Peste 90.000 de români au aplicat în ultima lună pentru locurile de muncă oferite prin intermediul platformei BestJobs, în total fiind înregistrate peste 511.000 de aplicări. Cele mai multe joburi oferite de angajatori sunt în domeniile IT&C, telecom, vânzări, financiar-contabilitate, inginerie, management și construcții.

O creștere semnificativă a locurilor de muncă disponibile s-a înregistrat în luna februarie și în marketing, transport, distribuție și medical&pharma. La polul opus, cele mai puține joburi sunt în securitate/armată, servicii de înfrumusețare, îngrijire vârstnici/copii sau personal de curățenie, agricultură, educație, precum și turism, unele dintre aceste domenii fiind grav afectate de pandemie.

Românii sunt implicați activ în căutarea unui loc de muncă, astfel că de la începutul anului și până la această dată au fost create peste 30.000 de CV-uri noi, în timp ce peste 110.000 de CV-uri au fost actualizate, semn că piața muncii este într-o continuă mișcare, iar angajații caută noi oportunități în carieră.

Conform unui sondaj derulat de BestJobs în rândul candidaților care nu au un loc de muncă în acest moment, aceștia caută să se angajeze mai ales în domenii precum retail & comerț (25%), BPO (24%), financiar-contabilitate (15.75%), medical&pharma (14%) și administrație publică (13%).

În ceea ce privește așteptările lor salariale – în funcție de experiența și rolul vizat – aproape trei din zece respondenți care nu au un job în acest moment afirmă că nivelul minim salarial așteptat este de 2.350 lei net pe lună. Cei mai mulți (53%) își doresc un venit lunar net cuprins între 2.350 lei și 4.650 lei. Alți 12,5% urmăresc un salariu lunar între 4.650 lei și 6.350 lei, în timp ce 4% vor un salariu cuprins între 6.350 lei și 8.650 lei.

Pe lângă pachetul salarial, candidații care nu au în acest moment un job caută o atmosferă de lucru plăcută și posibilitatea de a lucra mai mult de la birou în acest an, semn că lipsa interacțiunii umane directe a început să fie tot mai resimțită în contextul în care am intrat deja în al doilea an pandemic.

_________________

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe Bestjobs sunt peste 4,5 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 25.000 de joburi și peste 150 de specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).

Comisia a propus pe 23 februarie, instituirea a 10 noi parteneriate europeneîntre Uniunea Europeană, statele membre și/sau sectorul de profil. Obiectivul este de a accelera tranziția către o Europă verde, neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și digitală, precum și de a transforma industria europeană într-o industrie mai rezilientă și mai competitivă. UE va asigura finanțare de aproape 10 miliarde EUR, partenerii contribuind la rândul lor cu investiții de o valoare cel puțin echivalentă finanțării UE. Se estimează că prin corelarea contribuțiilor se vor mobiliza investiții suplimentare care să sprijine tranziția și că se vor crea efecte pozitive pe termen lung în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, mediul și societatea.

Parteneriatele europene instituționalizate propuse au scopul de a îmbunătăți gradul de pregătire și răspunsul UE la bolile infecțioase, de a dezvolta aeronave eficiente cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru aviația curată, de a sprijini utilizarea materiilor prime biologice regenerabile în producția de energie, de a asigura poziția de lider a Europei în domeniul tehnologiilor și infrastructurilor digitale și de a asigura o mai mare competitivitate a transportului feroviar.

Cele zece parteneriate, dintre care unele au la bază întreprinderi comune existente, sunt prezentate în cele ce urmează.

1. Sănătatea la nivel mondial, EDCTP3: parteneriatul va oferi noi soluții pentru reducerea incidenței bolilor infecțioase în Africa Subsahariană și va consolida capacitățile de cercetare pentru a gestiona cazurile de reapariție a bolilor infecțioase în Africa Subsahariană și în întreaga lume și a răspunde la acestea. Parteneriatul își propune ca până în 2030 să dezvolte și să implementeze cel puțin două noi tehnologii de combatere a bolilor infecțioase și să sprijine cel puțin 100 de institute de cercetare din 30 de țări să dezvolte tehnologii medicale suplimentare împotriva epidemiilor reapărute.
2. Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății: inițiativa va contribui la crearea unui ecosistem de cercetare și inovare în domeniul sănătății la nivelul UE care să faciliteze transpunerea cunoștințelor științifice în inovații concrete. Vor fi abordate aspectele legate de prevenire, diagnosticare, tratament și gestionarea bolilor. Inițiativa va contribui la atingerea obiectivelor Planului european de combatere a cancerului, ale noii Strategii industriale pentru Europa și ale Strategiei farmaceutice pentru Europa.
3. Tehnologii digitale esențiale: acestea cuprind componente electronice, proiectarea, fabricarea și integrarea lor în sisteme și software-ul care definește modul în care funcționează respectivele componente. Obiectivul general al parteneriatului este de a sprijini transformarea digitală a tuturor sectoarelor economice și societale și Pactul verde european, precum și de a sprijini cercetarea și inovarea în vederea următoarei generații de microprocesoare. Alături de Declarațiareferitoare la o inițiativă europeană privind procesoarele și tehnologiile semiconductorilor, semnată de 20 state membre, de o viitoare alianță privind microelectronica și de un posibil nou proiect important de interes european comun care este dezbătut de statele membre și care are scopul de promova inovația radicală, acest nou parteneriat va contribui la stimularea competitivității și a suveranității tehnologice a Europei. Mai multe informații sunt disponibile aici.
4. Bioeconomie circulară în Europa: parteneriatul va contribui în mod semnificativ la obiectivele climatice pentru 2030, deschizând calea către neutralitatea climatică până în 2050, și va spori sustenabilitatea și circularitatea sistemelor de producție și consum, în conformitate cu Pactul verde european. Scopul parteneriatului este dezvoltarea și extinderea aprovizionării durabile cu biomasă și transformarea acesteia în bioproduse, precum și de a sprijini implementarea bioinovării la nivel regional, cu implicarea activă a actorilor locali și în vederea revitalizării regiunilor rurale, costiere și periferice.
5. Hidrogen curat: parteneriatul va accelera dezvoltarea și implementarea unui lanț valoric european pentru tehnologii pe bază de hidrogen curat, contribuind la sisteme energetice durabile, decarbonizate și pe deplin integrate. Alături de Alianța pentru hidrogen, parteneriatul va contribui la realizarea obiectivelor Uniunii prezentate în Strategia UE pentru hidrogen: pentru o Europă neutră climatic. Accentul se va pune pe producția, distribuția și stocarea de hidrogen curat, precum și pe aprovizionarea sectoarelor dificil de decarbonizat, cum ar fi industriile grele și aplicațiile pentru transportul cu vehicule grele.
6. Aviație curată: parteneriatul deschide calea către neutralitate climatică pentru sectorul aviației, prin accelerarea dezvoltării și implementării de soluții rezultate din cercetarea disruptivă și inovare. Scopul parteneriatului este dezvoltarea următoarei generații de aeronave extrem de eficiente și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cu noi surse de energie, motoare și sisteme, îmbunătățind competitivitatea și ocuparea forței de muncă în sectorul aviației, ceea ce va fi deosebit de important pentru redresare.
7. Sistemul feroviar al Europei: parteneriatul va accelera dezvoltarea și implementarea tehnologiilor inovatoare, în special a celor digitale și automatizate, pentru a obține transformarea radicală a sistemului feroviar și pentru a îndeplini obiectivele Pactului verde european. Prin contribuția la îmbunătățirea competitivității, parteneriatul va sprijini poziția de lider tehnologic a Europei în sectorul feroviar.
8. Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european 3: scopul inițiativei este accelerarea transformării tehnologice a managementului traficului aerian în Europa, aliniindu-l la era digitală, transformarea spațiului aerian european în cel mai eficient și mai ecologic spațiu european din lume și sprijinirea competitivității și a redresării sectorului aviației din Europa în urma crizei provocate de coronavirus.
9. Rețele și servicii inteligente: parteneriatul va sprijini suveranitatea tehnologică pentru rețelele și serviciile inteligente, în conformitate cu noua strategie industrială pentru Europa, cu noua Strategie de securitate cibernetică a UE și cu setul de instrumente pentru rețelele 5G. Scopul parteneriatului este de a contribui la soluționarea provocărilor societale și de a favoriza tranziția digitală și verde, precum și de a sprijini tehnologiile care vor contribui la redresarea economică. De asemenea, parteneriatul va permite actorilor europeni să dezvolte capacitățile tehnologice pentru sistemele 6G ca bază pentru viitoarele servicii digitale în perspectiva anului 2030. Mai multe informații sunt disponibile aici.
10. Metrologie: parteneriatul urmărește să accelereze poziția de lider mondial a Europei în cercetarea metrologică, creând rețele europene autonome în domeniul metrologiei, menite să sprijine și să stimuleze noi produse inovatoare, să răspundă provocărilor societale și să favorizeze elaborarea și punerea în aplicare eficace a reglementărilor și a standardelor care stau la baza politicilor publice.

Declarațiile membrilor colegiului

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru O Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Atunci când colaborează la nivel european, Europa obține rezultate excelente. Colaborarea este deosebit de importantă în contextul gestionării provocărilor pe care le prezintă transformarea digitală. Aceasta ne afectează pe toți și nu se oprește la frontierele naționale. La fel ca schimbările climatice. Parteneriatele propuse astăzi vor mobiliza resurse, astfel încât să putem valorifica împreună la maximum tehnologiile digitale, nu în ultimul rând în interesul tranziției verzi.”

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Pandemia de COVID-19 a urgentat eforturile noastre de lungă durată de a utiliza mai bine cercetarea și inovarea pentru a face față urgențelor sanitare, schimbărilor climatice și transformării digitale. Parteneriatele europene reprezintă o oportunitate de colaborare pentru a răspunde transformărilor economice și sociale profunde și a le modela, în folosul tuturor cetățenilor UE.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a adăugat: „Investițiile în inovare sunt investiții în capacitatea noastră de a ne afla în avangarda evoluțiilor tehnologice și de a dezvolta capacități strategice. Trebuie să valorificăm oportunitățile pe care le oferă tehnologiile esențiale în curs de dezvoltare, precum microprocesoarele sau semiconductorii, astfel încât Europa să se poată afla în avangarda inovării digitale la nivel mondial. Aceste noi abordări comune vor fi fundamentale pentru sprijinirea industriei noastre să realizeze obiectivele ambițioase în materie digitală și de mediu.”

Adina Vălean, comisarul pentru transporturi, a declarat: „Parteneriatele UE vor avea un rol fundamental în stimularea dublei tranziții verzi și digitale pentru sectorul mobilității și al transporturilor. Pentru ca ambițiile noastre să devină realitate, trebuie să dezvoltăm tehnologii disruptive care să introducă pe piață nave și aeronave cu emisii zero, trebuie să dezvoltăm și să implementăm mobilitatea cooperativă, conectată și automatizată și trebuie să facilităm o gestionare a traficului mai eficientă și mai modernă.”

Etapele următoare

Propunerea de regulament, actul de bază unic, de stabilire a nouă întreprinderi comune în temeiul articolului 187 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) va fi adoptată de Consiliul Uniunii Europene, în urma consultării Parlamentului European și a Comitetului Economic și Social European. Propunerea separată privind parteneriatul în domeniul metrologiei în temeiul articolului 185 din TFUE va fi adoptată printr-o decizie a Parlamentului European și a Consiliului, în urma consultării Comitetului Economic și Social European.

Dana Gațe (foto) este noul director comercial al startup-ului românesc Frisbo, „platforma de smart e-fulfillment cu cea mai mare prezență în Europa, care preia depozitarea, ambalarea și livrarea comenzilor online”. Noul director comercial este caracterizat printr-o „experiență de peste 14 ani în domeniul serviciilor de curierat rapid, din care 12 ani în cadrul Sameday Courier, unde a condus echipele de vânzări, marketing și client service”.

Preluând funcția, Dana Gațe, subliniază: „Mă bucur să fac parte din echipa Frisbo într-un moment în care compania își accelerează creșterea și expansiunea internațională pentru a putea oferi comercianților online posibilitatea de a se extinde către oricare piață din Europa prin intermediul parteneriatelor strategice. Magazinele online care și-au extins peste noapte business-ul, forțate de restricțiile cauzate de pandemie, caută tehnologia pentru a-și putea simplifica partea de fulfillment și livrare, iar noi suntem aici pentru a îi sprijini”.

Bogdan Colceriu, CEO Frisbo: „Frisbo își propune să își conecteze accelerat rețeaua de fulfillment cu cele mai importante marketplace-uri europene și cele mai importante platforme de e-commerce, permițând astfel scalarea business-urilor locale de vânzări online în întreaga regiune. Avem ambiții mari și un ritm de creștere destul de alert, toate astea în paralel cu munca constantă de îmbunătățire a serviciilor pe care le oferim clienților noștri. Nefiind o misiune ușoară, o consider pe Dana Gațe un element cheie în echipa Frisbo, datorită experienței sale și a viziunii compatibile cu a echipei noastre”.

Frisbo anunță continuarea dezvoltării „e-commerce-ului, accelerată de criza globală a sănătății din 2020, face ca automatizarea procesului de fulfillment și extinderea vânzărilor în afara granițelor să fie extrem de necesare, lucru vizibil și în activitatea Frisbo, care anul trecut a înregistrat o creștere medie de peste 95% pe piețele din România, Ungaria, Slovacia și Polonia, țările în care startup-ul opera și în 2019. Având cea mai răspândită rețea de fulfillment din Europa, Frisbo acționează ca un agent de internaționalizare pentru magazinele online interesate de creșterea în afara piețelor locale”.

Până la sfârșitul lui 2021, rețeaua Frisbo estimează că „își va extinde prezența în 12 piețe și va oferi servicii de fulfillment cu opțiune de livrare a doua zi în 15 țări, acoperind astfel România, Ungaria, Polonia, Germania, Cehia, Austria, Slovacia, Belgia, Italia, Spania, Franța, Olanda, Portugalia, Republica Moldova și Bulgaria”. 

Frisbo este definită ca „platforma de smart e-fulfillment cu cea mai mare acoperire în Europa, lansată în 2014. Viziunea Frisbo este dezvoltarea la nivel european și apoi global a unui nou standard de procesare distribuită, algoritmică, a comenzilor, contribuind la îmbunătățirea pieței de e-commerce prin susținerea retailerilor și a experienței cumpărătorilor, cu impact pozitiv în infrastructura de depozitare și transport”.

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, planurile României de a sprijini modernizarea sistemului de termoficare al municipiului București.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Această măsură de ajutor în valoare de 254 de milioane EUR, finanțată prin intermediul fondurilor structurale ale UE, va ajuta România să își atingă obiectivele în materie de eficiență energetică și va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de alți poluanți, fără a denatura în mod nejustificat concurența.”

România a prezentat Comisiei planul de a acorda un ajutor public în valoare de aproximativ 254 de milioane EUR (1 208 miliarde RON) pentru reabilitarea rețelei de distribuție (în special a conductelor prin care apa caldă ajunge în principalele puncte de distribuție) a sistemului de termoficare din zona urbană București. Sprijinul preconizat va fi acordat sub forma unui grant direct finanțat din fondurile structurale ale UE gestionate de România.

Ca mărime, sistemul de termoficare din București este primul din UE și al doilea din lume, deservind 1,2 milioane de locuitori prin circa 940 km de conducte termice pentru sistemul de transport și 2 800 km de conducte pentru sistemul de distribuție. Reabilitarea sistemului de termoficare a municipiului București va consta în înlocuirea unor secțiuni ale principalelor conducte de transport al apei calde, reprezentând aproximativ 10 % din lungimea totală a rețelei. Această investiție va reduce pierderile de căldură și de apă, precum și alte tipuri de pierderi, generând costuri mai mici de întreținere a rețelei. Prin urmare, măsura va contribui la economii de energie și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de alți poluanți.

Astfel cum au demonstrat autoritățile române, în pofida reducerii cu aproximativ 10 % a costurilor de exploatare, funcționarea generală a sistemului de termoficare nu va genera venituri suficiente pentru a acoperi costul aferent acestor investiții. Prin urmare, fără sprijin public, proiectul nu ar fi viabil din punct de vedere financiar. Pentru a acoperi deficitul de finanțare al proiectului este necesar acest grant din fondurile structurale ale UE.

Normele UE în domeniul ajutoarelor de stat permit statelor membre să acorde sprijin pentru instalațiile de producție și rețelele de distribuție a energiei termice, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții stabilite în Orientările Comisiei din 2014 privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie. În special, orientările prevăd că, pentru a fi considerate compatibile cu normele UE privind ajutoarele de stat, proiectele trebuie să îndeplinească criteriile legate de asigurarea „încălzirii centralizate eficiente” stabilite în Directiva privind eficiența energetică.

Întrucât căldura introdusă în sistem provine în proporție de aproximativ 80 % din instalații de cogenerare, Comisia a constatat că sistemul de termoficare din București este un sistem eficient de termoficare și răcire centralizată, astfel cum este definit acest concept în Directiva privind eficiența energetică. De asemenea, Comisia a constatat că măsura este necesară – întrucât proiectul nu ar putea fi realizat fără sprijin public – și proporțională – deoarece proiectul va oferi o rată de rentabilitate rezonabilă.

Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura nu denaturează concurența și este conformă cu normele UE privind ajutoarele de stat, în special datorită reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și de alți poluanți și a îmbunătățirii eficienței energetice a sistemului de termoficare.

Versiunea neconfidențială a deciziei (cu numărul de caz SA.57425) va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. Buletinul informativ electronic State Aid Weekly e-News conține lista deciziilor referitoare la ajutoare de stat publicate recent pe internet și în Jurnalul Oficial.

Institutul Francez din România împreună cu Campus France România organizează evenimentul virtual Le salon virtuel des études en France et des formations francophones en Roumanie/Salonul virtual al studiilor în Franța și al formărilor universitare în limba franceză din România, între 25 februarie și 5 martie, în cadrul Lunii Francofoniei.

Adresarea este către elevi de liceu, studenți și părinți, profesioniști din educație interesați de studiile în Franţa sau de formările universitare în limba franceză din România.

Organizatorii anunță că salonul „prezintă programele oferite de mai multe instituții de învățământ superior din Franța, formările universitare francofone din România și programele de dublă diplomă între România și Franța. Atelierele destinate tinerilor vizează diferite domenii, precum ingineria, medicina, științele politice, dreptul, administrarea afacerilor, turismul, comunicarea, limbile și artele. Astfel, vor fi zile dedicate studiilor medicale sau domeniilor artistice cu mai multe şcoli invitate, dar și webinarii dedicate procedurilor de aplicare, posibilităților de finanțare a studiilor.

De asemenea, vor fi prezenți studenți români și foști bursieri ai Guvernului Francez, membri ai rețelei France Alumni Roumanie care vor interacţiona cu elevii şi vor împărtăși experienţele lor internaţionale. Totodată, Liga Studenților Români din Franța va găzdui un webinar despre numeroasele beneficii ale studenților din Franța precum transportul public redus, preţul de 1 euro al meniurilor în restaurantele universitare pentru toţi studenţii, ajutoarele sociale şi financiare din partea statului francez.

Printre şcolile invitate se numără Şcoala naţională superioară de chimie din Rennes, CESI école d’ingénieur cu 25 de campusuri în Franța, Vatel Bordeaux – école de tourisme et hôtellerie, EDHEC Business School, situată la Lille, Nisa, Paris, dar și la Londra și în Singapore, Colegiul juridic franco-român de studii europene care oferă o diplomă dublă între Facultatea de Drept a Universității din București și Universitatea Paris 1 Panthéon Sorbonne, Facultatea de Economie a Universității de Vest din Timișoara, Academia de Studii Economice din Bucureşti, care oferă programe de licență și de masterat în franceză și multe altele”.

Participarea la webinarii și ateliere este gratuită. Înscrieri la:  http://bit.ly/Salonvirtuel.  Programul detaliat este disponibil pe pagina evenimentului Salon Virtuel Des Études En France (https://www.facebook.com/events/133054888686842) şi pe pagina de facebook Campus France Roumanie https://www.facebook.com/CampusFranceRo.

Reputația berii a crescut în România cu peste 6 puncte procentuale din 2018 în 2020. Studiul Reputation RepTrak® Pulse realizat în 29 de state europene, dintre toate categoriile de băuturi alcoolice analizate, berea și industria berii se bucură de cea mai bună reputație în țara noastră și în Polonia. În ceea ce privește reputația berii printre femei, România se situează în top 3 european: favorabilitate 79, pe o scală de la 0 la 100.

Julia Leferman, director general asociația Berarii României: „Berea este o băutură potrivită atât pentru bărbați, cât și pentru femei. De aceea, ne bucură să vedem că reputația berii în rândul femeilor crește semnificativ și că se apropie de nivelul de favorabilitate înregistrat în rândul bărbaților. Aceasta arată că în ultimii ani producătorii de bere și-au adaptat portofoliile de produse la preferințele și gusturile tuturor categoriilor de consumatori”.

Referitor la cultura moderației în consumul de bere, România se situează în top trei între țările europene.

Reputația producatorilor de bere din Romania a crescut cu aproape 8 puncte în 2020 față de 2018, obținând rezultate foarte bune la indicatorii privind performanța, contribuțiile economice pozitive și crearea de locuri de muncă. În România, industria berii este considerată ca „inovatoare, cu o viziune clară asupra viitorului, care oferă produse de înaltă calitate si care este dedicată campaniilor care încurajează un consum responsabil de alcool. Peste 70% dintre românii care cunoșteau inițiativele producătorilor de bere ca răspuns la criza Covid-19 le-au considerat potrivite, deoarece au încurajat consumatorii să fie solidari cu sectorul ospitalității”.

Studiul în discuție, realizat de Berarii Europei, „măsoară percepțiile despre bere și producătorii de bere în 29 de state europene. Reputation RepTrak® Pulse este un studiu cu reprezentativitate națională, realizat online, pe 520 de respondenți în cazul României. La nivel european, cercetarea se desfășoară la fiecare 2 ani, începând cu 2016. Datele celui mai recent val au fost colectate în octombrie 2020, într-un moment în care se aplicau noi restricții în toată Europa”.

Scopul studiului este „să evalueze cât de apreciate sunt berea și sectorul berii. Aprecierea măsoară conexiunea emoțională pe care consumatorii o au cu categoria și cu industria. Scorul se bazează pe 4 afirmații referitoare la respectul, impresia favorabilă, încrederea și admirația pe care le simt consumatorii”.

Asociația Berarii României reprezintă de peste 15 ani „vocea comună a industriei locale de bere. Obiectivele sale sunt să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze un mediu competițional transparent, să asigure un tratament egal și corect în fața instituțiilor de reglementare și să educe consumatorii de bere cu privire la beneficiile și consumul responsabil de bere. Începând din 2008, Asociația Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentați prin organizația Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles. Membrii săi actuali sunt importanți producători de bere din România: Bergenbier SA, Heineken România SA, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries și Martens, alături de microberăria Clinica de Bere. Împreună, cei șase producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: Souflet Malț România și Asociația Producătorilor de Hamei din România. Industria berii pune un accent deosebit pe managementul sustenabilității, în sensul eficientizării consumului de apă și de energie în producţia de bere sau în reducerea amprentei de CO₂. De asemenea, este sectorul economiei cu cea mai mare pondere de ambalaje reutilizabile puse în circulație voluntar”.

Studioul de arhitectură este fondat de tânărul antreprenor Raluca Șoaita și este unul dintre foarte puținele din zona Europei Centrale și de Est specializate în arhitectură medicală

TESSERACT ARCHITECTURE, un studio tânăr de arhitectură fondat în anul 2015 de arhitectul Raluca Șoaita, ajunge la început de 2021 la o cifră de afaceri anuală de aproape 1 milion de euro, înregistrând o creștere de aproape 5 ori mai mare față de anul precedent, pe fondul nevoilor din ce în ce mai ridicate atât pe segmentul facilităților medicale private și publice din România, cât și pe cel al spațiilor logistice și industriale.

Până în prezent, arhitecții TESSERACT au proiectat în România peste 500.000 de metri pătrați de spitale și facilități industriale, de producție și diferite clădiri cu funcțiuni comerciale – în medie, 100.000 mp de clădiri proiectate anual.  

TESSERACT ARCHITECTURE este singurul studio de arhitectură din România și unul dintre puținele din Europa Centrală și de Est specializate în proiectare de infrastructură dedicată sectorului de sănătate, ce necesită un grad particular de expertiză.

Între proiectele realizate de TESSERACT se află numeroase spitale și clinici private din portofoliul operatorilor privați din sănătate, construcția Spitalului de copii din București (#NoiFacemUnSpital), o inițiativă – premieră în România a Asociației Dăruiește Viață, iar recent TESSERACT ARCHITECTURE a fost desemnat în calitate de proiectant general a două mari spitale județene, la Focșani și Sibiu, aflate în stadiul de studiu de fezabilitate în acest moment. 

“Arhitectura medicală are foarte multe particularități, iar la nivel tehnic – respectarea normelor epidemiologice, realizarea de circuite corecte și coordonarea de specialități specifice complexe – reprezintă o provocare pentru arhitecți. De-a lungul întregii cariere am dedicat 15 ani de studiu amănunțit acestui domeniu, iar în acest moment suntem singurii din România care am ajuns la acest nivel de specializare tehnică în arhitectura pentru sănătate.

În continuare, ne concentrăm pe viitorul acestui domeniu, iar preocuparea noastră centrală este umanizarea spațiilor reci din spitalele românești și dezvoltarea unor forme de design și arhitectură care participă la vindecarea pacientului. Cel mai recent exemplu în acest sens este conceptul de design interior “Copacul Vieții” dezvoltat pentru inițiativa #NoiFacemUnSpital, prin care am creat un spațiu ludic, atipic spitalelor românești obișnuite, care participă la îmbunătățirea moralului copiilor bolnavi de cancer și care îi ajută în mod real în lupta cu boala. Suntem foarte recunoscători că am putut participa în acest proiect,” declară Raluca Șoaita, arhitect fondator TESSERACT.

Studioul TESSERACT a realizat și numeroase spitale modulare, în multe dintre cazuri cu implicarea pro-bono a echipei de arhitecți, atât pentru pacienți cu Covid – 19 cât și pentru alte grupuri vulnerabile. Între cele mai recente dintre acestea se numără Spitalul Modular 1 Elias, în curtea Spitalului Universitar de Urgență Elias București, Unitatea Modulară Elias, Unitatea Modulară SCJU Sibiu, Spitalul Modular 2 Piatra Neamț (dedicat ATI), Spitalul modular din curtea Spitalului Județean  de Urgență Brașov. 

Studioul TESSERACT include o echipă de 10 arhitecți, dar și un epidemiolog implicat activ în proiectele de arhitectură medicală. Alături de aceștia, TESSERACT ARCHITECTURE lucrează constant cu specialiști din diverse funcțiuni adiacente proiectelor dezvoltate – precum psihologi, antropologi, sociologi – care contribuie la dezvoltarea de spații adecvate beneficiarilor finali ai acestora (ex. pacienți, aparținători, cadre medicale – în cazul spitalelor și clinicilor).