COVID-19 a avut un impact foarte rapid și drastic asupra sectorului hotelier din România. Potrivit unui sondaj anterior efectuat în aprilie – mai 2020 de Cushman & Wakefield, 64% dintre hoteluri au fost afectate începând cu ultima săptămână a lunii februarie. Trăgând linie, odată cu impactul COVID-19 asupra hotelurilor, se așteaptă ca si mai mulți angajați să fie concediați, în plus față de personalul pe care hotelierii** au fost obligați să îl reducă în lupta pentru a minimiza costurile și a menține business-ul pe linia de plutire.

Sprijinul guvernului este necesar pentru redresarea sectorului hotelier românesc. Majoritatea respondenților consideră că o recuperare mai rapidă poate fi susținută prin diminuarea restricțiilor de călătorie și privind desfăşurarea evenimentelor interioare, prin sprijinul financiar și salarial oferit de guvern și prin introducerea unor stimulente de călătorie pentru a încuraja turismul local.

Privind către 2021, hotelierii sunt pregătiți să facă tot posibilul pentru a atrage oaspeții și a continua operațiunile. Astfel, 43% dintre respondenți vor menține hotelurile deschise dacă nu se va instaura din nou carantina, în timp ce 19% intenționează să-și ţină business-ul deschis în eventualitatea oricărui scenariu.

În previziunile performanţelor pentru 2021, hotelierii consideră că veniturile generate de zonele de facilități, precum restaurant, săli de conferințe/evenimente și spa au o importanță ridicată pentru a susține un nivel sustenabil al incasarilor. În ceea ce privește indicatorii de performanță, hotelierii se așteaptă la un grad mediu de ocupare de 31% și la un tarif mediu de 197 lei. Respondenţii ce aparţin unor branduri internaţionale previzionează un tarif mediu mai mare, de 224 lei, în timp ce brandurile naţionale şi hoteluri independente iau în calcul un tarif de 157 lei, respectiv 192 lei.

Un studiu realizat de Cushman & Wakefield în parteneriat cu Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), care vizează hotelierii români, a fost lansat în noiembrie 2020 pentru a înțelege impactul COVID-19 asupra industriei hoteliere românești și viziunea lor cu privire la evoluţia acestui sector. Acesta este al doilea studiu realizat, după lansarea primului în aprilie 2020, cu scopul de a spori atenția asupra industriei și de a face apel la autorități pentru un sprijin mai semnificativ și mai precis pentru sectorul hotelier. Cushman & Wakefield și FIHR vor continua să se asigure că acest sector primește sprijin adecvat prin colectarea și analizarea datelor disponibile și prin apeluri către autorități.

Sectorul hotelier se luptă pentru a supraviețui

2020 a reprezentat un an plin de provocări pentru toată lumea, în special pentru sectorul hotelier. Primul caz oficial de COVID-19 din România a fost anunțat la sfârșitul lunii februarie 2020 și a fost urmat de o carantină națională și închiderea frontierei la sfârșitul lunii martie 2020. În perioada de vară, restricțiile de călătorie au fost mai relaxate; cu toate acestea, creșterea numărului de cazuri COVID-19 a determinat guvernul să reintroducă restricțiile, iar România continua să rămână în stare de alertă.

Rezultatele pozitive obținute în 2019 au pregătit hotelierii pentru un an favorabil industriei în 2020. Cu toate acestea, conform rezultatelor sondajului, piața hotelieră din România a înregistrat o scădere medie a profitului cu 73% în anul fiscal incheiat in octombire 2020, comparativ cu aceeași perioadă din 2019. În ceea ce privește indicatorii de performanţă ai hotelurilor, datele fiscale din octombrie 2020 dezvăluite de STR arată că România a obținut un grad de ocupare mediu de 24% și un tarif mediu de 293 lei. Aceasta se traduce printr-o scădere de 72% comparativ cu aceeași perioadă din 2019.

Conform studiului, deși rezultatele pentru o astfel de perioadă incertă sunt dificil de cuantificat, hotelierii români anticipează un grad mediu de ocupare anuală de 31% pentru 2021. Majoritatea respondenților consideră că proprietățile lor vor atinge un grad de ocupare maxim de aproximativ 40%, în timp ce doar 7% iau în calcul un grad de ocupare de circa 70%. În ceea ce privește tariful mediu, hotelierii se așteaptă la un nivel de 197 lei în 2021. Aceasta reprezintă o valoare mult mai mică comparativ cu octombrie 2020 şi poate indica faptul că hotelierii se vor concentra pe maximizarea gradului de ocupare în perioada de recuperare, așa cum a fost evidențiat în studiul anterior. În plus, întrucât perioada de recuperare va fi dominată de călătorii interne, hotelierii ar putea să realizeze strategii pentru un tarif mediu mai scăzut, pentru a face apel la clienţii locali.

În plus, 89%, respectiv 87% dintre hotelieri se așteaptă ca veniturile generate de restaurante și săli de conferințe / evenimente să fie extrem de importante în performanța hotelurilor previzionată pentru 2021. Pe locul trei se situează veniturile obţinute din serviciile de Spa și Wellness, 56% din respondenți menţionând că acestea sunt importante pentru a susține un nivel sustenabil al veniturilor pentru proprietățile lor.

În timp ce hotelierii încearcă să scadă costurile operaţionale, studiul subliniază faptul că, din octombrie 2020, o medie de 35% dintre angajați au fost concediați. Comparând acest rezultat cu studiul anterior din aprilie-mai 2020, această cifră a crescut cu 6%. Sprijinul guvernamental este aşadar urgent necesar pentru a proteja forța de muncă în sectorul hotelier si pentru a reduce la minimum disponibilizările viitoare care au impact asupra condiţiilor de trai ale oamenilor.

Cel mai important, 65% dintre respondenți au declarat că, fără sprijin guvernamental, hotelurile lor nu vor putea supraviețui după martie 2021. Doar 7% dintre respondenți au menționat că afacerea lor poate supraviețui mai mult de un an în aceste condiţii. Prin urmare, supraviețuirea și redresarea sectorului hotelier românesc vor rămâne dependente de sprijinul guvernamental oferit în 2021.

Revenirea și perspectiva viitoare

În ciuda provocărilor pe termen scurt cu care se confruntă în prezent sectorul hotelier românesc, perspectivele pe termen lung rămân pozitive, dovadă fiind creșterea constantă a turismului din ultimii ani, oferta cuprinzătoare, atractivitatea țării ca destinație de relaxare și de afaceri. Potrivit Oxford Economics, se așteaptă ca numărul de nopți petrecute în unitățile de cazare în România să atingă până în 2023 nivelul de dinaintea crizei.

Privind în perspectivă, hotelierii își mențin optimismul, majoritatea respondenților intenționând să rămână deschiși în 2021, atâta timp cât nu vor fi introduse alte perioade de carantină. Pe de altă parte, 20% dintre respondenți iau în considerare închiderea hotelurilor în timpul extra-sezonului pentru a salva din costuri pe fondul lipsei cererii. 3% dintre respondenții hotelieri planifică o schimbare de strategie pentru transformarea conceptului de business adaptat pentru sejururi pe termen lung (de peste 6 luni) în 2021.

Deși hotelierii încearcă din răsputeri să supraviețuiască acestei perioade dificile, trebuie subliniat faptul că sprijinul guvernamental continuu este esenţial pentru redresarea sectorului hotelier românesc. Conform studiului, 40% dintre hotelieri consideră că se poate asigura o revenire mai rapidă odată cu relaxarea restricțiilor de călătorie și evenimente desfăşurate la interior și cu condiţia oferirii unui sprijin guvernamental financiar și salarial. În plus, 10% dintre respondenți observă beneficiul implementării unor ajutoare guvernamentale de călătorii pentru o creștere a cererii interne.

---

Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 53.000 de angajați în peste 60 de țări si venituri de 8,8 miliarde de euro, oferă consultanță în optimizarea valorii activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul www.cushmanwakefield.com

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanță imobiliară de top pe piața locală, ce activează ȋn toate segmentele pieței imobiliare, fiind afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

FIHR – Federația Industriei Hoteliere din România este prima organizație patronală din turismul românesc și cea mai reprezentativă din industria hotelieră, prin cifra de afaceri și numărul de angajați, reunind 4 din top 5 companii hoteliere din România după cifra de afaceri, fiind prezentă la nivel național în 38 de localități și cumulând  peste 11.800 camere în proprietățile hoteliere membre.

FIHR este afiliată la Confederația Patronală Concordia, o confederație patronală reprezentativă pentru mediul de afaceri din România, reunind cele mai puternice federații sectoriale din economia românească și cuprinzând 7 din primele 10 companii după numărul de angajați și cifra de afaceri. Concordia este singură confederație patronală românească afiliată la International Organization of Employers și Business Europe.

FIHR este membru fondator al Alianței Pentru Turism (APT), o structură informală deschisă și constituită voluntar, din care fac parte 22 organizații patronal-profesionale importante din turismul românesc. APT este construită ca o platformă formală de colaborare între membrii ei, organizații care au ca scop dezvoltarea sectorului turistic din România și care respectă principii legale și etice în afaceri.

În 2020, grupul de lucru pentru turism din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) a fost  coordonat de Călin Ile – Președinte FIHR.

Începând cu 1 ianuarie 2021 FIHR va fi membru HOTREC – organizația europeană care reunește 45 de asociații naționale ale hotelurilor, restaurantelor, barurilor și cafenelelor din 33 de țari și care reprezintă vocea industriei ospitalității în Europa.

Aproximativ patru din zece consumatori (38%) plănuiesc să cheltuiască mai puțin de Crăciun decât anul trecut în contextul pandemiei de COVID-19, potrivit studiului Deloitte 2020 Holiday Retail Survey. Studiul subliniază că anxietatea legată de problemele financiare a schimbat atitudinea consumatorilor față de cumpărăturile de sărbători, principalele motive pentru precauția lor fiind instabilitatea economică (50%) și planurile de a economisi (40%). Studiul a fost realizat în rândul a peste 4.000 de consumatori din SUA și oferă informații despre modul în care pandemia influențează perioada sărbătorilor.

Călătoriile și experiențele sunt elementele la care vor renunța cei mai mulți dintre consumatori de sărbători, 34% dintre aceștia investind mai puțin decât anul trecut în activități de socializare în afara locuinței. Cardurile cadou sunt preferatele consumatorilor în acest an (48%), urmate de articolele vestimentare (43%) și de jocuri și jucării (40%). La polul opus, bijuteriile, jucăriile pentru animalele de companie, obiectele de decor și accesoriile (24%) sunt ultimele pe lista opțiunilor în materie de cadouri pentru sărbătorile din acest an. Pe măsură ce restricțiile instituite în contextul crizei globale de sănătate devin mai stricte în timpul sărbătorilor de iarnă, consumatorii intenționează să petreacă această perioadă aproape de casă și să se delecteze cu băuturi (33%) și alimente (30%), acestea fiind primele cumpărături pe care respondenții le-ar face pentru ei de sărbători.

Fie că fac cumpărături pentru alții sau pentru ei înșiși, consumatorii preferă mediul on-line, deoarece pot evita aglomerația (65%), le este mai ușor să comande de acasă (64%) și pot beneficia de transport gratuit (60%). Jumătate dintre aceștia (51%) sunt anxioși atunci când vine vorba de efectuarea cumpărăturilor în magazinele fizice în timpul sărbătorilor din cauza pandemiei de COVID-19 și 49% dintre ei au declarat că își vor relua comportamentul de cumpărături de dinaintea pandemiei numai atunci când va fi disponibil un vaccin. Pe lângă mediul on-line, consumatorii preferă variantele comode de a face cumpărături, 69% dintre respondenți menționând că aleg magazinele care se află în proximitatea reședinței lor.

„La nivel global, în ultimele luni consumatorii au resimțit un nivel ridicat de anxietate și sunt preocupați de situația lor financiară. Pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul de an, ei înclină spre un comportament prudent legat de cheltuielile de Crăciun. Această atitudine este valabilă și în România, deși consumul a crescut cu mai mult de 4% în luna octombrie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în principal datorită produselor nealimentare, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. De asemenea, este de menționat că noile obiceiuri de consum pot deveni o sursă de creștere pentru comercianți anul acesta, deoarece unele bugete rezervate cândva pentru călătorii pot fi redirecționate acum către aceștia”, a declarat Oana Buhăescu, Director Audit, Deloitte România, și lider al industriei de retail.

În baza analizei comportamentului din timpul sezonului de sărbători, au fost identificate patru profiluri diferite de cumpărători, concluzionează studiul. Cumpărătorii festivi (27%), dornici să ia cadouri pentru alții și mai puțin pentru ei înșiși, și cumpărătorii eficienți (24%), care văd cumpărăturile ca pe o îndatorire și iau în considerare cel mult patru magazine, sunt profilurile predominante. Următoarele două profiluri identificate sunt cel al cumpărătorului responsabil (18%), care este dispus să plătească mai mult pentru produse durabile și preferă să cumpere de la comercianții locali decât de la lanțurile naționale de retail, și vânătorul de oferte (16%), care intenționează să aloce mai mult de o lună pentru cumpărăturile de sărbători și așteaptă reducerile din această perioadă pentru a cumpăra articole costisitoare pentru el sau pentru casă.

Mai multe detalii despre Deloitte 2020 Holiday Retail Survey sunt disponibile aici. În plus, rezultatele chestionarelor aplicate de Deloitte pe LinkedIn privind tendințele comportamentului consumatorilor români în perioada sărbătorilor de iarnă pot fi consultate aici.

Peste jumătate dintre români sunt speriați, îngrijorați și neliniștiți în legătură cu sărbătorile din 2020, iar 1 din 4 romani își dorește să fie sănătos de Crăciun, arată un studiu realizat de Reveal Marketing Research despre cum arată Crăciunul în pandemie pentru români.

• 85% dintre români au declarat că vor rămâne acasă, întrebați cum intenționează să-și petreacă sărbătorile anul acesta.
• Mai mult de jumătate dintre români (56%) declară că în 2020  simt emoții negative atunci când vine vorba de sărbătorile de iarnă în contextul actual.
• În ceea ce privește cadourile, 40% dintre românii afirmă că și-ar dori cel mai mult să primească gadget-uri. 
• 1 din 4 români își dorește să fie sănătos de sărbători și nu se gândește la cadouri materiale.

Sărbătorile de iarnă arată diferit anul acesta nu doar pentru români, cât pentru întreaga lume. Un studiu Reveal Marketing Research ne arată care este comportamentul românilor de sărbători în 2020 și cum se simt aceștia cu privire la Crăciun și Anul Nou în contextul COVID-19.

Unde își petrec românii sărbătorile în 2020?

Întrebați cum intenționează să-și petreacă sărbătorile anul acesta, 85% dintre romani au declarat că vor rămâne acasă. Doar 16% dintre respondenți au afirmat că intenționează să meargă în vizită la familie în aceeași localitate în care locuiesc și doar 4% afirmă că și-ar vizita rudele din afara localității. 22% dintre tinerii profesioniști, urmați de 21% dintre familiile tradiționale declară că intenționează să meargă în vizită la rude aflate în aceeași localitate. De asemenea, doar 5% dintre respondenți au afirmat că intenționează că de sărbători să meargă în vizită la prieteni în localitate. Cel mai mic procent se observă în cazul celor dispuși să călătorească în afara țării de sărbători: doar 1% dintre români au optat pentru aceasta variantă.

Îngrijorare și teamă: Principalele emoții ale românilor în legătură cu sărbătorile de iarna în 2020

Studiul a măsurat emoțiile oamenilor cu privire la sărbătorile de iarnă din 2020, uitându-se la patru categorii de emoții grupate astfel: teamă/furie, oboseală/plictiseală, optimism/bucurie, calm/relaxare. Rezultatele ne arată că cel mai mare procent este înregistrat în zona emoțiilor negative de tipul teama/furie și oboseala/plictiseala.

Mai mult de jumătate dintre români (56%) declară că anul acesta resimt emoții negative atunci când vine vorba de sărbătorile de iarna în contextul actual. Peste o treime (33%) dintre respondenți declară că se simt nervoși, îngrijorați, neliniștiți sau speriați atunci când se gândesc la sărbătorilor din 2020. 12% dintre români afirmă că se simt îngrijorați, iar dintre segmentele analizate, seniorii pensionari resimt în cea mai mare măsură aceasta emoție – 17%.

Aproape un sfert dintre respondenți (23%)  declara că în prezent resimt dezamăgire, tristețe sau oboseală. În această zonă, 12% dintre respondenți spun că se simt dezamăgiți în legătură cu sărbătorile de anul acesta.

La capitolul emoțiilor pozitive, 44% dintre români afirmă că se simt optimiști, calmi sau relaxați. 29% dintre maturii fără partener, urmați de 24% dintre familiile moderne se arată cei mai optimiști, comparativ cu restul segmentelor, atunci când sunt rugați să își evalueze sentimentele referitoare la sărbătorile din 2020.

Ce cadouri preferă românii să primească anul acesta?

În ceea ce privește cadourile, românii și-ar dori în cea mai mare măsură să primească gadget-uri. Potrivit datelor Reveal Marketing Research, peste 40% dintre români preferă să găsească sub brad smartphone-uri, tablete, laptop-uri sau smartwatch-uri. Observăm o diferență între femei și bărbați la acest capitol, femeile preferând gadget-urile în mai mare măsură decât bărbații: 45%, comparativ cu 36% dintre bărbați cu aceasta opțiune. Aceste procente sunt interesante, deoarece, în general, bărbații erau cei care erau mai mult atrași de tehnologie. Astăzi, observăm că raportul începe să se inverseze. Comparativ cu restul segmentelor, tinerii sunt cei mai dornici să primească gadget-uri: milenialii fără partener și tinerii profesioniști au selectat în egală măsură aceasta opțiune (51% – din fiecare segment). 

Peste un sfert dintre respondenți (26%) și-ar dori să primească haine de Crăciun, iar dintre segmentele analizate, cele care prefera cel mai mult aceste cadouri sunt familiile tradiționale (32%). 

Datele Reveal Marketing Research ne arată că bijuteriile sunt și ele pe lista de cadouri ale românilor, având 25% dintre romani care au selectat aceasta opțiune când au fost întrebați ce ar prefera să primească de sărbători. Apoi, 21% din totalul respondenților au bifat varianta parfumurilor drept cadou dorit de Crăciun. Dintre segmentele analizate, cei mai dornici să primească un parfum sunt tinerii profesioniști, înregistrând un procent de 45% pentru această variantă.

Printre cadourile de Crăciun, o opțiune la fel de populară este sănătatea. 1 din 4 romani își dorește să fie sănătos și nu se gândește la cadouri materiale de sărbători. Mai mult, contextul COVID-19 poate fi un motiv în plus pentru respondenți să fie mai preocupați de aspectul sănătății. Seniorii pensionari, urmați de familiile tradiționale au optat în cea mai mare măsură pentru această variantă la întrebarea ce își doresc de sărbători – 30%, respectiv 28%. Pe de altă parte, doar 5% dintre români și-ar dori să primească bani de sărbători.

Despre Reveal Marketing Research

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.

***

Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) și au fost derulate 1017 interviuri online cu respondenți cu vârsta peste 18 ani, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural în perioada 7-12 decembrie 2020. Eroare de eșantionare +/- 3%. Nivel de încredere 95%.

Studiul a măsurat emoțiile românilor cu privire la sărbătorile de iarnă din 2020 pe baza a două axe: energie și plăcere. Din cele două axe rezultă 4 cadrane ale emoțiilor grupate următoarele categorii: (1) teamă/furie, (2) oboseală/plictiseală, (3) optimism/bucurie, (4) calm/relaxare.

Revenirea economică în România, după pandemia COVID, va fi una asimetrică, cu sectoare care vor înregistra o creștere susținută și altele care vor continua să se confrunte cu dificultăți semnificative. Peste 60% dintre companiile chestionate în cadrul Barometrului Moneycorp 2020 estimează că vor atinge cifra de afaceri din 2019 abia în 2022.  

Odată cu apariția vaccinurilor anti COVID, economia mondială și implicit cea românească vor depăși, treptat, criza economică fără precedent declanșată de pandemie.  Capacitatea țărilor de a depăși criza în 2021 va fi determinată de eficiența programelor de susținere a economiilor, în care autoritățile vor juca un rol important.

Potrivit experților de la Moneycorp, pentru România perspectivele sunt în general pozitive, mai ales în contextul în care țara noastră urmează să beneficieze de un pachet fără precedent de finanțare, din partea UE, de peste 80 de miliarde de euro.

Potrivit celei de-a doua ediții a Barometrului Moneycorp privind starea economiei, realizat în perioada 1-8 decembrie, 63% dintre cele peste 1000 de companii chestionate se așteaptă ca revenirea economică să urmeze tiparul literei „K”, 15% estimează o evoluție sub forma „U” sau „W” și numai 7% mizează pe o ascensiune rapidă, sub forma literei „V”.

„Percepția mediului de afaceri arată în general un optimism moderat privind evoluția economică din 2021. Revenirea va fi asimetrică. Pe lista sectoarelor care vor înregistra un avans semnificativ se află, în principal, cele care au performat și în condițiile lockdown-ului generat de pandemie, de la comerțul online la serviciile de curierat, construcții, bricolaj și electro-retail. Alături de acestea ne așteptăm să vedem și segmentul HORECA odată cu progresul campaniei de vaccinare și ridicarea restricțiilor sanitare existente. Pe lista sectoarelor care vor înregistra o revenire ceva mai temperată se află business-urile din sectorul industrial, agricol (grav afectat de secetă în 2020), sectorul de evenimente, turismul și transporturile, unde vor exista în continuare probleme, iar dinamica din aceste sectoare va fi  influențată de evoluția comenzilor, de accesul la finanțare, de gestionarea a blocajului financiar etc.”, a declarat Cosmin Bucur, Managing Director în cadrul companiei.

Potrivit rezultatelor barometrului, în condițiile optimismului moderat privind perspectivele economiei, cele mai multe companii (61%), se așteaptă ca abia în 2022 să atingă nivelul cifrei de afaceri din 2019. 15% estimează că vor recupera în 2021 cifra de afaceri din 2020, în timp ce 23% estimează că afacerile, în 2021, vor urma un trend stabil, nefiind influențați de efectele pandemiei (în general companii care au avut de câștigat de pe urma pandemiei).

Întrebate când anticipează că se va finaliza campania națională de vaccinare a 70% din populația Romaniei, 57% din companii au indicat trimestrul III 2021, iar 34% din companii au indicat trimestrul IV al anului viitor.

„Economia românească a trecut prin această criză ceva mai bine decât alte țări. După un prim trimestru cu o reziliență surprinzătoare de +0.3% față de trimestrul 4 2019, a urmat scăderea abruptă de 12.3% din trimestrul 2 față de trimestrul 1, iar în trimestrul 3 s-a inregistrat o revenire de +5.6% față de trimestrul 2. Acest trend urmează, destul de probabil, să fie confirmat și de datele din trimestrul 4. Așa se explică și faptul că, întrebați cum le-au fost influențate afacerile in perioada de pandemie, 41% dintre companii au indicat o scădere a cifrei de afaceri cu 10-25%. Numai 16% au indicat o scădere mai mare de acest procent și, foarte interesant, puțin peste 20% au indicat o creștere a business-ului cu până în 25%. Acest lucru demonstrează că managerii români au învățat lecția crizei precedente și s-au adaptat destul de rapid la noua realitate economică, reușind, în mare parte, să preîntâmpine o scădere economică puternică”, a declarat Claudiu Ghebaru, Senior Corporate Dealer in cadrul companiei.  

Potrivit rezultatelor barometrului, 53 % dintre firmele chestionate au declarat că aveau o strategie de gestionare a evenimentelor externe (economice, sanitare etc.)

LECȚIILE PANDEMIEI

Pandemia a afectat, în primul rând, vânzările firmelor din România, situație menționată de 64% dintre cei intervievați.

Creșterea costurilor cu aprovionarea și logistica (48%), creșterea duratei medii de încasare a facturilor (43%), problemele de eficiență operațională – munca de acasă, modul de interacțiune cu clienții- (37%), managementul resurselor umane (pierdere de resurse umane, dificultăți în atragerea de personal) – 33% și întreruperea totală a activității din cauza stării de urgență/lockdown (31%) s-au aflat printre principalele consecințe ale coronacrizei economice.

Întrebați care au fost soluțiile adoptate pentru a gestiona efectele economice generate de pandemie, toate companiile au menționat o serie de măsuri luate simultan, cele mai importante fiind  reducerea investițiilor (63%), iar 50% au mizat pe reducerea costurilor operaționale fixe (chirii, leasing-uri, etc.).

Pe lista măsurilor luate s-au mai aflat optimizarea costurilor de schimb valutar și plăți internaționale (58%), externalizarea serviciilor non-esențiale (41%), reducerea salariilor pentru o perioadă de timp determinată (21%), șomajul tehnic (19%) și reducerea numărului de angajați, în linie cu scăderea activității (13%).

Interesant este și faptul că numai 17% dintre firmele intrevievate au apelat la ajutorul financiar al statului, iar în ceea ce privește impactul programelor de relansare, doar 5% le-au considerat ca având impact semnificativ în dinamica business-ului.

2021 – ANUL RELANSĂRII SAU ANUL PRECAUȚIEI?

Cum va fi anul de business 2021? Un an bun? Un an plin de provocări? Un an al relansării sau al precauției? Intrebări la care răspunsurile barometrului Moneycorp vin să creioneze așteptările companiilor.

Întrebați la ce nivel vor bugeta cifra de afaceri a companiei în 2021 față de 2020, cei mai mulți (61%) au afirmat că o vor menține la nivelul anului 2020, prognozată înainte de criză. 19% estimează o creștere a cifrei de afaceri de 25%, în timp ce 18% se așteaptă la un avans de până la 10 procente.

„Conform barometrului, anul 2021 va fi mai bun din punct de vedere economic, decât 2020. Asta nu înseamnă că, odată cu depășirea crizei sanitare, economia își va reveni rapid. Va dura o perioadă, pentru că multe dintre circuitele de aprovizionare s-au deteriorat în acest an, iar blocajul financiar s-a accentuat. Așa se explică și faptul că cele mai multe firme (61%) estimează că vor ajunge la nivelul cifrei de afaceri din 2019 abia în 2022”, a declarat Claudiu Ghebaru, Senior Corporate Dealer in cadrul companiei.

2021 va fi un an în care programele de relansare economică vor avea o importanță cu adevărat strategică, fapt menționat de peste 60% dintre companiile chestionate.

„Accesul la fondurile europene, granturile pentru capitalul de lucru și investiții, măsurile de ordin fiscal se află în prim-plan. Într-o economie slab capitalizată cum este cea românească, cu peste 90% dintre firme activând în sectorul IMM, asigurarea unor astfel de programe va fi extrem de importantă pentru conturarea revenirii economice”, a mai adaugat Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp Romania.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU EURO ȘI DOLARUL ÎN 2021

Un rol semnificativ în dinamica economiei îl va juca și evoluția cursului valutar. În anul 2020 36% dintre companii au transferat costurile deprecierii leului în prețul final către consumator. Pentru 2021, 40% din companiile care au participat la sondaj se arată dispuse să folosească soluții de gestionare a riscului valutar, instrumentele de hedging.

„Firmele vor fi mai atente la cursul valutar, la evoluția monedei naționale în raport cu euro si dolarul, mai cu seamă că cei mai mulți anticipează o continuare a deprecierii monedei naționale”, a afirmat Sebastian Bacioiu, Head of Dealing Moneycorp România.

Întrebate despre previzune cursului valutar la sfarsitul anului 2021, 67% dintre companii se așteaptă la un curs EUR/RON de 4.95-5.00 lei, 16% văd euro peste nivelul de 5 lei și numai 17% sub nivelul de 4,95 lei.

Referitor la dolar, 56% se așteaptă ca dolarul să fie cotat, la finele anului 2021, la un nivel de 4,20-4,30 lei, 18% îl estimează la 4,10-4,20 lei, în timp ce 13% mizează pe faptul că moneda americană va trece de 4,30 lei.

„Fluctuaţiile cursului de schimb reprezintă un lucru normal într-o piaţă financiară dezvoltată dar, în acelaşi timp, pot reprezenta un risc semnificativ pentru companiile care desfăşoară operaţiuni de import sau export. O mişcare nefavorabilă a cursului de schimb poate afecta direct şi negativ marja comercială pe un anume produs sau serviciu. De-a lungul celor 15 ani în domeniul trezoreriei bancare, am remarcat că o parte semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar folosesc instrumente de mitigare a riscului. În momente de criză şi incertitudine, cum este perioada pe care o traversăm acum, se observă o creştere a volatilităţii cursului de schimb pentru majoritatea perechilor valutare. Această volatilitate are efecte directe asupra marjei comerciale. Cred că orice companie îşi doreşte o diminuare a volatilităţii şi o creştere a predictibilităţii, cel puţin pe termen scurt şi mediu”, menţionează Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al Moneycorp Romania.

---

Barometrul Moneycorp a fost realizat cu sprijinul firmei de consultanță Frames în perioada 1-8 decembrie, pe un grup de peste 1000 de companii din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente Industriale, FMGC sau Turism, parteneri și colaboratori ai Moneycorp România.

Profilul respondenților a fost reprezentat de middle si top management, cu studii superioare, 63% bărbați și 37% femei, cu o vârstă medie de 41 de ani.

Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituție de plăți din Europa. Compania a câștigat, anul trecut, premiul Best Money Service Provider în cadrul ceremoniei anuale World Banking Awards din Londra.