afaceri pentru revenirea din criză. Dacă noi nu începem rapid să punem în practică instrumentele și investițiile necesare, vom avea deficit pe piața forței de muncă. Mulți români vor merge să lucreze la firme de construcții, horeca etc. Italia investește 13 miliarde de euro în turism 4.0. Cum să compari revenirea turismului românesc cu o infuzie de capital de 13 miliarde de euro pentru un turism 4.0?”
O schimbare de ADN a IMM-urilor
Constantin Rudnițchi, director executiv al CLCC: „PNRR este un adevărat examen de capacitate a administrației. De asemenea, este vorba și despre mediul privat. Ceea ce face administrația în proiecte trebuie să continue să lucreze sectorul privat. Într-un fel sau altul, avem un parteneriat public-privat, pe care îl văd foarte interesant și foarte oportun. Mă bucură faptul că PNRR este complet racordat (din obligație, să spunem) la tendințele europene”.
Radu Căprău, VP Concordia: „PNNR nu va fi un succes fără implicarea mediului privat. Atragem atenția asupra necesității urgente de a introduce meserii noi la nivelul clasificării ocupațiilor din România. În transporturi, apreciem proiectarea segmentelor de autostradă cu stații de încărcare electrice, încurajându-se tranziția către un transport curat, însă remarcăm lipsa infrastructurii pentru combustibili alternativi – gazul natural, lichefiat, comprimat, hidrogenul. Noul sistem de taxare pe baza distanței, în special pentru traficul greu, conform principiului poluatorul plătește, trebuie să se aibă în vedere includerea stimulentelor pentru toate vehiculele cu emisii scăzute, nu doar pentru cel electric și hibrid”.
Elisabeta Moraru, CEO al Google România: „Educarea pentru competențe digitale este primordială pentru joburile care vor veni și pentru dezvoltarea businessului. În egală măsură, să ne asigurăm că ajutăm companiile, IMM-urile să folosească instrumente, dacă se poate, care să le coste mai puțin. Creșterea exponențială a vânzărilor se vede prin simplul fapt că o companie s-a pus pe harta digitală. Un antreprenor spunea că a văzut o tendință de creștere a numărului de e-mailuri ale clienților față de numărul apelurilor. Utilizatorii noștri se specializează mai mult în digital, ceea ce înseamnă o schimbare de ADN a IMM-urilor, care văd cu totul altfel modul în care vor ajunge la utilizatorii lor”.
Radu Hanga, președintele BVB: „În zona de piață de capital trecem printr-o perioadă cum nu am văzut în ultimii douăzeci de ani – mă refer la creșterea numărului de investitori. Tehnologia ajută la a conecta piața cu investitorii. Accesul investitorilor în piață este mult mai simplu. Vedem companiile de brokeraj investind în tehnologie. Aici intervine rolul important pe care îl joacă Bursa de Valori București în dezvoltarea ecosistemului local, inclusiv în dezvoltarea sistemului bancar, pentru că înaintea creditării este capitalul. La Bursa de Valori București e un an record. Până acum discutam de una-două-trei-patru listări într-un an. Acum discutăm de 29 de listări, 17 emisiuni de obligațiuni, 12 emisiuni de acțiuni, 12 companii noi care s-au listat anul acesta (una pe piața principală, 11 pe piața AeRO). Au fost foarte multe presiuni către noi din zona cluburilor de investitori pentru a lansa un indice pentru piața AeRO și tocmai i-am aprobat structura. Trecem prin procesul de agreare cu autoritatea de supraveghere financiară și în termen foarte scurt vom ieși în piață cu un indice pentru piața AeRO, layerul de bază al Bursei de Valori București”.
Nu putem avea o Românie dezvoltată dacă ne bazăm creșterea economică exclusiv pe consum
Daniel Apostol, fondator România Durabilă: „România are cu adevărat nevoie de schimbarea paradigmei creșterii economice. Evident că nu putem avea o Românie dezvoltată fără a avea o Românie educată și, mai ales, educată financiar. Nu putem avea o Românie dezvoltată dacă ne bazăm creșterea economică exclusiv pe consum, precum în anii de după criza financiară 2008-2010. Știm bine că am revenit din acea cădere economică accelerând consumul. De data aceasta, paradigma trebuie schimbată – cuvântul cheie este investiții. Am convingerea că acestea vor provoca nu doar creștere economică, ci și, mai ales, dezvoltare economică și dezvoltare economico-socială. PNRR ar trebui să fie mai mult concentrat pe nevoile viitorului și mai puțin pe acoperirea, pe plombarea lipsurilor înregistrate în trecut. PNRR nu trebuie văzut de sine stătător, ci mai ales împreună cu toate marile proiecte private de investiții. Fondurile europene destinate redresării și rezilienței pot face casă foarte bună cu fondurile private și împreună ar putea constitui factorul de dezvoltare de care România are nevoie pe termen lung”.
Christian Egenhofer, associate senior research fellow la CEPS: „Redresarea este importantă și relativ ușoară. Vorbim de proiecte «gata de start». Eficiența energetică a clădirilor are un timp de recuperare a investiției între cinci și opt ani. Stațiile de încărcare pentru vehiculele electrice vor încuraja cumpărarea vehiculelor de ultimă generație și, prin urmare, vor deschide calea către piața de masă. Infrastructura digitală pentru electricitate este importantă pentru flexibilitate, securitate energetică. Infrastructura rețelei este întotdeauna importantă pentru tranziția energetică, cu soluții de stocare pentru hidrogen și electricitate și cu sprijin pentru regiunile portuare viitoare clustere industriale legate de platformele offshore. Toate aceste domenii sunt «opțiuni fără regret» în toată Europa. Reziliența ca o reconstruire mai bună este mai complicată, vizează transformare economică. Avem o mulțime de incertitudini cu privire la tehnologii și la rentabilitate în timp, dar când peste cinci ani, zece ani, vom privi în urmă, vom vedea că principala contribuție a facilității nu a fost consumul banilor, ci imboldul pentru alinierea priorităților de cheltuieli naționale la bugetul național, la Pactul Verde European și la alte priorități ale UE. Cea mai importantă decizie a fost de a dispersa banii prin bugetul UE. Bugetul este, evident, despre bani, dar, mai important, despre alinierea politicilor UE și a celor naționale, precum și a procedurilor. E posibil ca procedurile, condiționalitatea cofinanțării, utilizarea acelorași tipuri de finanțare să fie mai importante. Pe termen lung, vor exista finanțări UE la același nivel doar dacă există o aliniere între obiectivele politicilor românești și cele ale UE. Politicienii urăsc să li se spună ce priorități trebuie să urmeze, dar această posibilitate de la Bruxelles ar trebui s-o aprecieze, deoarece lasă loc pentru combaterea grupurilor de interese care doresc să mențină statu-quo-ul. Pentru o perspectivă bună, aliniată la planul de neutralitate climatică din 2050, Planul Național de Redresare și Reziliență va trebui să revizuiască planul național pentru energie și climă. Planurile naționale de energie și climă și planurile de redresare și reziliență va trebui să fie în concordanță cu neutralitatea climatică din 2050”.
Rafturile goale din magazine, mașinile care stau la coadă kilometri întregi la benzinării, o priveliște cu care românii erau atât de obișnuiți înainte de 1989, este realitatea acum în Marea Britanie. Însă nu produsele sau combustibilul sunt cele care lipsesc, ci camionul care să ducă marfa de la furnizori la magazine.
Asociația de transport rutier de mărfuri din Marea Britanie (RHA) spune că țara are nevoie de încă 100.000 de șoferi pentru a face față cererii. Această situație a fost cauzată parțial de Brexit și de Covid-19, precum și de pierderea a aproximativ un an de pregătire și testare a șoferilor. Secretarul pentru Transporturi, Grant Shapps, a afirmat că nu Brexit-ul este de vină pentru actuala lipsă de șoferi de camion care a îngreunat aprovizionarea cu benzină și motorină a Marii Britanii. Cu toate acestea, ziarele nu sunt de acord cu Shapps și relatează că guvernul ar permite până la 5.000 de șoferi străini să intre în Marea Britanie cu vize pe termen scurt, în încercarea de a reduce criza. Aceasta este o măsură pe care companiile de logistică și comercianții cu amănuntul o cer de luni de zile, dar pe care guvernul o excludea anterior.
În restul Europei, deși deficitul de șoferi de camion nu este la fel de extrem ca în Marea Britanie, el reprezintă totuși o problemă. În Germania, BGL – Asociația Federală a Transportului de Marfă, Logistică și Eliminarea Deșeurilor – estimează un deficit de 60-80.000 de șoferi și avertizează că Germania se află pe aceeași cale ca și Marea Britanie. Acest deficit afectează deja și România, care este dependentă de camioane pentru o parte importantă a importurilor și exporturilor noastre – 49% din exporturile țării se fac către 5 țări din Europa de Vest, Germania fiind pe primul loc, cu 22,8% din total. În ceea ce privește importurile, tot Germania este în frunte cu 20,8%.
Repornirea economiei după blocajele Covid-19 a creat tot felul de presiuni asupra producției și lanțurilor de aprovizionare. Unul dintre rezultatele cererii crescute într-un timp foarte scurt este deficitul de transport, care duce la creșterea prețurilor. Camioanele nu sunt singurele care creează probleme.
O situație extremă se întâmplă și în transportul maritim de containere, unde prețurile au crescut vertiginos. De exemplu, prețul de transport al unui container standard de 40 de picioare din Asia către SUA a crescut de la 1.500 de dolari înainte de pandemie la 20.000 dolari și chiar mai mult, în prezent.
Deși UE a menționat într-un raport că influența creșterilor prețurilor de transport este limitată în prețul final al mărfurilor, dacă situația continuă să se deterioreze, este probabil ca cel puțin o parte din creșterea de prețuri să fie transferată cumpărătorului final. Transportatorii de mărfuri încep să ia măsuri împotriva spiralei prețurilor, compania franceză de transport maritim de containere CMA CGM, al treilea transportator maritim ca mărime din lume, anunțând recent că va opri toate creșterile de tarife spot până la 1 februarie 2022, pentru a acorda prioritate relațiilor sale pe termen lung cu clienții. Compania germană de transport maritim Hapag-Lloyd a suspendat, de asemenea, majorările. Însă o mulțime de containere se află în mâinile firmelor de expediție și intermediarilor care vor continua să crească prețurile atât timp cât cererea va depăși oferta.
Există un scenariu probabil în care prețurile de transport continuă să crească. Concurența pentru capacitatea de transport maritim de marfă s-a intensificat pe măsură ce economiile se deschid în continuare și stocurile sunt refăcute, punând presiune pe lanțurile de aprovizionare. Nu există nicio alternativă care să poată înlocui pe deplin transportul maritim, în mod tradițional opțiunea de transport de marfă cu cel mai mare volum și cea mai ieftină. Deoarece unele din economiile mari produc mai mult acum decât înainte de pandemie, transportul de marfă creează aglomerație și blocaje în porturi, ceea ce sporește întârzierile la livrare și crește costurile.
La fel ca în cazul altor industrii, se construiesc noi capacități de transport maritim, noile comenzi de nave pentru containere atingând un nivel record de 229 de nave cu o capacitate totală de încărcare de 2,2 milioane de TEU, dar acestea vor reprezenta o creștere de doar 6% față de capacitățile actuale și vor deveni operaționale de abia în 2023.
