Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a lansat lucrarea „Carta Albă a IMM-urilor din România 2020”, ediţia nr. 18, dintr-o serie anuală a unei opere de cercetare științifică de referință asupra situației de ansamblu a mediului de afaceri. Pe marginea lucrării, a analizelor pe care supune atenției și a perspectivelor ce se pot detașa, s-au pronunțat în cadrul evenimentului de lansare, desfășurat online: Florin Jianu – președintele CNIPMMR, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu – președintele de onoare al CNIPMMR, Virgil Popescu – ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri, Ioan-Marcel Boloș – ministrul fondurilor europene, Liviu Rogojinaru – secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Dumitru Nancu – director general al FNGCIMM, Manuel Fernandez Amezaga – CEO Sodexo, Ionuț Stanimir – director executiv, Direcția Marketing și Comunicare a BCR, Dana Baciu – director Persoane Juridice Groupama Asigurări.

Florin Jianu, președintele CNIPMMR, a subliniat: „Suntem la a 18-a ediție a lansării lucrării Carta Albă a IMM-urilor, o bună practică de parteneriat    public privat, 18 ani în care lucrăm împreună cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri la această lucrare. Anul acesta, marea problemă a mediului de afaceri a fost reprezentată de incertitudinile evoluţiilor viitoare (semnalată în 55,69% din IMM-uri), a doua problemă sistemică a fost identificată ca scăderea cererii interne (52,42%), urmată de cea care a vizat suspendarea temporară a activităţii datorată situaţiei Covid-19 (49,03%). Un alt aspect extrem de important este reprezentat de faptul ca 60,77% din IMM-urile intervievate și-au redus activitatea pe parcursul anului 2020. Totuși, lucrarea a relavat faptul că a crescut gradul de digitalizare a companiilor, acestea folosind pe lângă instrumentele clasice tip calculator, internet, social media și softuri precum semnătura electronică sau softurile de operare a afacerii lor. Dat fiind cele menționate mai sus, considerăm ca este deosebit de important să realizăm investiții adecvate din Programul Național de Relansare și Reziliență și să înființăm un task-force național focalizat pe elaborarea și implementarea de programe și proiecte pentru atragerea și utilizarea de facto a resurselor financiare UE accesibile României”.

Mai multe detalii regăsiţi în prezentarea raportului.

Miercuri, eurodeputații au salutat acordurile privind cadrul financiar multianual, fondul de redresare și obiectivele climatice pentru 2030.

Parlamentul a avertizat, de asemenea, că se așteaptă ca mecanismul statului de drept să fie pus în aplicare cu strictețe

„Am lucrat fără încetare. Negocierile au fost intense, dar ne-am asumat responsabilitatea, am depășit obstacolele și am ajuns la un acord pentru binele Europei”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel. „Acest acord reprezintă un important pas înainte. Dispunem acum de resurse, am consolidat statul de drept printr-o legislație nouă și eficace și am convenit să ne intensificăm obiectivele climatice pentru 2030”. El a subliniat, de asemenea, progresele înregistrate în lupta împotriva pandemiei, precum și cele legate de vaccinare și de redresarea economică. „Europa este mai puternică și se ridică la înălțimea provocării reprezentate de COVID-19”, a adăugat acesta.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat că Next Generation EU „va duce la cea mai ambițioasă redresare a economiei europene în ultimele decenii”. În ceea ce privește mecanismul statului de drept, ea a subliniat că acordul cu Parlamentul nu a fost redeschis, iar concluziile Consiliului „nu modifică legea”. Președinta Comisiei a salutat, de asemenea, obiectivul de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră. În ceea ce privește viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit, ea a subliniat că nu poate spune „dacă va exista sau nu un acord, dar există o cale către un acord — una restrânsă, dar aceasta există”, în pofida diferențelor care persistă în ceea ce privește condițiile de concurență echitabile și pescuitul. În ceea ce privește vaccinurile împotriva COVID-19, ea a afirmat că primul vaccin ar trebui să fie aprobat într-o săptămână și că scopul este de a începe vaccinarea în aceeași zi în toate țările UE.

DIn partea președinției germane a Consiliului, ministrul de stat Michael Roth a declarat că Europa a învățat din trecut: „Solidaritatea este calea de ieșire din criză; nu lăsăm pe nimeni în urmă”. El a subliniat că Europa este mult mai mult decât o piață internă. „Niciun cuvânt nu s-a schimbat din ceea ce a fost negociat anterior”, a adăugat acesta în legățură cu regulamentul privind statul de drept. În ceea ce privește CFM și fondul de redresare, el a afirmat că, începând de anul viitor, banii pot ajunge la persoanele și regiunile care au avut de suferit și că Europa „s-a ținut de cuvânt”.

Manfred Weber (PPE, Germania) a salutat acordul la care s-a ajuns cu privire la bugetul pe termen lung al UE. „Avem acum mulți bani la dispoziție,1.8 mii de miliarde EUR, în primul rând pentru a fi utilizați pentru solidaritate”. De asemenea, el a salutat mecanismul statului de drept, afirmând că „pentru prima dată, avem o legătură între fondurile UE și respectarea principiilor de bază ale UE. Ne așteptăm acum ca Comisia să fie pregătită să aplice aceste norme în mod independent începând cu 1 ianuarie.”

„Pandemia de COVID-19 ne-a forțat să ne reinventăm”, a declarat Iratxe García Pérez, (S&D, Spania). Acestea sunt realizări fără precedent, a afirmat ea, invocând cadrul financiar multianual și mecanismul statului de drept, care „consolidează valorile noastre”. Ea a salutat, de asemenea, „primul sistem de prime sociale” al UE și fondul de redresare. „Am învățat din criza din 2008 — austeritatea nu poate fi soluția, nu putem exclude persoanele care au cea mai mare nevoie de noi”, a adăugat ea.

Dacian Cioloș (Renew, România) a declarat că 2020 a scos în evidență punctele slabe ale proiectului european. A existat o lipsă de coordonare și solidaritate; frontierele au fost închise. Cu toate acestea, Europa a depus eforturi considerabile pentru a reacționa în fața crizei, invocând fondul de redresare și dezvoltarea unui vaccin. „Am demonstrat că suntem cei mai eficienți atunci când suntem uniți și când împărtășim prioritățile”, a subliniat el. În ceea ce privește statul de drept, el a salutat declarația președintei Comisiei potrivit căreia legea prevalează asupra declarațiilor.

Marco Zanni (ID, Italia) a criticat mecanismul statului de drept, afirmând că „Acordul este ambiguu și artificial, iar tonul festiv al acestei dezbateri, al unei UE absolute, este greșit. Amenințările la adresa suveranității naționale sunt extrem de îngrijorătoare. Unanimitatea este singura modalitate prin care democrația poate fi exprimată în această structură specială.”

Ska Keller (Verzi/ALE, Germania) a declarat: „Este bine să constatăm că, în ultimul ceas, Consiliul European a dat undă verde pentru a sprijini cetățenii și economiile afectate puternic de pandemie.” Cu toate acestea, „există unele tendințe îngrijorătoare care stau la baza acestor decizii. În ultimele săptămâni, guvernele Ungariei și Poloniei au obstrucționat și blocat fondurile de redresare pentru propria lor agendă antidemocratică”, a declarat ea. Ska Keller a afirmat, de asemenea, că „obiectivul privind acțiunile climatice pentru 2030 este încă departe de ceea ce este necesar în conformitate cu consensul științific”.

Johan Van Overtveldt (ECR, Belgia) a salutat acordul la care s-a ajuns cu privire la CFM, argumentând că prioritățile PE au fost incluse în acordul final. „Cu toate acestea, am fi putut face mai mult pentru a concentra bugetul UE pe viitor, în timp ce costurile pandemiei și ale combaterii schimbărilor climatice nu sunt luate în considerare în mod suficient.”

Manon Aubry (GUE/NGL, Franța) a declarat: „Scufița Roșie săracă al UE a fost mâncată de lupul Orbán”, deplângând faptul că ambițiile declarate ale UE, de exemplu în ceea ce privește protejarea democrației, a drepturilor omului sau a climei, nu sunt corelate cu faptele sale. Ea a criticat acordul bugetar pe termen lung al UE, întrucât acesta a ajuns la o sumă cu peste 200 miliarde EUR mai mică decât poziția inițială a PE, aducând mai puține investiții în agricultură, educație, cercetare, mediu și sănătate.

Concluziile Consiliului European/CFM, Condiționalitatea statului de drept și dezbaterea comună privind resursele proprii:

Alocuțiuni introductive ale lui Charles MICHEL, președintele Consiliului, Ursula von der LEYEN, președinta CE, Michael ROTH, Președinția germană

O rundă de declarații ale liderilor grupurilor politice

• Guvernele UE care încalcă statul de drept riscă să piardă accesul la fondurile UE
• Eurodeputații au asigurat efectul preventiv și aplicarea în cazul încălcărilor sistemice
• Mecanismul se aplică de la 1 ianuarie 2021

Miercuri, eurodeputații au aprobat regulamentul menit să protejeze fondurile UE împotriva utilizării abuzive de către guvernele UE care încalcă principiile statului de drept.

Prin noul regulament, plățile din bugetul UE pot fi blocate pentru țările în care încălcările constatate ale statului de drept compromit gestionarea fondurilor europene. În același timp, UE se asigură că beneficiarii finali nu vor fi afectați.

„Am reușit. Acum este lege. Nicio declarație unilaterală nu poate schimba acest fapt. Regimul condiționalității ne va permite să examinăm planurile suspecte de aplicare a fondurilor UE împotriva valorilor UE”, a declarat coraportorul Petri Sarvamaa (PPE, Finlanda).

„Din partea Parlamentului, ne-am asigurat că toate aspectele necesare au fost incluse în regulament și că textul rămâne intact. Așteptăm ca Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, să înceapă în mod independent punerea în aplicare a acestui regulament de la 1 ianuarie 2021. Europenii așteaptă acest lucru”, a adăugat acesta.

„UE nu este o instituție à la carte, unde vă puteți păstra drepturile, dar nu vă îndepliniți obligațiile. Este o comunitate bazată pe valori comune pe care statele membre și cetățenii trebuie să le susțină. Mecanismul care leagă bugetul UE de respectarea statului de drept, adoptat astăzi, reprezintă o realizare majoră pentru Parlament”, a declarat coraportorul Eider Gardiazabal Rubial (S&D, Spania).

„Parlamentul European s-a asigurat că sancțiunile bugetare în temeiul acestui regulament vizează în mod direct infractorii, și nu beneficiarii finali. Studenții, cercetătorii, întreprinderile și ONG-urile nu vor fi afectați, pentru că am introdus o plasă de siguranță pentru a-i proteja”, a conchis aceasta.

Cum va funcționa?

După ce va stabili existența unei încălcări a statului de drept, Comisia va propune ca mecanismul de condiționalitate să fie declanșat împotriva guvernului din stault membru respectiv. Ulterior, Comisia va propune fie să fie reduse, fie să fie înghețate plățile din bugetul UE către țara respectivă.

Consiliul va avea apoi la dispoziție o lună pentru a vota măsurile propuse (sau trei luni în cazuri excepționale), prin majoritate calificată.

Eurodeputații au reușit să reducă la maximum (de la 12-13 luni la 7-9 luni) perioada în care instituțiile UE vor trebui să adopte măsuri împotriva unui stat membru, în cazul în care sunt identificate riscuri de încălcare a statului de drept.

Legislația se va aplica încălcărilor individuale sau sistemice

Datorită Parlamentului, noua lege nu se aplică numai atunci când fondurile UE sunt utilizate în mod abuziv în mod direct, cum ar fi cazurile de corupție sau fraudă. Aceasta se va aplica, de asemenea, încălcărilor sistemice ale valorilor fundamentale pe care toate statele membre trebuie să le respecte, cum ar fi democrația sau independența sistemului judiciar, atunci când aceste încălcări afectează — sau riscă să afecteze — gestionarea fondurilor UE.

În cadrul negocierilor, eurodeputații au reușit, de asemenea, să asigure o dispoziție specifică care să clarifice posibilul domeniu de aplicare al încălcărilor statului de drept, enumerând exemple de cazuri, cum ar fi amenințările la adresa independenței sistemului judiciar, incapacitatea de a corecta deciziile arbitrare/ilegale și limitarea căilor de atac.

Beneficiarii finali vor fi protejați

Pentru a se asigura că beneficiarii finali care depind de sprijinul UE — cum ar fi studenții, fermierii sau ONG-urile — nu sunt sancționați pentru acțiunile guvernelor lor, aceștia vor putea depune o plângere către Comisie prin intermediul unei platforme web, care îi va ajuta să se asigure că primesc sumele prevăzute. Comisia va putea, de asemenea, să efectueze o corecție financiară prin reducerea următoarei tranșe a sprijinului UE pentru țara în cauză.

Următorii pași

Votat astăzi de Parlament, noul regulament se aplică tuturor fondurilor UE care fac obiectul gestiunii partajate începând cu 1 ianuarie 2021.

De asemenea, Parlamentul va vota o rezoluție cu recomandări adresate Consiliului și Comisiei în vederea aplicării regulamentului privind condiționalitatea — a se vedea aici proiectul de rezoluție.