Pandemia a schimbat percepția românilor despre biroul lor, sănătatea fiind astăzi pe primul plan. Astfel, 43% dintre angajații români consideră că principala caracteristică pe care trebuie să o aibă biroul în care lucrează este să fie un spațiu sănătos, bazat pe tehnologii și proceduri menite să protejeze sănătatea oamenilor, arată un sondaj inițiat de Genesis Property în rândul a 1.208 de angajați din toată țara. Totodată, 26% cred că biroul lor trebuie să fie „verde”, acordând astfel tot mai multă importanță sustenabilității, atât prin eficientizarea consumului de resurse și utilizarea de energie regenerabilă (23%), cât și prin colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor.

Dacă în ultimii ani sustenabilitatea clădirilor de birouri a  devenit o parte importantă a vieții pentru tot mai mulți angajați români, în ultimul an și jumătate sănătatea, atât personală cât și a spațiului de lucru, a devenit o parte integrantă esențială din inițiativele pentru sustenabilitate.

Astfel, aproape 71% consideră că o clădire este sustenabilă atunci când are un consum foarte eficient al resurselor, dar și când protejează mediul înconjurător, dar 48% atrag atenția că o clădire sustenabilă este mai ales una care protejează sănătatea ocupanților.

„Sustenabilitatea nu mai este doar un concept, ci a devenit astăzi o necesitate, iar efectele pandemiei și tendințele de mediu au accentuat importanța comportamentelor sănătoase și sustenabile, atât în business, cât și în viața de zi cu zi. În plus, inițiativele pentru sustenabilitate nu se mai referă azi doar la protejarea mediului, ci pun tot mai mult accent pe sănătatea oamenilor. O clădire nu mai poate fi considerată, cu adevărat, robustă și sustenabilă fără a fi asigurate condiții sănătoase pentru angajați și fără măsuri care să diminueze, în mod real, impactul asupra mediului”, spune Roxana Albu, director general al diviziei de facility management din cadrul Genesis Property.

Aproape jumătate dintre angajați cred că schimbarea trebuie să pornească în primul rând de la oameni, prin grija pe care o acordă sănătății și mediului înconjurător și prin adoptarea unor comportamente sustenabile atât la birou, cât și acasă. Astfel, 86% sting lumina dacă iluminatul natural este suficient sau atunci când un spațiu nu este folosit, 65% opresc alimentarea cu energie electrică a echipamentelor dacă nu le utilizează și tot atâția au grijă ca ferestrele să fie închise dacă funcționează sistemul HVAC (aerul condiționat/răcirea/ încălzirea), pentru a eficientiza consumul resurselor. În plus, 57% spun că și-ar dori să se implice în inițiative de voluntariat pentru mediu, iar aproape 48% în acțiuni care vizează protejarea sănătății.

În ceea ce privește creșterea sustenabilității clădirii de birouri în care lucrează, 36% dintre angajați cred că e nevoie de tehnologii de automatizare și control, pentru o eficiență maximă a consumului de energie, 25% susțin dezvoltarea economiei circulare, care se bazează pe reciclare și reutilizare, iar 19% își doresc soluții care aduc natura la interior, precum colțuri de verdeață și cât mai multă lumină naturală. Totodată, peste 55% vor tehnologii care să le dea posibilitatea să stabilească temperatura și nivelul de lumină din propriul spațiu de birou, iar peste 45% cred că e important să aibă acces permanent la echipamente de protecție sanitară.

Măsurile prevăzute în standardul IMMUNE™, esențiale pentru sănătatea clădirilor

„Studiul ne arată cât de important este pentru majoritatea angajaților să lucreze într-o clădire sănătoasă, iar acest rezultat pune presiune pe proprietari și angajatori să colaboreze pentru implementarea unor măsuri care să asigure acest deziderat”, spune Ștefan Tudos, vicepreședinte în cadrul Genesis Property, responsabil de administrarea portofoliului de clienți.

IMMUNE Building Standard™ a fost conceput și dezvoltat la începutul pandemiei, pentru a evalua și a certifica sănătatea spațiului fizic în mediul construit, unde oamenii își petrec peste 90% din timp. Standardul propune 135 de măsuri coerente care, odată implementate – fie parțial sau integral, oferă proprietarilor clădirii sau angajatorilor care își desfășoară activitatea în acel spațiu, instrumentele necesare pentru a-i monitoriza și ajusta starea de sănătate.

În prezent există mai multe clădiri de birouri din lume care au implementat sau au în curs de implementare măsuri prevăzute de standard și au obținut certificarea pentru „clădiri sănătoase”. Clădirea H3 din complexul de birouri West Gate Business District este prima din lume care a atins cel mai înalt nivel de certificare IMMUNE™, oferind astfel ocupanților o experiență sănătoasă atunci când lucrează la birou.

Sondajul Genesis Property privind percepția angajaților despre sănătatea clădirilor a fost desfășurat în luna iunie 2021 prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.208 de utilizatori de internet din toată țara. Aproape 50% dintre participanți sunt femei, circa 70% au vârsta mai mare de 35 de ani, iar 43% au un venit net mai mare de 3.000 de lei.

O radiografie detaliată a ecosistemului verde și ecoinovator din România și Bulgaria a fost prezentată astăzi, în premieră la nivel național, în cadrul summit-ului Climate Innovation Day. Este vorba despre raportul Green Ecosystem Overview, ce cuprinde lista startup-urilor cu soluții și inițiative verzi, precum și o mapare a actorilor cheie care se implică activ și sprijină inițiativele din acest sector. Realizarea acestui instrument deosebit de important pentru susținerea antreprenoriatului verde local și regional este o inițiativă privată dezvoltată în cadrul programului Black Sea ClimAccelerator de către Impact Hub Bucharest, The Climate Vertical din România și Innovation Starter din Bulgaria, sprijinit de către organizația europeană EIT Climate-KIC. 

Raportul Green Ecosystem Overview include 72 de startup-uri din România și 31 de startup-uri din Bulgaria cu soluții și inițiative verzi, precum și 89 de jucători cheie (instituții publice și private, ONG-uri, companii etc.) din România și 30 din Bulgaria care susțin activ inițiativele din acest sector. 

În România, startup-urile verzi activează în sectoare precum tehnologii inteligente, durabilitate, agricultură, agritech, reciclare fără plastic, transport și mobilitate electrică, economie circulară, alimentație și nutriție, economie regenerabilă și energie, deșeuri zero, consum reciclabil, educație, învățare și dezvoltare. Cele mai multe dintre aceste startup-uri „verzi” din România au un software dezvoltat, o aplicație, o platformă sau o tehnologie bazată pe Artificial Intelligence & Machine Learning și analiza datelor. Unele dintre companii sunt marketplaces, în timp ce altele sunt în sectorul IoT, ori în sectorul Mobile & Telecom. 

În Bulgaria, principalele verticale în care operează  startup-urile incluse  în mapare  sunt ​​economie circulară, durabilitate, IoT, producție curată (procese, ambalare, produse), gestionarea deșeurilor, energie curată/industrie curată/cleantech/eficiență energetică, agricultură, mobilitate urbană, biotehnologie și agroinovare. 

Scopul acestui raport este să fie un instrument de referință pentru antreprenori și alți inovatori interesați de sectorul verde, oferind o viziune mai largă asupra ecosistemului verde regional, tendințele și provocările sale, punctele forte și nevoile sale. 

„O parte din misiunea noastră este să aducem împreună aliați care împărtășesc același scop: schimbarea pozitivă. Acesta este unul dintre motivele pentru care am ales să facem parte din consorțiul care reprezintă EIT Climate-KIC și să lucrăm împreună cu organizații cu același spirit pentru a susține și consolida ecosistemul verde. Una dintre cele mai importante inițiative din acest an este Black Sea ClimAccelerator, în cadrul căruia am realizat această mapare a ecosistemului „verde” din România. Scopul programului este de a ajuta inițiativele ecologice să câștige tracțiune și o rețea de aliați atât de necesară și, de ce nu, să contribuie la dezvoltarea în România a unui star global în antreprenoriatul verde”, a declarat Adina Crețu, Director Programs & Entrepreneurial Growth la Impact Hub Bucharest.  

„The Climate Vertical (TCV) este o inițiativă privată ambițioasă care a venit din nevoia și dorința de a reconecta oamenii cu natura. Printr-o serie de programe special concepute, misiunea noastră este de a accelera soluțiile climatice cu impact ridicat. Ne-am implicat în activitatea de mapare a ecosistemului verde din România ca să înțelegem mai bine contextul climatic global și regional. Avem nevoie de toate informațiile, astfel încât să putem planifica și proiecta programe de accelerare pentru startup-uri cu soluții de ecoinovare”, spune Vlad Gliga, Co-founder The Climate Vertical & CEO Rubik Hub.  

„Și în Bulgaria, obiectivul este același, anume să proiectăm o cultură pe termen lung a inovaţiei. Acesta este și motivul principal pentru care ne-am alăturat consorțiului din cadrul programului Black Sea ClimAccelerator și am realizat maparea ecosistemului verde din Bulgaria. Vrem să ne concentrăm asupra sectoarelor cheie din economia locală cu potențial de inovație disruptivă. Obiectivele noastre finale sunt creșterea afacerilor verzi, sprijinirea scalabilității lor și crearea de parteneriate cu lideri de inovare în Bulgaria și la nivel internațional”, a declarat Leona Aslanova, СЕО Innovation Starter. 

Tendințe inovatoare la nivel european

Pe lângă lista startup-urilor verzi și ecoinovatoare, raportul integral Green Ecosystem Overview mai cuprinde o privire de ansamblu asupra ecosistemului european și a oportunităților pe care acesta le oferă, descrierea programelor de sprijin pentru climă și durabilitate definite de Uniunea Europeană. În plus, oferă exemple de inovații în sector ale startup-urilor tech și de sectoare în care activează – de exemplu: energie, economie curată și circulară, mobilitate inteligentă, alimentație, biodiversitate, poluare zero și finanțare durabilă. 

De asemenea, raportul ilustrează tendințele și trendurile inovative la nivel european, precum utilizarea hidrogenului și a surselor de energie sintetică pe bază de hidrogen, moda durabilă, producerea materialelor plastice mai durabil, infrastructura vehiculelor electrice, ori inteligența artificială.   

Investiţii și finanțări pentru antreprenorii „verzi”

Raportul mai cuprinde lista fondurilor de investiții, dar și a finanțărilor disponibile în sectorul verde. La nivel european există 62 de investitori europeni activi în startup-uri climatice, interesul pentru sectorul verde fiind în creștere. Oportunități de finanțare importante vin de la Horizon Europe (Orizont Europa) – principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare. Acesta are alocat un buget de 95,5 miliarde de euro, iar focusul său principal este concentrat pe schimbările climatice și vine în sprijinul realizării Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (SDG), precum și pe creșterea competitivității la nivelul Uniunii Europene. 

Tendințe emergente și microtendințe în ecosistemul local 

Unele dintre cele mai frecvente mențiuni în ceea ce privește tendințele emergente pe piața noastră locală au inclus: înlocuirea materialelor tradiționale cu materiale bio, apariția Inteligenței Artificiale (AI) și a internetului deșeurilor (care permite optimizarea sistemelor de gestionare a deșeurilor), o utilizare în creștere a tehnologiilor precum AI, Internetul obiectelor (IoT) și blockchain pentru a promova economia circulară, gestionarea deșeurilor, eficiență energetică și energie curată (eliminarea treptată a cărbunelui, energie regenerabilă), agricultură durabilă, mobilitate și (re)design urban, regenerarea ecosistemelor naturale, inclusiv a terenurilor agricole, achiziții durabile, moda sustenabilă, modele de produse durabile și inovații de ambalare, logistică inversă, mișcarea zero deșeuri, reumplere/reutilizare, construirea de clădiri pasive, cu energie pozitivă.

În Bulgaria, în ceea ce privește tendințele emergente, am observat un mare interes pentru creșterea organizațiilor și inițiativelor cu deșeuri zero. Există, de asemenea, o creștere foarte tangibilă a așa-numitelor evenimente și inițiative ecologice din ultimele luni după Pactul Verde al Uniunii Europene. Atât ONG-urile, cât și alte organizații private lansează inițiative pentru promovarea și stimularea ideilor ecologice. 

Nu în ultimul rând, raportul Green Ecosystem Overview cuprinde informații cu privire la următoarele aspecte care au nevoie de o atenție sporită, atât în România, cât și în Bulgaria: 

Sprijin legislativ. Majoritatea interviurilor calitative pe care le-am realizat au indicat o nevoie foarte presantă de mai mult sprijin legislativ din partea autorităților publice care ar putea contribui la creșterea durabilității întreprinderilor ecologice și la inovarea soluțiilor actuale care nu se dovedesc la fel de eficiente. Acest lucru s-ar putea schimba în următorii ani datorită inițiativelor precum European Green Deal, dar autoritățile locale ar trebui să fie proactive în acțiunile lor. 

Educație de masă cu privire la problemele de mediu. Există lacune importante de cunoștințe în ceea ce privește viața durabilă și impactul acțiunii umane asupra climei. Acestea ar trebui abordate într-un mod mai structurat și mai coerent, pentru a produce comportamente mai conștiente la scară socială. 

Cooperarea dintre autorități, companii și inovatori. Proiectele și inițiativele care adună în jurul lor toate părțile interesate importante sunt rare în prezent, dar au cel mai mare impact. Este crucial pentru toți actorii să găsească terenul comun pentru a se reuni și a lucra împreună pentru a pune lucrurile în mișcare. 

Nevoia unei abordări mai antreprenoriale în cadrul inițiativelor ecologice. Durabilitatea nu se referă doar la mediu, ci și la afaceri. Pentru ca startup-urile verzi să prospere, trebuie să lucreze atât la misiunea lor, cât și la scalabilitatea lor. Acest lucru nu le răpește scopul, ci le crește impactul și le face mai investibile și mai stabile. 

Raportul complet poate fi descărcat pe site-ul Impact Hub Bucharest, pe site-ul The Climate Vertical și site-ul Innovation Starter. 

Cu ocazia celei de-a 9-a ediții a Summitului Romanian Business Leaders, care marchează totodată 10 ani de la înființare, Fundația a lansat un nou proiect – Barometrul RBL, care arată, între altele, că încrederea românilor în antreprenori a crescut cu 50% în 10 ani.

Raportul face o trecere în revistă a evoluțiilor din 14 domenii de activitate, pe care antreprenorii își propun să le urmărească anual, cu extinderea graduală a indicatorilor monitorizați. Selecția actuală a indicatorilor s-a efectuat în baza importanței acestora pentru sănătatea și performanța economică a României. 

Barometrul RBL evidențiază atât domeniile în care s-au înregistrat progrese, cât și cele în care există în continuare decalaje considerabile față de Uniunea Europeană și care necesită intervenții ferme. 

Printre domeniile în care s-au înregistrat progrese se numără:

• sectorul energetic– România se află pe locul 7 în Uniunea Europeană la ponderea energiei electrice obținute din surse regenerabile, depășind cu 9% media UE;
• mediul antreprenorial– în primul semestru al anului 2021 s-au înregistrat cu 50% mai multe înmatriculări de persoane fizice autorizate și juridice, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut;
• absorbția fondurilor europene a înregistrat o creștere de 10 procente comparativ cu 31 iulie 2020.

Între cele cu trend descendent se regăsesc: 

• sistemul de sănătate, în care cheltuielile pe cap de locuitor sunt la 50% din media Uniunii Europene;
• economia nefiscalizată, reflectată de un decalaj de TVA cu 25% mai mare decât media UE;
• rată de reciclare a deșeurilor municipale aflată în stagnare încă din 2013  la 14%, cu 33% mai puțin decât media europeană.
  
  

Având în vedere ocazia aniversară, Barometrul RBL conține și un studiu cantitativ în care au fost adresate, din nou, o serie de întrebări lansate și acum 10 ani. Una dintre cele mai importante concluzii este aceea că opinia românilor  față de antreprenoriat s-a schimbat semnificativ în bine în acest interval. Totodată, viziunea respondenților asupra încrederii în forțele proprii pentru a schimba ceva în România a crescut de la 1 din 7 români la 1 din 3. În sfera profesională, românii acordă cea mai mare încredere  micilor întreprinzători din orașele de apartenență.

Informațiile incluse în Barometrul RBL  provin din surse publice, marcate pe întreg parcursul documentului.  Raportul integral poate fi descărcat aici: https://www.rbls.ro/barometru/

_________________

Summitul RBL din 8-9 septembrie a reunit peste 250 de antreprenori și executivi de top din România. Din 2012, Summitul este evenimentul central al comunității RBL și reunește anual sute de lideri din business care investesc timp, bani și energie în programe care îmbunătățesc educația, antreprenoriatul și buna guvernare în România.