„Încurajarea antreprenorialului și a ocupării pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi în industriile creative în zona urbană din regiunea Nord-Vest” a constituit obiectivul general al unui proiectului „Creative START”, implementat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) în perioada ianuarie 2018-martie 2021, în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, în parteneriat cu Blocul Național Sindical (BNS), proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014–2020.

Obiectivul general al proiectului concretizează obiectivul tematic 8 Promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilității lucrătorilor și obiectivul specific 3.7 Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil nonagricol din zona urbană.

Proiectul a avut ca obiective specifice „dezvoltarea competențelor antreprenoriale și manageriale și susținerea dezvoltării spiritului antreprenorial și inovator a 600 de persoane care doresc să inițieze o activitate independentă prin participarea la cursuri de formare în domeniul antreprenoriatului; creșterea gradului de informare și de conștientizare cu privire la beneficiile antreprenoriatului, care poate fi o opțiune de carieră pentru fiecare, prin desfășurarea unei campanii de promovare la nivelul regiunii de implementare; încurajarea antreprenoriatului prin implementarea unei scheme de ajutor de minimis pentru 75 de start-up-uri din domeniul industriilor creative și prin înființarea unui hub al cărui principal obiectiv îl reprezintă sprijinirea persoanelor care doresc să demareze o activitate pe cont propriu; creșterea ocupării la nivelul regiunii Nord-Vest prin crearea a 150 de locuri de muncă în întreprinderile nou înființate; promovarea inovării sociale prin încurajarea viitorilor antreprenori să angajeze persoane din grupuri vulnerabile; prin crearea de parteneriate la nivelul regiunii Nord-Vest care vor implica stakeholderii relevanți pentru promovarea antreprenoriatului; prin organizarea “Zilei porților deschise” de către 50 dintre întreprinderile finanțate și prin implicarea activă a mai multor antreprenori de succes în cadrul activităților proiectului (în special în cadrul activităților de mentorat)”.

Dintre rezultatele proiectului, sunt de evidențiat: „677 persoane au fost instruiți în cadrul cursurilor de formare profesională participând la cursuri în care au învățat despre gestionarea activității antreprenoriale, cercetarea pieței, a mediului de marketing și elaborarea strategiei de marketing sau accesarea surselor de finanțare pentru afacere; 609 persoane au fost certificate în domeniul competențelor antreprenoriale; au fost depuse 144 de planuri de afaceri din cadrul concursului de planuri de afaceri; s-au înființat 74 de IMM-uri care, în prezent, sunt încă active; au fost create 164 de locuri de muncă; 70% din firme au fost înființate de un antreprenor aflat în grupa de vârstă 31-50 ani; a fost realizat un studiu IMMetru Nord-Vest – industriile creative în vreme de pandemie, care a intervievat antreprenori și a propus măsuri de îmbunătățire a mediului economic din România”.

Stanciu Alexandru, Moty Consult&Coaching SRL, beneficiar al proiectului: „Mă declar fericit și mulțumit de modul în care a evoluat business-ul meu în această perioadă și de modul în care am reușit să gestionez eficient finanțarea primită. Sunt convins, că de la an la an, acest business va evolua și se va extinde constant. Sunt recunoscător pentru această oportunitate de finanțare și recunoscător întregii echipe care s-a ocupat de gestionarea întregului proiect”. 

Catinas Teodora, Părinte Informat SRL: „Mă pot declara norocoasă că am avut șansa să beneficiez de fonduri pentru a-mi dezvolta această afacere. În tot acest timp am învățat mult despre ce înseamnă antreprenoriatul, care sunt provocările acestui domeniu, am simțit ce înseamnă să te bucuri de reușită și, în același timp, ce înseamnă nesiguranța pentru ziua de maine, deși startul a fost mult sprijinit prin fondurile din proiect. Am aflat cum e să muncești, întâi de toate, ca să poți să plătești oamenii care lucrează pentru afacerea ta. Am simțit că rigorile proiectului m-au protejat în multe puncte fragile în care din lipsă de informații legate de (resurse umane, legislația muncii, contabilitate, domeniu juridic) aș fi putut să intru foarte ușor în eroare. A fost și continuă să fie o experiență extrem de interesantă și mulțumesc tuturor celor care au fost implicați în acest proces, indiferent dacă am avut contact direct cu aceștia sau nu”.

• 53% dintre respondenți consideră că riscurile divulgării datelor lor de către autorități sunt mai mari decât beneficiile
• 61% ar apela la programele de instruire oferite de stat pentru a-și îmbunătăți abilitățile digitale
• 72% consideră că tehnologia poate fi utilizată în beneficiul societății, dar apar preocupări legate de inegalitate și coeziune socială

Autoritățile publice care insistă să crească gradul de utilizare a serviciilor online riscă să-și înstrăineze un număr mare de cetățeni pe fondul îngrijorărilor privind protecția confidențialității datelor, se arată în studiul EY Cum poate guvernarea digitală să conecteze cetățenii fără să îi lase în urmă pe cei neconectați?, care a sondat opiniile a 12.100 de respondenți din rândul populației active din 12 țări. Derulat de Ipsos MORI, studiul vine cu o serie de recomandări adresate guvernelor care se confruntă cu creșterea gradului de digitalizare a serviciilor în perioada pandemiei provocate de COVID-19. 

În ultimul an, pandemia a forțat autoritățile să pună la dispoziția cetățenilor mai multe servicii la distanță, în unele cazuri, acestea fiind în întregime online. Rezultatul a fost generarea unor cantități mult mai mari de date ale cetățenilor, care au fost colectate de autorități. În acest context, peste jumătate dintre participanții la studiu (53%) consideră că riscurile legate de protecția, confidențialitatea și condițiile de divulgare a datelor lor personale depășesc beneficiile obținute prin serviciile digitale. 46% dintre respondenți consideră că datele lor nu ar trebui transmise între sectorul public și cel privat, în timp ce doar 29% sunt de acord cu acest lucru. În același timp, 41% dintre respondenți consideră că datele lor nu ar trebui divulgate în interiorul sectorului public, față de 33% care sunt de părere contrară. Aproape trei sferturi dintre respondenți (72%) se opun vânzării datelor lor cu caracter personal de către autorități unei companii din sectorul privat, chiar dacă obiectivul este finanțarea unor servicii publice mai bune sau reducerea taxelor.

Arnauld Bertrand, lider EY Global Government and Public Sector Consulting, a declarat:

„Concluziile studiului ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru guvernele din toată lumea. Beneficiile unui stat mai digital, printre care o eficiență crescută, o valoare adăugată mai mare pentru contribuabili și o calitate mai bună a serviciilor destinate cetățenilor, vor fi diminuate semnificativ, dacă segmente mari ale populației nu cred în ele și există riscul ca acestea să se îndepărteze de serviciile publice tot mai digitalizate. Există posibilitatea alienării multor persoane, ceea ce poate deveni rapid o problemă periculoasă pentru cetățeni, autorități și întreaga societate”. 

Optimismul tehnologic este temperat de neîncredere

Deși studiul reflectă optimismul în ceea ce privește modul în care tehnologia îmbunătățește nivelul de trai (potrivit opiniei a 72% dintre respondenți), există îngrijorări legate de impactul general al acesteia. Mulți consideră că utilizarea tehnologiei la scară mai largă are potențialul de a amplifica inechitățile sociale, 32% declarând că tehnologia va duce la adâncirea inechității sociale, iar 34% spunând că tehnologia oferă mai multă putere celor care sunt deja bogați și puternici.

Există însă și alte îngrijorări legate de impactul dependenței crescute de tehnologie asupra coeziunii sociale. La nivel global, 32% dintre cetățeni consideră că tehnologia îi va determina pe oameni să se simtă mult mai puțin legați de comunitățile lor. Cu toate acestea, există încă cerere pentru dezvoltarea abilităților digitale, 61% dintre participanții la studiu menționând că ar apela la astfel de programe de instruire puse la dispoziție de autorități, dacă ar fi disponibile.

Carmen Adamescu (foto), Partener, Consultanță, Liderul practicii de tehnologie pentru EY România și Moldova: „Fiecare progres din știință și tehnologie a fost însoțit de avantaje și dezavantaje, beneficii și provocări. Digitalizarea serviciilor publice este o nevoie incontestabilă, întrucât rezolvă problemele cetățenilor rapid și eficient, mai ales în contextul actual, dat de pandemie, în care apropierea socială între indivizi a devenit un pericol evident. Guvernele au mandatul să accelereze dezvoltarea digitală a acestor servicii în condiții de securitate cibernetică adecvată și trebuie să aibă în vedere guvernanța acestor servicii în beneficiul cetățenilor, să adapteze legile și regulile la mediul virtual actual. Tehnologia oferă cu adevărat avantaje celor care știu să o utilizeze și reprezintă o provocare pentru cei care nu știu. Barajul neștiinței trebuie depășit prin accesul la educație și informare și nu prin ignoranță. Cetățenii actuali nu mai trăiesc în comunități restrânse, ci sunt din ce în ce mai conectați la mediul virtual, depășind granițele țărilor și continentelor. Astfel, guvernanța digitală, securitatea cibernetică și educația trebuie să fie componente intrinseci ale inițiativelor de digitalizare pentru a facilita și proteja conexiunea între oameni și mașini.”

Șapte tipologii de cetățeni cu care trebuie să dialogheze guvernele

Studiul împarte respondenții în șapte tipologii: tehnofili entuziaști, persoane pregătite și capabile, aspiranți conștiincioși, sceptici în privința tehnologiei, apărători ai vieții private, spectatori pasivi și întreținători de familie cu venituri modeste. Aceste tipologii oferă perspective asupra modului în care statele ar trebui să colaboreze cu diferitele grupuri sociale.

De exemplu, studiul arată că tehnofilii entuziaști, persoanele pregătite și capabile și aspiranții conștiincioși sunt mai deschiși în ceea ce privește divulgarea datelor personale pentru a avea acces la un serviciu sau pentru a realiza o tranzacție online, precum și în ceea ce privește divulgarea datelor către terți. În schimb, cei din rândul scepticilor, apărătorilor vieții private și al spectatorilor pasivi sunt mai reținuți în a oferi accesul autorităților și companiilor la datele lor personale.

Mai mult, aceste categorii oferă și informații cheie despre perspectivele anumitor grupuri demografice în privința unor teme fundamentale, precum imigrația, schimbările climatice și globalizarea.

_________________

Despre studiu

Ipsos MORI a realizat interviuri online cu 12.100 de participanți de vârstă activă din 12 țări (aproximativ câte 1.000 din fiecare țară) din toată lumea în perioada iulie – septembrie 2020. Datele au fost ponderate în funcție de vârstă, gen, regiune și statutul profesional pentru a obține profile reprezentative la nivel național. Țările incluse în studiu au fost Australia (persoane cu vârste cuprinse între 18-65 ani), Brazilia (18-59 ani), Franța (16-75 ani), Germania (16-75 ani), India (18-50 ani), Japonia (18-75 ani), Malaiezia (18-65 ani), Mexic (18-59 ani), Africa de Sud (18-65 ani), Emiratele Arabe Unite (18-55 ani), SUA (18-75 ani) și Regatul Unit (16-75 ani). În țările cu un grad de penetrare al internetului relativ redus, eșantionul este format mai degrabă din persoane din mediul urban, cu un nivel de studii mai ridicat și/sau cu o situație materială mai bună decât populația generală, iar rezultatele trebuie interpretate ca reflectând opiniile populației mai „conectate”.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informații, vizitați pagina noastră de internet: www.ey.com

Programul de lucru flexibil, implementat pe scară largă pe fondul pandemiei de COVID-19, ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea nivelului de stres pe care îl resimt tinerii. Aproape 70% dintre Millennials și 64% dintre exponenții Generației Z susțin că posibilitatea de a lucra de acasă în viitor ar scădea stresul, reiese din cel mai recent studiu Deloitte Millennial Survey. Această ediție a studiului a fost efectuată pe baza a două sondaje – primul, derulat în 43 de țări, înainte de apariția noului coronavirus, iar al doilea, în 13 țări, după declanșarea pandemiei.

Conform studiului, nivelul de stres continuă să preocupe intens tinerii și să le influențeze planurile cu privire la carieră. Totuși, ponderea celor care spun că sunt stresați în cea mai mare parte a timpului a scăzut în timpul pandemiei în cazul ambelor categorii față de rezultatele primului sondaj, de la 50% la 42% pentru Millennials și de la 52% la 44% pentru cei din Generația Z, pe fondul încetinirii activității din perioada stării de urgență.

Situația financiară rămâne un factor de stres pentru Millennials, mai ales pentru cei care și-au început cariera la debutul crizei financiare din 2008, iar acum se confruntă cu o nouă recesiune. Din sondajul derulat anterior pandemiei a reieșit că mai mult de 50% dintre ei estimau o înrăutățire a situației lor financiare în anul care urma, iar ponderea acestora a crescut la 61% după răspândirea virusului.

Tinerii, în special cei din generația Millennials, simt tot mai mult nevoia de stabilitate, tendință manifestată încă dinainte de pandemie. Din primul sondaj reiese că cei care vor să rămână alături de angajatorul lor timp cinci ani sau mai mult sunt mai numeroși decât cei care vor să îl părăsească în următorii doi ani. Această situație este o premieră de la includerea acestei întrebări în studiu, în urmă cu patru ani. Ponderea celor care ar pleca în doi ani sau mai puțin a scăzut de la 49% la 31%, iar a celor care vor să rămână pe termen lung a urcat de la 28% la 35%. Cei din Generația Z  sunt dispuși să își schimbe locul de muncă mai des, însă doar jumătate vor să o facă în primii doi ani, față de 61%, în ediția anterioară a studiului.

În același timp, generațiile tinere se implică tot mai mult în acțiuni cu caracter social. Trei sferturi dintre participanții la sondaj spun că pandemia i-a determinat să fie mai atenți la nevoile altora și că intenționează să se implice în acțiuni benefice pentru comunitate, aspect care se reflectă și în obiceiurile lor de cumpărare. În jur de 60% plănuiesc să cumpere mai mult de la marii comercianți care și-au protejat angajații și au avut un impact pozitiv în societate în timpul pandemiei. De asemenea, aproape trei sferturi vor face un efort suplimentar să cumpere produse și servicii de la afaceri mici, locale.

Nu în ultimul rând, o largă majoritate (80%) consideră că guvernele și organizațiile de afaceri trebuie să facă eforturi mai mari pentru a proteja mediul, deși se tem că impactul economic al pandemiei ar putea face acest aspect mai puțin prioritar.

„În plus față de cele de mai sus, dacă ne raportăm la faptul că două treimi dintre participanții la sondajul desfășurat după declanșarea pandemiei s-au declarat mulțumiți de rapiditatea și de maniera în care au acționat angajatorii lor ca răspuns la criza sanitară și la faptul că aproximativ 60% susțin că acest aspect i-a determinat să își dorească să rămână alături de angajatorii lor pe termen lung, se desprinde un fir conducător în discuția despre angajament în muncă la nivelul generației foarte tinere. Iar acesta este modul în care companiile aleg să se aplece în mod autentic asupra preocupărilor angajaților și grija pentru bunăstarea lor este manifestată practic, nu doar declarativ”, a declarat Raluca Bontaș(foto), Partener Global Employer Services, Deloitte România.

La cea mai recentă ediția e studiului Deloitte Global Millennials Survey au participat, aproape 18.500 de reprezentanți ai generației Millennials și Z din 43 de țări la etapa de dinaintea declanșării pandemiei, și 9.100 de respondenți din 13 țări, la etapa de după răspândirea noului coronavirus. Printre intervievați sunt atât persoane cu funcții executive în mari organizații, cât și angajați cu normă redusă, voluntari sau șomeri, absolvenți de studii medii și universitare, dar și persoane care nu au absolvit aceste forme de învățământ.

Tehnologia devine tot mai importantă pentru fiecare dintre noi, iar în ultimii ani aceasta a ajuns să ne fie extrem de necesară, atât în desfășurarea activităților cotidiene, cât și pentru a interacționa sau a comunica unii cu ceilalți.

Digitalizarea aduce numeroase beneficii în economia globală, iar la nivelul sistemului bancar acestea se traduc în: optimizarea costurilor și îmbunătățirea eficienței operaționale; facilitarea proceselor și înlesnirea operațiunilor; creșterea exponențială a veniturilor; dezvoltarea portofoliului de clienți și posibilitatea de a dezvolta rapid soluții și servicii bancare potrivite pentru fiecare dintre aceștia în parte.

Identificând toate oportunitățile aduse de transformarea digitală și trendurile existente în piață la acest moment, Banca Română de Credite și Investiții (BRCI) a decis să pună la punct un plan de investiții și să contureze o strategie complexă de transformare digitală, cu scopul de a-și consolida prezența pe piață și a pune bazele unei evoluții sustenabile. BRCI a început un proces amplu de îmbunătățire a infrastructurii sale și a sistemelor de securitate, conturând un model de business inovativ, digital, care are în centru siguranța datelor clienților și a proceselor derulate, dar și adaptabilitatea portofoliului de servicii.

Astfel, începând din februarie anul trecut, BRCI a investit peste 1 milion de euro în soluții tehnologice inovatoare, inclusiv în dezvoltarea de la zero a conceptului MIND – care are în spate platforme exclusiv digitale, ce răspund în mod direct la nevoile bancare ale clienților, consumatorii având posibilitatea să își deschidă contul lor total digital, simplu și ușor, rapid și fără efort. MIND respectă toate normele de securitate cibernetică, astfel că datele clienților sunt în deplină siguranță. 

MIND simplifică anumite acțiuni precum crearea unui cont, verificarea soldului sau efectuarea unor plăți 100% online, fără să fie necesar mersul la bancă sau semnarea unor acte și contracte în format fizic. În această perioadă favorabilă digitalizării și odată cu lansarea acestui concept, BRCI își propune să devină o bancă de nișă, cu soluții bancare digitale.

Pentru clienții persoane juridice, banca oferă soluții de finanțare a nevoilor de creditare pe termen scurt, prin servicii de factoring domestic și de export, servicii de forfetare acreditive, linii de credit și alte produse similare.

Totodată, în decembrie 2020, banca a lansat aplicația de Mobile Banking – BRCI Mobile, și aplicația 3DSecure – BRCI SECURE,  iar în ianuarie 2021, platforma de înrolare online pentru clienții persoane fizice, urmând să fie pus la punct procesul prin care și persoanele juridice să poată realiza onboarding-ul online. Pentru următorii trei ani, BRCI are în vedere optimizarea operațiunilor si proceselor prin implementarea unor noi instrumente digitale pentru retail, ce vor fi oferite în România și spațiul CE.

„În această eră în care tehnologia este prezentă la orice pas, inovația tehnologică și transformarea digitală pot contribui semnificativ la dezvoltarea tuturor sectoarelor economice și implicit a domeniului bancar. Oportunitățile aduse de digitalizare sunt uriașe, iar noi avem datoria de a le valorifica pentru a rămâne competitivi și a asigura continuitatea unei dezvoltări sustenabile în viitor. MIND este un concept care transformă serviciile financiare, din punct de vedere digital, scopul nostru fiind acela de a ne adapta la nevoile și profilul clienților noștri. Soluția MIND se bazează pe adaptabilitate și inovație și reconfigurează serviciile bancare tradiționale, transformând vechiul mod de interacțiune dintre bancă și client”, declară George Ciobănașu, Președintele Consiliului de Supraveghere al Băncii Române de Credite și Investiții.

Proiectele BRCI în această direcție vin în contextul în care studiile indică o tendință tot mai pronunțată spre digitalizare la nivelul acestui sector, iar tot mai mulți români consideră că aceasta este o componentă foarte importantă în strategia unei bănci. Mai exact, într-un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în decembrie 2020, comandat de Asociația Română a Băncilor (ARB), se arată că 43% dintre utilizatorii de servicii financiare efectuează plăți cu cardul la comercianți; 27% plătesc prin internet sau mobile banking; 61% au menționat că retrag numerar de la bancomate. Conform studiului citat, comportamentul de utilizare a cardurilor arată o reducere cu 30% a ponderii persoanelor care retrag numerar de la bancomat față de acum cinci ani; 14% dintre cei care utilizează aplicații de mobile banking le folosesc zilnic, la fel ca 10% dintre utilizatorii aplicațiilor de internet banking.

Totodată, un sfert (25%) dintre respondenții studiului Reveal Marketing Research, privind percepția românilor despre digitalizarea băncilor și încrederea în deciziile acestora (publicat la începutul acestui an), a menționat digitalizarea ca valoare importantă pe care o atribuie unei bănci și 30% dintre respondenți preferă o bancă digitalizată. În același timp, 32% dintre cei intervievați sunt siguri că băncile vor continua digitalizarea în următoarele 12 luni; cei din mediul urban sunt în cea mai mare măsură convinși de această schimbare a serviciilor bancare – 39% au răspuns că sunt siguri de tendința spre digitalizare, comparativ cu 22% dintre respondenții din mediul rural.

Utilizarea tehnologiei în dezvoltarea de noi servicii și soluții bancare mai sigure, mai rapide și mai eficiente devine tot mai importantă, iar prin intermediul acestor demersuri, BRCI își propune să treacă la modelul de business digital, având în prim-plan atât securitatea, conformitatea și dezvoltarea afacerii, cât și atragerea unui număr cât mai mare de clienți cărora să le propună o ofertă dinamică și variată, adecvată nevoilor fiecăruia în parte.

„Digitalizarea presupune și automatizarea proceselor interne ale băncii, care aduc simplitate, rapiditate, risc operațional semnificativ redus și, în final, procese mai eficiente. Și, nu în ultimul rând, digitalizarea înseamnă mindset adecvat. Este un mod de a fi, un mod de a gândi. Pentru ca digitalizarea să producă rezultate, este nevoie de mentalitate și abordare digitale la nivelul de ansamblu al afacerii. În acest întreg context, drumul pe care pășește BRCI înseamnă mai mult decât un cumul de platforme tehnice și sisteme informatice. Înainte de toate, înseamnă oameni pregătiți pentru digitalizare și orientare înspre simplitate și eficiență”, mai afirmă George Ciobănașu.

BRCI își propune să-și continue activitatea în sectorul financiar într-un mod sustenabil și să genereze valoare adăugată, integrând tehnologia în strategia sa de business și dezvoltând produse de economisire și creditare competitive.

Agenția de comunicare digitală Ideologiq, parte a grupului Ascendis, anunță încheierea anului 2020 cu o cifră de afaceri cu 30% mai mare decât în anul precedent: 1,4 milioane de euro, cu sublinierea că „în contextul pandemiei, portofoliul de clienți existenți ai agenției a rămas intact, la care s-au adăugat alți trei noi. Pentru anul 2021, Ideologiq și-a propus depășirea unei CA de 1,7 milioane de euro”.

Adrian Ichim, fondator și partener al Ideologiq: „Cu siguranță 2020 a fost un an inedit, însă am reușit să gestionăm rapid situația provocată de pandemie și să ne adaptăm noilor reguli. Schimbările pe care a trebuit să le facem în cadrul agenției și implementarea modului de lucru de acasă nu au îngreunat flow-ul intern, chiar dimpotrivă, ne-am organizat astfel încât să răspundem rapid și eficient tuturor solicitărilor venite din partea clienților. De altfel, în ciuda contextului, am reușit să ne păstrăm echipa în format complet și mai mult decât atât să creștem business-ul cu 30% comparativ cu anul 2019, iar asta reprezintă un succes pentru noi”.

Adrian Apostol, fondator și partener al Ideologiq. „Fiind o agenție digitală de comunicare, din fericire nu ne-a fost greu să ne adaptăm la regulile impuse de pandemie. Sunt bucuros totodată că avem alături o echipă completă de profesioniști pe care ne putem baza în orice situație, alături de care am reușit să încheiem anul 2020 cu rezultate pozitive. Suntem recunoscători de faptul că business-ul a crescut, indiferent de situația actuală și suntem nerăbdători să punem în practică toate proiectele pe care le avem în plan pentru anul acesta”.

Creșterea importantă de anul trecut, apreciază Ideologiq, „chiar și în contextul unui an pandemic total imprevizibil, s-a datorat echipei. În cei 13 ani de când activează în domeniul digital, agenția a reușit să construiască o echipă de nota 10, astfel încât anul 2020 s-a încheiat cu rezultate bune. Adaptabilitatea a fost factorul cheie care a contribuit la continuitatea activității în 2020, întrucât suplimentar serviciilor oferite deja clienților, echipa Ideologiq a introdus și organizarea evenimentelor online. Mai mult decât atât, au dezvoltat o platformă de evenimente online 3D interactivă, în care au fost recreate elemente care îi determinau pe oameni să participe la evenimentele offline. Totodată, agenția Ideologiq a dezvoltat și componenta de programe de loyalty, atât programe de loyalty B2B, dar și programe de loyalty dedicate angajaților sub forma de programe EVP Loyalty Rewards.

Pentru anul 2021, agenția și-a propus să dezvolte divizia de gaming și evenimente online, opțiuni pe care le vor integra în oferta de servicii pentru clienți. Estimările privind cifra de afaceri pentru anul în curs vizează o valoare de 1,7 milioane de euro. Totodată, un alt aspect pe care se vor axa anul acesta este consolidarea poziției în piața din România și continuarea extinderii în piața regională, în special în: Bulgaria, Grecia, Serbia, Croația, Slovenia și Ungaria”.

Ideologiq este cunoacută ca „o agenție digitală cu experiență de peste 13 ani pe piața din România care a pornit ca studio de dezvoltare software și a evoluat într-un hub de servicii cu misiunea de a integra digitalul în orice mix de marketing. Începând cu anul 2017, Ideologiq face parte din grupul Ascendis.

Echipa Ideologiq este formată din 23 de persoane, iar portofoliul curent de servicii al agenției cuprinde: strategie și consultanță pentru digitalizare, creație, dezvoltare de platforme (site-uri, aplicații, magazine online), evenimente online, comunicare social media, media & performance (SEO, CRO, Media planning & buying).

Agenția oferă servicii integrate de comunicare: strategie și consultanță pentru digitalizare, creație, inclusiv branding, dezvoltare de platforme (site-uri, aplicații, magazine online), evenimente online, comunicare social media, media & performance (SEO, CRO, Media planning & buying), cu filiale regionale în Moldova, Ucraina, Bulgaria, Grecia, Cipru, Macedonia de nord, Muntenegru, Serbia, Bosnia si Herțegovina, Croația, Slovenia și Ungaria. Ideologiq este, în acest moment, una dintre cele mai recunoscute agenții de digital din România, formată dintr-o echipă de 23 de membri în București, la care se adaugă colaboratori din birourile regionale ale companiei. Mai mult de jumătate dintre aceștia sunt seniori cu peste zece ani de experiență în comunicare digitală. Zonele de expertiză ale agenției se axează pe domenii precum, FMCG, pharma & medical, automotive, retail, construcții, finance și industria „verde/reciclare”.

Printre clienții agenției se numără: Alphega, Pfizer, GSK, Novartis, Boehringer-Ingelheim, Kingfisher/Bricodepot, Holcim, Smithfiled, Green Group, Michelin, Porsche Inter Auto, Max Bet, Raiffeisen, Castrol, SIGNAL-IDUNA sau Medsana.

Grupul Ascendis este „liderul pieţei de training şi consultanţă în domeniul dezvoltării organizaţionale fondat în urmă cu 25 de ani. Grupul are în prezent linii de business în arii precum training, coaching, consultanţă, team building,  digital learning, certificări HR şi LSS, limbi străine şi well-being. Grupul este deţinut de patru parteneri români – Florin Rădulescu, Marius Opriş, Sorin Păun şi Andrei Goşu – care deţin, fiecare, câte 25% din acţiuni”.

Simon Peters, analist în domeniul criptoactivelor al platformei de investiții eToro:

„Schimbarea protocolului «Mary» a fost finalizată cu succes săptămâna trecută, cu jetoane create acum pe blockchain-ul Cardano. Un eveniment important, actualizarea protocolului a ajutat ADA să-și crească prețul în ultimele luni, valoarea sa crescând cu aproximativ 900% de la începutul lunii decembrie până la un maxim de 1,45 de dolari.

Deși ADA nu se mai tranzacționează la prețul maxim, criptomoneda rămâne cu mult peste valoarea de 1 dolar. Următoarea etapă este protocolul Alonzo, care va aduce “contractul inteligent” la Cardano. Aceasta ar trebui să se întâmple în al doilea trimestru, finalizând actualizarea generală Goguen. Acest lucru ar putea poziționa cu adevărat Cardano ca un rival al Ethereum în următorii ani, mai ales că Ethereum se află în plină tranziție la 2.0, iar taxele de tranzacționare pe blockchain-ul actual continuă să fie un subiect de discuție.”

Despre eToro

eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. Platforma eToro permite tuturor să investească în activele pe care și le doresc, de la acțiuni la mărfuri până la active cripto. Suntem o comunitate globală cu peste 19 milioane de utilizatori înregistrați care își împărtășesc strategiile de investiții; oricine poate copia tranzacțiile celor care au avut cel mai mult succes. Datorită simplității platformei, utilizatorii pot cumpăra, deține sau vinde active, pot să își monitorizeze portofoliul în timp real, și pot tranzacționa oricând doresc.

Atenționare privind exonerarea de răspundere

Această comunicare este doar în scopuri de informare și educație și nu trebuie luată drept sfat pentru investiții sau recomandare personală, ofertă sau solicitare de a cumpăra sau vinde orice instrumente financiare. Acest material a fost pregătit fără a ține cont de vreun obiectiv de investiții anume al destinatarului sau de situația sa financiară și nu a fost pregătit în conformitate cu cerințele legale și de reglementare pentru promovarea cercetărilor independente. Orice referință la performanțele trecute sau viitoare ale unui instrument financiar, indice sau produs de investiții complex nu sunt și nu trebuie considerate a fi un indicator sigur pentru rezultate viitoare. eToro nu își asumă nicio răspundere că informațiile incluse în acest raport sunt în totalitate corecte și complete.

Petrolul va rămâne o parte importantă a economiei globale, dar tranziția către surse regenerabile de energie este acum de neoprit. Într-o nouă analiză realizată de Ionuț Paulenco, analistul de piață pentru România al platformei de investiţii eToro, se arată că valoarea sectorului energiei regenerabile la nivel global este de așteptat să depășească 2 trilioane de dolari până în 2025.

Multe companii „verzi”, considerate „alternative” în urmă cu câțiva ani, au devenit deja nume cunoscute în piață, în timp ce companiile petroliere tradiționale iau și ele în considerare sursele de energie regenerabile.

Industriile dependente de petrol, precum transportul, devin electrice. Toți vechii producători de automobile, inclusiv giganții General Motors (GM), Toyota (TM) și Volkswagen AG (VOW3.DE) s-au angajat să treacă la mașini complet electrice în viitor, dar vor trebui să se confrunte cu noii producători, care au ocupat aceasta piață devreme.

Investitorii individuali cred, de asemenea, într-un viitor fără combustibili fosili. Acțiunile din sectorul „verde” sunt în prezent foarte populare în rândul celor 19 milioane de utilizatori globali ai eToro: producătorii de mașini electrice Nio (NIO) și Tesla Motors (TSLA) au fost cele mai cumpărate acțiuni de pe platforma eToro în 2020. Nio a avut un 2020 incredibil, valoarea sa crescând cu 1.110% anul trecut, în ciuda pandemiei.

În domeniul energiei regenerabile, cele mai populare companii de energie solară printre investitorii români de pe platforma eToro sunt SolarEdge Technologies (SEDG), Canadian Solar (CSIQ) și SunPower Corp (SPWR).

Un alt sector popular printre investitorii individuali la nivel global pe eToro este domeniul energiei eoliene,  unde producători precum Orsted A / S (ORSTED.CO), Vestas (VWS.CO) și Siemens Gamesa Renewable Energy (SGRE.ME) sunt în ascensiune. Angajamentul și susținerea financiară la nivel mondial privind folosirea de surse regenerabile, precum și investițiile semnificative, conduc la creșterea sectorului, care se află acum abia la început.

Despre eToro

eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. Platforma eToro permite tuturor să investească în activele pe care și le doresc, de la acțiuni la mărfuri până la active cripto. Suntem o comunitate globală cu peste 19 milioane de utilizatori înregistrați care își împărtășesc strategiile de investiții; oricine poate copia tranzacțiile celor care au avut cel mai mult succes. Datorită simplității platformei, utilizatorii pot cumpăra, deține sau vinde active, pot să își monitorizeze portofoliul în timp real, și pot tranzacționa oricând doresc.