Tremend, compania care a intrat de patru ori consecutiv în clasamentul FT 1000 al celor mai dinamici jucători din Europa, a devenit un furnizor major de servicii informatice pentru Comisia Europeană și alte instituții europene, susținându-le în procesul de digitalizare și inovare în domenii precum educație, guvernare publică, comunicare cu cetățenii. 

Contractele cadru multianuale semnate pentru instituții centrale europene au un buget total de 25 de milioane de Euro, cu venituri aferente estimate la 2,7 milioane de Euro pentru 2020 și 7 milioane de Euro pentru 2021. Prin implicarea în aceste proiecte, Tremend și-a consolidat prezența în Belgia, Luxemburg și Italia, reconfirmându-și poziția de furnizor de vârf de tehnologie software și inovație în Europa.

Până în prezent, compania de tehnologie este implicată în 10 proiecte majore pentru instituții centrale ale Uniunii Europene, cu beneficii directe pentru milioane de cetățeni ai Europei. Proiectele sprijină creșterea competitivității în rândul adulților și tinerilor prin promovarea învățării colaborative, îi ajută să se conecteze și să facă schimburi de cunoștințe și de experiență în limbi străine, creează reţele şi oportunităţi de dezvoltare profesională, oferă soluții de infrastructură cloud, operare și gestionare de platforme informatice complexe, asigură dezvoltare de soluții inovatoare de comunicare și colaborare digitală, aplicații mobile, platforme de eLearning și conținut educațional multimedia.

Printre proiectele cheie derulate de Tremend se numără Platforma electronică pentru educația adulților în Europa (EPALE), cât și eTwinning și School Education Gateway – platforme online dedicate specialiştilor din domeniul educației, care susțin eforturile CE în depășirea dificultăților curente din sfera învățământului preuniversitar. Tremend este totodată partenerul tehnologic în consorțiul pentru implementarea Platformei europene pentru competențe digitale și locuri de muncă. De asemenea, dezvoltă aplicații eLearning pentru Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și este responsabil pentru sistemele de backup în cloud pentru portaluri critice europene.

Instituțiile pentru care Tremend dezvoltă soluții software se numără Agenţia Europeană de Mediu (EEA), Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA), Direcţia Generală pentru Educaţie şi Cultură (DG EAC), Direcţia Generală pentru Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune (DG EMPL), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), Direcţia Generală pentru Comunicare (DG Comm), Direcția Generală Informatică (DG DIGIT), Centrul Comun de Cercetare (JRC) Italia,Direcţia

Generală pentru Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie (DG CONNECT), Oficiul de Publicații al Uniunii Europene (OP).

Sistemele realizate integrează tehnologii de ultimă generație, precum Inteligență Artificială (AI) și Machine Learning (ML), Programare neuro-lingvistică (NLP), Devops, design UI/UX și contribuie la modernizarea și îmbunătățirea infrastructurii IT, încurajând transparența în organizațiile din sectorul public.

„Tremend aduce un aer proaspăt de inovație tehnologică în zona proiectelor instituțiilor Uniunii Europene. În același timp, dovedim cu fiecare proiect că suntem un partener solid și de încredere, capabil să livreze cu succes proiecte de dimensiuni variate, mergând până la sisteme critice și proiecte complexe de importanță publică majoră. În plus, credem în dezvoltarea europeană, beneficiem de pe urma integrării europene, și contribuim activ la aceasta, atât prin activitatea noastră economică internațională, cât și prin impactul social al proiectelor în care ne implicăm”, precizează Ștefan Morcov (foto), Senior Partner – Tremend, Benelux.

În perioada următoare, Tremend va pune un accent puternic pe furnizarea de soluții tehnologice ce vor contribui la dezvoltarea sustenabilă a societății europene, și își propune să continue extinderea internațională a afacerilor, în Europa de vest și centrală, Asia și SUA.

Piața locală a vinului a însumat aproximativ 1,8 miliarde lei în 2019, scăderea fiind de 11,4% față de 2018, iar în 2020 trendul va continua, până la o cifră de afaceri de aproximativ 1,7 miliarde lei, potrivit estimărilor specialiștilor KeysFin. Deși afacerile au scăzut, rezultatul net din 2019 a fost de 87,4 milioane lei, de aproape 10 ori mai mare față de cel din 2018 și, totodată, cel mai bun rezultat din ultimii 10 ani.

Este de menționat însă că rezultatul net al pieței vinului din ultimii ani a fost sever afectat de rezultatele financiare ale Murfatlar SA, al cărei faliment a fost declarat în 2018, însă, bineînțeles, creșterea din 2019 s-a datorat și eficientizării business-urilor celorlalți mari jucători din piață.

În ceea ce privește scăderea cifrei de afaceri din piața vinurilor locale, aceasta a fost cauzată în principal de condițiile meteo nefavorabile. Cu toate acestea însă, țara noastră rămâne pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume și pe locul 6 în Europa.

 „România are potențial viticol, iar faptul că avem atât de multe zone în care se produce vin de calitate este un indicator bun pentru viitorul vinului românesc. Mai departe, expansiunea la nivel internațional și poziționarea a cât mai multor brand-uri în zona premium vor contribui la avântul pieței, care nu se poate baza în totalitate pe consumul intern, mai ales că publicul care alege vinul îmbuteliat nu se va dubla cu siguranță în următorii ani”,a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

În 2019, în România existau 576 companii care se ocupau de producția de vinuri și/ sau cultivarea de struguri (CAEN 1102 – producția de vin din struguri și CAEN 0121 – cultivarea strugurilor), cu 5% mai puține raportat la  2018, însă o creștere cu 36% față de 2009. Deși cele mai multe dintre acestea sunt microîntreprinderi (470), cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii, cu 69% din total. Totodată, companiile medii au angajat 53% din forța de muncă a acestei piețe în 2019, fiind urmate de cele mici, cu 27% din total. Dintre companiile analizate, 279 (48%) au înregistrat profit în 2019, 230 (40%) au fost pe pierdere, iar restul au avut un rezultat nul.

ALBA, PRINCIPALUL TERROIR AL VINURILOR ROMÂNEȘTI

Județul Alba conduce din punct de vedere al cifrei de afaceri, cu 279,9 milioane lei și 16% din total, cea mai mare companie de aici fiind JIDVEI SRL FILIALA ALBA. Bineînțeles, pe plan local există mulți alți producători de vinuri, mai ales că în acest județ se află 4 din cele mai importante podgorii din Transilvania.

Mai mult, autoritățile locale au înființat, încă din 2007, Asociaţia „Ţara Vinului”, care are ca scop promovarea turismul viticol în județ și care a contribuit la implementarea „Drumului vinului”, un traseu semnalat prin panouri speciale pentru a ajunge la principalele obiective de acest fel din județ.

Pe locul 2 în top se află județul Vrancea (260,3 milioane lei – 14,8%), iar pe următoarele locuri județele Prahova (243,6 milioane lei – 13,9%), Timis (243 milioane lei – 13,9%) și București (193,8 milioane lei – 11%) . Mai mult, primele 5 județe au generat 69,6% din cifra de afaceri a sectorului.

În ceea ce privește topul producătorilor de vin locali, liderul pieței, cu o cotă de 11,3% și 199 milioane lei cifră de afaceri, este CRAMELE RECAȘ SA. Clasamentul este completat de JIDVEI SRL FILIALA ALBA (10,9%), COTNARI SA (8,2 %), CRAMA CEPTURA SRL (5,8%) și ZAREA SA (5,7%). Top 10 producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de 980,4 milioane de lei anul trecut, ceea ce reprezintă 56,4% din piață.

Cât despre topul profitabilității, cel mai profitabil jucător din piață în 2019 a fost CRAMELE RECAȘ SA, cu un rezultat pozitiv care reprezintă peste un sfert  din profitul industriei. Pe următoarele locuri se află JIDVEI SRL FILIALA ALBA, CRAMA CEPTURA SRL, ZAREA SA si La BARRIQUE SRL. Top 5 companii au generat împreuna aproape 54% din profitul sectorului în 2019.

ANGAJAȚI PUȚINI, SUPLINIȚI CU MULTI ZILIERI ȘI PROCESE DE PRODUCȚIE AUTOMATIZATE

Numărul mediu de salariați din acest domeniu a scăzut cu aproape 6% în 2019, cu 3% în ultimii 5 ani, însă cu aproape o cincime în ultimii 10 ani, la 5,7 mii de angajați în 2019. Acest trend este cauzat atât de faptul că mulți producători preferă să lucreze cu zilieri în plin sezon, cât și de faptul că s-au făcut investiții în automatizarea proceselor de producție. 

VINCON VRANCEA SA este cel mai mare angajator, cu 7,6% din forța de muncă a sectorului, compania fiind urmată de COTNARI SA (6,4%), ZAREA SA (3,8%), JIDVEI SRL FILIALA ALBA (3,1%) și CETATEA DE BALTĂ SRL. Împreună, cei mai mari 5 angajatori au concentrat aproape 24% din forța de muncă a pieței locale a vinului.  Pe de altă parte, 219 companii (38% din total) nu au avut niciun angajat în 2019.

PREDICȚII LA NIVEL INTERNAȚIONAL

La nivel mondial, producția de vin este estimată în acest an la 258 milioane hectolitri, volumul fiind apropiat de cel cel din 2018 (creștere de doar 1%) și ușor mai bun decât cel din 2019, când au fost produși 256 de milioane de hectolitri, potrivit Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OVIS). 

În ceea ce privește Uniunea Europeană, volumul producției de vin este estimat la 159 milioane hectolitri pentru acest an, cu 5% mai mult decât în 2019.

Sunt preconizate creșteri în Franța (43,9 milioane hectolitri, +4%), Spania (37,5 milioane hectolitri, +11%), Germania (8,9 milioane hectolitri, +8%), Ungaria (2,9 milioane hectolitri, +22%) și Austria (2,7 milioane hectolitri, +10%).

De cealaltă parte, Italia, cel mai mare producator de vinuri din lume, are o scădere ușoară, de 1%, ajungând la 47,2 milioane hectolitri în 2019. De asemenea, România (3,6 milioane hectolitri) și Grecia (2 milioane hectolitri) au scăderi de 7% și respectiv 2%, la producția anuală, raportat la 2019.

*Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate codurile CAEN 1102 – producția de vin din struguri și CAEN 0121 – cultivarea strugurilor).

DESPRE KEYSFIN

KeysFin oferă informații despre firmele din România și din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii active din România. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate în format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.

2020 a fost cel mai dificil an pentru retailul românesc de la recesiunea din 2009-2010 încoace, cu centre comerciale complet închise în primăvară timp de două luni, dar impactul general rămâne inegal. Retailerii care aveau deja magazine online au fost câștigători, având în vedere că vânzările online au crescut cu aproximativ 30% în primele 9 luni ale acestui an, ceea ce a contribuit la revenirea vânzărilor globale la nivelurile  anterioare Covid-19. În același timp, sectorul non-alimentar a înregistrat creșteri de 4%, potrivit raportului ”ExCEEding Borders. Retailul în pandemie în țările din regiunea CEE-17”, publicat de Colliers International.

Cu o piață a muncii într-o formă destul de bună – creștere modestă a șomajului, creșterea salariilor rămâne pozitivă, deși mai lentă decât înainte de criză -, industria retailului din România a început să-și revină și a înregistrat chiar o tendință pozitivă. În prezent, consumul este deja peste nivelul maxim înregistrat înaintea crizei, deși într-o structură diferită. Cheltuielile au migrat de la unele categorii, cum ar fi îmbrăcămintea, la altele, precum articolele de uz casnic și articole sportive. Alte cinci țări din regiune – Estonia, Lituania, Polonia, Serbia și Slovacia-, au reușit aceeași performanță,adică depășirea nivelurilor lor de vânzări ante-Covid.

Consultanții Colliers observă o creștere bruscă a activității consumatorilor în segmentul comerțului electronic, care a devenit un element fundamental al transformării continue a retailului, alături de dezvoltarea tehnologiei și schimbările în comportamentul consumatorilor. De asemenea, s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de persoane cu vârsta de peste 55 de ani care trec acum de la cumpărături în magazinele fizice la magazinele online.

„Pandemia i-a obligat pe retaileri să se adapteze noii realități în doar câteva săptămâni, ceea ce a însemnat îmbunătățiri operaționale, concentrându-se pe marketingul online sau lansarea vânzărilor online de la zero, colaborarea cu companiile de livrare sau supermarketurile ca locuri de colectare a comenzilor, implementarea măsurilor de siguranță, corelarea stocului cu cererea în schimbare etc. Acest lucru duce la o recuperare relativ rapidă a vânzărilor după blocajul din timpul stării de urgență și chiar la o ușoară creștere a vânzărilor pentru anumite categorii, cum ar fi produsele alimentare, produsele de uz casnic, articolele sportive sau produsele cosmetice. Aceștia sunt comercianții prezenți de obicei în parcurile de retail sau în unități independente, astfel încât performanța acestui tip de scheme nu a fost aproape deloc afectată de Covid-19. Investitorii au recunoscut acest lucru și s-au concentrat mai mult pe acest tip de produs de investiții, ceea ce duce la creșterea cererii pe acest segment și la o ușoară compresie a randamentelor în marile orașe”, spune Simina Niculiță, Partner & Head of Retail Agency la Colliers International.

Totuși, în centrele comerciale traficul este semnificativ sub nivelul de anul trecut, dar valoarea medie a bonului de cumpărături pentru cei care intră în mall-uri a crescut. Mai exact, raportul exCEEding Borders al Colliers International arată o scădere cu 40% a vizitelor lunare la centrele comerciale în prima jumătate a lui 2020, comparativ cu 2019. În prezent, în România există 89 de centre comerciale moderne, cu o suprafață disponibilă pentru închiriere de 2,77 milioane metri pătrați.

„Deși obiceiurile consumatorilor au fost afectate de pandemie, oferta de spații comerciale din România a crescut. În prima jumătate a anului a fost inaugurat un parc de retail, în Miercurea Ciuc, cu puțin sub 12.000 de metri pătrați. În timp ce mai multe proiecte de retail au fost întârziate pe fondul stării de urgență, altele au continuat să avanseze, cum este Shopping City Târgu Mureș al NEPI (aproape 40.000 mp), finalizat în iulie, iar AFI Brașov (45.000 mp) și Dâmbovița Mall al Prime Kapital (33.000 mp) au fost deschise cu mici întârzieri, în toamnă. În perioada imediat următoare ne așteptăm să vedem cea mai mare parte a investițiilor în centre și parcuri de retail mai mici și proiecte de conveniență”, precizează Simina Niculiță.

În general, pandemia Covid-19 a influențat atât funcționarea, cât și dezvoltarea piețelor imobiliare de retail la nivel mondial, precum și în țările CEE-17. Restricțiile guvernamentale impuse funcționării magazinelor, punctelor de servicii, gastronomiei, divertismentului și agrementului au condus la o creștere dinamică a vânzărilor de comerț electronic și la schimbări în comportamentul consumatorilor. Toate acestea au dus la o scădere cu 20-45% (în funcție de țară) a traficului în centrele comerciale, comparativ cu datele de la mijlocul anului 2019.

A existat în schimb o creștere a numărului de formate mici de centre comerciale și parcuri de retail, considerate atât de către dezvoltatori, cât și de către chiriași, drept investiții profitabile, iar de către consumatori ca fiind locuri apropiate și sigure pentru cumpărături. În prezent, există aproximativ 670 de astfel de centre mai mici care funcționează în țările CEE-17, cu o suprafață totală disponibilă pentru închiriere de 6 milioane de metri pătrați. În total, în regiunea CEE-17, există aproape 1.670 de centre comerciale, care ocupă 34,6 milioane de metri pătrați, ceea ce este comparabil cu dimensiunea medie a unuia dintre sectoarele Bucureștiului.

Raportul constată că 2020 a forțat lumea să-și reexamineze modul în care trăiește, muncește și se distrează. 2021 vine cu șapte tendințe care vor defini un teritoriu nou, plin de speranță pentru companii, consumatori și societate

Criza COVID-19 a redefinit modul de funcționare al economiilor și al societăților, dar în același timp a stat la baza unui set de inovații ce s-au conturat în aceste condiții pentru decada următoare, este concluzia studiului Fjord Trends, lansat de Accenture Interactive.

Fjord Trends, ajuns la a 14-a ediție, arată că organizațiile vor identifica noi teritorii pe măsură ce adoptă noi strategii, servicii și experiențe pentru a veni în întâmpinarea nevoilor în continua schimbare.

„Istoria ne-a arătat că după câte o criză globală, începe o nouă eră a gândirii”, a declarat Mark Curtis, șeful rețelei de inovație și thought leadership la Accenture Interactive. „În fața noastră sunt o multitudine de posibilități. Unele sunt înfricoșătoare, altele incitante și toate sunt în mare parte neexplorate. Ce facem azi va defini restul secolului și este șansa noastră de a face lucrurile diferit.”

Cele șapte tendințe identificate de Fjord Trends 2021 care vor modela afacerile, comportamentul consumatorului și societatea sunt:

1. Schimbarea colectivă: Modul și locul în care ne trăim experiențele s-au schimbat în 2020. Cu toții am rămas cu un sentiment de strămutare pe măsură ce căutăm noi modalități și locuri de a face lucrurile de care avem nevoie. Modul în care lucrăm, cumpărăm, învățăm, socializăm, ne educăm și avem grijă de sănătatea noastră s-a schimbat pentru mulți dintre noi, iar brandurile trebuie să caute noi modalități și să ofere noi experiențe pentru a interacționa cu oamenii.

2. Inovație „Do-it-yourself”: Inovația este determinată de talentul oamenilor de a identifica soluții noi, uneori simple, la îndemână, pentru a face față situațiilor cu care se confruntă, de la cel care lucrează de acasă și folosește masa de călcat pe post de birou permanent, până la părintele transformat în profesor. Tehnologia joacă un rol nou – de facilitator pentru ingeniozitatea oamenilor, iar ca rezultat creativitatea strălucește. Platformele precum TikTok sau jocurile video sunt folosite de la politicieni la antrenori personali, pentru a organiza concerte și a transmite mesaje importante. Toată lumea dorește soluții mai bune, iar era în care se aștepta de un brand să vină cu soluții este în tranziție către una în care brandurile creează condițiile pentru inovare personală.

3. Doar tu ești echipa de vis: Cei care lucrează la distanță locuiesc acum la birou, ceea ce are un efect uriaș asupra contractului dintre angajator și angajat pornind de la numeroase situații care apar – de exemplu, cine decide ce îmbracă oamenii în propriile case în timpul unui apel video legat de serviciu sau cui revine responsabilitatea de a păstra dreptul angajaților la viață privată. Chiar și cu promisiunea unei vaccinări pe scară largă la orizont, a avut loc o schimbare permanentă în relația dintre oameni și munca lor și între angajatori și echipele lor. Viitorul nu va fi unic pentru toți – este de așteptat să apară o mulțime de variante alternative în privința serviciului.

4. Infrastructura fluidă: Deoarece modul în care oamenii achiziționează produse și relaționează cu serviciile s-a schimbat radical, organizațiile trebuie să regândească lanțul de aprovizionare, și modul în care folosesc activele fizice și să se concentreze asupra punctelor importante. Este nevoie ca firmele să își dezvolte agilitatea și reziliența, astfel încât să se poată adapta rapid la schimbări. Se așteaptă ca schimbările să continue în viitor, adesea determinate de sustenabilitate.

5. Nevoia de interacțiune: Oamenii petrec mult mai mult timp interacționând cu lumea prin intermediul ecranelor și, ca rezultat, au observat o anumită „uniformitate” cauzată de designul șablonat în experiențele digitale. Organizațiile trebuie să reconsidere designul, conținutul, publicul și interacțiunea dintre ele pentru a crea o emoție mai mare, o bucurie care să treacă dincolo de ecran.

6. Provocarea empatiei: Oamenilor le pasă de ceea ce reprezintă brandurile și de modul în care își exprimă valorile. Pandemia a scos la lumină multe sisteme nefuncționale sau inegale din întreaga lume – de la accesul la asistență medicală până la egalitate. Drept urmare, companiile trebuie să depună eforturi pentru a gestiona poveștile pe care le spun brandurile lor, să prioritizeze subiectele și comportamentele care contează cel mai mult.

7. Ritualuri pierdute și regăsite: Anularea și întreruperea ritualurilor – de la sărbătorirea unei zile de naștere la o înmormântare și tot ce este între ele – au avut un impact semnificativ asupra stării de bine colective. Această tendință este principala oportunitate pentru companii – aceea de a-i ajuta pe oameni să-și găsească sensul prin noi ritualuri care aduc bucurie și confort. Începe cu înțelegerea spațiului gol lăsat de un ritual pierdut și proiectarea lucrul potrivit pentru a lua locul.

„Inovația nu începe cu tehnologia, dar așa cum am văzut în ultimul an, aceasta poate fi un instrument puternic care sporește ingeniozitatea umană – chiar și dacă este haos”, a declarat Brian Whipple, director executiv al Accenture Interactive. „Anul următor ar trebui să fie unul al speranței. Am asistat și am fost parte din marile schimbări din societatea noastră. Aceste tendințe reprezintă schițe pentru ce gândim și ce facem în continuare – ce luăm cu noi și ce lăsăm în urmă. Putem face mai bine și oamenii merită mai mult.”

În fiecare an, Accenture Interactive colectează tendințe în afaceri, tehnologie și design pentru anul care vine din rețeaua sa globală de design care cuprinde peste 2.000 de creativi din peste 40 de locații. Fjord Trends 2021 se concentrează pe modul în care oamenii, organizațiile și brandurile satisfac nevoile umane. Pentru a citi raportul, vizitați: https://www.accenture.com/us-en/insights/interactive/fjord-trends și urmăriți pe Twitter #FjordTrends.

Despre Accenture

Accenture este o companie globală de servicii profesionale cu capabilități de top în domeniul digital, cloud și securitate. Combinând experiența fără egal și abilitățile specializate în peste 40 de industrii, oferim servicii de strategie și consultanță, servicii interactive, tehnologie și operațiuni – toate bazate pe cea mai mare rețea din lume de centre de tehnologie avansată și operațiuni inteligente. Cei 506.000 de angajați îndeplinesc promisiunea tehnologiei și a ingeniozității umane în fiecare zi, deservind clienții din peste 120 de țări. Îmbrățișăm puterea schimbării pentru a crea valoare și succes comun pentru clienții noștri, oameni, acționari, parteneri și comunități. Vizitați-ne la www.accenture.ro.

Accenture Interactive reimaginează business-ul prin experiență. Implusionăm creșterea sustenabilă prin crearea de experiențe semnificative care trăiesc la intersecția viziunii și inovației. Conectând perspective profunde despre oameni și afaceri cu posibilitățile tehnologice, proiectăm, construim, comunicăm și derulăm experiențe care fac viața mai ușoară, mai productivă și plină de satisfacții. Accenture Interactive este cea mai mare agenție digitală din lume, conform Ad Age și a fost numită cea mai inovatoare companie de către Fast Company. Pentru a afla mai multe, urmăriți-ne @AccentureACTIVE și vizitați-ne la www.accentureinteractive.com.

Compania de asigurări Signal Iduna România (https://www.signal-iduna.ro/) introduce serviciului propriu de telemedicină în planurile de asigurare pentru portofoliul de clienți corporate, cu precizarea că serviciul „poate fi adăugat planului de asigurare deja existent sau viitor și oferă acces la experți medicali pentru consultații prin videoconferință sau apel telefonic”.

Nicolae Trofin (foto), membru al Directoratului Signal Iduna România, subliniază: „Tehnologia pune la dispoziție o serie de beneficii care pot face viața tuturor mult mai ușoară și, cu siguranță, integrarea acesteia în domeniul medical este cunoscută astăzi ca fiind noua normalitate. În această perioadă plină de incertitudine, dorim să facilităm tot mai mult accesul asiguraților la serviciile medicale, oferindu-le noi posibilități. Astfel, venim în sprijinul lor cu o soluție adaptată realității curente: telemedicina. Totodată, aceasta este parte a viitorului serviciilor medicale, având și rolul de a degreva unitățile publice, mai ales când cazuri complexe și mai dificile sunt tot mai dese în contextul actual și trebuie soluționate cu prioritate”.

Asigurații pot intra în legătură cu un specialist prin telefon, tabletă sau calculator, pentru a obține informații avizate despre problemele medicale întâmpinate. Pentru a accesa serviciul, pot contacta 24/7 call center-ul Signal Iduna și împreună cu operatorul stabilește detaliile programării: specialitatea potrivită nevoilor medicale, data și ora consultației. Procesul de intrare în legătură cu medicul după realizarea programării este simplu, fiind important doar ca asiguratul să urmărească indicațiile primite pe adresa personală de email. Durata consultației este de 20 de minute. După finalizarea consultației, pacientul primește un raport medical cu toate informațiile și concluziile medicului.

Oferta specialităților de telemedicină este dinamică, în continuă extindere: medicină generală, medicină internă, pneumologie, ORL, cardiologie, dermatovenerologie, endocrinologie, gastroenterologie, ginecologie, neurologie, pediatrie.

Solicitările de introducere a beneficiului de telemedicină în planul de asigurare de sănătate corporate se pot transmite prin intermediul brokerilor parteneri sau a rețelei de vânzare directă a Signal Iduna România.

Grupul Signal Iduna este cunoscut ca „unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Germania, format în 1999 prin fuziunea între Signal Versicherungen, Dortmund și Iduna Nova Group, Hamburg. În prezent, Signal Iduna este prezentă în Germania, Polonia, Ungaria, Elveția și România.Pe piața locală, operațiunile Grupului Signal Iduna au început în iunie 2008, având ca principală direcție asigurările private de sănătate, oferind totodată produse competitive și pe liniile de asigurări de viață și asigurări de accident”.

Crăciunul în pandemie a determinat de 6 ori mai multe cumpărături online în 2020, comparativ cu 2016, relevă un studiu realizat de specialiștii de la Reveal Marketing Research despre comportamentul de consum al românilor de sărbători în 2020.

• Românii declară că peste jumătate din bugetul acestora de sărbători este ocupat de cheltuielile pe mâncare (51%).
• Mai mult de o treime dintre respondenți (31%) declară că anul acesta preferă să comande cadouri online, comparativ cu doar 5% în 2016.
• Familiile moderne cheltuie cel mai mult de Crăciun – 1284 lei, comparativ cu bugetul total mediu de 1059 lei al românilor.

Anul 2020 a fost o provocare pentru întreaga lume, iar fiecare dintre noi a fost pus în fața unei realități nemaintalnite până la momentul respectiv. Am învățat să ne adaptăm, să acceptăm schimbarea și să fim deschiși unei noi perspective de a privi lucrurile. Interacțiunile dintre oameni s-au schimbat și suntem nevoiți în continuare să fim mai departe fizic unii de ceilalți. Însă distanta fizica nu înseamnă distanta emoțională. Iar acum că ne apropiem de Crăciun, ne gândim la cei dragi și la cum îi putem face mai fericiți. Reveal Marketing Research a vrut să afle cum arată Crăciunul în pandemie pentru români și cum s-au modificat obiceiurile lor la finalul anului 2020. Iată rezultatele studiului!

Pe baza afirmațiilor respondenților, bugetul mediu al românilor de sărbători în 2020 ar arăta astfel:

• Total: 1059 lei
• Mâncare: 539 lei
• Cadouri: 395 lei
• Decorațiuni: 125 lei

Segmentele cele mai cheltuitoare:
familiile moderne – 1284 lei  și tinerii profesoniști – 1116 lei

Segmentele cele mai cumpătate:
seniorii pensionari – 765 lei și milenialii fără partener – 987 lei

Goana după cadouri în 2020: De unde cumpără românii?
Din magazine fizice sau comandă online?

69% din totalul respondenților continuă chiar și în prezent să cumpere cadouri de Crăciun din magazinele fizice (mall, supermarket, hipermarket, piață), potrivit Reveal Marketing Research. Cu toate acestea, se observă o scădere a numărului românilor care fac cumpărături din magazine fizice, comparativ cu 2016 când preferau această metodă în proporție de 88%.  În 2020, dintre cei care preferă mersul la magazine, tinerii profesioniști sunt cei care au optat în cea mai mare măsură pentru această variantă – 81%. Fenomenul poate fi explicat de faptul că, la nivel general, tinerii au un risc mai scăzut în ceea ce privește dezvoltarea unei forme grave de COVID-19. Așadar, este posibil că ei să fie mai puțin îngrijorați de intrarea în colectivitate în interiorul magazinelor.

La polul opus din punct vedere al generațiilor, seniorii pensionari se împart 50-50 când vine vorba de unde cumpără cadourile pentru cei dragi. 50% dintre aceștia declară că preferă să se deplaseze fizic, iar cealaltă jumătate afirmă că în 2020 comandă online cadouri. Acest procent este încurajator și observăm o tendință a seniorilor către digitalizare și utilizarea mai mare a device-urilor electronice. Deschiderea lor spre mediul online se poate datora și încadrării lor în categoria de risc, astfel încât, sunt nevoiți să găsească alternative mai sigure pentru sănătate și plasează comenzi online.

Comparativ cu un studiu similar derulat acum 4 ani, datele din prezent ne arată o creștere semnificativă a celor care utilizează Internetul pentru a cumpăra cadouri. Dacă în 2016, doar 5% dintre români au declarat că își fac cumpărăturile online și doar 7% – cumpără și fizic, dar și online, în 2020, 31% dintre respondenți optează pentru cadouri comandate de pe diferite site-uri. În 2019, același studiu ne arăta că 40% din totalul eșantionului comandă online cadouri. Față de anul trecut, este o ușoară scădere a procentului, însă trendul se menține constant, iar românii se arată tot mai deschiși spre varianta online.

Buget pentru cadouri

Din totalul mediu de 1059 lei pe care românii declară că îl alocă pentru cumpărăturile de sărbători, 395 lei sunt destinați cadourilor, potrivit răspunsurilor acestora. Față de anul trecut, când bugetul mediu pentru cadouri era de 403 lei, nu se remarcă o scădere semnificativă. Cele mai cheltuitoare la acest capitol sunt familiile moderne cu 562 lei alocați, având un procent de 44%, urmate de tinerii profesioniști care consumă 423 de lei în medie pentru cadouri de Crăciun. Observăm că cei cu venituri medii și superioare au tendința de a aloca un buget mai mare pentru a-i face fericiți pe cei dragi. Seniorii pensionari și milenialii fară partener sunt segmentele care declară că alocă doar 282 lei, respectiv 272 lei pentru cadouri, fapt determinat și de veniturile mai reduse. 

Interesant este că bărbații alocă mai mult pe cadouri decât femeile. În cazul bărbaților cheltuielile pentru cadouri ocupă un buget de 433 lei, comparativ cu femeile ce alocă 364 lei.

Mâncarea este categoria cea mai costitoare
pentru buzunarul românilor

Românii declară că peste jumătate din bugetul acestora de sărbători este ocupat de cheltuielile pe mâncare (51%), respodenții afirmând că alocă 539 lei pe mâncare. Dintre aceștia, familiile tradiționale urmate de maturii fără partener cheltuie cel mai mult aici, alocând 588 lei, respectiv 586 lei. Familiile tradiționale alocă, așadar, semnificativ mai mult decât restul eșantionului pentru cumpărarea de alimente – 56%.

Decorațiunile – la coada priorităților românilor în bugetul de Crăciun

Doar 12% din bugetul de sărbători este destinat decorațiunilor, așa cum afirmă respondenții. În 2019, această categorie ocupă 137 lei din bugetul românilor, iar în prezent, respondenții sunt dispuși să aloce mai puțin: 125 lei. Cheltuielile reduse pe decorațiuni se pot datora faptului că mulți dintre români au deja în casă ornanemente din anii trecuți și preferă să le păstreze pe cele vechi.

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) anunță că până în decembrie 2020 a primit de peste zece ori mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile decât în 2016 – primul an de activitate operațională (2.430 de cereri la începutul lunii decembrie 2020 față de 235 cereri în 2016). În același timp, gradul de negociere a scăzut în acest an: băncile și IFN-urile au acceptat doar un sfert dintre cereri, cu 20% mai puține față de anul precedent. CSALB prezintă câteva exemple și declarații ale consumatorilor care folosesc negocierile pentru alte motive decât solicitarea unor beneficii materiale:

Cazuri atipice în cadrul CSALB

Unii consumatori folosesc negocierile pentru a obține clarificări și explicații de la bănci | Din ce orașe vin cele mai multe cereri

Până în decembrie 2020 Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit de peste zece ori mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile decât în 2016 – primul an de activitate operațională (2.430 de cereri la începutul lunii decembrie 2020 față de 235 cereri în 2016). Efectele crizei sanitare și deciziile de amânare la plată a ratelor au făcut ca apetitul băncilor și IFN-urilor pentru negociere să se diminueze până la nivelul înregistrat în 2018.

Astfel, doar un sfert dintre cereri au fost acceptate de bănci și IFN-uri pentru negociere (545 de dosare formate până în decembrie 2020), cu 20% mai puține față de anul precedent. Chiar și în aceste condiții dificile, nu toți consumatorii care se adresează CSALB solicită beneficii materiale de la băncile cu care intră în negociere.

Consumatori care le cer băncilor doar clarificarea unor clauze din contract sau explicarea unor decizii luate de instituția de credit:

• Sidonia Fifor, Craiova: „Sunt o persoană cu simț civic și îmi doresc să văd că lucrurile se mișcă și că suntem respectați. Până acum am apelat la ANPC cu diferite probleme. Dar simțeam nevoia unei instituții în domeniul financiar căreia să mă pot adresa la nevoie. La CSALB nu am ajuns pentru că eram în conflict cu banca, ci pentru că erau lucruri punctuale care mă nemulțumeau. De pildă, aveam un credit de nevoi personale pentru care am făcut o plată în avans, însă abia peste două luni urma să mi se micșoreze rata. Nu mi s-a părut corect din partea băncii, pentru că eu când am luat creditul am plătit dobândă din prima zi, iar când achit în avans beneficiez de acest lucru după mai multe săptămâni. Am cerut explicații prin intermediul dumneavoastră și în urma discuțiilor cu conciliatorul am înțeles cum înregistrează banca plata înainte de scadență. M-a încântat modul de colaborare profesionist, mi s-a părut o treabă serioasă, cu număr de înregistrare, schimb de mailuri și comunicare permanentă cu privire la stadiul dosarului. În plus, mi s-a părut extraordinar că este gratuit.”
  
• Mohamet Kamara, București: „Este incredibil cum din martie m-am chinuit cu banca să rezolv o problemă banală, iar când am apelat la dumneavoastră s-a rezolvat în două zile. Problema mea a început după ce banca mi-a aprobat o amânare de plată pentru trei luni, însă datele trecute în graficul de rambursare erau diferite de datele înregistrate în bancă, în sistemul lor. În felul ăsta am apărut restant la bancă, deși eu știam că am convenit amânarea ratelor. M-am certat șase luni cu ei, dar nu mi-au zis nicio clipă că pot să mă adresez CSALB, ci mă trimiteau să fac plângere în instanță. Eu nu știam de acest Centru, că aș fi apelat de mult timp. Acum am o altă problemă cu un card de cumpărături. Vreau să fac o restructurare, dar nici acum nu reușesc să iau legătura cu ei pe o chestiune atât de simplă.”
  
• Sorin Gheorghe, Bârlad : „Mi-am rezolvat repede o problemă oarecum minoră, pentru care nu avea rost să merg în instanță. Suma nu era una mare, iar avantajul este că prin intermediul CSALB nu am avut costuri. De la trimiterea cererii până la decizia finală a durat cam două săptămâni. Am cerut returnarea comisionului de administrare credit și de analiză dosar. Decizia este că nu voi mai plăti comisionul de administrare, mi se returnează cel perceput între 2007-2010, și comisionul de gestiune dosar. Beneficiile sunt de aproximativ 3.100 euro. De CSALB știam mai demult pentru că studiasem problema. Comunicarea cu conciliatorul a fost un plus pentru că a venit în întâmpinarea mea și mi-a explicat lucruri la care nu m-aș fi gândit.”

Camelia Popa, Conciliator CSALB: „Asistăm, se pare, la primele semne ale creșterii educației financiare și înțelegerii de către consumatori a rolului CSALB, a mecanismului de negociere cu băncile, dar și a drepturilor pe care le au în virtutea contractului și a cadrului de conciliere oferit de Centru. Se înmulțesc solicitările care nu vizează recuperarea unor sume de bani, ci chestiuni principiale. Oamenii vor să fie respectați de bănci, vor să primească explicații cu privire la propriile contracte și cred că acest lucru reprezintă un mare pas înainte pentru îmbunătățirea serviciilor financiar-bancare. Practic, consumatorii forțează băncile să își îmbunătățească serviciile, să se digitalizeze, să instruiască personalul pentru profesionalizarea relației cu clienții băncii. De aceea unii consumatori sunt mirați că în cadrul CSALB dialogul cu băncile este diferit față de ceea ce erau obișnuiți să primească. E drept, în cadrul concilierii beneficiază și de expertiza conciliatorului pe care nu o pot avea în relația directă cu banca, însă către acest model de dialog și înțelegere a nemulțumirilor trebuie să ne îndreptăm.”

Instanțele de judecată ar putea recomanda consumatorilor și băncilor să negocieze în cadrul CSALB înainte de începerea unui proces:

Pentru anul 2021, un important impuls pentru negociere ar putea veni prin decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul Oros (C-269/19). CJUE recomandă instanțelor naționale să invite părțile la negociere pentru stabilirea modalității de calcul a ratei dobânzii, cu condiția ca instanța națională „să stabilească cadrul negocierilor respective și să urmărească un echilibru real între drepturile şi obligaţiile contractanţilor, ţinând seama printre altele de obiectivul protecţiei consumatorului”.

Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB: „Considerăm că prin această decizie CJUE dă un impuls suplimentar chiar aplicării Directivei 11 din 2013 a Parlamentului European și a Consiliului privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum, cea care stă chiar la baza înființării CSALB. În același timp, apreciem că atunci când decizia CJUE face trimitere la <stabilirea cadrului negocierilor>, se poate referi la existența unui cadru instituțional deja creat în România prin înființarea Centrului. Mai mult, faptul că aceste negocieri au ca scop stabilirea unui <echilibru real între drepturile și obligațiile cocontractanților> ne duce la ideea că aceste negocieri trebuie purtate în temeiul principiilor de echitate, așa cum procedează, în practică, conciliatorii cu care CSALB colaborează. În concluzie,CSALB poate fi exact destinația pe care instanțele de judecată o pot aduce la cunoștința părților atunci când le invită să negocieze.”

Topul județelor de unde vin cele mai multe cereri de negociere

57% dintre consumatorii care au trimis cereri anul acesta către CSALB sunt bărbați, iar cea mai mare pondere (34%) sunt consumatorii cu vârsta între 35 și 44 de ani.

Cele mai multe cereri au venit din București (26%), Argeș (11%) și Ilfov (5%). Până în acest moment consumatorii din Iași au trimis 81 de cereri, iar cei din Cluj 79, fiecare dintre aceste județe având un procent de aproximativ 4% din numărul total de solicitări. Județe precum Bihor, Prahova, Timiș, Constanța și Brașov înregistrează, în medie, 70 de cereri înregistrate în 2020.

De la începutul anului, aproape 5.400 de consumatori au solicitat informații telefonice la call-center-ul Centrului (021 9414). 37% dintre aceștia au sunat după ce au văzut numărul de telefon pe site-ul unei bănci, iar 31% au solicitat informații despre modul în care pot fi ajutați.

Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).