Am participat la Forumul Național de Redresare, cu cifrele pe masă, în contextul în care redresarea noastră economică este printre cele mai rapide din UE. Este important cât, dar și cum creștem. Trebuie să ne asigurăm că, în spatele unei creșteri rapide din punct de vedere cantitativ, nu se ascund cumva și provocări de ordin calitativ, care să accentueze în timp unele dezechilibre.

Suntem în momentul în care, cu cifrele pe masă, putem afirma că 2020 a fost anul măsurilor de gestionare a crizei, atât sanitare cât și economice, iar 2021 este anul redresării și al provocărilor în planul politicilor economice.

Prognozele ne arată că economia mondială va traversa, în acest an, cea mai consistentă revenire postcriză, cu o creștere de 5,6% a PIB global. La nivelul Uniunii Europene este anticipată o creștere de 4,2%, în contextul în care mecanismul de redresare și reziliență va fi pus în mișcare de acum înainte.

Redresarea post-pandemie: creștere economică peste așteptări

Estimările arată că majoritatea economiilor UE vor reveni, până la final de an, la nivelul PIB de dinaintea pandemiei. Cu prognoze de creștere economică de 5,1% (CE) și 6% (FMI), care sunt confirmate pe deplin de evoluțiile actuale, România se află în topul țărilor din Uniune cu cea mai rapidă revenire economică.

La sfârșitul primului trimestru din 2021, România a revenit la nivelul PIB de dinaintea pandemiei, alături de Estonia, Irlanda, Lituania. Potrivit graficului de mai jos, 20 de state membre vor reveni, în trimestrul 4, la nivelul PIB de dinaintea crizei, ceea ce indică o revenire chiar mai rapidă decât ne așteptam.    

Ca imagine simplificată, acum economia este precum un balon care a fost ținut sub compresie, sub presiunea restricțiilor destinate securității sanitare. Odată cu eliberarea treptată a acestei presiuni, economia revine la viață, chiar dacă între timp balonul și-a mai pierdut din forța și consistența inițiale.

Aici intervin însă politicile economice, care trebuie supuse unui restart de direcție, nu doar cu scopul redresării economiilor, ci pentru susținerea unui nou ciclu de creștere. În acest sens, calitatea creșterii economice este cea care prefigurează caracterul său sustenabil. Este important cât, dar și cum creștem!

Cantitativ și calitativ în ecuația redresării economice

Indiferent de scenarii, date fiind în continuare incertitudinile sanitare, climatul macroeconomic trebuie abordat cu prudență. Trebuie să ne asigurăm că, în spatele unei creșteri rapide din punct de vedere cantitativ, nu se ascund cumva diverse provocări de ordin calitativ, care să accentueze în timp unele dezechilibre.

Pentru România, creșterea economică din anii anteriori pandemiei s-a bazat pe politici prociclice, care au alimentat consumul și deficitele bugetare. Astfel, în plină pandemie, spațiul bugetar de intervenție al României a fost mult prejudiciat.

În 2021, o creștere economică estimată de 6% reflectă o contribuție sporită din partea investițiilor, dar și un aport considerabil din partea consumului. De fapt, revirimentul consumului este explicabil, de vreme ce oamenii și-au amânat achiziții, călătorii, concedii – după cum vedem chiar în această perioadă.

Rămâne însă problematică accentuarea contribuției negative a exportului net, care ar putea surclasa cifrele aferente ultimilor ani. De aceea avem nevoie de un model de creștere sustenabil, bazat pe investiții și competitivitate externă.

În ciuda creșterii economice, deficitele externe se adâncesc

Un semnal de alarmă serios este reprezentat de dublarea deficitului de cont curent pe primele luni ale anului, în raport cu 2020. România continuă să acumuleze unele dintre cele mai mari deficite de cont curent din UE, ca pondere în PIB.

Pe partea de balanță comercială avem recorduri negative, fiind singura țară din regiune cu o adâncire continuă a soldului comercial. De aceea trebuie să venim cu politici proactive în raport cu aceste vulnerabilități, să ne ameliorăm poziția economică externă prin strategii eficiente de creștere a exporturilor.

Există însă semnale bune privind redobândirea încrederii investitorilor străini în economia noastră, fapt confirmat prin creșterea fluxului de ISD pe primele luni ale anului. Cu toate acestea, deficitul de cont curent ar putea depăși, cu aproape 1 punct procentual, prognoza actuală de 4,9% din PIB.

Consolidare fiscală graduală și problema deficitelor gemene

Dincolo de o redresare economică robustă, ne confruntăm în continuare cu povara „deficitelor gemene”, precum în anii de dinaintea pandemiei. În 2019, pe fondul politicilor prociclice, România înregistra cel mai mare deficit bugetar.

Deficitul bugetar și excesul de cerere existent acum în economie presează și asupra dezechilibrelor externe. Dar soluția nu constă în măsuri de austeritate, ci în consolidarea progresivă și consecventă în timp a finanțelor publice, care să ne permită revenirea la criteriile de convergență nominală.

Angajamentul României de a duce deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2024 este unul ambițios, dar este vorba de o ajustare graduală, echilibrată, care va fi avantajată în următorii ani prin creșterea investițiilor din fonduri europene.

Din păcate, în politica fiscal-bugetară, România a resimțit din plin „concurența extremelor”. Dacă în 2010 s-a recurs la soluția austerității, guvernarea PSD din ultimii ani a fost tributară soluțiilor populiste, complet inadecvate. Așadar, din lac în puț!

Trebuie să ieșim din această concurență nefastă a extremelor și să evoluăm pe calea de mijloc, pe culoarul echilibrului și al sustenabilității, prin politici responsabile, care să conducă la redresare economică sănătoasă.

Redresarea sustenabilă: investiții din fonduri UE și reforme structurale

În următorii ani, avem la dispoziție fonduri europene imense, prin care putem răspunde celor mai multe provocări, atât cantitative cât și calitative. De aceea, miza esențială a României este utilizarea fondurilor europene. Modernizarea României nu poate fi concepută decât prin investiții și reforme.

Fondurile europene care dau titluri știrilor de azi sunt, de fapt, baza dezvoltării economiei viitorului. Tranziția verde nu este doar despre un prag de atins în PNRR, ci o preocupare reală despre cum va arăta economia de mâine. Similar, digitalizarea este acea transformare de sistem, la scara modelelor de business și a întregii societăți, care va genera competitivitate în economie și creșterea nivelului de trai al oamenilor. Așa cum reformele nu sunt despre obiective abstracte din Recomandările de țară, ci despre interacțiunea oamenilor cu administrația publică în viața de zi cu zi, despre reducerea birocrației, despre creșterea calității instituționale a mediului de afaceri.

Se discută mult, în prezent, despre nivelul imens al fondurilor europene disponibile pentru România. Însă nu la fel de mult și despre nevoia unui efort general, aș spune național, pentru utilizarea cât mai eficientă a acestor fonduri. Pare să predomine ideea preconcepută potrivit căreia Guvernul este singurul responsabil de atragerea acestor fonduri și de realizarea investițiilor.

În realitate, este vorba despre un efort comun, al cărui succes depinde în mod esențial și de implicarea autorităților locale și a mediului privat. Avem nevoie de coeziune în plan administrativ și instituțional, de decizii responsabile și mai ales de determinare în implementarea investițiilor și a reformelor asumate.

Știm cât este de facil și tentant să recurgi la politici populiste, bazate pe consum și alocări arbitrare din bugetul național. În schimb, a face reforme și investiții de zeci de miliarde din fonduri europene nu este tocmai simplu, dar este singura cale de succes pentru România.

Într-o economie de piață capitalistă cu o istorie de aproape trei decenii, mediul de afaceri românesc pare să fie într-o continuă încercare și reconstrucție. Durata medie de viață a companiilor active pe plan local este de aproximativ 10 ani, ceea ce reprezintă destul de puțin dacă luăm în calcul cele trei decenii de ani de capitalism. În medie, la fiecare firmă nou înființată în ultimul deceniu, două companii și-au întrerupt activitatea.
Procesul regenerării distructive, cuplat cu durata redusă de viață a unei companii, explică antreprenoriatul modest din România.

După Serbia, România înregistrează cel mai scăzut raport din Europa Centrală și de Est al numărului de companii la 1.000 de locuitori, respectiv 23. Mediul de afaceri privat ar trebui să fie piatra de temelie pentru buna funcționare a economiei, deoarece este sectorul generator de valoare adăugată pentru toate segmentele unui sistem financiar complet funcțional.

Afacerile susțin patru piloni în economie, care asigură fluiditatea capitalului în circuitul economic – plata salariilor (din care angajații consumă, economisesc și investesc), plata taxelor (din care statul asigură buna funcționare a serviciilor publice), randamentul capitalului (care motivează antreprenorii să investească și mai mult capital) și investiția capitalului (dezvoltarea de noi produse, servicii sau tehnologie modernă pentru progresul umanității). De aceea, dezvoltarea României nu poate fi imaginată fără o dezvoltare a mediului de afaceri, direcție strategică în care avem foarte multe de construit.

În acest articol mi-am propus să analizez evoluția maturității mediului de afaceri activ în România, accentuând imaginea companiilor la 14 ani de activitate.

CUM ARATĂ „BULETINUL” FIRMELOR ACTIVE ÎN ROMÂNIA?

Imaginea de ansamblu arată destul de prost, dacă analizăm distribuția companiilor active în România în funcție de anul înființării, ilustrată în graficul următor. Spre exemplu, din cele 6.900 de companii înființate în 1990, primul an de capitalism, doar 49 mai sunt active în momentul de față, dintre acestea 13 nu înregistrează venituri și doar 14 firme au raportat o cifră de afaceri de peste 1.000.000 €. Aproximativ jumătate din firmele active sunt înființate în ultimul deceniu.

Mergând mai departe, observăm că structura de finanțare și eficiența
companiilor active în România este puternic corelată cu experiența acumulată în timp. Astfel, după cum se observă în cifrele din tabelul următor, companiile înființate înainte de anul 2000 reprezintă doar 17% din totalul firmelor active în România în sectorul privat, dar concentrează 58% din totalul activelor deținute de companiile locale, 75% din capitalurile proprii, 41% din salariații angajați și aproape jumătate din veniturile întregului mediu de afaceri.

Graficul următor exprimă și mai clar această concluzie, unde observăm trei variabile în funcție de anul înregistrării companiilor active.

• Scalarea pe axa verticală din stânga surprinde gradul de capitalizare (capitaluri proprii raportate la active) și investițiile exprimate prin ponderea activelor fixe în total active – aceste două variabile reflectă reinvestirea profiturilor pentru finanțarea și dezvoltarea companiilor;
• Scalarea pe axa verticală dreaptă a profitului net raportat la cifra de afaceri, pentru a evidenția performanța companiilor prin capacitatea de a obține profit.

Devine evident faptul că experiența acumulată în timp se reflectă asupra creșterii solvabilității și performanței companiilor active în România. Firmele care au acumulat experiență au avut timp să genereze profit care a fost reinvestit în utilaje, tehnologii și servicii noi. Impactul lor social și economic este imens. Spre exemplu, cele mai mari 1.000 de companii active în România (primele 5.000 de firme) concentrează două treimi din veniturile consolidate la nivelul întregului mediu de afaceri și aproape 70% din taxele plătite de toate companiile. În schimb, firmele aflate la început de drum înregistrează capitaluri proprii și investiții modeste, vânzări reduse și mai puțini angajați. Spre exemplu, 73% din firmele active pe plan local au raportat mai puțin de trei salariați, majoritatea acestora fiind companii embrionare. Totuși, firmele înființate în ultimii cinci ani raportează o rată medie destul de ridicată a profitului obținut, semn al orientării acestora către proiecte de nișă, unde dimensiunea mică a firmelor embrionare este compensată prin agilitate și inovare.

După trei decenii de capitalism, mediul de afaceri local se împarte în două intervale de timp. Firmele mature care au acumulat experiență în 14-15 ani de activitate, asigură stabilitate economiei datorită rolului social, fiscal și financiar foarte mare. În același timp, startup-urile și companiile mai mici, care încă nu au obținut „buletinul” de business, contribuie la împrospătarea și regenerarea antreprenoriatului local.

Privind dezvoltarea mediului de afaceri pe termen lung, ambele categorii de companii joacă rolul lor esențial în acest ecosistem. Intersecția celor două intervale coincide cu momentul simbolic de maturizare și definire a personalității individuale la vârsta de 14 ani și în evoluția noastră ca oameni. Din companiile nou înființate, jumătate nu supraviețuiesc primilor 5 ani și încă o treime își încetează activitatea în următorii 5. Practic, mai puțin de 10% din startup-uri ajung la vârsta de 14 sau mai mult. De aceea, am intersectat cele două intervale pentru a vedea imaginea companiilor active în România la jumătatea drumului de capitalism – cum arată „buletinul” firmelor active în România care au împlinit 14 ani de activitate?

Iată cele mai importante caracteristici:

• din 100 de firme active în România, aproximativ 4% vor împlini 14 ani de activitate pe parcursul anului 2021. Mai exact, 17.383 de firme vor obține „buletinul” de business anul acesta, dar numai 181 de firme au raportat o cifră de afaceri mai mare de 10 milioane €;
• practic, doar 2% din firmele cu
• 14 ani de activitate au venituri care depășesc pragul de 1.000.000 € și numai 2% raportează o echipa totală mai mare de
• 50 angajați. 2 din 3 companii care au ajuns la această vârstă au încă venituri sub 100k €;
• 6 din 10 firme cu vârstă de 14 ani raportează venituri care depășesc cheltuielile, în condițiile în care profitabilitatea medie este de 5,9%, foarte aproape de media națională.

Putem concluziona că mediul de afaceri din România este destul de polarizat și subdezvoltat. Poza de buletin arată că mai avem mult de muncă: puține companii ajung la 14 ani și majoritatea nu arată bine din punct de vedere financiar. Practic, din 100 de companii nou înființate, mai puțin de 10 ajung să împlinească vârsta de buletin și, dintre acestea, doar 2 înregistrează venituri care depășesc 1.000.000 € și o echipă totală mai mare de 50 angajați.

În acest context, nu putem să nu ne întrebăm: care este secretul succesului companiilor care reușesc să obțină performanță financiară după 14 ani de activitate? Experiența practică din ultimul deceniu mi-a confirmat câteva
ingrediente comune ale campionilor în business: investițiile în tehnologie pentru automatizare și eficientizarea proceselor, implementarea unor sisteme decizionale bazate pe date și criterii exacte (KPI), dezvoltarea unei culturi de învățare continuă și performanță, ambiția unei strategii de creștere accelerată implementată rapid prin tehnologie și echilibru financiar. Pentru a particulariza toate aceste ingrediente de succes mă gândesc la compania de curierat Sameday, care împlinește luna acesta fix 14 ani de activitate. Conform cifrelor publicate de companie, ritmul de creștere a cifrei de afaceri a depășit 100% în fiecare exercițiu din ultimii 5 ani, generând o creștere a veniturilor de aproape 40 de ori în perioada 2015–2020.

Desigur, o asemenea creștere accelerată într-un timp atât de scurt nu ar fi posibilă fără investiții și inovare. Astfel, compania a raportat o extindere exponențială a rețelei de easybox (lockere pentru livrare), acestea depășind în anul curent pragul de 1.300. O creștere impresionantă, dacă ne gândim că este triplu față de anul precedent și că primul easybox a fost instalat în septembrie 2018 la OMV Pantelimon.

Implicit, numărul de colete livrate în easybox a crescut exponențial, depășind pragul de 10 milioane în cei aproape 3 ani de funcționare a serviciului. Un sistem inovativ monitorizat și perfecționat prin investiții în tehnologie, care îmbunătățește experiența destinatarilor prin confort și siguranța livrării într-un timp foarte scurt. O strategie cu potențial imens, aplicată din păcate de prea puține companii românești, este internaționalizarea. În mai 2021, Sameday anunța intrarea pe piața din Ungaria. Furnizorul de servicii de curierat oferă deja clienților din Ungaria opțiuni de livrare în Budapesta și zona metropolitană, urmând ca, în următoarele două luni să-și extindă acoperirea la nivel național în toate localitățile. O strategie cu efecte pozitive multiplicate în economie: stimularea dezvoltării companiilor de comerț online prin extinderea bazei de clienți și facilitarea livrărilor rapide, eficiente și la costuri scăzute. Nu în ultimul rând, comerțul online și digitalizarea au un impact direct și imediat asupra reducerii economiei subterane, deoarece absolut toate tranzacțiile sunt fiscalizate prin intermediul plăților online.